J: n c h.

e e r e_

Toate faptele cercetate in acest studiu concurg a stabili unul ~i acelas adevar, imposibilitatea in care s'au gasit DacoRomanii de a parasi patria lor, prin urmare staruinta neintrerupta a locuintei lor la nordul Dunarei,

Bosler cu ucenicii sei sus tin contrarul acestei tese, care pare cu toate aceste cea mai fireasca, Ei fac se pIece toata poporatia daco-romana din Dacia pentru a nu 0 pune sa revina aici de cit 0 mie de ani mai tirziu.

Chiar de la inceput trebue luat aminte ca daca se gaseste un motif eel putin putincios, pentru a face pe Daco-Romani sa-si parasasca tara strebunilor lor, nu se gaseste absolut nici unul pentru ai readuce ina poi, ~i aceasta ori la ce epoca s'ar pune reintoarcerea lor in Dacia. Ei nu s'au putut intoarce in intaii secoli dupa pretinsa lor fuga, caci aceasta ar insemna a readuce pe iii la navalirea dinaintea careia fugise parintii lor. ei nu trebue uitat ca pentru Europa rasariteana navalirea se urmeaza inca lung timp dupa ce ea inceteaza in apus ~i ca tocmai Dacia, ear cu deosebire cimpia moldo-valaca, fu teatrul eel mai visitat de oardele popoarelor nomade, dintre care cele de pe urma fura cele mai cumplite, 0 alta rasa de Maghiari de 0 cruzime ~i salhiLtacie fiirii seaman in istorie, Peceneghii 950, Cumanii 1050 ~i Tatarii 1241. Teoria lui Rosie» cu toate prefacerile ce au incercat in minile d-lor Tomaschde ~i H1,lnjctlvy, trebue numai de cit sa puna reintrarea Rominilor in Dacia in timpul sta-

281

pinirei unuia din aceste trei popoare asupra cimpiei de la Dunarea de jos. Rominii insa pentru a fi readusi in Dacia sunt infato~ati ca un popor nomad de pastori, care posedau ca avere n umeroase turme de dobitoace; a~ezarea lor in mijlocul unor bar bari earasi nomazi, care priveau tocmai turmele ca bogatia cea mai de dorit, era in toata puterea cuvintului peste putinta, caci ar fi insemnat ai aduee din bun placuI lor in gura lupului,

Nu era deci nici un motiv care sa fi atras pe Romini in Dacia. Afla-v'om poate altele care sa-i fi silit fara voia lor a parasi peninsula Balcanului unde se pretinde ca ei traiau, pentru a cauta scapare in Dacia? Niste- asemene se afia tot asa de putin. Emigrarile catra nord care '~i au 0- birsia lor in sudul Dunarei, pre cum aeele ale Serbilor ~i a le Bulgarilor, ~~intimpla la 0 epoca mai apropiata de timpul nostru ~i '~i gasesc esplicarea in propasirea navalirei 0- tomane. Tot acestei navaliri atribue Bosler ~i mai cu osebire d-l Hunfalvy sporirea poporatiei romanesti la nordul Dunarei ; dar aceasta causa este inviderat fal~a, caci Otomanii apar in Europa catra jumatatea veacului al XIV-lea 1356 ~i tocmai 1365 sub Amurat I ei tree peste Balcani, In acest timp insa poporatia romina era acum numeroasa in Dada traiana ; statele Valahiei ~i al Moldovei erau acum infiintate si sustineau chiar cu multa energie ~l izbtnda lupte contra crailor unguresti. Poporul romtn venise deci in Dacia inaintea navalirei musulmane. Daea aceasta causa, singura care ar fi putut pe deplin da sam a despre 0 emigrare a Rominilor din peninsula Balcanilor in vechea Dacie, lipseste, care alta ar putea-o inlocui? Asuprirea din partea imparatiei bizantine nu poate fi invocata, caci aceasta asuprire impinge tocmai la rescoala pe Valachii ~i pe Bulgarii din peninsula Balcanului si 'i face sa intemeeze un stat neatarnat .. Daca Valachii se revoltii, ei fac aceasta tocmai fiind ca

282

nu vroia sa juga, ci sa se lmpotriveasoa asuprirei. Cit despre parerea lui Bosler ca tocmai cu prilejul acestei rescoale, Valachii fura siliti a trece de mai multe ori Dunarea, pentru a se pune in siguranta ~i ca in acest chip ar fi reinvatat ei drumul catra vechea lor patrie, ea nu poate fi serioasa, fiind ca faptele pe care se razama nu sunt exacte, Valachii nu trecura de cit 0 singura data Dunarea, la inceputul resvratirei lor; mai pe urma, fiind tot-deanna invingatori, nu mai avura nevoe a 0 face. Apoi ar fi cu totul afara din cale ca Valachii sa'~i parasasca tara lor de dincolo de Dunare tocmai in momentul ctnd dobrndind neatirnarea, ei puteau sa se bucure de toate drepturile, ~i aceasta, pentru a merge la Cumani ~i la Tatari care 'i asteptau pentru a'i despoia.

Dar unde putea oare sa traiasca 0 masa atat de insemnata ca poporatia daco-romana la sudul Dunarei ? Am vezut ca 0 asemene poporatie n'au locuit nici odata in Moesia. Ea n'ar fi putut deci imigra decit din regiunile a~azate la sudul Balcanilor. In acest caz insa cum sa se esplice deosebirea care exista pana catra jumatatea veacului al XVII-Ie intre limb a liturghiei a Rominilor din Macedonia ~i acea a celor din Dacia, deosebire care se intindea pana la caracterele eu care se scrieau aceste doue idiomuri=-greoesti ~i bulgaresti? Daca Romtnii au venit in Dacia din tarile a~ezate la sudul Balcanilor, ei ar trebui sa fi slujit in biserica lor in limb a greceasca ~i nu in cea bulgareasca, ~i daca se cearca a se esplica aflarea limbei bulgaresti in biserica : si . statul dace-roman, prin imigrarea acestui l)opor din Bulgaria actuala (vechea Moesie)-cea c~ am vezut cil nu este cu putinta din causa lipsei de poporatiune romina in aceasta tara in toate epocele,-se mai da inca si peste 0 alta greutate, acea ca Romtnii ill acest caz ar fi trebuit sa fi fost supusi canoniceste autoritatei patriarchului statu lui valaho-

283

bulgar, care'si avea resedinta in Tarnowo, pe cind noi atlam pe Romini ascultand in toate timpurile de patriarcbul de Ohrida.

In afara. de aceasta, limba Rominilor din Dacia, care nu infato~aza nici un dialect, arata 0 deosebire indestul de insemnata de acea vorbita de Romtnii din Macedonia. Daca aceasta diferentare a limbei rominesti s'a facut dupa despartirea lor, limba Rominilor era inca in stare de formatiune cand ei imigrara in Dacia, Ea ar fi putut da nastere ~i la nordul Dunarei la dialecte, intre niste provincia despartite prin munti inalti precum sunt acele a Ie Daciei traiane, intre care comunicarea este grea ~i anevoioasa, Daca nu intalnim aice nici un dialect, aceasta provine din pricina ca aceasta limba era fermata, cin~ dupa cum sa pretinde, ei revenira in Dacia; dar atunci ea ar trebui se poseda forme comune cu macedono-r omina, ceia ce nu este.

Aceasta teorie a imigratiunei Trasdunarene a Rominilor se loveste deci din toate partile de niste greutati care nu pot fi nici intr'un chip inlaturate. Ea lasa ne-esplicate mai multe fapte generale ale istoriei Romtnilor, ~i noi credem ca tocmai in esplicarea unor asemene ccnsideratiuni se atla piatra de incercare a ori-carei teorii istorice.

Aceasta parasire insa a Daciei de catra poporatia sa era tot atat de putin flreasca pe cit este cu neputinta istoriceste, Un popor, stabilit parase~te el vre-odata tara sa? Chiar cind bogatii ar putea se-o faca, cum ar putea sa 0 intreprinda clasa saraca ~i prin urmare numeroasa a poporatiei ? Nici odata in tot cursul istoriei nu s'au intalnit un aseme~ nea fapt ~i numai cit pentru Dacia cata sa se atle 0 esceptie de la legea care vrea ca singure poporale nomade sa se stramute inaintea unei navaliri, pe cind cele asazate pleaca capul ~i se supun. Rorntnii in particular au fost expusi chiar mai tarziu in cursul istoriei lor la niste navaliri care se re~

284

petau intr'un chip periodic, acele ale Tatarilor, ast-fel cit cu deosebire la ei sa pot studia efectele unei navaliri asupra greului poporatiei. Ce faceau ei pentru a se feri de primejdiile carora erau expusi ? paraseau ei tara ? nici de cat. Ei cautau minturire in preajma locuintelor lor, in adaposturile firesti ale muntilor si padurilor, ~i esiau de aice pentru a se re-intoarce la locurile lor de indata ce sivoiul trecuse. Pentru ce sa admitem ca lucrurile sa se fi petrecut alt-fel pe timpul Romanilor de cit cum s'ar intampla ele in zilele noastre? Istoria omeneasca se compune din doua serii de fapte deosebite, Acele care se schimba necontenit, anume fenomenele inteligentei care se asamana din ce in ce mai putin, potrivit cu propasirea vremilor, ~i acele mai mult statatoare, care sa repeteaza subt aceiasi forma ~i care sa rapoarta mai ales la viata sa morala, la simtirnintele ~i patimele sale. Efectele care sunt datorite acestor de pe urma puteri sufletesti se reproduc tot-dea-una in acelas chip.

De aceia pentru a ajunge la esplicarea acestei retrageri a poporatiei daco-romane inaintea barbarilor cite presupuneri ne-intemeiate nu trebue 3rt admitem! Mai intiii slabaciunea elementului roman in Dacia care ar fi numarat abia citeva zecimi de mii de oameni, cind noi am vezut tocmai contrarul ; apoi lipsa de poporatie de bastina, daca, pe care sase fi putut hultui elementul cuceritor, -presupunere pe care am vezut'o caztnd inaintea unor fapte netagaduite. Insfarsit sa mai adauge ca de ~i Dacia ar fi pastrat dupn cucerire 0 rama~itit din poporatia ei de bastina, elementul roman ar fi ramas strain de dinsa ; Crt nu s'ar fi amestecat ell ea. Dacii nu s'ar fi romanizat ~i, cind navalirea se intlmpla, colonistii se retrasera frtrii a lasa nici 0 urma a existentei lor pe pamtntul provinciei. Noi am dovedit din protiva ca elementul national dac disparu mai cu totul in acel a Romanilor, ldsind totusi niste urme nesterse ale existentei sale de alta

285

data in elementul trac ce sa regase ste inca astaz! in limba romina.

Am vazut in adever ca elementul pretins albanez al limbei romtnesti nu poate fi esplicat prin singura vecinatate a poporului albanez, ~i ca chiar cind Valahii de la sudul Dunarei s'ar fi desvalit in apropierea Albanezilor, la sudul Balcanilor, aceasta imprejurare nu ar putea da sama decit de aflarea unor cuvinte imprumutate din vocabularul albanez in limba romtna, nu insa ~i de inriurirea mult mai adtnca care se intinde la insusi tesatura limbei romanesti. Aparatorii imigratiunei trans-dunarene trebue ei insusi sa recurga la amestecul Romanilor cu un popor de obarsie traca, altul decit Albanezii, Bessii, pentru a esplica acest fen omen. Ei recunosc deci ca elementul a~a numit albanez al limbei romine nu a fost imprumutat la Albanezii propria zi1i prin niste legaturi de vecinatate intre acestia ~i poporul roman, ci provine din amestecul altui popor de aceiasi rasa cu Albameeii cu cuceritorii Romani. Daca lucrurile stau ast-Iel atunci esplicarea elementului,-numit fara cuvent albanez-al limbei romtnesti, este gasita fara a impune acestui popor calatoria Balcanilor. Este 0 rama~ita a limbei Dacilor care erau ~i ei un popor de rasa traca.

Cit despre elementele grecesti vechi ce sa afia in limba romina, am vezut ca ele i~i gasese esplicarea in aflarea unui mare numer de Greci adus! din Azia minoara pentru a coloniza Dacia; tot a~a, ar fi ~i pentru elementele celtice ce s'ar putea descoperi in idiomul Rominilor din Dacia ~i care ar proveni din coloniile tranplantate din Galia.

Trebue observat ca Resler si cu ucenicii sei sunt siliti in fata faptelor positive Iasate de istorie, a admite ca poporatia romana din Mmsia ea insa~i cauta scapare in muntii din sudul acestei teri, Balcanli, pentru a se feri de navalirea care acoperea toata peninsula. Ei fac sa se coboare

286

Valahii Haemului, dupa dtnsii stirpea intregului neam, mai ales din poporatia romana care imbrafo~a inacei munti viata de pastori. Insa, daca se gaseste de nevoea se admite 0 asemenea esplicare chiar pentru Valahii din sudul Dunarei, pentru ce nu s'ar ad mite ea de plano pentru acei de la nordul fiuviului, dinduli-se ~i lor muntele (~i anume Carpatii) ca loc de scapare, in loc de ai face sa treaca Dunarea pentru a scapa existenta lor tot in munti ?

Toata aceasta fesatura de contraziceri ~i imposibilitati, fara de care teoria lui Bosler nu ar putea exista, i~i are originea intr'un singur fapt: spusele istoricilor romani asupra parasirei Daciei. Noi am cercetat insa mai sus gradul de crezare ce se cuvine tuturor acestor izvoare care toate sunt copiete unul dupa altul dintr'o expunere oficiala intocmita dupa ordinele ~i sub ochii imparatului Aurelian, care avea tot interesul a da parasirei unei provincii atit de frumoasa un caracter mai putin compromitator, Daca acesti autori latini nu ar existat, sau n'ar fi povestit faptele in chipul cunoscut, aceasta teorie nu ar fi vezut nict odata lumina zilei, atita este ea in contra firei lucrurilor. Dar se poate judeca despre seriositatea ei ~i despre trainicia temeliei pe care ea sa razama, ctnd sa stie ca aceasta nu este alta ceva de cit un soiu de proclamatie oficiala a imperiului roman.

In tot cursul acestui stu diu ne am silit a pune in lumina cu deosebire un fapt insemnat, care face ca teoria lui Rosler sa fie fara scop precum am vezut ca este fara causa: acesta este adapostirea poporatiei daco-romane, ce nu paraei Dacia, in muntii care incunjura aceasta fara din toate partile. Acest fapt a fost observat pretutindene unde poporatia, 0- bicinuita cu viata lini~tita ~i pacinica a imperiului roman, fu expusa la cele intai lovituri ale navalirei barb are, care erau tot odata cele mai violente. Ast-fel el se inttlneste in Alpi

287

ca ~i in Balcani; ~i Carpatii n 'au pu tut face esceptie de la aceasta regula. Retrasi in muntii lor, Romlnii fura iutati de istorie, care nu vorbeste de ei de cit atunci ctnd vr'un mare stat vine in atingere cu dtnsii. Eata esplicatia tacerei pe care 0 pastreaza asupra RominiIor scriitori veacului de mijloco Valachii din sudul Dunarei sunt pomeniti de autorii bizantini ~i acei de la nordul fluviului de cronicarii ~i documentele unguresti, Am vezut ca unele din aceste amintiri se urea in destul de sus atit pentru Rominii din Dacia cit ~i pentru acei din Pind. Cronica lui Anonymus notal', intarita prin alte izvoare unguresti contimpurane, arata pe Romini ca vecbi locuitori ai Daciei; cronicarul rus Nestor ~i cintecuI NibelungeniIor Yin in sprijinul acestor marturisiri, In sftr~it am vezut ca documentele infato~aza acest popor ca a~ezat, proprietar, constituit cbiar in state, avtnd 0 biserica 01'ganisata ~i oare-care civilizatie, Studiul documentelor ne au descoperit insa un alt punt cu mult mai insemnat, anume ca Rominii din Transilvania se bucurau in vremile mai vecbi de mult mai multe drepturi de cit in timpuriIe din urma, ca ei posedau 0 nobleta, care au disparut cu totul astazi in sinul poporului cuceritor, Maghiarii; ca ei erau ocarmuiti dupa normele unui drept obicinuelnic valac, care era recunoscut de statuI unguresc; ca mai tirziu Rominii fiind pe fie ce zi mai greu apasati de ditra natiunile privilegiate a Ie 'Iransilvaniei, ei se resculara in mai multe rinduri pentru a scutura jugul de fer care Ie cazuse dupa git, ~i ca aceste rescoale nabusite in foe ~i in singe, ingreuiera tot mai mult soarta Rominilor, care devenira cu timpul adevaratii iloti ai Magbiarilor ~i Nemtilor, Dar daca poporatia romtna ar fi fost imigrata in Dada dupa venirea Nemtilor ~i a Ungurilor, ar fi lucru firesc de a 0 gasi la inceputul existentei sale in Transilvania lipsita de drepturi ~i supusa bunului plac al staptnilor sei, ~i de a 0 vedea apoi emancipindu-se ince-

288

tul eu ineetul, preeum s'a petreeut aeeasta eu toate poporatiile imigrate in teri streine, preeum -Evreii ~i '['iganii. Contrarul restoarna insasi ratiunea ; caci cum este cu putin~a ca la inceputul imigrarei Rominilor sa-i aflam ascultind de voevozii lor, posedind 0 nobilime numeroasa ~i puternica, luind parte la adunarile terei ~i ca toate aeeste drepturi sa le fi perdut in curgerea timpului? Apasarea din ce in ce mai grea in care cazura Rominii se esplica din potriva in chip foarte firesc, d3:_ca se priveste poporul romtn ca supus prin arme in loc de a fi imigrat, ~i istoria poate cita mai multe esemple in care un popor supus, care la inceput pastra inca care-care drepturi, le perdu mai tirziu pentru a cadea fata cu poporul cuceritor in 0 adevarata sclavie.

Rominii deci n'au fost nici-odata nomazi in Dacia traiana, afara de clasa cea tot mai restrinsa a pastorilor. Limba lor dovedeste aceasta intr'un chip inviderat, caci mai multi termini privitori la agricultura sunt de oblrsie latina ~i acei ce au fost adausi mai in urma sunt fara esceptie slavoni, pe cind nu se afla nici unul singur maghiar sau nemtesc, Din protiva Ungurii au imprumutat de la Romini cite-va cuvinte atingatoare de agricultura, Aceasta dovedeste ca Rominii au 10- cuit in comun eu Slavonii un timp indelungat inaintea venirea Ungurilor in tara. Dar agricultura este indeletnicirea cea rnai placuta a Rominilor, careia ei se dedau in toate tarile locuite de ei la nordul Dunarei, Aceasta indeletnicire insa presupune numai de cit proprietatea pamintului, Daca se admite ca Rominii ventra in Dacia dupa ce alte popoare apucase aice posesiunea pamtntului, ar trebui sa'i aflam practicind ori-ce alt soiu de indeletniciri de cit acele agricole, pre cum comerciul sau industria, ramuri pe care le-am gasit din protiva cu totul parasite de ei, ~i lasate streinilor, pe cind la Valachii din sudul Balcanilor tocmai aceste sunt indeletnicirile cele mai cautate ~i agricultura este neingrijita de ei. Daca Rominii a-

289

jungind in Dacia, au gasit pamintul impartit intre acei ee-l ocupasera de mai inainte, ne intrebam cum ar fi putut ei ajuuge in stapinirea pamintutui, fa1'a de care cu toate aceste agricnltura este peste pu tinta? Prin deposedarea vecbilor locuitori? Dar aceasta uu s'ar fi putut pune in lucrare de cit numai de un popor cucentor ~i nu de catra unul ce se furisa in tara pentru a'~i cersetori existenta, dupa cum vra ipotesa rosleriana, Clltra aceasta se mai adauge inca ~i imprejurarea crt Rorntnii, introducandu-se treptat ~i grupe in nisto rsgiuni ocupate de Slavoni, nu ar fi putut nici odata sa'i desnationaliseze pe acestia, caci 0 lege generala, formulata de noi, cere in asemene caz ea poporul imigrat sa adoapt 0 nationalitatea acelui in sinul caruia se a~aza ~i aceasta lege nu se schimba de cit atunei clnd poporul imigrant este un popor cuceritor ce are deplina constiints, despre individualitatea sa ~i vra s'o impuna eelui cucerit.

Dintre barbarii care coplesira Dacia singurii care infatosan oare-care inrudire eu Rominii erau Slavonii, pe cind ceilalti erau mai toti de obirsie mongola, Ace~ti de pe urma apoi, eli siugura esceptie a Ungurilor de la 955 inainte, aveau ~i obiceiuri nomade, ceia ce-i impiedecs de a se amesteca eli poporatia romina. Slavonii, din protiva se a~azara statomic in mijloeul Rominilor ~i se amestecara cu ei, ceia co explica desnationalizarea lor.

Acest! Slavoni erau de obirsie slovens ~i deei nu este de nevoe a cauta explicarea elementului sloven a limbei romanesti la sudul Dunarei, cind se gaseste acel popor resplndit pe toata rrpa stinga a fluviului. Este cunoscut ca limba ungureasca cuprinde ~i ea un mare numar de cuvinte de obirsie sloveua ; dar fiind ca Maghiariinu au loeuit nici-odata de cit ripa nordica a Dunarei, cum s'ar putea esplica aceasta inriu rire a Slovenilor asupra Maghiarilor, daca nu s'ar fi aflat Sloveni in Panonia ~i in Dacia? Acest element sloven al Iimbei 1'0-

19

290

manesti primi puteri noue, cind Bulgarii, care devenise ~i ei Sloveni in urma a~itz{trii lor in Moesia, intinsorit stapinirea lor pe vcchia Dacio traiana, Aceasta esplica tot odata si introducerea ritului bulgaresc Ia Romlnii de pe malul sting al Dunarei. 0 asemene improjurare trehui si't sporeasca inriurirea elementului slovon asupra celui ro manesc, cu atit mai mult crt limba bisericei, devenind ne-aparat ~i acea a statului, oa se impuse in toate relatiilo oficiale.

Mai tirziu venira ~i U ngurii, care nu se putura uni eu mai nici unul din popoarele supuse de dlnsii, din pricina adincei dcosohiri a rasei lor, ditr{t care so adause in emend ~i deosebirea de religiune, dupa ce Ungurii primira Catolicismul. Acoastn insa lin impicdicn 0 inriurire-s-ce e drept cu totul extorioam=-a limboi unguresti asupra celei romanesti ~i vice versli,·ceia co so verlc in imprumuturile mutuale pe care aceste douo limbi ~i le-an fitcut in vocabularul lor. Limba nngureasca confine cuvinte romanesti, luate atit de a dreptul din acest idi0111 cit ~i de la eel sloven prin mijlocirea sa. Limba

"ronrinii numara la rindul ei in destul de multe cuvinte de obtrsie ungureasca, Acest element unguresc al limbei 1'0- manesti exista in toata intinderea Daciei, in toate provinciele locuite ast{Lzi de Romtni, panlt pe malurile Nistrului ale Dunarei sau ale Marei N egre, in Dobrogia. Insa fiind crt Ungurii nu au trecut nici-cdata Carpajii de cit doara in grupe foarto mici (precum acei ce locuesc astiizi in tinutul Bacaului), atare universalitate a elementului unguresc in limba romtna de dincoace do Dunaroa ar raminea neesplicabila daca s'ar admite cit poporul romanesc, venind de dincolo de Dunarea, s'ar fi oprit in mare parte in cimpia care se intinde la picioarele Carpatilor, Ctwi cum ar fi putut Ungurii, care nu s'au asazat acelei 0 daHt in afara de Carpati, se lnriureasca asupra unei poporatii romine care ar fi fost subtrasa de la atingerea ell dinsii ? Romlnii au trebuit sa primasca e-

291

lementul unguresc in muntii Transilvaniei, unde navalirea maghiara ii ajunse. Fiind necontenit respinsi de catra aceasta, ei sa coborira catra cimpia moldo-valaca, pe care 0 impoporara in curend, ducend cu ei terminii de obirsie maghiara pe care ii imprumutase de la stapmii lor.

Tot acestei desvoltari comune a Rominilor in Carpati este de atribuit ~i unitatea cea extraordinara a limbei romanesti, care nu poseda nici un dialect la nordul Dunarei. Caci daca Rominii s'ar fi stabilit de la inceput de ambele purF ale muntilor, cele doue grupe ale acestui popor care n'ar mai fi fost in atingere regulata, ar fi trebuit numai de cit sa fi dat nastere la doue dialecte deosebite, cu atit mai mult ca partizanii teoriei lui Bosler sunt nevoiti de a admite crt limba Romtnilor, Ia venirea lor in Dacia, era inca in stare de formatiune, spre a putea ast-fel esplica desvoltarea ei ulterioara deosebita la nordul Dunarei ~i la sudul Balcanilor, care dadu nastere celor doue

dialecte, eel macedono=-si cel daco-romln. '

Locuinta indelungata a Rominilor in Carpati da sama ~i despre faptul insamnat de noi ca toata terminologia muntelui in Transilvania si in Firile vecine, este romaneasca; ca in partea cea mai inalta a Ftrei ea contine cel mult cite-va elemente slavone, care se esplica prin faptul ca Sarmatii, popor de origins slavona, fura gasiti de Daco-Romani in muntii unde ei cautara adapostire ; ca terminii maghiari sau germani nu incep decit in cimpie, intalnindu-se cu deosebire la ora~e ~i Ia sate. Tinuturile ocupate de Secui fac singure exeptie de la 0 asemene regula; dar noi am cercetat cauza acestei imprejurari ~i am gasit cit aceste tinuturi erau ~i ele la inceput locuite de 0 numeroasa poporatie romina, care flira indoiala era mai veche in tad de cit Secuii, dar ca atare poporatie romtna fu in decursul vtimpurilor absorbita de elementul unguresc, care maghiariza nu numai cit poporatia romaneasca ci ~i terminologia muntelui.

292

Unirea mai strinsa a Iiomlnilor cu Slavonii este dovedita prin mai multe fapte caracteristice. Mai intai Slavii sunt aceia care au inriurit pana la un punct terminologia muntelui; al doilea: Maghiarii au imprumutat mai multe cuvinte de .la Slavoni, in forma pe care le-o daduse Romtnii ; al treilila: terminologia agricola a Bomtnilor, care este in parte latineasca, nu au facut imprumuturi de cit la Slavoni §i nu au luat nici un singur cuvent de la Maghiari, pe cind din contra acestia au imbogiltit Iimba lor cu mai multe cuvinte slavone §i romine privitoare la agricultura , insfar~it ill gura poporului romtn s'au pastrat numirile geografice de obarsie slava date de acest pop or, care a disparut, Unirea mai strtnsa a Rorninilor cu Slavii dovedeste ca aceste doue popoare au trebuit sa aiM 0 comunitate de existenta pe pamentul Daciei, ~i fiind ca este in deobste recunoscut cli Slavii au venit in Daciainaintea Maghiarilor, rezulta din chiar 0 atare imprejurare UiRominii care sunt cei mai de .aproape mostenitori ai Slavonilor, sunt eel putin mai vechi

de cit popoarele ce au venit in Dacia dupa acesti din urrna,

In sflrsit sa amintim 0 de pe urma imprejurare care' dovedeste in modul eel mai neindoelnic existenta primitiva a poporului romin in Carpati, anume coborirea acestui popor, impins de navalirea ungureasca, catra cimpia moldo-valaca, coborire ce este nu numai cit in deobste admisa de traditia nationala a. Rominilor, dar se gase~te incii intaritii prin documente autentice. Din protiva nu se gaseste nici cea mai mica amintire in toate traditiile nationals despre 0 imigrare transdunareana, afal'a de cea privi toare 1a colonisarea Daciei de iinparatul Traian, care nu poate fi ins a nici odata amestecatii eu reimigrarea poporului romiu in Dacia, pe care teoria lui Rosler 0 arata ca ar fi avut loc in veacul al XII-Ie. Cronicele pxei, care raporteaza ambele aceste traditii in fiinta asupra obirsiei poporatiei Moldovei ~i a Valachiei, deose-

293

besc intr'un chip lamurit ~i precis doue descalccari, una Hicuta de Romani sub imparatul Traian, venind bine inteles

.. prin sud ~i trecind peste Dunare, cealalta pus a in socoteala lui Radu Negru ~i Bogdan Dragos, care vine de la nord ~i '~i are obirsia in muntii Transilvaniei si ai Maramuresului. Aceasta coborire a statelor romine din partea ridicata a larei este inca intaritf prin pretentiile pe care Ungurii le au manifestat in tot-deanna asupra unui drept de stapinire in Moldova ~i Valahia, pretentii ce ar raminea neintelese in cazul cind obirsia poporatiei ~i a statelor romanesti ar trebui sa fie cantata pe malurile Dunarei. In aceasta ipotesa ar trebui sa gasim Valahia mai cu osebire, pusa sub autoritatea regatului bulgaresc, care tocmai la epoca constituirei statului 1'0- min era in culmea puterei sale ~i care deci ar fi trebuit sa pastreze suprematia asupra unui stat esit din sinul seu, dupa cum sustine Rosler.

Pentru toate aceste temeiuri teoria lui Rosler nu poate fi sprijinita cu temeiu. Eata pentrn ce acei care 0 sustin au fost nevoiti a recurge la mijloace nedemne de ~tiinta pentru a stabili cea ce ei nuniesc adevarul. I-arn vczut punind in lucrare toate mijloacele sofisticei celei mai ghibace cind este yorba de a combate dovezile cele mai inviderate care ar resturna tesa pe care 0 sus tin, ~i primind din potriva fara nici un control marturisirile care 'i yin in ajntor ; i-am aflat ciuntind locuri din autori, pentru a scoate din ele un inteles ell totul altul de cit acel ce'l au in realitate, sau chiar trecind sub tacere documente sau acte importante. Ei tagiiduesc apoi faptele cele mai inviderate precum presenta Slovenilor pe malul nordic al Dunarei sau acea a elementului romtu in limb a maghiarn, pentru a putea apoi deduce din asemene premise incheeri potri vi te eu dorintele lor. Acest chip de a precede nu este acel al unor invalali care au de scop stabilirea adevarului ci acel a unor advocati ce au de aparat 0 causa. Este a degrada ~tiinla cind ea este pusa

294

in slujba altor interese de cit acele ale adevarului ~i cea ce ne au lovit mai mult in studiul faptelor expuse nu au fost aUta rezultatele la care au ajuns contrazicatorii nostri cit me- - toda intrebuintata intru intemeerea lor. ~tim ca sunt multi invatati de buna c1'edinta care au admis aceasta teorie pe renumele stiintific a celor ce au pus'o inainte, Sa speram ca acest studiu ii va desamagi ~i 'i va face sa se reintoarne

la adevarul istoric, care este simplu ca tot ce este firesc.

Rominii deci n'au parasit nici odata Dacia traiana ; ei pot fi inca lung timp martirizati de Unguri, ~i vor avea inca poate multa vreme de suferit jugul lor apasator. Aceasta insa nu Ie poate rapi dreptul de a protesta contra asupritorilor lor, nici speranta ca se va ridica odata 0 zi asupra Daciei, cand aceasta tara va fi reintrat in stapinirea adevaratilor sei copii, a celor ce pot invoca in favoarea lor dreptul istoric.

- __ -e __ --