„Mama”de Ion Creangă

(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

1. Motivaţia:
Importanţa textului constă în faptul că pune în discuţie natura unor sentimente şi atitudini, prin
evidenţierea casei părinteşti, a familiei, locurilor natale, conţinutul legându-se de copilărie şi jocurile
ei şi experienţa de viaţă a copiilor.
Activitatea este utilă pentru că îi activizează pe elevi şi îi ajută să-şi consolideze deprinderile
de gândire şi comunicare, poate duce la amplificarea noţiunilor deja studiate despre familie, imaginea
de sine, relaţii interumane şi de mediu social.
Activitatea dezvoltă gândirea critică prin faptul că solicită identificarea unor însuşiri fizice şi
morale prin descrierea personajelor principale – mama şi Nică cu jocurile copilăriei.
Acţiunile şi demersurile de lucru cu textul îi pune pe elevi în situaţia de a desprinde o anumită
filozofie de viaţă prin expunerea propriilor opinii şi sentimente, ceea ce leagă conţinutul activităţii de
interesele şi experienţa lor personală prin „invitaţia” la autoobservaţie şi introspecţie din partea
elevilor.

1Obiective :
a) specifice:
-să asimileze noi semnificaţii ale însuşirilor unui personaj argumentându-le prin acţiuni specifice;
-să utilizeze fragmente din text pentru rezolvarea unor sarcini de lucru;
b) demonstrabile:
-să utilizeze fragmente din text pentru rezolvarea unor sarcini de lucru;
-să citească corect , cursiv şi conştient un text la prima vedere;
-să manifeste iniţiativă în rezolvarea sarcinilor de grup, prin comunicarea propriilor puncte de vedere,
decizii, soluţii;
- să identifice valori morfologice ale unor cuvinte;
-să identifice în text cuvinte sau expresii denumind însuşiri fizice şi morale ale personajelor
(caracterizarea personajelor);
-să formuleze predicţii, pornind de la date cunoscute;
c)obiective care necesită operaţiuni de gândire superioară:
-să utilizeze fragmente din text pentru rezolvarea unor sarcini de lucru;
-să-şi argumenteze predicţia formulată
-să demonstreze înţelegerea textului prin completarea mini caietului „Jocul şi Joaca de-a întrebările”;
Reţeaua personajelor principale;
-să se transpună în locul lui Nică/mamei şi să identifice câteva lucruri care să ilustreze expresia;” Şi,
Doamne, frumos mai era pe atunci”.../ ” Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de
minunăţii”…
1. Condiţii prealabile:
 Să posede informaţii despre locul natal, familie, membrii unei familii, roluri,
statusuri;
 Să posede informaţii despre înfăţişarea omului şi comportamentul lui;
 Să fie capabili să selecteze, să conştientizeze şi să categorizeze însuşiri fizice şi
morale
 Să posede competenţe de cooperare prin comunicare în activităţile impuse şi
autoimpuse;
 Să posede deprinderi de muncă în grupuri mici sau pe echipe.
2. Evaluare:
Elevii vor completa:

1
 - în prima oră: cuvinte- cheie, vor formula propoziţii, vor extrage expresii şi cuvinte
frumoase
- în a doua oră :Modulele literare - Reţea semantică în matrice; reţeaua personajelor:
Nică şi mama;
- în a treia oră: „Jocul şi joaca de-a cuvintele” – mini caiet aplicativ;
- în ora a patra: Scrierea funcţională „ Scrisoare către mama” / Compunere liberă
(bazată pe conexiunea cu alte texte tematice); reflecţie şi meditaţie – „Spirala
vieţii”; „Copilul”;
3. Resurse şi managementul timpului:
 Textul „Mama” – fragmente din „Amintiri din copilărie” de I. Creangă cap. II
Resurse materiale :
 ilustraţii cu casa lui I. Creangă, cu ţinutul Neamţului, chipul lui Creangă când era copil,
casetă audio cu un cântec despre mama;
 Coli albe A4
 Markere
 Mini caietul „ Jocul şi joaca de-a întrebările”
 Fişe individuale pentru realizarea meditaţiei „Spirala vieţii”
 Fişe cu modulele literare;
 Reţeaua personajelor;
 Fişe cu expresii alese şi vorbe înţelepte din popor;
Resurse procedurale:
 Tehnici formative de evidenţiere a relaţiei cititor-text: Termenii cheie, Lectura explicativă
(ascultare şi gândire dirijată), Lectură silenţioasă; Jocul şi joaca de-a întrebările, Reţeaua
personajelor; Modulele literare;
 Textul se pretează pentru studiu în 4 ore.

Desfăşurarea primei lecţii

„Mama” de Ion Creangă

(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

Aplicarea unor componente ale lecturii explicative combinată cu diferite tehnici formative
facilitează receptarea şi înţelegerea fragmentului de text „Mama” de Ion Creangă de către copiii din
clasele III-IV.
1. Captarea atenţiei:
Linia unei poveşti sau „storyline” (premisă a unei implicaţii într-un experiment sau activitate):
Aţi putea desena o familie?
Din cine şi din ce ar putea fi formată această familie? (tata, mama, copii)
Aţi putea adăuga pe cineva sau ceva la această familie? Pe cine? Ce? De ce?
Această familie ar putea avea şi vecini?
Ce a-ţi dori să ştiţi despre ei?
Câţi copii pot să fie într-o familie?
Unde poate trăi o familie? (casă, oraş, vilă, sat, munte, câmpie, etc).
„Cuvinte –cheie”- Activitate de grup/perechi (2-4 grupe a câte 4-6 copii):
- Anticipare:
* Care credeţi că sunt cuvintele-cheie care caracterizează o familie? Scrieţi cuvântul familie şi
ataşaţi cuvinte care să răspundă la întrebarea pusă. Se lucrează în perechi (unitate, iubire, dragostea

2
mamei, înţelegere, întrajutorare, cooperare, solidaritate, linişte, respect, ocrotire, siguranţă, fericire
etc). Copiii vor evidenţia acele cuvinte care exprimă stările/relaţiile pe care ei le trăiesc în familiile lor.
* Se vor consemna cu markerul pe o foaie de flipchart cuvintele descoperite de fiecare
pereche/grup.
2. Enunţarea obiectivelor:
Activitate frontală:
Întrebări extratextuale, deschise, anticipatoare:
La ce vă gândiţi când auziţi cuvântul mama? (ideea de familie, de protecţie, de căldură sufletească,
…)
Cum se poartă mama voastră cu voi? (grijulie, ocrotitoare, responsabilă, afectuoasă, calmă,
răbdătoare, etc.)
Despre ce întâmplări cu mama, mai deosebite, care v-au marcat/impresionat, vă amintiţi din
copilăria voastră?
*Vom studia textul „Mama”, care reprezintă un fragment din „Amintiri din copilărie” de Ion
Creangă, în care veţi regăsi multe din lucrurile pe care le-aţi relatat şi multe dintre cuvintele pe care le-
am consemnat pe flipchart.
(Pentru copiii care nu au textul se va pregăti o foaie cu fragmentul de text.)
3. Realizarea sensului
Dirijarea învăţării:
 Întrebări închise (se verifică cunoştinţe şi informaţii anterioare sau referitoare la lumea
textului):
- Ce ştiţi despre Ion Creangă?
- De unde aţi aflat?
- Ce a scris el? (s-a născut la Humuleşti, a fost prieten cu Mihai Eminescu, a scris poveşti; se dau
exemple – povestiri …, şi cea mai importantă operă a sa „Amintiri din copilărie”. A fost numit
*marele povestitor*, datorită felului său de a povesti curgător, de parcă cititorul ar fi de faţă.)
 Lectura model a textului, făcută de către învăţător:
 Formularea mesajului general:
- Care credeţi că este mesajul general al acestui text? (Creangă descrie casa părintească în care s-a
născut, momente ale copilăriei sale şi jocurile pe care le juca, evocă chipul mamei sale, de care îşi
aminteşte cu multă plăcere. Cuvintele subliniate – cuvinte cheie – redescoperire în mesaj).
 Relectura pe fragmente mici, făcută de către elevi;
 Explicarea cuvintelor şi expresiilor noi (regionalisme), prin ilustrarea unora dacă e posibil:
şfară = sfoară; motocei = ciucuri; prichiciul vetrei =marginea ieşită în afară a vetrei ţărăneşti,
pervazul ferestrei; megieşi = vecini (în Moldova); de-a pururi = mereu, tot timpul; şturlubatic =
nestatornic, schimbător; bălan = blond, galben; ţiuia (cărbunele) = sunet ascuţit, prelung, cu
rezonanţă metalică; a buchisi = a lucra cu multă trudă şi migală, fără spor/a citi cu greutate; oleacă =
puţin; căutătura = privirea; îmbălat (degetul) = înmuiat degetul în ceva; tină = noroi; opsasul
(încălţării)= talpa papucului; funingenă (= funingine)= produs rezultat din arderea incompletă a
materiilor organice, care se depune mai ales pe partea interioară a hornului; dioache (=deoache) = ( în
superstiţii) a dăuna cuiva printr-o privire rea, duşmănoasă / a suferi, a se îmbolnăvi de pe urma unei
astfel de priviri; benghi = (pop.) pată mică de culoare neagră pe obraz sau pe trup (aluniţă); boghet =
(adj. despre găini) cu un smoc de pene pe cap/mare şi frumos;
Sarcină de lucru individuală:
*Alcătuiţi propoziţii cu expresiile următoare:
„a merge copăcel” = a începe să meargă în două picioare;
„vesel ca vremea cea bună” = plin de energie;
„să nu-şi prăpădească odorul” = să nu-şi piardă copilul
 Lectura integrală / lectura de încheiere,
 Întrebări intratextuale cu răspunsuri în text:
3
 - Cine povesteşte amintirile (fragmentul)? (Creangă , în postura de adult).
- La care perioadă din viaţa lui face referire Creangă? (face referire la cea mai frumoasă
perioadă, vârsta copilăriei).
- Ce năzdrăvănii făcea mama lui Nică? (abătea grindina în alte părţi, închega apa cu două
picioare de vacă, mustra tăciunele care vuia în sobă, descânta şi îndepărta deochiul,…)
- Era năzdrăvană mama lui Nică? (uneori da; Nu. Pentru că oamenii nu pot avea puteri
supranaturale).
- Când înţelege Nică rostul tuturor lucrurilor? (după ce merge la şcoală şi învaţă; atunci când
devine adult);
Reflecţie: ”Mai multe capete la un loc”
Exerciţii de vocabular:
*Integraţi în enunţuri expresiile: „mama pădurii” (personaj rău din basme); „o mamă de bătaie” (o
bătaie zdravănă); „de mama focului” (foarte tare, extraordinar)
- Alcătuiţi propoziţii, altele decât cele din text, cu cuvintele : copil, copilărie, copilăros, a copilări
(valori morfologice- substantiv, adjectiv , verb);

Temă: Lectură silenţioasă : identificarea unor expresii frumoase în text (epitete, comparaţii) şi
consemnarea lor pe o fişă.

4
 Desfăşurarea celei de-a doua lecţii
„Mama” de Ion Creangă
(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)

Comprehensiunea textului în detaliu şi interpretarea se realizează prin Reţeaua întrebărilor,

Modul literar în matrice ; Reţeaua personajelor;

Motivaţia:
- stimulează comunicarea în diverse situaţii;
- creează situaţii de exprimare a opiniei personale;
- creează contexte pentru exersarea imaginaţiei;
Obiective:
- să identifice ideile principale ale textului;
- să formuleze unităţile semantice de conţinut sub formă de modul literar în matrice semantică;
- să argumenteze opţiunile proprii;
- să citească corect şi conştient (cu dese reveniri), pentru formularea corectă a răspunsurilor;
- să reflecteze la importanţa mamei în viaţa fiecăruia;
Condiţii prealabile:
- elevii sunt familiarizaţi deja cu textul;
- cunosc conceptele şi cuvintele-cheie ale textului;
- cunosc mesajul general al fragmentului;
Evaluarea:
- lectură şi povestire ;
- ritmul propriu de citire;
- unităţi semantice de conţinut – modulele literare;
- caracterizarea personajelor;
Resurse:
- reţeaua întrebărilor;
- fişa: ”Reţeaua personajelor”.

5
 „Mama” de Ion Creangă
(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)
Reţeaua întrebărilor privind comprehensiunea şi interpretarea textului:

Întrebări de verificare a comprehensiunii Întrebări interpretative

Care este lucrul pe care îl descrie Creangă în De ce este importantă casa în viaţa unui om?
prima parte a textului?
De care perioadă din viaţa lui îşi aminteşte Ce reprezintă pentru voi familia?
Creangă? Ce semnificaţie au amintirile în viaţa unui
Cum se simţea în familie? om?
Ce jocuri juca? Ce semnificaţie credeţi că are expresia ”era
Cu cine se juca? toată lumea a mea”?
Avea prieteni? Cum interpretaţi dorinţa de a avea prieteni?
Există asemănări şi deosebiri între voi şi
Nică?
Cum era mama lui Nică? Ce semnificaţie are mama în viaţa fiecăruia?
Cum se purta cu el? Cum interpretaţi relaţia dintre mamă şi fiu?
Cum se purta Nică cu mama sa? Cum interpretaţi soluţiile pe care le-a găsit
Ce ştia mama lui Nică să facă? mama în rezolvarea suferinţelor şi durerilor
Cum se simţea Nică după fiecare „acţiune” a lui Nică?
mamei sale? Credeţi că mama lui Nică avea puteri
miraculoase?
Când a devenit Nică mai înţelept? Cum vedeţi rolul mamei în dezvoltarea unui
Din ce motiv îşi aminteşte Creangă cu atâta copil?
drag de copilăria sa? Care este semnificaţia etapelor vieţii unui
om?

6
 „Mama” de Ion Creangă
(fragmente din Amintiri… de Ion Creangă)

Modulele literare
Realizarea celor două module literare se face prin citirea selectivă a textului şi extragerea celor
mai reprezentative expresii din text. După formularea unităţilor semantice de conţinut sub forma unor
titluri se trece la completarea modulelor literare, în reţea, după model. Fiecare copil primeşte câte o
fişă care conţine reţeaua celor două module literare, iar pe verso, în dreptul fiecărui modul literar este
reţeaua personajului (Nică – Copilărie fericită, respectiv, Mama – Năzdrăvăniile mamei lui Nică).
După completarea întregii reţele se concluzionează, într-o expresie, „era toată lumea a mea”; şi
„mama...plină de minunăţii”.

I. Copilăria fericită – Reţea semantică în matrice

…începusem a merge copăcel…

…părinţii şi fraţii şi surorile îmi erau

sănătoşi…

…eram vesel …şturlubatic şi copilăros

me

me
….

aa
er

to

lu
at

Copilăria
a

fericită …jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul

copilăresc…

…copilele şi copiii megieşilor erau de-a pururi

în petrecere cu noi…

toate îmi mergeau după plac, fără leac de

supărare

7
 II. Năzdrăvăniile mamei – Reţea semantică în matrice

Sarcină de lucru în parteneriat:

 Recitiţi cu atenţie textul şi completaţi toate „năzdrăvăniile” pe care le făcea mama lui Nică.
Activitatea se poate desfăşura frontal cu întreagă clasa sau în parteneriat.

…alunga nourii cei

negri…

…abătea grindina în alte

părţi, înfigând toporul în
pământ

închega apa numai cu două

picioare de vacă…

…bătea pământul, păretele sau

vreun lemn, de care mă păleam
la cap, la mână sau la picior…
Năzdrăvăniile
pli

mi
nu
nă

nă
…

de

ţii
m

m
a

mamei lui
Nică
…mustra tăciunele acolo,
în vatra focului…

…buchisea cu cleştele, să
se mai potolească
duşmanul…

…îmi făcea câte un benghi

boghet în frunte … cu
puţină tină sau funingenă,
pentru deochi…

8
Reţeaua personajelor:

Sarcină de lucru individuală :

* Scrieţi în cercul din mijloc numele personajului, iar în cercurile satelit cuvinte care să
exprime însuşiri fizice şi morale ale acestuia şi care sunt susţinute şi de text.
* Coloraţi cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însuşiri pozitive.
În evaluare se va lua în considerare completarea tuturor cercurilor satelit dar şi cuvintele
sinonime care sugerează în text o anumită însuşire.
Rezolvarea sarcinii: Cuvintele – însuşiri care trebuie scrise sunt: jucăuş, prietenos,
recunoscător, temător, sănătos, vesel, fericit, neastâmpărat.

1. Reţeaua personajului – Nică

prieteno
s
jucăuş recu-
noscă-
tor

neastâmp
ărat Nică temăto
r

fericit sănătos
vesel

2. Reţeaua personajului - Mama

Sarcină de lucru individuală :

* Scrieţi în cercul din mijloc numele personajului, iar în cercurile satelit cuvinte care să
exprime însuşiri fizice şi morale ale acestuia şi care sunt susţinute şi de text.
9
 * Coloraţi cu o culoare potrivită cercurile care reprezintă însuşiri pozitive.
În evaluare se va lua în considerare completarea tuturor cercurilor satelit dar şi cuvintele
sinonime care sugerează, în text, o anumită însuşire.
Temă: Completaţi Reţeaua personajului cu alte cuvinte selectate din alte fragmente de text ale
„Amintirilor…”. Această activitate poate fi o invitaţie subtilă la lectură.

zâmbi-
toare
ocrotitoar fermecă-
e toare

duioas
credin- ă
cioasă

Mama

grijulie

puternic
ă
Înţelea
necruţă p-tă
-toare iubitoar
e

Rezolvare: Cuvintele – însuşiri (sau sinonime ale lor) care trebuie scrise în cercurile satelit:
zâmbitoare, fermecătoare, duioasă, grijulie, înţeleaptă, iubitoare, necruţătoare, puternică, credincioasă,
ocrotitoare.
Temă: Completaţi Reţeaua personajului (pentru fiecare în parte) cu alte cuvinte selectate din
alte fragmente de text ale „Amintirilor…”. Această activitate poate fi o invitaţie subtilă la lectură.

10
 Desfăşurarea celei de-a treia lecţii
„Mama” de Ion Creangă
(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)
„Jocul şi joaca de-a întrebările”
Activitatea vizează formarea competenţei de comprehensiune şi interpretarea. Sarcinile de
lucru formulate reprezintă o sinteză a tuturor aspectelor abordate şi conturate în activităţile derulate în
celelalte ore. Un astfel de mini caiet poate fi prezentat ca o agendă deschisă la începutul orelor de
studiu al unui text sau ca o schemă recapitulativă. Consider oportună prezenţa unei asemenea
reprezentări sintetice pentru că”învaţă” ochiul cu perspectivele globale şi permite evidenţierea unor
constante ale abordării textelor (la clasele mici- moduri diferite de lectură). Aceste constante se pot
transforma, cu timpul, în grile de lectură operaţionale, cu condiţia ca prezenţa lor să fie subliniată şi
repetată.

„Jocul şi joaca de-a întrebările”

1. Cine spune povestirea ?
a) un copil
b) o bunicuţă
c) un adult
d) un ţăran
2. Numerotează propoziţiile de mai jos în ordinea în care se succed în povestire. Numărul 1 a fost
rezolvat pentru tine.
( ) – Minunăţiile pe care le făcea mama lui Nică îl uimeau pe băiat.
(1 ) – Casa părintească a lui Nică era asemenea multor case din Humuleşti.
( ) – Copilăria e cea mai frumoasă etapă din viaţa unui om.
( ) – În vremea copilăriei mama e ca zânele din poveşti.
( ) – Jocurile lui şi ale copiilor satului erau pline de hazul şi farmecul copilăresc.
( ) – Mama îşi revarsă toată dragostea asupra copilului.
3. Exprimă-ţi părerea, pentru că părerea ta contează cel mai mult! De ce îşi aminteşte Creangă, cu
atâta drag, de vremea copilăriei?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
4. Ce reprezintă pentru el casa părintească?
a) un loc pentru năzdrăvănii
b) leagănul copilăriei
11
c) loc pentru adăpost în caz de furtună
d) locul unde a trăit cele mai interesante momente din viaţa sa

5. Care din următoarele propoziţii îl caracterizează cel mai bine pe Nică?

a) Începusem a merge copăcel …când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca.
b) Eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.
c) Ştia… soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei.
d) Şi toate îmi mergeau după plac.
6. Mama este o persoană importantă în povestire. Ce încearcă scriitorul să te facă să-ţi imaginezi?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------
7. Care din următoarele expresii sau cuvinte descriu cel mai bine pe mama lui Nică?
a) blândă, iubitoare şi tăcută
b) tristă, bolnavă şi nepăsătoare
c) plină de minunăţii şi vestită pentru năzdrăvăniile sale
d) plină de griji şi mereu pusă pe ceartă.
8. Cum se simţea Nică după o năzdrăvănie de a mamei?
a) speriat
b) mândru
c) mulţumit
d) supărat.

9. Dacă mama nu ar fi făcut acele năzdrăvănii (de exemplu, nu i-ar fi descântat), Nică ar fi fost în
pericol? Motivează-ţi răspunsul!
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------
10. Scrie sentimentele pe care crezi că le-a avut Nică la începutul povestirii şi la sfârşitul povestirii.
Explică dacă ele s-au schimbat sau nu.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------------------------
11. Ce s-ar fi întâmplat dacă mama lui Nică ar fi lipsit din viaţa lui?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------

12
 Desfăşurarea celei de-a patra lecţii
„Mama” de Ion Creangă
(fragmente din Amintiri… de Ion Creangă)
Filozofare/ reflecţie (aspectele funcţionale ale limbii)

Discuţia preliminară: Reţeaua întrebărilor inter şi extratextuale interpretative, care cer

răspunsuri deschise:
- Care sunt amintirile voastre din copilărie?
- Cum aţi fost voi în comparaţie cu Nică?
- Cum este mama voastră în comparaţie cu a lui Nică?
- Cum este mama voastră în comparaţie cu cea a lui Nicolae Labiş? (Poezia „Întâlnire cu
mama” de N. Labiş):
- Cunoaşteţi alte texte care povestesc despre copilărie, sau despre mamă? („La Mestecănei”,
„Dumbrava minunată” de M. Sadoveanu ; „Întâlnire cu mama” de N. Labiş ; Doi fraţi
cuminţi” de Elena Farago).
- Puteţi stabili asemănări între Nică şi alte personaje? („Ionel” din „Vizită” de I. L. Caragiale).
Conexiunea povestirilor tematice (cu alte texte sau poezii despre mamă):
- „Doi fraţi cuminţi” de Elena Farago
- „Întâlnire cu mama” de Nicolae Labiş

Întrebări despre
Întrebări
Textele conţinutul Răspunsuri Răspunsuri
interpretative
textelor

1. „Mama”-
fragmente din
Amintiri…de I.
Creangă

2. Întâlnire cu
mama de N.Labiş

3. „Doi fraţi
cuminţi” de Elena
Farago

13
 Sarcină de lucru individuală (Scrierea funcţională):
Se dau expresiile :
„zâna copilăriei mele”;
„fiinţa cea mai dragă”;
„chipul blând şi luminos”
„mama…ca soarele”…
„o rază de soare se topeşte în părul ei albit de ani”
Pornind de la Reţeaua personajelor (Mama- „Amintiri din copilărie”; Mama - „Întâlnire cu mama”de
N. Labiş; ambele texte sunt studiate):
 Chipul mamei - („Întâlnire cu mama” de N. Labiş)

Cu Ea îmi Plină de
Îmi mângâie  Ch
palmel mângâie părul plin de poemul
ipu
e obrazul ars praf auriu de
l
uscate, de soare grâie
fierbinţ
i
Slabă, firavă, Ce pare menit
Plină de dragoste maternă creaţiei autentice
duioasă
mamei („Mama” – „Amintiri din copilărie” de I. Creangă)
(Cuvintele din Reţeaua personajului:
zâmbitoare, fermecătoare, duioasă, grijulie, înţeleaptă, iubitoare, necruţătoare, puternică,

credincioasă, ocrotitoare).

Sarcină de lucru:

 Scrieţi o compunere liberă despre mamă sau o scrisoare adresată mamei .

14
 Spirala vieţii

Pornind de la textul „Mama” de Ion Creangă şi de la alte texte în care se prezintă chipul
mamei, reflectaţi şi realizaţi „Spirala vieţii”, aşa cum rezultă din texte, luând ca simbol central casa.
Iată ce ar putea ieşi:

C asa
p ă r in te a s c ă

15
  Simbol , semn, semnificaţii

Reflecţie asupra rolului şi locului copilului în „Spirala vieţii”

d) Chipul copilului cu forţa şi energia plăsmuită de mame şi hărăzită de Dumnezeu:

„E semn că viaţa are drept la viaţă
Şi omul are dreptul să cuteze.”

VIITOR
(ideal)

PREZENT
(învăţare)

TRECUT
(amintire)

16
 Mama de Ion Creangă
(fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă)
(Pentru copiii care nu posedă textul se poate copia.)
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din
Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-
se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la
cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii , de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării
pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era
pe atunci, căci şi părinţii, şi fraţii, şi surorile îmi erau sănătoşi, casa ni era îndestulată, şi copii şi
copilele megieşilor erau de-a pururi în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau după plac, fără leac de
supărare, de parcă era toată lumea a mea!
Şi eu eram vesel ca vremea cea bună şi şturlubatic şi copilăros ca vântul în turburarea sa.
Şi mama, care era vestită pentru năzdrăvăniile sale, îmi zicea cu zâmbet uneori, când începea a
se ivi soarele dintre după o ploaie îndelungată: „Ieşi copile cu părul bălan, afară şi râde la soare, doar
s-a îndrepta vremea” şi vremea se îndrepta după râsul meu…
Ştia, vezi bine, soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care şi ea cu adevărat
ştia a face multe şi mari minunăţii: alunga nourii cei negrii de pe deasupra satului nostru şi abătea
grindina în alte părţi, înfingând toporul în pământ, afară, dinaintea uşei; închega apa cu numai două
picioare de vacă, de se crucea lumea de mirare; bătea pământul, sau păretele, la mână sau la picior,
zicând: „Na, na!”, şi îndată-mi trecea durerea… când vuia în sobă tăciunele aprins, care se zice că face
a vânt şi vreme rea, sau când ţiua tăciunele, despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău, mama îl
mustra acolo, în vatra focului, şi-l buchisea cu cleştele, să se mai potolească duşmanul; şi mai mult
decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul
îmbălat, puţină tină din colbul adunat pe obsasul încălţării, ori mai în grabă, lua funingenă de la gura
sobei, zicând: „Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, aşa să nu mi se dioache copilaşul!” şi-mi
făcea apoi câte un benchi boghet în frunte, ca să nu-şi prăpădească odorul!… şi altele multe încă
făcea…
Aşa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte; şi-mi
aduc bine aminte, căci braţele ei m-au legănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi mă alintam la sânu-i,
gângurind şi uitându-mă în ochi-i cu drag! Şi sânge din sângele ei am împrumutat, şi a vorbi de la
dânsa am învăţat. Iar înţelepciunea de la Dumnezeu, când vine vremea de a pricepe omul ce-i bine
şi ce-i rău.
Dar vremea trecea cu amăgele şi eu creşteam pe nesimţite, şi tot alte gânduri îmi zburau prin
cap… căci sprinţar şi înşelător e gândul omului, pe ale căruia aripi te poartă dorul necontenit şi nu te
lasă în pace, până ce intri în mormânt!

 Cuvintele subliniate în fragment sunt cuvinte-cheie în text. În jurul lor au loc toate
aspectele evenimenţiale. Aceste cuvinte au fost intenţionat subliniate pentru a putea fi
identificate cu uşurinţă şi citite cu rapiditate în vederea sporirii vitezei de lectură
precum şi formarea flexibilităţii în aplicarea vitezei lecturii. De exemplu: „Citeşte ce
vezi subliniat” sau „Cuvintele care aleargă” – sunt moduri de a se exersa deprinderile de
lectură într-un mod plăcut şi antrenant.

17
Bibliografie:
Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Ed. Polirom, Iaşi, 1998.
Corniţă, Georgeta, Metodica predării şi învăţării limbii şi literaturii române, Ed. Umbria, Baia Mare,
1993.

Eco, Umberto, Limitele interpretării, Ed. Pontica, Constanţa, 1996.

Eftimie, Nicolae, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2000.
Flueraş,Vasile,Paideia şi gândire critică, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003.
Pamfil, Alina şi Ferenczi Rita, Jurnal al profesorului de limba şi literatura română, Bucureşti, 1996.
Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu, Structuri didactice deschise, Piteşti, Ed.
Paralela 45, 2003.
Pamfil, Alina, Metodica limbii române, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2000.
Parfene, Constantin, Metodica limbii şi literaturii române în şcoală, Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Ed.
Polirom, 1999.
Simionică, Emil, Ghid privind receptarea textelor literare la clasa a IV-a, Ed. Junimea, Iaşi, 1995.

Institutor:
Leontina Boitoş
Colegiul Naţional „Unirea” Tg-Mureş

18