Sunteți pe pagina 1din 4

Logica juridica

-curs 2-

C. Principiul tertului exclus

Ne spune ca : daca avem un obiect oricare ar fi el si o anume proprietate


oricare ar fi ea atunci acel lucru are doar 2 alternative.

1. sau poseda acea proprietate


2. sau nu o poseda
3. o a treaia varianta nu este posibila; adica tertul este exclus.

Comparativ cu principiul non- contradictiei care ne spune ca nu putem atribui


unui lucru2 predicate contradictorii , principiul tertului exclus ne spune ca
respectiva proprietate ori o are, ori nu o are, a treia varianta fiind exclusa.

P. non-contradictiei ne spune ca 2 propozitii contradictorii nu pot fi ambele


adevarate.

Se pune intrebarea: Dar pot fi ele ambele false?

Principiul tertului exclus ne raspunde la aceastsa intrebare in sensul ca 2


propozitii aflate in raport de contradictie nu pot fi ambele false in acelasi timp si
sub acelasi raport. Cu alte cuvinte, nu se poate ca ceva sa fie si A si non-A in
acelasi timp.

Mai mult decat atat, principiul tertului exclus stipuleaza necesitatea ca ceva
sa fie sau A sau non-A , deoarece a 3a varianta este exclusa.
D. Principiul ratiunii suficiente

Ne spune ca, acceptarea sau neacceptarea unei propozitii se face pe baza


unui temei care reprezinta ratiunea suficienta , pentru ca acea propozitie sa fie
considerata acceptata sau neacceptata.

Exista mai multe tipuri de temeiuri pentru a sustine sau a respinge o


propozitie si acestora le corespund mai multe tipuri de conditionari.

Tipuri de temeiuri:

1. Temeiuri necesare , dar nu si suficiente (ex: masina are carburant)


2. Temeiuri suficiente, dar nu si necesare (ex: Domnul X a castigat la loto
o mare suma de bani). Conditia sufiecienta este cea care declanseaza
consecinta, dar nu este singura in masura sa o declanseze.
In cazul temeiurilor suficienta dar nu si necesare,din adevarul conditiei
decurge adevarul consecintei, dar din adevarul consecintei nu rezulta
adevarul conditiei.
3. Temeiuri necesare si suficiente (ex:Triunghiul ABC este echilateral)
Timpul de intemeiere necesara si suficienta se exprima in limbajul concret
„daca si numai daca ”
4. Temeiuri nici necesare nici suficiente (ex:Astazi este soare afara,
Fizicienii sunt oameni de stiinta.)
Primesc propozitii care sunt logic independente in care nu exista nici o
legatura intre valoare de adevar a diferitelor propozitii luate in
considerare.

Ne punem intrebarea: Care din cele 4 categorii sunt acceptate pentru a


putea afirma o propozitie.

Daca P atunci Q.
sau
Daca si numai daca P atunci Q
Notiunea

Sunt notiunile de baza ale gandirii noastre.

1. Referinta unui termen este acel obiect la care se refera termenul


respectiv.
2. Sensul unui termen este modul in care este dat obiectul constiintei
celui care-l percepe.Cu alte cuvinte, ce anume se intelege prin acel
termen.

Definitie: Notiunea este cea mai simpla entitate gandibila.

Notiunea presupune in primul rand un sens , adica un ansamblu de note


caracteristice prin care ea este gandita. Nu poate exista o notiune fara ca ea sa
aiba un sens.

In stiinta, in general, vorbim si despre notiuni vide. Notiunile vide sunt


notiunile care nu au referinta, ele au un sens, dar nu au referinta.

Sensul unei notiuni adica notele ei caracterintice se exprima printr-un


semn care poate fi sonor in limbajul vorbit, poate fi scris sau poate avea orice
alte forme ca de exemplu: in sistemele morse , in sistemele informatice si alte
forma de comunicare.

Notiunea ca produs al abstractizarii

-notiunile sunt obtinute prin abstractizare. Atunci cand gandim, noi operam pe
plan mental cu obiectele propriu zise, ci cu simboluri care le tin locul, dar pe
care le putem manipula in gandire.

Notiune , termen si cuvant.


Notiunile sunt exprimate in limbaj prin cuvinte uneori, insa un singur
cuvant nu este suficient pentru a exprima o notiune.Astfel, sunt necesare cuvinte
determinate prin atribute (lege organica, lege administrativa), sunt necesare
sintagme (starea litoralului romanesc), sunt necesare propozitii determinative
asociate cu un nume (eroii revolutiei romane), sunt fraze determinative asociate
unui nume (luna decembrie 1989).

Acelasi cuvant poate reprezenta mai multe notiuni (termeni polisemantici


si omonim).

Notiunile nu exista in limbajul natural, izolate. Ele apar ca parti in


propozitiile logice sub forma de termeni.

STRUCTURA NOTIUNII.

Orice notiune are 2 elemente legate in mod direct unul de celalalt.

1. Sfera unei notiuni este clasa ale carei elemente sunt referintele acelei
notiuni. In general, totalitatea obiectelor care cad sub o notiune constituie
sfera sau extensiunea acelei notiuni. Exista intre sferele notiunilor
raporturi de incluziune corespunzatoare raporturilor dintre clasele de
elemente existente. Exemplu : notiunea „talharie” inclusa in notinea de
infractiune , inclusa incalcarea de reguli.

Notiunea includenta este genul, dar notiunea inclusa este specia. Specia este a
unui gen.

2. Continutul unei notiuni cunoscut in logica sub denumirea de


comprevensiune, conotatie sau intensiune este alcatuit din notele
caracterintice pe care le au in comun elementele care alcatuiesc sfera
acelei notiuni. Exemplu: notele notiunii patrat, 4 laturi egale, unghiuri de
90 grade.

Continutul unei notiuni este determinant al sferei. Exista in acest caz, ceea
ce se numeste legea raportului invers. Legea raportului invers, intre sfera si
continutul unei notiuni, dintre care una este gen pentru cealalta apare o relatie
speciala foarte importanta in logica, o relatie de raport invers, in sensus ca : cu
cat creste sfera cu atat continutul se micsoreaza , iar cu cat creste continutul cu
atat sfera se micsoreaza.

S-ar putea să vă placă și