Sunteți pe pagina 1din 12

SISTEMUL MONETAR

18.1 CE SUNT BANII?

Bani Stocul de active care pot fi folosite cu uşurinţă


pentru realizarea tranzacţiilor.

Funcţiile banilor

Instrument de păstrare Un activ pe care oamenii îl pot folosi pentru a


a valorii transfera puterea de cumpărare din prezent în
viitor.

Unitate de măsură Etalon pe care oamenii îl folosesc pentru


preţuri şi pentru înregistrarea datoriilor.

Mijloc de schimb Un activ pe care cumpărătorii îl cedează


vânzătorilor atunci când vor să cumpere bunuri
sau servicii.

Dubla coincidenţă Situaţie puţin probabilă ca doi indivizi, fiecare


a trebuinţelor având un bun pe care celălalt îl vrea, se
întâlnesc la momentul dorit pentru a schimba
între ei acele bunuri.

Lichiditate Abilitatea unui activ de a fi utilizat direct ca


mijloc de plată păstrându-şi nemodificată
valoarea nominală. Lichiditatea arată costul
preschimbării unui activ cu alt activ.
Tipuri de bani
Bani cu valoare Bani marfă – de exemplu, aurul în condiţiile
intrinsecă existenţei etalonului aur
Bani fără valoare Active a căror valoare este stabilită de autorităţi.
intrinsecă
Sistemul monetar

18.2 BANII ÎN ECONOMIA ROMÂNIEI

Oferta de bani Cantitatea de bani disponibilă în economie.

Monedă Bancnote şi monedă metalică deţinute de


public.

Depozite la vedere Depozit constituit la o bancă sau la o altă


instituţie de economisire din care pot fi
efectuate oricând retrageri fără a se plăti vreo
penalitate.

Depozite la termen Depozit deschis la o bancă sau la o altă


instituţie de economisire din care pot fi retrase
fonduri fără plata unei penalităţi doar la
sfârşitul unei perioade dinainte stabilită.

Masa monetară O măsură a ofertei de bani, care include


în sens restrâns (M1) numerarul şi disponibilităţile la vedere.

Masa monetară O măsură a ofertei de bani, care include M1


în sens larg (M2) plus depunerile bancare la termen şi depozitele
de economii.

În tabelul 18,1, oferta de bani la sfârşitul lunii aprilie 2002 este separată pe
două componente. M1 este suma dintre numerarul în afara sistemului bancar
şi disponibilităţile la vedere. M2 include M1 plus cvasibani.

Tabel 18.1 Structura masei monetare în România (miliarde lei)

aprilie 2002
Numerar în afara sistemului bancar 37.682,7 13,2%
Plus disponibilităţi la vedere 22.689,9 7,9%
Egal M1 (oferta de bani definită în sens restrâns) 60.372,6 21,1%
Plus cvasibani 225.693 78,9%
Economii ale populaţiei 72.442,8 25,3%
Depozite în lei pe termen şi condiţionate 34.318,6 12%
Depozite în valută ale rezidenţilor* 118.931,6 41,6%
Egal M2 (oferta de bani definită în sens larg) 286.065,6 100%
* Transformate la cursurile de schimb ale pieţei valutare valabile în ultima zi a lunii.
Sursa: Banca Naţională a României, Buletin lunar nr. 4/2002
Macroeconomie

18.3 SISTEMUL BANCAR

Banii în economia românească nu au valoare intrinsecă. Banca Naţională a


României (BNR) este singura instituţie responsabilă de reglementarea
sistemului monetar.

Banca Naţională a Banca centrală a României.


Romîniei

Bancă centrală O instituţie menită să determine cantitatea de


bani din economie şi, uneori, să supravegheze
sistemul bancar.

BNR a fost creată în anul 1880. În prezent, BNR este condusă de un


Consiliu de Administraţie numit de Parlament, pe o perioadă de cinci ani.
Consiliul de Administraţie este condus de un Preşedinte (Guvernatorul
BNR), numit de Parlament pe baza nominalizării primului-ministru.
Mandatul Consiliului de Administraţie depăşeşte ciclul electoral pentru a
asigura independenţa băncii centrale faţă de presiunile politice în ceea ce
priveşte formularea politicii monetare.

BNR are două atribuţii:

1. Reglementează activitatea sistemului bancar.


9 BNR monitorizează situaţia financiară a băncilor
comerciale;
9 BNR acţionează ca bancă – oferă, în anumite condiţii
credite băncilor comerciale care vor să se împrumute. În
plus, în situaţia în care băncile comerciale au dificultăţi
financiare, BNR poate acţiona ca împrumutător de ultimă
instanţă (lender of the last resort) pentru a menţine
stabilitatea sistemului bancar.

2. Controlează cantitatea de bani disponibilă în economie (oferta de


bani). Deciziile BNR privind oferta de bani reprezintă politica
monetară.

Politica monetară Stabilirea ofertei de bani de către decidenţii


din BNR.
Sistemul monetar

Instituţii de depozit Intermediari financiari, incluzând băncile


comerciale şi instituţiile de economisire, care
acceptă depozite de la agenţii economici.

Bănci comerciale Intermediari financiari care oferă o arie largă


de servicii bancare, inclusiv acceptarea de
depozite de la agenţi economici şi acordarea de
credite agenţilor economici.

Instituţii de Intermediari financiari care operează în mod


economisire asemănător băncilor comerciale. Aici sunt
incluse asociaţii de economisire şi împrumut,
case de economii şi cooperative de credit.

Exemplul 1: Bilanţul bancar simplificat pentru o bancă comercială

Active (utilizarea fondurilor) Pasive (sursele fondurilor)


Rezerve 5 Depozite 10
Rezerve obligatorii 1
Exces de rezerve 4
Credite 5
Total active 10 Total pasive 10
* milioane lei

Se consideră că valoarea netă a băncii este zero.

⇒ Rezervele sunt alcătuite din numerar în casieria băncii şi rezerve


obligatorii.

⇒ Rezervele obligatorii sunt rezervele minime pe care băncile


comerciale trebuie să le deţină la cererea băncii centrale.

⇒ Rata rezervelor obligatorii exprimă rezervele obligatorii ca procent


din depozitele la care se aplică obligativitatea constituirii de rezerve.

Excesul de rezerve reprezintă diferenţa dintre rezervele totale şi rezervele


minime obligatorii.
Macroeconomie

Exemplul 2: Principalele operaţiuni ale unei bănci

Emil a auzit că banca A oferă servicii excelente. Prin urmare, el decide să


deschidă un depozit (un cont) la această bancă, depunând 1 milion lei.
Acum, Emil are un depozit de 1 milion lei la bancă, iar acest lucru se
înregistrează în pasivul băncii. Banca pune milionul de lei în casierie, astfel
încât activele ei cresc cu 1 milion lei.

Banca A
Active Pasive
Numerar în casierie +1 Depozite +1

Numerarul face parte din rezervele băncii. Prin urmare:

Banca A
Active Pasive
Rezerve +1 Depozite +1

⇒ În momentul în care Emil a deschis un cont în valoare de 1 milion lei


la banca A, rezervele băncii au crescut cu aceeaşi sumă.

Dacă Emil ar fi deschis contul la banca A pe baza unui cec în valoare de


1 milion lei emis de banca B, rezultatul ar fi fost acelaşi. Efectul iniţial
asupra bilanţului simplificat al băncii A este:

Banca A
Active Pasive
Numerar în curs de colectare +1 Depozite +1

În urma compensării cecului, banca centrală transferă rezerve de 1 milion lei


de la banca B la banca A, iar, în final, bilanţurile celor două bănci arată
astfel:
Banca A
Active Pasive
Rezerve +1 Depozite +1
Sistemul monetar

Banca B
Active Pasive
Rezerve -1 Depozite -1

⇒ Atunci când o bancă primeşte un depozit suplimentar, rezervele ei


cresc cu suma din depozit. Atunci când o bancă pierde depozite,
rezervele ei scad cu suma depozitelor pierdute.

Examplul 3: Cum se ajunge la profit

Banca A primeşte un depozit în valoare de 1 milion lei sub forma unui cec.
Rata rezervelor obligatorii este 10%. De aceea, rezervele obligatorii ale
băncii A cresc cu 100.000 lei. Bilanţul simplificat arată astfel:

Banca A
Active Pasive
Rezerve obligatorii + 100.000 Depozite + 1 mil.
Exces de rezerve + 900.000

Banca acordă un credit echivalent al excesului de rezerve de 900.000 lei.


Acum, bilanţul ei simplificat arată astfel:

Banca A
Active Pasive
Rezerve obligatorii + 100.000 Depozite + 1 mil.
Credite + 900.000

⇒ Dacă banca a acordat un credit de 900.000 lei cu o dobândă de 10%


pe an, ea va câştiga la sfârşitul anului 90.000 lei;

⇒ Dacă pentru depozitul la vedere banca acordă o dobândă de 5% pe


an, iar costul serviciilor pentru acest cont este de 20.000 lei pe an,
costul anual al depozitului este 70.000 lei;

⇒ Profitul anual al băncii pentru noul depozit este 20.000 lei.


Macroeconomie

Crearea banilor într-un sistem bancar cu rezerve fracţionare

Sistem bancar cu Un sistem bancar în care băncile păstrează ca


rezerve fracţionare rezerve numai o fracţiune din valoarea
depozitelor.

Exemplul 4: Crearea banilor

Un sistem bancar simplificat:

1. În sistem există zece bănci comerciale identice şi banca


centrală;

2. Singura formă de bani din sistemul bancar sunt depozitele la


vedere;

3. Rata rezervelor obligatorii este 10%.

Bilanţul simplificat al unei bănci în starea de echilibru este:

Active Pasive
Rezerve 100.000 Depozite 1 mil.
Rezerve obligatorii 100.000
Exces de rezerve 0
Credite 900.000
Total active 1 mil. Total pasive 1 mil.

⇒ Băncile nu mai pot acorda noi credite, întrucât excesul de rezerve


este zero.

⇒ Banca centrală cumpără obligaţiuni în valoare de 100.000 lei prin


intermediul unui dealer şi apoi plăteşte obligaţiunile printr-un
transfer bancar către banca cu care lucrează dealerul (banca A).
Sistemul monetar

Bilanţul băncii A arată astfel:


Banca A
Active Pasive
Rezerve 200.000 Depozite 1,1 mil.
(+100.000) (+100.000)
Rezerve obligatorii 110.000
(+10.000)
Exces de rezerve 90.000
(+90.000)
Credite 900.000
Total active 1,1 mil. Total pasive 1,1 mil.
(+100.000) (+100.000)
În paranteze sunt menţionate schimbările faţă de situaţia anterioară.
⇒ Noile rezerve de 100.000 lei ale băncii A se împart între rezerve
obligatorii şi exces de rezerve;
⇒ Disponibilităţile la vedere ale băncii au crescut cu 100.000 lei;
⇒ Banca trebuie să păstreze 10.000 lei ca rezerve obligatorii. Restul de
90.000 lei din noile rezerve constituie acum exces de rezerve;
⇒ Banca îşi poate mări profitul dacă acordă noi credite în valoare de
90.000 lei.
O firmă solicită un credit de 90.000 lei pentru a-şi plăti furnizorii de materii
prime. Solicitarea este acceptată şi contul firmei este creditat cu 90.000 lei.
În momentul în care creditul este acordat, dar firma nu a efectuat plata,
bilanţul băncii A este:
Banca A
Active Pasive
Rezerve 200.000 Depozite 1,19 mil.
(+90.000)
...Rezerve obligatorii 119.000
(+9.000)
Exces de rezerve 81.000
(-9.000)
Credite 990.000
Total active 1,19 mil. Total pasive 1,19 mil.
(+90.000) (+90.000)
Macroeconomie

⇒ Creditând cu 90.000 lei contul firmei care a solicitat creditul, banca a


creat un nou activ de 90.000 lei (creditul) şi un nou pasiv de 90.000
lei (depozitul);

⇒ Rezervele obligatorii au crescut cu 9.000 lei. Banca mai are un exces


de rezerve de 81.000 lei;

⇒ Banca nu mai poate să acorde în siguranţă noi credite.

De îndată ce furnizorii sunt plătiţi cu un cec, ei depun cecul în contul lor


deschis la banca B, iar aceasta trimite cecul la banca centrală pentru
compensare. Banca centrală creditează cu 90.000 lei contul de rezerve
al băncii B şi diminuează cu 90.000 lei contul de rezerve al băncii A. După
ce s-au desfăşurat aceste operaţiuni, bilanţurile celor două bănci arată astfel:

Banca A
Active Pasive
Rezerve 110.000 Depozite 1,1 mil.
(-90.000) (-90.000)
Rezerve obligatorii 110.000
(-9.000)
Exces de rezerve 0
(-81.000)
Credite 990.000
Total active 1,1 mil. Total pasive 1,1 mil.
(-90.000) (-90.000)

Banca B
Active Pasive
Rezerve 190.000 Depozite 1,09 mil.
(+90.000) (+90.000)
Rezerve obligatorii 109.000
(+9.000)
Exces de rezerve 81.000
(+81.000)
Credite 900.000
Total active 1,09 mil. Total pasive 1,09 mil.
(+90.000) (+90.000)
Sistemul monetar

⇒ Banca A nu ar fi putut să acorde în siguranţă credite în volum mai


mare de 90.000 lei, cât reprezintă creşterea excesului de rezerve.
Prin compensarea cecului, ea a pierdut 90.000 lei atât din depozite,
cât şi din rezerve. Diminuarea depozitelor cu 90.000 lei presupune
diminuarea rezervelor obligatorii cu numai 9.000 lei (10% din
90.000 lei). Prin urmare, banca avea nevoie de 81.000 lei ca exces de
rezerve pentru a completa diferenţa până la 90.000 lei;
⇒ Pierderea de rezerve a băncii A este câştigul de rezerve al băncii B.
Procesul de compensare al cecului nu a modificat rezervele totale din
sistemul bancar.
⇒ Banca B are acum un exces de rezerve (+81.000 lei). Ea îşi poate
mări profitul acordând noi credite. Banca acordă un nou credit de
81.000 lei unui client care îşi achită datoriile faţă de un partener de
afaceri. Acesta lucrează cu banca C. Bilanţurile băncilor B şi C arată
astfel:
Banca B
Active Pasive
Rezerve 109.000 Depozite 1,09 mil.
(-81.000)
Rezerve obligatorii 109.000
(nemodificate)
Exces de rezerve 0
(-81.000)
Credite 981.000
(+81.000)
Total active 1,09 mil. Total pasive 1,09 mil.

Banca C
Active Pasive
Rezerve 181.000 Depozite 1,081 mil.
(+81.000) (+81.000)
Rezerve obligatorii 108.100
(+8.100)
Exces de rezerve 72.900
(+72.900)
Credite 900.000
Total active 1,081 mil. Total pasive 1,081 mil.
(+81.000) (+81.000)
Macroeconomie

⇒ Iniţial, banca centrală a introdus astfel rezerve suplimentare în


sistemul bancar în volum de 100.000 lei;

⇒ Prima bancă a păstrat 10.000 lei (10% din 100.000 lei) din această
sumă sub formă de rezerve obligatorii şi a acordat un credit în
valoare de 90.000 lei din excesul de rezerve;

⇒ A doua bancă, ale cărei rezerve au crescut cu 90.000 lei, a păstrat


9.000 lei sub formă de rezerve obligatorii şi a acordat, la rândul ei,
un credit în valoare de 81.000 lei;

⇒ A treia bancă va fi în măsură să acorde un credit în valoare de


72.900 lei;

⇒ A patra bancă va putea acorda credit în valoare de 65.610 lei; în


fiecare rundă creditele acordate creează noi depozite;

⇒ În cele din urmă, cantitatea de bani alcătuită exclusiv din depozite,


creşte cu 100.000 lei + 90.000 lei + 81.000 lei + 72.900 lei +
+ 65.610 lei + ...= 1 milion lei;

⇒ Deşi prin acest proces crearea banilor continuă permanent, nu se


generează o cantitate infinită de bani. Creşterea este dată de valoarea
multiplicatorului banilor;
Sistemul monetar

⇒ Multiplicatorul banilor arată de câte ori creşte suma de bani generată


de sistemul bancar, datorită creşterii cu un leu a rezervelor totale;

⇒ În acest exemplu, creşterea cu 100.000 lei a rezervelor totale


generează creşterea cantităţii de bani cu 1 milion lei. Aşadar,
multiplicatorul banilor este 10, adică 1/rr, unde rr este rata rezervelor
obligatorii.