48

cuvine un respuns serios. Cum? niste sermani fugari in gtturile ~i prapastiile muntilor, care mai apoi devin in mare parte pastori, sa puna pietre mormentale pe groapa mortilor lor, sau Sa fie chemati a ocarmui imparatia Hunilor ? I

Pe scurt protivnicii staruintei Rominilor in Dacia Traiana sustin tesa urmatoare : Dacii nu au fost romanizati ; Romanii au parasit Dacia la venirea barbarilor ; deci elementul roman a dispsrut eu totul din provincie. Find-ca astazi i1 intalnim in aceias tara intr'o gramada inchegata, trebue adus de undeva, caci din nouri nu s'a putut cobori; de aici teoria reintoarcerei lor de peste Dunare. 'I'oata aceasta cladire se razama pe 0 temelie cu totul putreda, Dacii nu au disparut din Dacia; din potriva, ei au remas aici in mare numer ~i au fost cu totii romanizati. Poporatia se impartea fireste in doue clase; cea bogata alcatuita mai ales din Romanii veniti in Dacia ~i din rema~itele clasei aristocratice a poporului supus-~i cei saraci, gramada poporatiunei dace romanizate, coboritorii legionariIor romani nascuF in' Dacia din femeile locului ~i un numer de veterani romani, Daca este afara de indoiala ca cei bogati fugira, cei saraci trebuira sa remtna, pentru pricinele ce am aratat ').

III.

REiNTRAREA ROMiNILOR IN DACIA.

Am vezut ca parasirea Daciei de catra locuitorii ei, nu este de cit 0 ipotesa neindreptatita. Tot asa este ~i pretinsa reintoarcere a Romtnilor in acea tara, care s'ar fi petrecut dupa deosebitii autori cari 0 sustin, in deosebite timpuri,

1) D-l Gaston Paris, Romania 1878 p. 618 zice in aceasta privire:

"Au reste avec la theorie de M. lung, ce ne serait que la lie de ce peuple melange qui serait reste adherent au sol de la Dacie: belle succession 1t revendiquer pour les Roumains!" Ni se pare ea nu ar fi 0 necinste a se cobori spre pilda din teranul frances.

49

Hosler cu ucenicii sei readuc, dupa cum facea ~i Sulzer, pe Romini din Moesia, in decursul secolului al XIII-lea, toemai pe cind Valachii transdanubieni se rescoala in potriva imperi.qiei bizantine. Engel ii reintoarce in Dacia traiana catra secolul al IX-Ie, pe cind Miklosisch ii readuce tot din Moesia, insit mult mai timpuriu, catra sfarsitul secolului al V -lea, epoca navalirei Slovenilor in peninsula balcanica, In sfirsit Tomaschek le pune obarsia mai jos, in partile centrale ale muntelui Haemus, vechea patrie a Bessilor, si-i aduce de acolo in Dacia catra jumatatea secolului al XII-lea.

Vom in cepe prin a analisa cea intai din aceste pareri, aceea care face pe Romini sa revina din Moesia. Pentru ca poporul Romin se revina in Dacia din Moesia, trebue ca el sa se fi aflat acolo la epoca cind se presupune dt au parasit'o, sau eel putin la 0 epoca anterioara, Insa 110i vom vedea ca aceasta nici odata nu s'a intimplat; ca elementul roman in tot-d'a-una a fost prea slab in Moesia, chiar pe vremile Romanilor ; ca mai tarziu el a disparut cu totul ~i ea poporatiunile valache ce se intalnesc acolo in zilele noastre, sunt cu toatele fara esceptie, imigrate in timpurile mai noue din Valachia, pentru a fugi de apasarea la care erau expuse din partea ocarmuirii aeestei teri. Putinii Romini maeedonieni ee se intilnesc in Bulgaria locuesc prin orase, indeletnicindu-se cu eomereiul ~i sunt deci cu totii imigrati nu de mult aice '),

') Kanit», Donaubulgarien und der Balkan, Leipzig, 1882, I, p, 69 :

"am Timok sind die walachischen Orte vorwiegend. In Prof. Bradaska's Abhandlung und Karte erscheint das bulgariche Elemen, hier als das starkere. Dies ist jedoch unrichtig. Veschiedene Ursachen und namentlich das banernfeindliche Regiment 'der walachischen Bojaren beglinstigten die Entstehung und rasche Znnahme der rumanischen Colonien auf dem bulgarischen Donaunfer." p. 64:

"Cincaren, Griechen und Armenier liefern den kleinsten Bruchtheil der Bovolkerung bulgarischer Stadte : es fehlt nul' selten in den Handelsstadten, erreicht abel' in Westhulgarien niemals eine nellnenswerthe Starke,"

4

50

Din toate provinciile imperiului roman, cea mai seraca in incriptiuni este fara tagaduiaHi Moesia. Corpus inscription urn latinarum confine de abea cite-va pagini de insriptiuni culese in acsasta tara, pe cind pentru ceJe-l-alte provincii ale imperiului, ele se numera cu miile. Poporatiunea care locuia in orasele sale cele mari, era mai ales de obarsie greaca ~i este cunoscut ca pretutindenea unde acest element era puternic, el nu lasa sa infloreasca elementul roman 1).

Dar chiar cind acesta din urma ar fi avut 0 care-care vlaga, inca este vadit ca Moesia a fost expusa unei navaliri tot attt de selbatice ca ~i aceia indurata de Dacia. Mai ales orasele, fiind darlmate de barbari, locuitorii lor fugira pentru a gasi 0 scapare in partile mai retrase ale imperatiei, pe cind saracii trebuira sa-~i adaposteasca viata lor, retragendu-se in muntii care margineau tara despre miaza-zi, Haemul sau Balcanul. In viata Sftntului Dimitrie se gase~te pomenita aceasta fuga a poporatiunei oraselor Moesiei catra miaza-zi, pentru a afla 0 scapare in orasele intarite, ~i autorii bizantini sunt plini de povestiri ale crudelor intamplari carora fura expusi locuitorii Moesiei 2).

Dar apoi chiar imprejurarea ca toata peninsula balcanica este plina de poporatiuni de obarsie slava, dovedeste cu prisosinta ca aceasta regiune era tinta catra care tindeau toate navalirile ~i ca prin urmare aici trebuia sa fia mai sim~ita

1) Kanitz, Idem II, p, 120: "Grieehisehe Eaufleuta bahnten mit ein-

gcfuhrten Waaren dort gleiehzeitig ihrer Sprache und ihren Gottern den Weg, und die spater folgenden Romer vermoehten diese i.icht zu verdrallgen.· Selbst die nordlichen Balkan-Territorien nahm grieehiche Cultur in so alleinigen Besits, dass ieh wohl zahlreiche grieehisehe, nur selten aber lateinisehe Insehriten dort traf."

") Vezi Pic, Abstammung der Rumanen, p. 65. Compo Eunapiu«.

Excerpta de legatiOnibus, Bonn. p. 51; Malchus, Idem, p. 95:

P1'iSCltS, Idem, p. 171. Aeest din urma ziee despre orasul Naissos :

"Ep'f/!J.OV !J.Sv sUpo!J.cv &'ltJpW7tWV 't~v 7tOAlV."

51

violenta lor. Precum am observat'o ~i mai sus, toata poporatiunea de obarsie romans sau romanizata, care nu a parasi; tara, se adaposti in munte uncle imbrati~a viata ciobaneasca, pe care 0 pastreaza in mare parte pana azi, Nicairi la sudul Balcanului Romtuii n'au parasit, chiar astazi, cu totul viata lor schimbatoare, pentru aceea asezata a plugarului, Acei care sau pogorit in ora~e, sau apucat de meserii sau de negot ; dar numai foarte rar in aceste regiuni se intilnesc Valachii lucrind pammtul pentru a-si scoate hrana din el Din potriva, la nordul Dunarei ti gasim de timpuriu dedati la agricultura ~i aceasta indeletnicire a devenit, pentru a zice asa, nationala la densii. Aceasta deosebire in starea sociala ~i econo mid a Rominilor de din-coace de Dunare si cei de din colo de Haemus, are insemnatatea ei pentru intrebarea pe care 0 tratam, dupa cum v'om vedea mai la vale.

Cercetarea autorilor bizantini, la care avem sa pasim, dovedeste intr'un chip invederat, ca nu se gaseste nici 0 urma de Valachi intre Balcani ~i Dunare, si ca toate amintirile despre acest popor se rapoarta la regiunile muntoase de la sudul Haemului. -

Teophylact ~i Theopho»: povestesc ca generalii bizantini Martinus ~i Comentiolus, vroind sa Ioveasca pe Avari in Tracia in anul 579, fura impiedecati de la aceasta prin 0 spaima ca'reintra in armata lor. Cazlnd sarcina de pe spetele unui catir, un soldat striga catra stapinul dobitocului in limba patriei sale: "torna, torna fratre", ~i oastea, luind aceasta chemare drept un strigat de spaima, 0 rupse de fuga. Theophilact da 0 alta forma acestor vorbe, caci elzice "retorna". 1) Aceste cuvinte sa tin fara indoiala de dialectul valach, eu toate ca se deosebesc intru ctt-va de limba vorbita astaei in acele parti ~i care ar suna: toarna, toarna frate!

Cedrenus rapoarta cit in lupta capitenielor bulgare: David,

1) Theophanes, Chronographia, Bonn. I, p. 397: ,,'t~ 7w.'tpwCf !fw'I'/i. "

52

Moisi, Aron ~i Samuil, in contra imperatului Constantinopolei Vasile al II-Ie, David fu ucis in Macedonia, intre Castoria ~i Prespa, de d'ttra niste Valachi ciUetoriill 976 1).

Acela~ imperat voind sa nimiceasca puteres Bulgarilor, fiicea in toti anii cite 0 expeditie in inima terci lor, care se afla in regiunea Ohridei, in mun(ii Maccdoniei. Samuil regele Bul garil or, pentru a scapa de aceste loviri, care se inttmpla dupa 1 013, intareste 0 trecatoare ce se afla intro Cleidion ~i itt:J,0a-l,oilcu ~). Numele acestui loc fiind de obtrsie valach, aratlt locuinta acestui popor in acei munti.

In 1019, dupa supunerea desevir~ita a Bulgarilor, imperatul Vasile al II-Ie, organizaza biserica acestei natiuni, lasindu-i forma nationalii, insa numind un arhiepiscop grec la scaunul Ohridei. Imperatul prin hrisovul dat cu acest .prilej, dispune ca Valachii din inireaqa Bulgarie sa fie supnsi autoritatii acestui archiepiscop 3). Din aceaata yorba nehotiirrta de "Valachii intregei Bulgarii" s'au incercat a se deduce Clt acestia locuiau ~i in Moesia pan{t la Dunare, ceia-ce nu este de loc indreptatit, intru cit hrisovul putea, chiar vorbiud de Valahii intregei Bulgariei, sa uu se rapoarte de cit la partile locuite de ei, muntii . acestei teri.

Ostirile bizantine sunt adese alcatuite din Valachi. Nu vom aminti aici de cit cuvintele Anei (lomnenci, care zice ca nouele ridicar! de armata ale lui Alexios, se alcatuiau din Bulgari ~i din "nomazi" numiti Valachi in limba poporului 4)

') G. Ceilrenus, Bonn. II, p. 435: "BAaxw'l OOt,W'i." Cinsutmus

Donn. p. 260. spnne despro Valachi ca ar fi vechi cohorltori din Italia : "l'.a( ~~ x:;d B),dxw'l ;;wAtin O!J-EAOV~ Ot ,wv E~ 'hoxAta; &- 7:0~"I~OIJ 7'C:xA~1 s1v;(~ ASY0'l't'at". ,

G. Gedrenus, II, p. 457. Campu-Iung.

') ")

"XOXt ,(;)'1 &'I~ "icra'l B~'JAIOXptOX'l BAOXXWV... ,til,a'! os ox~tO·I."

A se vedea citatinnca in Pic, Abstammung der ,R~~~nen, p. 62,nota 45; Anna Comnenn; Bonn. I, p. 395: " (m6crot oe EY. BC'JA'(apWV l'.OXt

o"ocrOt ,0'1 '1~f!.i6a ~(O'l SrAono BAdxo'J; ,06,0'J<; .~ ltOt'l~ ltaAe1'1 etoe 6dAEXtO-;.

4)

53

Caniacuein vorbeste de Valachii cari ar locui in muntele Rodop I).

Ciltra anul 1170 Veniam'in de Tudela, pomeneste despre Valachii in descrierea calatoriei sale catra Palestina. El ii intllneste in Tesalia, ~i' spune, pre cum am vezut mai sus:

"Valachia incepe la Zituni ai careia locuitori impoporeaza muntii. Aceasta rasa poarta numele de Valachi. Ei seamana pentru agerimea lor cu caprele, se cobol' din munti ~i prada pe Greci. Nimene nu i-a putut apropia ~i inca un rege nu ar fi ill stare sa-i stapineasca" 2).

Cronica care confine povestirea cruciatei a treia, pomeneste despre 0 regiune linga Tesalonic numita Flachia 3). Dupa cit se vede este aceiasi pe care Nicetas Choniates, 0 numeste Valachia mare 4) ~i care este cunoscuta ~i de cronicole irnperiului latin din Constantinopole sub numele de Blachic, Blaquie la grant. In vechea Etolie ~i Acarnanie, se iniindea Valachia 1wica, ear in epir Valachia superioara 5).

Pana aid nu am intalnit nici 0 pomenire des pre Valachii dill Moesia, Dar s'au aflat Valachi in Serbia. Mai multe documente publicate de D-l Fr. Miklosisch, vorbesc de familii valache daruite de catra regii serbi unor manastiri. S'ar putea scoate de aice atiarea de Valachi dincoace de Balcani, Aceasta 0 ~i da a intelege dol Hunfalou, pe cind d-l Pic, de la care d-sa imprurnuta aceste fapte, atrage cu de adinsul luarca aminte ca acesti Valachi sunt cu totii de bastina "din nordul Albaniei sau din piirtile cele mai sudice ale Serbiei,"

I) Cantacuccnus, Bonn. J, p. 146.

') Tafel, De Thessalonic. ap, Rosier, Hom. Stud. p. 108, nota 5.

") Ansbertns, Dc expeditione Fl'ederici, citat de d-l Ilnnfalvy.

Anspruche p. 65 nota 1.

4) Nicetas Choniates, Bonn. p. 841: "Tx 8E't'tCa,ia; x:;miZltl'l lJ.E-

'tsltlpa '/(J'1 iJ.qD:1j J3),ay:ta Y.t)<.i'·~O'XE'tIXl."

") G. Phrantzes. Bonn. p. 414: ,,'t~~ 1J.t'IjP~~ BAaz(x~." Schol.

Thneyd. II, 102: "Aoi,07ttx ~ '10'1 xai,QupA-i't) 'A'/(;\~Aaza."

54

ee ia ce-i stramuta in centrul Balcanilor. Se intelege ea d-l Hunfalvy se fereste de a arata ~i aceasta ingradire I).

Ne remine de lamurit 0 iutrebare insemnata pe care mai ales se razama partisanii teoriei lui Rosler, anume acea privitoare la fiintarea statului valacho-bulgar la sudul Dunarii. In deosebire de Sia visti, ei primesc dt aeest stat a fost intemeiat ~i sustinut mai eu osebire prin opinteIeIe natiunii valache "care, zic ei, trebuia sa fie foarte numeroasa in Moesia". Cum se face iusa ca ea in urma sa dispara de aid? Cum sa se lamureasca acest fapt, ee pare atit de afara din cale, ea astazi ea nu se mai gaseste mai de loc acolo, cind a trebuit sa fie cind va pre a numeroasa ~i puternica, pentru a infrunta ostirile bizantine ~i a pricinui aproape darcpanarea imperatiei latine din Constantinopole '? Alta esplicare nu pare cu putinta de cit de a pune pe Valachi sa treaca Dunarea pe malul ei sting, unde ineepem ai gasi indata dupa rescoala care dadu nastere statului valacho-bulgar.

Tarfmul pentru Iimpezirea acestei intrebari a fost aeum pregatit prin cercetarea a tot ce se atHi pomenit despre Valacht in scriitorii bizantini ~i in cele-l-alteIzvoare contimpurane acestora, Am vezut ca pana aid nicairi Valachii nu se gasesc pomeniti ca locuind in Moesia, Sa cercetam acuma daca Nicetas Choniates, cronicarul statului valacho-bulgar, sdruncina aratarile tuturor celor-l-alte izvoare pe care le-arn petrecut,

Imperatul Isaac AngheluI, vroind sa se insoare de iznoava, cern ~i obtinu mina fetei lui Bela al III-lea, regeJe. Ungurilor. A vend el uevoie de multi bani pentru a'si serbatori casatoria, el impuse supusilor s(~i niste dari impovoratoare, care

') Hnnfalvy, Auspruchc, p. 73. Pic, Abstammung. p. 5(;. -- Nu a-

daugim la cele cxpuse locurile din Cinnamu« ~i din Choniaies, peutru ca, dupa cum vom vedea, ele se rapoarta f!ira cea mai mica iudoiala la Rorninii de la nordul Dunarii.

55

apasau cu deosebire asupra oraselor din jurul Anchialei ~i pe "Qtl:rbarii muntelui Haemus, care se numeau mai inainte Mysieni ~i acuma Valachi" '). 0 dovada, ca acesti Valachi locuiau intr'adever muntele Haemus, reesa intre altele din faptul, raportat de Nicetas, ca aeesti barbari erau "aparati prin niste castele intarite, ridicate pe stinci prapastioase" , care nu erau de cit intariturile cladite de Justinian in lantul Balcanilor, pentru a se opune navalirei barbare 2).

Deputatii trimisi de Valachi la Constantinopole, Petru ~i Asan, "doi frati din acea natiune" 3), cerura de la imp eratul sa le micsoreze darile ~i sa le impartasca proprietati in Haemus, care cereri fiind respinse ~i unul din frati fiind chiar palmuit de imperatul, ei se reintoarsera in sinul poporului lor pe care tl atitara la rescoala. Valachii la inceput stateau la ginduri, speriati de indrasneala intreprinderii ; da capiteniile lor izbutira a-i hotart prin un mestesug, Valachii resculati, se imprastie "pantt in orasele indepartate de Haemus, de unde ei rapesc catimi insemnate de vite" 4). De indata ce imperatul se arata, reintrau in cotloanele neumblate ale muntilor lor. Totusi imperatul isbuti a-i scoate si de acolo, ~i atuncii barbarii constrtnsi, cautara scapare in ill vecina Scitie. Imperatul vrafui atunci prin toata Mysia ~i ar fi putut pune strajl in toate satele lor "care sunt foarte numeroase in Haemus" 5), mai toate asezate pe prapastii ametitoare ~i inaltimii nfricosate ; dar el nu facu nimica, ci

")

Nicetas Choniates, Ed. Bonn. 482: ,,'toue; ltc('ta 'tov Al[J.ov 't6 opo; '~XP~;(po:;; 01 M:;crol 'i'tpO'tEpOV wvojJ.;(crO'i'tO, vuvl ~E B),;(xot Y.tY.),~OltO'i'tXt. "

Procopius, de aedificiis, Bonn. p. 304 ~i urm. unde numera vr'o

84 cetatui ridicate in "AljJ.l!J.O'I'tOV."

N. Ch. p. 482:" IU'tpoe; n<; y.xl 'Acrcb, Of/.OlEVETe; ".xl 'txu'tocritOPOt" •

N. Ch. p. 48(;' • ~ r» "..," "

N. Ch, p. 487: EltEtGE: 'i'tol-scrw, xt itOAAat iJ.~v EtGt ltC(,a rev

AljJ.ov."

')

56

se intoarse indarat, inselat prin rugaciunile de ertare ale Valachilor.

Asan, revenind cu 0 trupa de Sciti, se hotari a testatornici "impe1'iul Myseinilor ~i al Bulgarilor dupa cum fusese mai inainte" '). Luptele reincep cu mai multa inversunare ~i resculatii repoarta mai multe izblnzi, care intaresc uoullor stat.

Descrierea pe care Nicetas 0 face despre Valachi, pe care li vezuse cu ochii sci, caci era secretarul imperatului si-l intovarasea adese-ori in expeditiile sale, se potriveste intocmai cu ace a a lui Veniamin din Tudela: "Imperatul gasi cetatuile ~i satele intarite prin noue metereze, ear aparatorii lor acatati pe inaltimi dupa chipul cerbilor, sareau ca ~i eaprele preste prapastii si nu primiau nici 0 lupta fati~a" ~).

Dupa moartea lui Asan, cari peri jertfa unui omor in 1196, fratele seu Petru octrmui inca un an statul eel nou, pana cazu ~i el sub cutitul unui alt ucigas, in 1197. Fratele lor' mai mic loan (Ionita), care domni timp de 10 ani, urmari luptele in contra imperatiei bizantine, ~i aceste lupte se petree tot-deanna in JYIcwedonia!ji Tracia 3). Imperatia bizantina cazend in acest restimp in minele Latinilor, Ionita nu inceta cu dusmaniilc in contra noilor staptni ai bizantului, ~i ehiar birui in 0 lupta pe imperatul Balduin de Flandra pe care '1 ~i prinse, 1205.

Ionita fiind ambitios ~i dorind sa dea puterii sale 0 consfintire legiuita, trimise papei 0 solie insarcinata a cere pentru dinsul titlul de rege al Valachilor ~i Bulgarilor, Solin, lui nu putu patrunde in Italia, din pricina nnui resboiu ce izbucnise intre Ungaria ~i imparatie. Papa insa luand pe alta

') N. Ch, p. 489: "y,o;[ :r.,/ %'),/ .M:lO'{t)'/ )1,0;( -:WY B:J:J/,"(ip{,)y 2:1-

';a3"C€{tJ,v ~l~ ~u';it¥~~G!v w~ 7:Y./, .. J_{ 7tc:'.s nv, ou3~q).(;)~ ·f,')S{XC,)70."

') N. c: p. 56l.

') N. CTt. p. 520, esi, 5GD, 570, 573, 58D, 614, G18 etc. Compo lire-

cek, Goschichtc del' Bulgarcn, p. 231.

cale cuno~tinta despre dorinta lui Ionita, ii trimise un legat cu 0 bula, in care se cuprindea intre altele: "ca noi auzind ca strabunii tei i~i trag obarsia din neamul urbei Roma, ne propusesem inca de mult a te cerceta priu scrisori ~i soli". Ionita, in respunsul seu c{ttra archipastorul catolic, multameste "prea puternicului Dumnezeu ca ne-au readus la arnintirea singelui ~i a patriei noastre din care ne eoborim". In corespondenta care urma, lonita este in tot deanna numit:

"Caloioan domnul Valachilor ~i al Bulgarilor," ~i tot acest titlu 'i este dat ~i la incoronarea oficiala care are loc in ziua dn 8 Noembrie 12041).

Slavistii, in deosebire de autorii care tagaduesc Rominilor staruinta in Dacia traiana, nu se impaca cu fiintarea unui stat valacho-bulgar de cea parte a Dunarei. Ei sustin ca acest stat precum ~i acel care fusese inaintea lui (sfaramat de Vasile II, Bulgaroctonul in 1018) era curat bulgaresc ; ca elementul Valach nu juca nici un 1'01, ca dinastia asaniana era de obarsie bulgara, ~i tagaduiesc deci Rominilor ori ce parte la resboiul pentru neattrnare intreprins in potriva imperatiei bizantine catre sftrstul secolului al XII--lea. Slavistii sustin ca scrisoarea papei catra Caloioan nu era de ctt un compliment pe care vicleanul Bulgar nu lipsi de a ~i'l insusi, pentru a'si castiga mai mult bine-vointa capului bisericei catolice, Cit despre scriitorii bizantini, ei ar fi inlocuit tot-d'a-una cu scop numele de Bulgar prin acel de Valach, pentru a putea astfel inadusi numele unui popor pe care 'I urau de moarte, D-l Pic se rosteste in aceasta privinta in chipul urmator : "Expunerea deosebita a luptei pentru neatimarea Bulgarilor i~i gaseste explicarea in amestecarea numelor de Valach ~i de Bulgar la istoricii contimporani, ~i fiind ca in timpurile urmatoare numele Bulgarilor revine eal'a~i in onoare, ~i aceasi schimbare it numelui in izvoarele

') Theine)', Mon. Slav. merid. I. p. 15-39.

57

58

apusene poate fi datorita inrturirei grecesti, apoi s'ar putea induce 0 inlocuire voluntara a unui nume prin cel-lalt din partea politicilor din Bizant, care'si poate gasi explicarea in ura politica ~i despretul national, ~i care cauta sa inlatute cu totul uriciosul nume al Bulgarilor. Numai atunci cind Bulgaria fu restatornicita in vechile sale margini, cind existenta ei fu cunoscuta de toata lumea ~i cind chiar ajutorul ei fu cerut in potriva imparatiei latine din Constantinopole; nu se mai facu nici 0 greutate a se recunoaste oficial numele, alta data atit de uricios al Bulgarilor" ').

Mai intai aceasta sustinere nu este intemeiata, caci Nicetas vorbeste in mai multe locuri de Bulgari alaturea cu Valachii. Ast-fel am raportat mai sus un loc unde el zice ca Asan vroia sa restabileasca imperatia Valachilor ~i a Bulgarilor, Aiure el pomeneste despre un episcop bulgar 2). Apoi ce folos ar fi putut isvort pentru onoarea ~i gloria bizantinil or de a atribui caderile lor Valachilor mai curend de cit Bulgarilor ? In sfir~it ar fi destul de neinteles cum complimentele papei sa se potriveasca asa de bine cu falsificatorii din Contantinopole. Dar nici n'avem nevoe de a cerceta puterea acestor argumente, caci posedam 0 dovada positiva ~i· neresturnabila ca dinastia asaniana era de obirsie valacha, Nicetas Choniates povesteste anume ca in una din numeroasele lupte intemplate intre Valachi ~i Bizantini, "unul dintre preotii prinsi pe cind era sa'l duca prisonier la Haemus, fiind ca cunostea limba Valachilor, se ruga de Asan, ca unul ce era de aceasi limba cu el, sa'i dea drumul" 3).

1) Uber die Ahstamung der Rumaenen, p. 87. Compo Iirecek Ges-

chiclrto del' Bulgaren, p. 225.

') N. (}h. p. 33~); a se vedea ~i mai sus, pagina 56.

3) N. Ch, p. 617: ,,'to,c M '1.:xl 'tW'1 oopu:X),W'tW'1 'tt~ lsp~wv E:t;

,\,. " ,. ~ ~ "A" n" '> ,

TO'J j '_!1~QV O:~Xp,J;AW't'O~ O!~.zY0tJ.~voe ocnat to') so» a~Ev"{j,)Ctt ot

bV.ocpw'lt:xe; (~<; 'Caple; 't~c; 'tW'1 BAdxw'l cpov~c; dc; eAcwv C(U'~'I S}(,-

59

Nicetas sp une deci cii aeest preot ruga pe Asan in limba valacha, ~i arata causa acestei intimplari in faptul ea Asan era de aceasi limba Este tot atit de putin indoios ca prinsul vroia sa predispuna pe Asan ill favoarea lui, indreptindu-se catre dinsul in limba acestuia, ~i aceasta marturisire facutii de Nicetas fiira nici un scop ~i fara macar a'i da 0 insemnatate deosebita, imputerniceste eu atita mai mult adeverul ei. Credem ca prin aceasta dovada se hotareste pe deplin obarsia valacha a capilor rescoalei valacho-bulgare.

Cu toate aceste, noi suntem departe de a da Valachilor de cea parte de Dunare rolul precumpenitor pe care Hosler sustine cii Par fi avut. Cu toate eii intemeietorii noului stat ~i regii dinastiei asaniane erau de obarsie valacha, elasa superioara a poporului pe care erau chiemati a ocirmui era de nationalitate bulgara ; tot a~a era ~i cu limb a cultivata, cu biserica ~i in deobste cu toate elementele civilizatoare. Bosler zice cii in aceasta rescoala "Bulgarii infatosau mai mult bratul, puterea brutala, ear Valachii capul sau inteligenta", ') N oi credem cii mai curend inversul este adeverat, Se intelege de la sine ca in mijlocul unei societati bulgare -caci regii dinastiei asaniane parasira in curend muntele, unde locuiau Valachii, ~i se coborira in cimpia ocupata de Bulgari-dinastia pe cit ~i cele cite-va familii valache, care urmara pe capul lor, perdura in curend nationalitatea lor ~i luara pe acea a mijlocului unde ei se asezasera, Valachii jucase un 1'01 stralucit in timpul luptei pentru neatirnare. Cind trebui sii se organiseze statul, Bulgarii incepura a da tonul. Daca nu ne inselam, ni se pare chiar a descoperi 0 opositie in potriva acestei dinastii din partea poporului bulgar, cit timp ea nu fu deplin bulgarizata, A~a stim cii toti fratii,

Y.iXA6UiJ·s'/o~". Compara : Euclv-xiu de Hurmusaki, Fragment e zur Geschichte der Rumanen, Cap. II "Entstehung, Dauer und Unterjochung des Wlacho-bulgarischen Staatcs", p. 29.

_ ') Rom. Stud. p. 110.

60

care deschisera noua dinastie, perira jertfa unor omoruri politice a carora autori erau, dupa cit se vede Bulgari 1). In urma rolul Valachilor se sterse din ce in ce mai mult; nu se mai ved arattndu-se de cit in luptele pe care noul stat avea de sustinut, In timp de pace, ei i~i unnau vieata lor retrasa in strtmtorile Balcanilor, ~i daca unii din ei se coborau in orase pentru a lua parte la viata politica, ei erau absorbiti de elementul domnitor ~i treceau drept Bulgari,

Tot de aici se lamureste ~i cum se face ca in monurnentele slave, capii statului Valacho-bulgar nu poarta titlul de rege ai Valachilor ~i ai Bulgarilor ~i ca acest titlu nu se vede aparnnd de cit in monumentele latine 2). Domnii tineau S(l impace elementul domnitor ~i nu vroia sa dee pricina unei opositiuni firesti, in potriva unei dinastii stl'iiine.

EaUi cum se poate esplica nasterea statului valacho-bulgar, fara a se silui nici textele nici faptele, dandu-ne seama atit de precumpenirea Valachilor in intaile momente a fiintal'ei sale, cit ~i de mistuirea lor ulterioara de pe scena politica.

Istoria Rommilor a avut nef'ericirea de a fi tratata panii acum mai ales de straini, ~i faptele aratate pana aid, cu deosebire aceasta din urma. amtii metoda urrnata de ei in cxpunerea trecutului lor. Interesul care 'i leaga de popoarele din care fac parte, falsifica judecata lor, ~i adeso ori merge chiar mai departe, impingcndu -i a lasa la 0 parte sau a falsifica chiar faptele asupra carora ei trebue sa judece. A sosit timpul de a restatornici aceste fapte ast-fel dupa cum ole reesa din izvoarele ce le contin, ~i de a le da 0 talcuire fireasca ~i rationals.

Protivnicii sUlruilltei Rominilor in Dacia Traiana, crezend ca atia un argument neresturnabil pentru trebuintele 'lor, in

1) Euiloxilt de Hurmueaki, 1. e. p. 29, 4tl ~i 75,

') Iirecek, Geschichtc der Bulgaren, p. 382. PiC, Abstammung, p. 81;,

61

existenta unui stat valacho-bulgar la sudul Dunarii, sustin in potriva Slavistilor cli Valachii au jucat rolul principal in aceasta rescoala a celor dour popoare aliate ill contra imparatiei bizantine, marturisesc uatioualitatea valacha a capilor resvratirei ~i trateaza in deobste aceasta intrebare dupa dorintele Rominilor. Daca ei insa concedeazf Romlninilor un rol asa de stralucit de cea parte a Dunarii, aceasta o fac nurnai cit pentru a Ie putsa Uigiidui cu atita mai u~or aflarea lor pe malul sting al fluviului; caci daca Rominii erau alta data atit de numerosi in peninsula Balcanului, in cit mai ca Ie statu in putinta resturnarea imperatiilor care se succedau la Constantinopole, ~i daca astaz! nurnerul IGr este atit de redus in acele parti, este invederat ca ei au trebuit sit emigreze de acolo ; ~i anume unde? fiira indoiala cii acolo unde nu-i gasim pe cit timp ei inflorise dincolo de Dunare, ~i unde ei nu intlrzie a se arata ~i a se constitui in state, de in data ce dispar din istoria imperatiei bizantine ').

Slavistii din potri va, care se arata in deobste dispusi a admite staruirea Romtnilor fiira intrerumpere la Nordul Dunarii, incepend de la colonisare, cer pentru natiunea lor 0- noarea de fi scuturat jugul Bizantului ~i tagaduesc Rominilor ori ce soiu de impartasire la intemeierea regatului bulgar, ca pret pentru a zice ast-feI, a ingaduirii fiintarei lor in Dacia. Cine nu vede in acest chip de a trata istoria, apararea unor interese cu totul altele de cit acele ale adeverului ?

') Rijsle1', I. c. p. 114: "Hier (in ThessaIien}iil-d'er"'Rh()d'ope mns-

sen sie bis in die Zeit der ethnographischcn Umgestaltung der Halbinsel durch die Osman en, sehr zahlreich gewesen sein." Dar daca Valachii eran numerosi in Rodop, este aceasta un temeiu pentru a-i gasi in numer mare in Moesia? Apoi daca imputinaroa lor in acoste regiuni este pusa inIegatura cu emigrarea Turcilor in Europa (dupa 1356), cum se esplica aratarea' lor atit de numeroasa la aceasta epooa in Transilvania, ~i in Valachia, unde alclttuise chiar state? Dupa cum am spus'o ~i mai sus, Roslor nici nu ~tie ce vroeste sa stabileasoa,

62

AnaIisa autorilor bizantini ~i mai ales acea a lui Choniates, care se indeletniceste mai mult cu Valachii, dovedeste cu totul alt ce-va de cit spusele Slavilor sau ale N emtilor, Valachii nu traiau in aceste timpuri de cit in Balcani ~i in ramificarile lor; ei lipseau cu desa versire din Moesia, de unde Ilosler ~i cu ucenicii si:ii voesc ai readuce in Dacia traiana. In Balcani se gasesc asezarile lor cele mai numeroase ; aid .ciliaI' par ei a fi parasit viata lor nomada ~i a se fi apucat macar intru cit-va ~i de agricultura, caci imperatul pune foe la claile lor de griu ; ') aici sunt loviti in mai multe rind uri de catre armatele imperiale, care nu-i pot ajunge din pricina agerimei piciorului lor prin prapastiile muntilor. In afara de Haemus,-Tesalia, Epirul, Acarnania, Etolia, to ate teri de munte, asezate la sudul Baloanilor, adapostesc aceasta rasa voinica ~i neimbltnzita ; nici un scriitor bizantin nu-i pomeneste in Moesia, ~i chiar in timpul lui Ionita, luptele care se incinsese intre acest rege ~i imperatii de Constantino pol au necontenit de teatru Tracia ~i Macedonia.

In fata unor asemenea fapte invederate, cum se poate oare abusa de numele de Mysieni, dat de autorii greci Valachilor, care in limbagiul lor arhaic, este tot una cu acel de Traci '.I), pentru a admite ca Valachii locuiau in Moesia propriu zisa, asezata intre Haemus ~i Dunarea, Bulgaria actual a, a'i: cobori aid din rema~itele poporatiunei romane, redusa la starea de ciobani ~i in sfirsit a scoate din ei cele 10,000,000 de Rornini care locuesc astazi in vechia Dacie traiana ?

Ni se pare cel putin mai rational de a nu pune un popor

') N. Ch, p. 487: "T:'tJpl as 'd~ O'tJiJ.lJl'h~ ":W'I Y~XpTC'W'i 7txpxock"

2) In vechimc numele de Thracia se intindea aproapo la toata

peninsula balcanica : )) ~ OE jap BOU/, jxpi:x z.al a61'0<; 6 "lcr"Cpo<; xxl "Co T:SP\(;j'lu[J.o'l "Opoc; ":0 Mjxov &xp~ ":cu ITonou ":0 '/.1:;.),06- IWIO'I AliJ.oe; ":'ne; Qp4;<;'I):; Etcr( [J.tp'tJ, vuvl a·s a),),o,,:p~x X.FI)[J.IX":~~OUcrl." Const. P01phyt'og. Bonn. de thematibu s, p. 45.

63

lntreg sa intreprinza asemeni preumblari, ~i ca faptul insusi ca Ilominii ocupa astazi inca tocmai aceasi tara pe care 0 stapiiniau strebunii lor, vorbeste in favoarea staruintii lor la Dunare.

Daca Rominii rlpei stingi a Dunarii ar fi venit aici din Moesia, ar trebui sa se gaseasca ~i astazi macar niste urme a acestii poporatii in tara de un de se pretinde ca ei au venit; caci un popor nu emigreaza nici odata cu totul din 0 tara, ~i nnrnai doara pentru Romini a vrut sa se gasasca 0 exeptie de la aceasta regula. Rominii care locuiesc astazi in Bulgaria (cea nou intocmita), au venit cu totii aici din partea stinga a Dunarii, in vremile epocei faaariote, sau pe timpul regulamentului organic, pentru a fugi de incalcarile de tot soiul pe care le sufereau. Era acelas fenomen care se reproduce in zilele noastre cu Rominii din Ungaria, care em igreaza in Rominia; dar nu se aila nici un singur Romin care sa nu fie bii~tina~ din vechile principate, ~i nici unul nu este vechiu locuitor al acestei regiuni, Aceasta 0 bservatie a fost facuta cdata de Kanitz, adincul cunoscator al etnografiei balcanice, care spune: "ca nu se aila nici un singur sat Valachdincolo de doua mile la rtpa dreapta a Dunarei, ~i asezarile Valachilor de aceasta parte fluviului apartin, ca ~i acele de lmga Timok, pentru cea mai mare parte acestui secol 1)."

Apoi ce nevoe ar fi impins pe Valachi a trece Dunarea in cei dintai ani ai infiintarei statului valacho- bulgar? Bosler ~i Hunfalvy austin ca Valachii, fiind siliti in vremile luptei pentru neatirnare, a trece de mai multe ori Dunarea, pentru a gasi 0 sciipare la Cumani, se obicinuira eu incetul a parasi veehia lor patrie ~i a se aseza in Moldo- Valachia, de unde apoi trecura in Transilvania ~i in terile unguresti 2).

1) Citat de lung, Die Anfiinge der Rumiinen, in Zeitschr. fiir O. G.

1876, p. 4. Compo mai sus p. 49, nota.

2) Am reprodus mar sus cuvintele lui Bosler, Vezi p. 14.

64

Mai intai aceasta nu este exact. Valachii nu au trecut Dunares de cit 0 singuril data, la ineeputul rescoalei. In urma, fiind tot deanna invingatori, nu mai avura nevoe a 0 face. Apoi cum sa ne putem inchipui ca Valachii sa fi parasit tara lor tocmai in momentul clnd intemeind un stat neatirnat, ei puteau sa se bucure de toate drepturile lor, ~i in ce scop? pentru a merge la Cumani, care nu VOl' fi fostmult civilizati de cit Gotii, inaintea carom Rosler face sa fuga in cea mai mare grabs pc loeuitorii Daciei! Dar esirea din Moesia, ne fiind facuta in urma unui or din imperatesc ca aeea din Dacia, trebui sa Fna mai mult timp, ~i eata Rominii revenind in Dacia in timpul celei mai eumplite a tuturor navalirilor, aeea a Tatarilor (1241). Rosler prevede intimpinarea ~i cauta sa 0 inlature observiud : "ea Mongolul care pustii Ungaria in chipul eel mai neomenos pare a fi crutat Cumania orientala, Valachia ~i Moldova; la ei nu era un imperiu de resturnat, nu erau comori de pradat" 1). Ca ~i cind barbarii at' avea drept tel in pradaciunile lor resturnarea statelor ~i nu averile individuale, ~i care alte bunuri puteau fi mai do rite de ei, de cit turmele pastorilor romini, din care barbarii in viata lor nomada puteau sa-~i agonisasca traiul ?

Varianta propusa de Miklosisch, ca Rominii ar fi trecut din Moesia in Dacia traiana in vremile navalirii Slovenilor (sfirsitul veacului al V-lea) are impotriva sa pe linga temeiurile ce se opun ipotezei lui Rosler, inca ~i imprejurarea ca 810- venii se intinsese in acelas timp de ambele parti ale Dunarii, ~i eli deci Rominii n'ar fi putut scapa de ei trecend fiuviul.

Domnul W. Tomaschek este iscoditorul unei alte teorii, care se abate, intru cit-va de la aeea a lui Hosler, nu numai cit prin data ctnd d-sa readuce pe Romini in Dacia traiana, dar inca ~i in privirea regiunei unde d-sa pune inchegarea

') Rom. Stud. p. 117.

65

acestui pop or. El nu'l readuce in Dacia, din' Moesia, unde nu'l poate afla ; dar il gaseste mai jos, in partile centrale ale Haemului, unde locuia in timpurile vechi poporul trac al .Bessilor, "Pentru a da peste strabunii Rominilor, nu este de lipsa a alerga la colonistii Daciei, ~i tot atit de putin trebue sa ne ingrijim de parasirea acestei provincii ~i de stramutarea cetatenilor daco-romani in Dacia aurellana=-caci acesti noi veniti, sa fi fost numerosi sau ba,nu facura alt ceva de clt a adaugi numerul teranilor traci. V'om gasi in sudul Dunarii, pe toata granita Iliricului ~i a Macedoniei, un popor romanisat care este in destul de intins ~i insemnat, pentru a da nastere iutregului popor al Valachilor" 1).

Aceasta obarsie singura ar putea esplica tot ce se pare a fi 0 gicitoare in caracterul poporului romtn. Poporul Bessilor romanisat, despartindu-se in doue ramuri, din care unul emigra catra Dacia traiana si cel-alt catra sud, in Tesaliasi regiunile alaturate, da chea identitatii (?) limbagiului Rominilor din Macedonia ~i acelor din Dacia. Poporul Bessilor, fiind de obarsie traca, infato~area de elemente albaneze in limb a Rominilor de la nordul Dunarii i~i gase~teesplicarea ei fireasca, D-l Tomaschek se leapada deci de parerile pe care le sutinuse mai inainte in privirea acestor doue intrebari ~i gaseste ca elementul albanez al limbei romine nu si-ar mai putea gasi esplicarea in fiintarea de numeroase colonii iliriene pe pamentul vechii Dacii, caci acuma "ar fi silit a marturisi ca elementele streine in limb a daco-romtna, ar .avea un caracter prea modern (bizantin din veacul de mijloc) care n'ar fi putut petrunde in acest idion de cit la sudul Dunarii in e~oca post-romana sau romanica."

Eata pentru ce el lasa sa cada ~i esplicarea ce 0 dadea mai inainte despre identitatea dialectelor romtne, pe care 0 numea pe atunci "pretinsa-identitate", anume: "ca romanisa-

'.

1) Critica lui Ittng in Zeitschr. fur O. G. 1877, p. 447.

5

66

rea lucrmd asupra unor base nationale asemanatoare, trebuia sa produca, cl.iar in regiuni despartite in mod geografic, apF;:pe aceleasi efecte". 1)

Insa fiind-ca d-l 'I'omaschek el insusi, in timpul clnd C01'1- batea teoria lui Rosier, atrasese luarea aminte asupra unui loe din Nicetas Choniates, in care acest istoric pomenesteValachi prin partile Galitiei inca in anul 1164, 2) apoi el este ncvoit a mai urea cn citi-va ani data pretinsei reintrari - a Romtnllor in Dacia traiana, ~i 0 pune intre anii 1074-- 1144-, "in care timp ambele maluri ale Dunarii ascultau de acelas staptn", 3) Chiar daca ambele maluri ale fiuviului ar fi fost supuse aceleiasi staptniri, noi nu vedem nici un motiv care si.i fi impins pe Bessii d-lui Tomaschek a'~i parasi tara, -~i este de luat aminte cli in istorie, ca ~i in toata sfera lucrarei omenesti, faptele sunt in tot d'a-una determinate prin motive. Ir-l Tomaschek insa nita tocma de a gasi un motiv care sa esplice macar intru ctt-va emigratiunea unui popor intreg. Dara sustinerea acestui istoric nu este nici macar adeverata. Cele doue rtpi ale Dunarei fusesera supuse aceluiasi staptn, dupa cum vom vedea-o mai jos, in timpul fiintarei primului stat bulgar, nimicit in 1018 dl'Va.sile al II-lea Bulgaractonul, imperatul Constantinopolei. De aici inainte aceasta stapinire fu impar~ita intre Bizantinii (mai tarziu Valaho-Bulgarii) care comandau pe ripa dreapta, ~i Cumanii care se intinsese pe cea sttnga, ~i nici ca mai poate fi yorba de

o stapinire com una pe ambele maluri ale fluviului.

Cumanii, neam selbatic ~i bar Dar, incep a coprinde regiu-

1) Zeitschrift fur O. G. 1877, p. 449.

2) Zur walachischen Frage in Zeitschrift fur O. G. 1876, p. 342. D-l Tomaschek pretinde ca d-sa ar fi atras pentru intaia oara luarea aminte asupra acestui loc. Aceasta nu este exact. EI era cunoscut inca lui I~incai care'l reproduce in chronica sa Bub anul 1172. Vezi Chronica Romtnilor, Iasi, 1853, p. 219.

s) W. Tomaschek, Zur Kunde der Hamus-Halbinsel, Wien, 1882, p. 50.

67

nile Moldovei ~i ale Valachiei in 1050, tocmai in epoca in care D-l Tomaschek vrea sa faca pe Bessi a trece Dunarea, Observatia pe care 0 face cu acest prilej, spre a'~i indreptati parerea, adeca : "ca nomazii Turci aveau indestule dohitoace mad ~i mici, ca emu lacomi de bani ~i ca i~i indreptau armele mai ales in contra Grecilor, pe ctnd legaturile lor cu Valachii trebuiau sa fie prietinoase," aminteste prea de-a dreptul observatia lui Bosler, pentru a fi luata in bagare de sama 1).

Dar dad dol Tomaschek pune in secolul al XI-lea reintoarcerea Bominilor in Dacia, el ar trebui dupa cum fac Sulzer, Rosler ~i Hunfalvy sa respinga marturisirea lui Anonimus notal', cronicarului unguresc, care vorbeste de Romini ea afllndu-se in Dacia la venirea Ungurilor (898). D-l '1'0- maschek insa luase apararea lui Anonimus notal', pe cind era protivnic teoriei lui Riisler, observiud cu multa dreptate ca: "Anonimus nu putea fi a~a de nepriceput in cit sa fi vru t sa incredinteze pe compatriotii sei ca Valachii ar fi fost niste locuitori vechi ai terei, cind toata lumea dinjurul seu ar fi trebuit sa stie ca acest popor=-dupa cum pretinde Rosler-enu era mai vechiu in tara de cit de 60 ani. Nu! Traditiunea mai vechie de cit memoria oamenilor arata ca popoare stravechi pe Valachi ~i pe Slavi. Daca ar fi putut numai cit privi pe Valachi ca niste vagabonzi noi veniti, apoi el, care-i trateaza de cei mai netrebnici oameni, nu le-ar fi crutat nici aceasta ocara" 2).

Ne-am astepta ca D-l Tomaschek sa revina ~i asupra acestei pareri, aratind ca s'a gresit din 0 ne-deplina cercetare a faptelor privitoare la ea-scuza cam indoelnica pentru un inve~at ; - dar din potriva il vedem cll. ~i acuma se min-

if Zur Kunde der Haemus-HalbinseI, p. 50. Vezi mai sus p. 64.

21 W. Tomaschek, Critiea eartii lui RosIer in Zeitsehr. fur O. G.

1872, p. 152.

68

dreste cu nimerirea acestei observatii, complimentind ~i pe D-I lung ca: "dupa exemplul seu ar lua de marturie pe Anonimus notar, ca inca in secolul al XIII-lea nimeni nu gindea sa vada in Valachi niste emigrati veniti de curend" I). ~i cu to ate acestea D-I Tomaschek insusi pune data reintrarei Rominilor in Dacia in secolul al XII-lea!! Cum sa se impace aceste lucruri nu intelegem, Atita ne miram cum de D-I Tomaschek n'are mai multa inima. in aratarea parerilor sale, ~i, aruncind impreuna cu tot ce a spus mai inainte ~i pe Anonimus in balta, sa se inhame la carulcel incarcat cu eruditiune, al teoriei Rosleriane.

Descoperirea facuta in timpul din urma a unui nou izvor bizantin, notele strategice a unui despot din Constantinopole, un oare-care KeY.CXUfJ.EVO~ 2), da D-Iui Tomaschek prilejul de a gasi "singura dovada istorica directa a ipotezei sulzero-rosleriene, precum ~i 0 straluclta intarire a teoriei autorului despre obtrsia Valachilor din poporul rom ani sat al Bessilor".

Acest scriitor bizantin, care marturiseste el insusi a nu fi istoric de meserie ci militar, face un amestec din cele mai de pIins intre Valachi, Daci ~i Bessi, pe care-i arunca cu toW de la o-lalta, ast-fel ca nu poti seoate din cuvintele sale de cit 0 aratare cu totul generals, care insa combate tocmai teoria lui Rosler in chipul eel mai invederat, intru ctt contine o amintire intunecata, a unei emigratiuni a Valachilor sau Dacilor de la nord spre sud ~i nu din potriva, dupa cum in cere-o ipoteza reintoarcerei Rominilor in Dacia de peste Dunare. EI zice in capitolul seu asupra necredintei Valachilor (IIe:pl ~7ttlTt'(cx~ 'CW'I BAdx.wv:) "Valachii sunt Dacii ~i Bessii. La inceput ei locuiau in apropierea Dunarei ~i a Savei unde se gasesc acuma Serbii in niste locuri tari ~i grele de strebatut,

1) Zeitschr. fur O. G. 1877, p. 453.

') Publicate la Petersburg de profesorul Wassiliewsky sub titlul

Sowjity i raskazy wizantilskago bojarina XI wjeka, 1881.

69

pe care razemendu-se, ei fatariau iubire ~i supunere clltra imperatii vechi, pentru a putea cu atit mai u~or sa Ie pustieasca provinciele. Ace~tia perzend rabdarea ti atacara ; atunci ei 0 rupsera de fuga ~i se impra~tiara prin Epir, Macedonia, ear cei mai multi se asezara in Elada" 1). Acest loc contine fara indoiala 0 aducere aminte a lui Kekavmenos despre resboiul lui Traian in potriva Dacilor, luata dupa cit se pare din car tile lui Dion. Se vede apoi ca el, stiind ca Valachii sunt coboritori ai vechilor Romani, ~i gasindu-i in zilele sale imprastieti in partile grecesti, a adaos de la densuI lamurirea cea cu neputinta, cit Dacii fiind atacati de Romani fugise tocmai intr'acolo pe unde Ie venea atacul. Daca acest loc ar putea sluji la ceva, apoi de sigur ca nu spre a da 0 "stralucita intarire" teorielor d-Ior Tomaschek ~i Bosler,

De altmintrelea D-I Tomaschek insusi, dupa obiceiul D-sale, nu are mare credinta in propriele sale gindiri. Dupa ce a buciumat sus ~i tare stralucita sa descoperire cu Bessii ~i stralucita confirmare a acestei stralucite dcscoperiri prin strategul Kekavmenos, el sftrseste zicend: ca "poate s'ar putea sustine ca Dacii lui Aurelian sunt strabunii Valachilor Istriei ~i ai Dunarei, pe cind Bessii ar fi acei ai Valachilor din Rodope ~i Pind," ceea ce ne readuce curat la teoria lui Rosler,

IV

BISERICA ROMINA DE RI'l' SLAV.

Din cele spuse in capitolul de mai inainte, ar esi deci ca 1) ,,06'tot (01 BAlXxot) jiXp dO"t'l 01 AEjOIJ.E'IOt AIXXlXt xlXl BiO"O"ot; ~)l'.OUI/ ~E 7tpO'tEpOI/ 7tA't)O"b'l 'tOU AIXI/OU~{ou 7tO'tIXIJ.OU l'.1X1 'tOU LlXou, 0'1 I/UI/ 7tO'tIXIl'o'l LIX~IX'I l'.IXAOUIJ.E'I, E'IiJ.1X Lip~ot IXP'ttW; O\l'.OUO"t'I, E'I OXupo'\; l'.:d ~Uo"~IX'tOt; ,,67tot;. Tou'tot; {}lXpPOll'i'tE; \)7tEl'.pt'lO'l'to !XjlX7t't)I/ l'.1X1 ~ooAWO"t'I 7tpO; 'tou; !XpXlXto'tipou; ~IXO"tAEt; l'.1X1 E~EPX6IJ.EI/Ot 'tW'I OXUpWIJ.IX'tWI/ A't)t1;w;"o 'tiX; XWPIX; 'ti{l'I 'P0IJ.lXtWI/ b 7tIXO"n 't~ Il7tdptp l'.IXl MIXl'.EOO'ltC;C 01 OZ 7tAdol/E; IXU'tW'/ (:lY.'t)0"1X'/ 't'~'1 'EAAlXOIX."