Sunteți pe pagina 1din 27

Laborator P.A. C. -1.

Craifaleanu

1

Proiectare Asistata de Calculator Laborator

PROGRAMUL ETABS

Structura multietajata in cadre de beton armat

Se cere sa se modeleze ~i ealeuleze struetura urmatoare, eu cerintele aferente.

Alte ipoteze:

incastrare la baza;

noduri rigide (Rigid End Factor=l) diafragme rigide de nivel

surse de masa: din combinatia "GS" Indirdiri

• Cazul PCF

- pe planseele intermediare: 2.5 kN/m2 (din pardoseli ~i cornpartimentari)

- pe planseul de la terasa: 5 kN/m2 (din straturi terasa)

- pe grinzile perimetrale, la toate nivelurile: 4 kN/m (din fatada + atie)

• Cazul U

Factori de modificare a caracteristicilor sectionale:

Stalpi: 0.8 EbIstalp Grinzi: 0.6 EbIgrindii

Cazuri de indircare:

GP - greutatea proprie

PCF - incarcari cvasipermanente (pardoseli, compartimentari, fatade):

U - incarcare utila

SXP, SXN - seism directia X, ±excentricitate accidentala 0.05 L, SYP, SYN - seism directia Y, ±excentricitate accidentala 0.05 Lx

P + 4 E; Hparter=5m; Hetaj=4m

Beton: Pm=2.548 t/m"; pw=25kN/m3 r, = 30000 N/mm2

Stalpi: SE 70 x 70 em (stalp perimetral crt.) SI 90 x 90 em (stalp interior)

SD 90 x 70 em (stalp in axul C3)

Grinzi: perimetrale: GE interioare: GI

Planseu: 15 em grosime

Calculul coeficientului seismic global (metoda fortelor seismice statice echivalente)

Cs = Fb = YlSd(T1)./c. =YI agfi0./c.

mg 9 g.q

1r=l, ag=0.24g, ~o=2.75, q=6.75, ",=0.85

Palierul speetrului se afla la valoarea fi* = fio / q Speetrul j3 *

13*

1

f30/q --\-, -------.

Tc=1.6s

T

Structura este amplasata in Bucuresti (Tc = 1.6s)

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

2

- pe planseele intermediare: 2 kN/m2

- pe planseul de la terasa: 1 kN/m2

Combinatii de indirdiri:

GF - gruparea fundamentala = GP x 1.35 + PCF x 1.35 + U x 1.5

GS - gruparea speciala (incarcarile verticale) = GP x 1.0 + PCF x 1.0 + U x 0.4 GSXP - gruparea speciala, inclusiv seismul = GS + SXP

GSXN - " = GS + SXN

GSYP - " = GS + SYP

GSYN - " = GS + SYN

INF - infasuratoarea combinatiilor GF, GSXP, GSXN, GSYP, GSYN

Etapele definirii sunt urmatoarele:

- Specificarea unitatilor de masura

- Definirea retelei spatiale de referinta

- Definirea proprietatilor materialelor

- Definirea sectiunilor elementelor de tip bara

- Definirea sectiunilor elementelor de tip placa

- Desenarea elementelor de tip bara

- Desenarea elementelor de tip placa

- Specificarea conditiilor de rezemare

- Specificarea zonelor rigide la noduri

- Specificarea cazurilor de incarcare statica

- Aplicarea incarcarilor statice pe bare

- Aplicarea incarcarilor statice pe placi

- Definirea combinatiilor de incarcari statice

- Calculul static

- Specificarea surselor de masa

- Definirea diafragmelor rigide de planseu

- Definirea cazurilor de calculla seism

- Definirea combinatiilor de incarcari

- Calculul seismic al structurii

- Vizualizarea rezultatelor calculului

Rezolvare

1. Se lanseaza programul ETABS.

2. Se specifica unitatile de miisura - in caseta cu lista derulanta din partea din dreapta-jos a ecranului se selecteaza kN.m.

3. Se defineste reteaua spatiala de referinta (grid):

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

3

Fig. 1

Fig. 2

Se cornpleteaza datele conform fig. 3, introducand:

a) numarul de axe in plan (Number of Lines) ~i distantele intre acestea (Spacing) pe directiile X ~i Y (pentru directia Y, doar valoarea primei deschideri, 8 m);

b) numarul total de niveluri, inaltimea nivelului curent (Typical Story) ~i inaltimea parterului (Bottom Story)

Observatie: pe desenul in plan al structurii, axa X este orizontala, iar axa Y este verticala.

c) Se bifeaza apoi caseta Custom Grid Spacing, apoi se apasa butonul Edit Grid, pentru a edita pozitia axelor in plan.

Fig. 3

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

4

Fig. 4

Se modifica, conform fig. 4, coordonata axei 3 din 16 m in 14 m, pentru a corespunde dimensiunilor cerute.

Bifarea optiunii "Spacing" afiseaza distantele dintre axe, in locul coordonatelor. Se iese din caseta apasand butonul OK, revenindu-se astfella caseta din fig. 3.

d) In caseta din fig. 3, se bifeaza caseta Custom Story Data, apoi se apasa butonul Edit Story Data, pentru a edita datele referitoare la nivelurile structurii.

In caseta din fig. 5, se vizualizeaza/ editeaza inaltimile nivelurilor (coloana H eight) ~i cotele de nivel (Elevation).

Observatii

• Nivelul BASE reprezinta cota ±O.OO.

• Implicit, se considera ca ultimul nivel, STORY5, reprezinta nivelul-model (Master Story) pentru celelalte niveluri ale structurii. Aceasta optiune va fi utila pentru a genera elemente identice la toate nivelurile, pe inaltimea structurii.

• Selectand unul sau mai multe randuri din tabel, proprietatile acestuia se pot edita, utilizand optiunile din panoul Reset Selected Rows.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

5

Fig. 5

Se iese, cu butonul "OK", din toate casetele de dialog. Pe ecran este afisata reteaua spatiala definita.

4. Se definesc

materialelor din care este alcatuita structura, in cazul de fata,

(fig. 6)

Fig. 6

Se foloseste materialul predefinit "CONC" *, caruia i se modifica proprietatile, utilizand butonul Modify / Show Material (fig. 7), pentru a corespunde valorilor din datele problemei (fig. 8).

Se iese din caseta apasand butonul "OK".

* De la concrete = beton, in limba engleza.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

6

Fig. 7

Observatii

• Masape unitatea de volum trebuie introdusa intotdeauna in tone/rrr'.

• Greutatea pe unit. vol. = masa pe unit. vol. x 9.81 m/s".

• Atentie, valoarea modulului de elasticitate (30000 N/mm2 trebuie transformata in kN/m2)!

• In casetele de text se pot introduce direct formule: de exemplu, calculul greutatii pe unitatea de volum se poate face introducand 2.5 *9.81 in caseta respectiva ~i efectuand click in orice alta caseta.

Fig. 8

5. Se definesc sectiunile elementelor de tip bara

(fig. 9).

Fig. 9

Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 10.

Pentru definirea sectiunilor de grind a, se deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add Tee (sectiune "T").

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

7

Fig. 10

Se completeaza, conform fig. 12, denumirea sectiunii de grind a, materialul din care este alcatuita ~i dimensiunile sectiunii (in unitatile de masura specificate la inceputul modelarii). Sernnificatia notatiilor utilizate pentru dimensiunile sectiunii este data in fig. 11.

t2

Fig. 11

Fig. 12

Pentru a introduce factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (0.6 EbIgrindii), se apasa butonul Set Modifiers ~i se introduc valorile in dreptul momentelor de inertie, conform fig. 13.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

8

Fig. 13

Observatii

• Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii, valorile caracteristicilor sectionale (arii, arii de forfecare, momente de inertie etc.) pot fi afisate apasand butonul Section Properties.

• Pentru problema de fata, grind a exterioara GE se defineste tot ca 0 sectiune T cu aripi egale, similar grinzii GI.

Pentru definirea sectiunilor de stalp, in caseta din fig. lOse deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add Rectangular (sectiune dreptunghiulara).

Sernnificatia notatiilor tz ~i ts este cea din fig. 14.

Similar sectiunilor de grinda, se introduc factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (egali cu 0,8 in acest caz).

Fig. 14

6. Se definesc sectiunile elementelor de tip placa

Fig. 15

Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 16.

Pentru definirea sectiunilor de placa, se deschide caseta cu lista derulanta ~i se alege Add New Slab.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

9

Fig. 16

Se cornpleteaza valorile conform fig. 17, alegand, de exemplu, ca denumire a sectiunii, "PLACA".

Se iese din caseta apasand butonul OK.

Fig. 17

Observatii

• Se foloseste optiunea de membrana deoarece nu se doreste calculul eforturilor in planseu, ci doar transmiterea incarcarilor de pe placi la grinzile aferente.

• Se introduce grosimea (thickness) de membrana (membrane) egala cu grosimea pentru incovoiere (bending), ~i anume 0,15 m, conform datelor problemei.

• Butonul Set Modifiers permite introducerea unor factori de modificare a rigiditatii elementelor de tip placa, intr-un mod asemanator cu elementele de tip bara.

7. Se deseneaza elementele de tip bara

Pentru a desena barele simultan la toate nivelurile cladirii, se activeaza, in partea din dreapta jos

a ecranului, optiunea (fig. 18).

Fig. 18

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

10

Desenarea se efectueaza cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos, situate in bara din instrumente din partea stanga a ecranului, sau a comenzii de meniu echivalente, trecute in paranteza:

- linia se deseneaza efectuand click pe punctul de inceput ~i pe punctul de sfarsit al acesteia;

linia se deseneaza efectuand click pe mijlocul deschiderii in care se afla bara sau delimitand zona de pe structura unde trebuie desenate grinzile prin trasarea unui dreptunghi pe ecran, cu butonul stang al mouse-ului tinut apasat, ca in fig. 19.

Indicatia " (Plan, Elev, 3D)" semnifica tipul de vedere a structurii in care este valabila comanda respectiva. Intre vederi se poate comuta cu butoanele ~1 de la partea superioara a ecranului.

0)

~---------X

I I

0)

),(---------.

I I I I

sau

I

X---------

CD

a)

---------t)

b)

Fig. 19

Se efectueaza click pe intersectiile retelei plane de referinta sau pe zona de structura unde, la intersectiile retelei, trebuie plasati stalpi de tipul respectiv.

Dupa activarea comenzii de desenare pentru grinzi, pe ecran apare caseta din fig. 20, in care se completeaza, la rubrica Property, tipul de sectiune care urmeaza a fi desenat.

Fig. 20

In cazul stalpilor, pe ecran apare caseta din fig. 21, in care se poate specifica ~i unghiul (Angle) cu care este rotita sectiunea fata de pozitia implicita. Optiunea este utila pentru pozitionarea corecta a stalpilor dreptunghiulari SD.

Fig. 21

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

11

Observatii

• Optiunea Similar Stories functioneaza numai daca structura este vizualizata in plan

(utilizand butonul ~i daca nu este efectuata nici 0 selectie in fereastra de desenare.

• Pentru a specifica exact pozitia stalpilor in plan, trebuie activata in prealabil optiunea Snap to Grid Intersections and Points, prin utilizarea butonului m din bara de instrumente de pe partea stanga a ecranului sau a comenzii de meniu Draw - Snap to ....

Daca stalpii dreptunghiulari SD nu au fost .. HJL"U .. JU .... selectandu-i ~i utilizand comanda de meniu introduce apoi unghiul cu care trebuie rotiti stalpii (fig. 23).

ei pot fi rotiti (fig. 22). Se

Fig. 22

Fig. 23

Selectia stalpilor se efectueaza in stanga-dreapta). Se poate

folosi ~i comanda generala de meniu alegand sectiunea de bara

respectiva. Comanda este valabila pentru orice element de tip bara.

Daca sectiunile de bare nu au fost atribuite corect la se selecteaza barele care

trebuie corectate ~i se foloseste comanda de meniu In

lista din partea stanga a casetei din fig. lOse alege sectiunea dorita ~i se apasa butonul OK.

Observatii

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

12

• Pentru a anula 0 selectie, se apasa butonul (Clear Selection) din bara de instrumente

situata pe latura stanga a ecranului ET ABS.

• Pentru a selecta un singur element, se efectueaza click pe elementul respectiv.

• Procedand conform fig. 19 a) (selectie stanga-dreapta), vor fi selectate doar elementele aflate in interiorul dreptunghiului trasat cu mouse-ul.

• Procedand conform fig. 19 b) (selectie dreapta-stanga), vor fi selectate toate elementele intersectate de dreptunghiul trasat cu mouse-ul.

• Pentru a selecta toata structura, se foloseste butonul combinatia de taste Ctrl + A.

(Select All) sau se apasa

UUJLHHJJ elementelor de tip bara, se utilizeaza butonul

sau comanda de meniu Pe ecran apare caseta de dialog din

fig. 24, in care trebuie bifata optiunea Line Sections.

Fig. 24

Ecranul ETABS va arata ca in fig. 25.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

13

Fig. 25

o verificare suplimentara a pozitionarii elementelor in structura se obtine bifand, in partea

din stanga jos a casetei din fig. 24, optiunea Rezulta reprezentarea din fig. 26.

Fig. 26

8. Se deseneaza elementele de tip placa

Pentru a desena placile simultan la toate nivelurile cladirii, trebuie sa fie activata optiunea (fig. 18).

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

14

Desenarea se efectueaza cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos, situate in bara din instrumente din partea stanga a ecranului, sau a comenzii de meniu echivalente, trecute in paranteza:

- placa se deseneaza efectuand click pe punctele corespunzatoare colturilor acesteia, pe rand, in sens antiorar; comanda se finalizeaza prin click pe butonul drept al mouse-ului;

- placa se deseneaza efectuand click pe punctele corespunzatoare colturilor diagonal opuse ale acesteia, cu butonul stang al mouse-ului tinut apasat (conform fig. 19 a) sau b)); se recomanda

- placa se deseneaza

efectuand click pe mijlocul deschiderii in care se va afla placa.

Dupa activarea comenzii de desenare pentru placi, pe ecran apare 0 caseta de tipul celei din fig. 27, in care se cornpleteaza, la rubrica Property, tipul de sectiune care urmeaza a fi desenat.

Daca se foloseste cea de-a doua optiune de desenare, se pot introduce direct a dimensiunile placii dupa directiile X ~i Y (fiira efectuarea manevrelor cu mouse-ul), prin completarea rubricilor X Dimension (if no drag) ~i Y Dimension (if no drag)

Fig. 27

Pentru a verifica atribuirea corecta a sectiunilor elementelor de tip placa, se utilizeaza butonul Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 28, in care trebuie bifata optiunea Area Sections si, pentru 0 mai buna vizibilitate a placilor, optiunea Object Fill.

Fig. 28

Vederea in plan a structurii va arata ca in fig. 29.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

15

Fig. 29

9. Specificarea conditiilor de rezemare

a) Se selecteaza nodurile din planul bazei, cu una din comenzile de meniu

• (fig. 30) sau butonul se alege BASE ~i OK, apoi se selecteaza

nodurile conform fig. 19.

Fig. 30



~i se efectueaza click pe oricare nod din planul bazei .

Dupa selectie, in bara de stare din partea din stanga jos a ecranului ET ABS este afisat numarul de elemente selectate; in cazul de fata, ,,12 Points selected'.

Fig. 31

b)

(fig. 32)

Fig. 32

Se apasa apoi, conform fig. 33, butonul care reprezinta incastrarea.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

16

Fig. 33

Pe ecran, aspectul reazemelor structurii se modifica, din doua triunghiuri intersectate (articulatiei in doua dreptunghiuri intersectate (incastrare) (fig. 34).

b) reazem incastrat

a) reazem articulat

Fig. 34

10. Specificarea zonelor rigide la noduri (noduri eu dimensiuni finite)

a)

b)

Fig. 35

Se completeaza, conform fig. 35, Rigid Zone Factor = 1.

11. Specificarea eazurilor de indireare statica

Se definesc urmatoarele cazuri de incarcare statica, conform fig. 36, utilizand butoanele Add New Load ~i Modify Load:

GP (incarcari din greutatea proprie a elementelor structurale)

PCF (incarcari datorate greutatii proprii a elementelor nestructurale - pereti, cornpartimentari, fatade)

U (incarcari utile).

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

17

Fig. 36

Observatii

• Valoarea parametrului Self Weight Multiplier (multiplicatorul greutatii proprii) se cornpleteaza egala cu 1 doar pentru cazul GP (deoarece greutatea proprie, calculata automat, trebuie inclusa doar intr-un singur caz de incarcare).

• Definirea ca "LIVE" a unui caz este utila numai daca se utilizeaza cornbinatiile de incarcari predefinite, conforme cu standardele din SUA.

12. Aplicarea indirdirilor statice pe bare

Se activeaza optiunea Se selecteaza grinzile perimetrale GE cu

Fig. 37

Fig. 38

Se cornpleteaza incarcarile pe grinzile perimetrale din cazul PCF, conform fig. 38.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

18

Observatie: Directia Gravity este directia inversa axei verticale Z (de sus in jos). Pentru incarcari dupa alte directii, incarcarile sunt pozitive daca sunt orientate in sensul pozitiv al axei globale sau locale respective.

~i se selecteaza cazul de calcul PCF, conform fig. 39.

Fig. 39

Se obtine reprezentarea din fig. 40.

Fig. 40

13. Aplicarea indirdirilor statice pe placi

a) Optiunea

trebuie sa fie activata.

b) Se selecteaza placile de planseu cu

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

19

c) cazurile de incarcare PCF ~i apoi U.

~i se cornpleteaza valorile conform fig. 41, pentru

Fig. 41

d) Se activeaza optiunea

e) Se obtine vederea in plan a ultimului nivel al structurii cu butonul ~i se selecteaza planseele de la ultimul nivel.

alegand STORY5

f) Se specifica incarcarea de la terasa, pe rand pentru cazurile PCF ~i U, la fel ca mai sus, ~i se bifeaza optiunea Replace Existing Loads. Se iese din caseta cu OK.

Se vizualizeaza incarcarile din fiecare caz cu cazurile de incarcare respective, pe vederea 3D a structurii.

selectand

Fig. 42

Pe plansee se afiseaza valoarea incarcarilor din cazul respectiv.

14. Definirea combinatiilor de indirdiri statice

, apoi click pe butonul

Se introduc combinatiile de cazuri de calcul static din tema, GF ~i GS, conform fig. 43.

Se foloseste tipul de combinatie (Load Combination Type) "ADD" (aditiv) pentru ambele combinatii.

Pentru fiecare termen din cornbinatie, se alege cazul de incarcare din caseta cu lista derulanta Case Name, se introduce coeficientul incarcarii in caseta Scale Factor ~i se apasa butonul Add.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

20

Fig. 43

Pentru a <UV'ULLH_, pe butonul

apoi click

15. Calculul static

Lansarea . de calcul structural se face prin una din urmatoarele 3 metode:

a)

b) cu butonul din bara de instrumente de la partea superioara a ecranului;

c) apasand tasta F5.

16. Vizualizarea rezultatelor pe ecran Forma deformata a structurii

Dupa rulare, se afiseaza pe ecran forma deforrnata a structurii in primul caz de incarcare (GP).

Pentru a afisa forma deforrnata ~i in celelalte cazuri, se utilizeaza butoanele din partea din dreapta jos a ecranului (fig. 44).

Fig. 44

Pentru a obtine animatia intre valoarea maxima, considerata cu semnul minima, considerata cu semnul ,,-", se utilizeaza butonul Start Animation.

+"

" ,

~i valoarea

Pentru a afisa forma U""""""J< partea superioara a ecranului (sau

formei deformate dupa alta afisare, se utilizeaza butonul (sau

~i se alege cazul de incarcare sau cornbinatia, modul de scalare a diagramei, Scaling (automat sau cu factor specificat de utilizator), ~i optiunea de aproximare a deformatei printr-o curba de gradul 3 (Cubic Curve).

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

21

Fig. 45

Diagramele de eforturi in bare

Diagramele de eforturi se obtin cu apasand sageata adiacenta butonului

instrumente de la a ecranului (sau cu

Fig. 46

Fig. 47

Se cornpleteaza datele in caseta din fig. 47.

in cazul diagramelor de eforturi se poate trece de la un caz de calculla altul cu butoanele

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

22

Pentru a intelege corect semnificatia eforturilor din bare, in vederea din fereastra din stanga trebuie axele locale ale acestora. Se foloseste butonul de vizualizare ~i se bifeaza de pe coloana din mijloc a casetei din fig. 24.

Codul de culori al axelor locale este:

• axa 1 - rosu;

• axa2-alb;

• axa 3 - bleu (cyan).

Pentru a afisa valorile pe diagrame, se debifeaza optiunea Fill Diagram ~1 se bifeaza optiunea Show Values on Diagram.

dimensiunea fonturilor de pe diagrama: ~i se modifica valoarea de laMaximum Graphic Font Size.

Fig. 48

Pentru a afisa diagrama detaliata pe un element oarecare, se efectueaza click dreapta pe elementul respectiv.

Pentru grinzi, se va afisa pe ecran caseta din fig. 50, iar pentru stalpi, caseta din fig. 49.

Pentru stalpi, valorile pe deschidere se pot afla miscand cursorul mouse-ului pe reprezentarea grafica din caseta.

Capatul inferior al stalpului este marcat prin inscriptia BOTTOM, iar capatul superior, prin inscriptia TOP.

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

23

Fig. 49

Pentru grinzi, daca s-a reprezentat diagram a momentului incovoietor M3, diagramele afisate in caseta sunt, in ordine, incarcarea distribuita (Dist. Load), forta taietoare V2 (Shear V2), momentul incovoietor M3 (Moment M3) ~i sageata elementului (Deflection).

Mentiunea Down+ semnifica faptul ca incarcarea distribuita ~i sageata au sensul pozitiv de sus injos.

Initial, sunt afisate valorile maxime pe grinda. Pentru a afla valorile in orice punct de pe deschidere, se bifeaza optiunea Scroll for Values ~i se modifica, dupa dorinta, pozitia cursorului de la partea inferioara a casetei.

Locatia cursorului pe deschiderea grinzii este afisata in caseta Location.

Cu ajutorul butoanelor I-End ~i J-End se pot afla valorile de la fetele stalpilor adiacenti gnnzn.

Ul.nga butoane sunt trecute distantele dintre nodul teoretic ~i fata stalpilor (End Offsets), pentru nodurile i ~ij ale grinzii.

Fig. 50

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

24

Calculul seismic prin metoda fortelor seismice laterale echivalente, cf. codului romanesc P100-l/2006

Pentru a edita in continuare modelul structural, acesta trebuie deblocat, prin apasarea butonului din bara de instrumente de la partea superioara a ecranului.

17. Se specifica sursele de masa

In caseta de dialog din fig. 51, se bifeaza optiunea From Loads.

Fig. 51

18. Se definesc diafragmele rigide de planseu

a)

sau Ctr1+ A sau cu butonul

b)

Fig. 52

sau

Fig. 53

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

25

Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 54. Se alege DI ~i se apasa OK.

Fig. 54

In ETABS, diafragmele sunt intotdeauna orizontale (paralele cu planul X-Y).

Denumirea diafragmelor poate sa fie aceeasi la toate nivelurile (D 1).

Diafragmele pot fi vizualizate cu butonul bifand, in partea din dreapta jos a casetei din

fig. 24, optiunea Diaphragm Extent. Se obtine reprezentarea din fig. 55.

Fig. 55

19. Se definesc cazurile de calculla seism

Cazurile de calcul seismic se introduc de tipul QUAKE, cu multiplicatorul greutatii proprii (Self Weight Multiplier) = O. In ultima caseta (Auto Lateral Load) se alege User Coefficient (coeficient seismic specificat de utilizator).

Se adauga cazurile in lista cu

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

26

Fig. 56

Pentru fiecare caz de cal cui seismic, se apasa butonul Modify Lateral Load, iar pe ecran apare caseta din fig. 57, in care se cornpleteaza directia actiunii seismice ~i semnul excentricitatii accidentale (Direction and Eccentricity), precum ~i valoarea coeficientului seismic de baza (Base Shear Coefficient).

Ceilalti parametri raman nemodificati.

Fig. 57

Coeficientul seismic de baza se calculeaza cu formula

unde 1r=1, ag=0.24g, ~o=2.75, q=6.75, ",=0.85 iar g=9,81m1s2 este acceleratia gravitationala.

20. Se definesc combinatiile de indirdiri

Se adauga cornbinatiile dintre gruparea speciala ~i cazurile de solicitare cu forte seismice, utilizand optiunea de combinare ADD.

Se defineste ~1 combinatia pentru infasuratoare (INF), utilizand optiunea de combinare ENVE*.

Coeficientii cornbinatiilor care formeaza combinatia INF sunt egali cu 1.

* De la envelope = infasuratoare, in limba engleza,

Laborator P.A. C. -1. Craifaleanu

27

Observatie

In practica, actiunile seismice modelate prin cazurile SXP, SXN, SYP, SYN intra in combinatii odata cu semnul ,,+", odata cu semnul ,,_".

21. Se efectueaza calculul seismic al structurii

Lansare cal cui structural

22. Se vizualizeaza rezultatele pe ecran

Forma deformata a structurii pentru cazurile de calculla seism Diagramele de eforturi pe bare (comanda din buton sau meniu)