UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE AGRONOMIE

Master: MACPA

PROIECT
DISCIPLINA AGROTURISM SI TURISM RURAL, NATIONAL SI
INTERNATIONAL

Coordonator,

CRAIOVA

2019
CRAIOVA

2019

2
 CUPRINS

CAP. 1. SINAIA: PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI AMENAJARE TURISTICA.

CONSIDERATII GEOGRAFICE GENERALE………………………………....4
1.1. Asezare geografica (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de
distante fata de anumite obiective orase, puncte de frontiera,etc………………...4
1.2. Caile de comunicatie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, statii,
1.3. starea tehnica, autostrazi, E, DN, DJ, DC………………………………………..5
CAP. 2.ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC...........................................................15
2.1. Potentialul turistic natural: relief (suport material, atractie turistica (forme si
peisaje geomorfologice), monumente naturale si rezervatii naturale.....................15
2.2. Potential turistic antropic........................................................................................20
2.3. Regionarea turistica................................................................................................28
CAP. 3.STADIUL VALORIFICĂRII POTENTIALULUI TURISTIC..........................32
3.1. Structuri de primire turistica de agrement ,agrement sportiv si divertisment
cultural /structuri de primire turistica de cazare:tipuri de unitati-hoteluri si
unitati similare,complementare,categorii de confort,nr de locuitori,coeficient de
utilizare,distributie in teritoriu..................................................................................32
3.2. Numar de turisti (NT) total, nationali, straini, inregistrati in spatii de cazare......41
3.3. Structuri de primire turistica de tratament balnear:unitati independente
sau,,sub acelas acoperis”cu cazarea, nr.de proceduri majore(cu factori
naturali de cura:ape minerale,namol terapeutic,gaze terapeutice, saline ) si
proceduri fiioterapeutice (diadinamice, aerosoli, bai galvanice)...........................42
CAP. 4.PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI..........................................44
4.1. Propuneri de dezvoltare a trismului.......................................................................44
4.2 Propuneri de dezvoltare si diversificare a turismului (balneare, culturale,
odihna , recreere)..........................................................................................................45
CONCLUZII………………………………………………………………………………..46
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………....47

3
 CAPITOLUL 1

SINAIA: PROPUNERI DE DEZVOLTARE SI AMENAJARE

TURISTICA. CONSIDERATII GEOGRAFICE GENERALE
1.1. Asezare geografica (forme de relief major, administrativ, alte detalii legate de
distante fata de anumite obiective orase, puncte de frontiera,etc.)

Statiunea Sinaia este

asezata central in cadrul
Romaniei, pe Valea superioara
a Prahovei, in plina zona
carpatica, la poalele muntilor
Varful cu Dor, Furnica si
Piatra Arsa.
Sinaia isi concentreaza vatra
pe partea dreapta a raului
Prahova; Muntii Bucegi, situati
la vestul asezarii, domina
Sinaia printr-un abrupt de
peste 1000 m. In est, Muntii
Garbova se intind catre sud, pana la Izvorul lui Bogdan. Cele doua masive muntoase, Bucegii
si Garbova inconjoara localitatea pe o lungime de 9 km.
Coordonatele geografice ale localitatii sunt: 45 grade, 21 minute, 30 secunde latitudine
nordica si 25 grade, 32 minute, 56 secunde longitudine estica. Datorita pozitiei sale
geografice in culoarul Prahovei a beneficiat din cele mai vechi timpuri, de o retea de drumuri
comerciale, ce au legat-o de principalele orase din Tara Romaneasca si Tara Barsei, teritoriul
statiunii Sinaia functionand ca o adevarata placa turnanta intre acestea, asigurand trainice
legaturi, ce s-au statornicit si reinnoit mereu intre locuitorii spatiului Carpato-Danubiano-
Pontic, din cele mai vechi timpuri si pana astazi, legaturi ce au lasat numeroase urme
exprimate in plan material si cultural.Pozitia geografica in plina zona montana, intr-un cadru
geografic pitoresc a determinat vizitarea acesteia inca de la mijlocul secolului al XIX –lea de
catre iubitorii de turism din Romania si din alte tari. Privita sub aspectul pozitiei in cadrul
judetului, statiunea se afla situata in partea NV a judetului, fiind in apropierea rutei
administrative, care desparte judetele Prahova de Brasov, la o distanta de 62 km de

4
municipiul Ploiesti, resedinta de judet, 49 km de municipiul Brasov si 122 km fata de
Bucuresti, capitala tarii. Pentru a ajunge la Sinaia, din orice colt al tarii exista cateva cai de
acces directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata sau pe magistralele rutiere.
Principala magistrala rutiera, ce traverseaza statiunea de la nord la sud este DN 1 (E 60), care
face jonctiunea cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni,
Moroieni. Acestea din urma traverseaza Muntele Paduchiosu, patrund in Sinaia in partea ei
sudica, intre podul Izvorul Dorului si stadionul orasului.Orasul, prin modul sau de organizare
teritoriala, dar mai ales prin functiile pe care le indeplineste, reprezinta forma superioara in
evolutia utilizarii si esteticii habitatului. In reteaua asezarilor omenesti a tarii, orasul Sinaia
actioneaza ca un polarizator al fortei de munca, al bunurilor si resurselor naturale de pe spatii
care depasesc cu mult perimetrul administrativ. Considerand orasul ca o forma de organizare
a spatiului geografic in vederea concentrarii, V. Mihailescu (1928) considera ca ”pozitia
geografica a unui oras este atat de strans legata de functia orasului, de functiunile lui
caracteristice industriale, comerciale, politice, culturale, incat ea apare ca cel mai geografic
criteriu de clasificare a oraselor”. Din punct de vedere genetic, orasul a fost declarat in 1880
ca fiind una din cele mai vechi asezari urbane de munte din tara.Procesele continue de
urbanizare si industrializare a oraselor, corelate cu amenajarea si sistematizarea urbana mai
ales prin crearea si dezvoltarea functiei turistice au determinat si in Sinaia o crestere a
numarului de locuitori in decursul timpului istoric ajungand astazi la 12.200 locuitori, facand
parte din orasele mici ale tarii. Influenta elementelor geografice se manifesta si asupra
fizionomiei orasului, fizionomie exprimata prin planul orasului care dezvaluie o regularitate
determinata atat de elementele fizice (albia raului, masivele montane) care au limitat
extinderea, cat si datorita interventiei directe a omului. In definirea functiei urbane
a orasului Sinaia, trebuie pornit de la faptul ca orasul nu a aparut spontan, ci este produsul
unei situatii concrete aparute in aceasta regiune. Functia municipiului este data de ocupatia de
baza a locuitorilor. Avand in vedere puterea populatiei active ocupate in cadrul diverselor
activitati se poate spune ca functiile de baza ale orasului sunt cele turistice si industriale.

1.2. Caile de comunicatie: rutiere, feroviare, aeriene, fluvio-maritime, statii, starea

tehnica, autostrazi, E, DN, DJ, DC
Sistematizarea si corelarea transporturilor urbane trebuie sa fie rezultatul analizei si
studiului unui grup de specialisti de diferite domenii. Criza circulatiei in aglomerarile urbane
provine din inadaptabilitatea tramei stradale existente atat din punct de vedere al traseelor, cat
si al sistemului rutier existent.Orasul Sinaia beneficiaza de urmatoarea retea de transport :

5
  Total lungime = 80 Km
 Drumuri europene = 7 Km
 Drumuri nationale = 11 Km
 Drumuri orasenesti =13 km

Transport pe cablu (telecabine, telescaune si teleschi). Instalatiile tehnice de urcat pe cablu

sunt destul de diversificate:
 doua telecabine intre Sinaia si Cota 1400 cu o lungime de 2.328 m si Cota 1400 - Cota
2000, cu o lungime de 1945 m,
 doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950, cu lungime de 1940 m (care nu este in stare
de functionare) si Valea Dorului – Furnica, cu lungimea de 980 m,
 patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor, Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 -
Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu Dor, cu o lungime totala de 1.484 m
 cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m, Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m,
Telecabina 1400 - 250 m si Furnica – 250 m.
Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3.345 persoane/ora,
iar lungimea totala a traseului este de 9.827 m.

Accesul:
 D.N.1 (E 60) spre Bucuresti sau Brasov;
 D.N.71 spre Targoviste;
 Cale ferata cu acces la multiple rute nationale / internationale

6
Transportul urban de calatori:
 Lungimea traseelor urbane = 7 Km
 Numarul traseelor interurbane = 2
Sinaia este accesibila turistilor cu microbuzul sau masina persoanala pe
Drumul National 1 precum si cu avionul, sau cu trenul.
 cu avionul – cel mai apropiat aeroport este “Henri Coanda” din Otopeni, la o distanta
de aproximativ 80 de km, aeroport unde se efectueaza majoritatea zborurilor spre/din
Romania.
 cu microbuzul – numeroase linii de microbus trec prin Sinaia, fie cu traseu lung
(ex.Bucuresti-Tg.Mures ) sau locale (Azuga – Campina)
 cu autoturismul propriu – Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de la
nord la sud este D.N.1, care face jonctiunea cu D.N.71, ce vine de la Tirgoviste prin
localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa ce traverseaza
Muntele Paduchiosul, patrunde in Sinaia, in partea ei sudica, intre Podul Izvorul
Dorului si Stadionul orasului.
 cu trenul – pe ruta Bucuresti – Brasov, circula numeroase trenuri accelerat, rapid si
intercity, care asigura transportul in siguranta catre statiune si conditii placute in
functie de clasa trenului. Toate trenurile internationale si cele intercity opresc in gara
centrala a orasului, situata intre raul Prahova si D.N.1 (E 60), aproximativ in fata
Hotelului Caraiman, iar cele personale au oprire atat in Gara Centrala, cat si in Halta
Sinaia Sud. De asemenea, incepand cu anul 1999, s-a reeditat traseul trenului Orient
Express cu oprire in Gara Regala Sinaia
Autostrăzi
A3: Centura Ploiești – Limita Jud. Ilfov (august 2014): stare foarte bună, marcaje, trei benzi
pe sens + banda de urgență. Nota 9
Drumuri Naţionale
DN 1 (E60): Limita Jud. Brașov – Sinaia – Ploiești – Limita Jud. Ilfov (august 2014): stare
foarte bună, marcaje, din Comarnic două benzi pe sens. Nota 8,5
DN 1A: Limita Jud. Brașov – Cheia – Vălenii de Munte – Ploiești – Limita Jud. Dâmbovița
(septembrie 2014): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8
DN 1B (E577): Centura Ploiești – Albești Paleologu – Mizil – Limita Jud. Buzău (iulie
2014): stare foarte bună, marcaje, două benzi pe sens până în Albești Paleologu. Nota 8

7
DN 1D: Albești Paleologu – Ciorani – Limita Jud. Ialomița (iulie 2014): stare foarte bună,
marcaje, o bandă pe sens. Nota 8
Drumuri Judeţene
DJ 100B: Poienarii Apostoli – DN 1 (Potigrafu) – Balta Doamnei – Lacu Turcului –
Gherghiţa – Drăgăneşti – Bărăitaru – DJ 100C (Fulga) (octombrie 2012): stare bună în
general (după A3 asfalt vechi, denivelări), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 100C: Sălciile (DJ 100C) – Fulga de Jos – Fulga de Sus – DJ 102D (Mizil) (octombrie
2012): stare acceptabilă, asfalt vechi, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 100D: DJ 102 (Plopeni) – Cocorăştii Mislii – Bordeni – Mislea – Urleta – DN1 (Băneşti)
(octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 100E: Băicoi (DJ 100F) – Tufeni – Mislea – Telega – Câmpina – Poiana Câmpina –
Proviţa de Jos – Proviţa de Sus – DJ 710 (Afumaţi) (octombrie 2012): stare bună, marcaje
șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 100F: DN 1 – Băicoi – Ţintea – Găgeni (DJ 102) (octombrie 2012): stare bună, marcaje
șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 100G: DJ 102 (Poiana Vărbilău) – Pădurea Cazacu – DN 1A (Gura Viţioarei) (octombrie
2012): stare foarte bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 100H: DN 1B (Mizil) – Gura Vadului – Jugureni – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012):
stare bună (prima porțiune peticită), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 100L: DN 1A (Halta CF Măgurele Sud) – Meri – Podenii Vechi – Mehedinţa – Valea
Cucului – DJ 102E (Jercălăi) (octombrie 2012):
 DN 1A – Podenii Vechi: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5
 Podenii Vechi – DJ 102E: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 100M: DJ 102M (Podenii Noi) – Matiţa – Şoimari – Şurani – Cărbuneşti – DJ102B
(Târleşti) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 100N: DJ 102 (Slănic) – Teişani – DJ 230 (Drajna) (octombrie 2012):
 Slănic – Teişani: stare bună (prima porțiune cu plăci din beton), fără marcaje, o bandă
pe sens. Nota 6,5
 Teişani – Drajna: stare mediocră, plăci din beton (prima porțiune proastă, gropi), fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 5
DJ 101A: Limita Jud. Ilfov – Poienarii Burchii – Şirna – Colţu de Jos – Cheşnoiu –
Cocorăştii Colţ – Perşunari – Măneşti – Zalhana – DN 72 (Brătăşanca) (octombrie 2012):
stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens.Nota 6,5

8
DJ 101D: Ploieşti Centru – Râfov – Moara Domnească – Buda – Palanca – Fânari – Olari –
Olarii Vechi – DJ 100B (octombrie 2012): stare acceptabilă cu porțiuni bune, fără marcaje, o
bandă pe sens. Nota 6
DJ 101E: Poienarii Burchii (DJ 101A) – Cărbunari – Pioreşti – Poienarii Noi – Poienarii
Apostoli (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 101F: Valea Călugărească (DN 1B) – Dârvari – Coşlegi – Dumbrava – Ciupelniţa –
Cornu de Sus – Cornu de Jos – Drăgăneşti (DJ 101E) (octombrie 2012): stare acceptabilă cu
porțiuni bune, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 101G: DJ 101D (Tătărani) – Brazi – Brazii de Jos – Tinosu – Şirna – Hăbud – Limita Jud.
Dâmboviţa (octombrie 2012): stare foarte bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 101I: Ploieşti Centru – Buda – Nedelea – Filipeştii de Târg – Minieri – Diţeşti (DJ 720)
(octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 101P: DN 72 (Brătăşanca) – Filipeşti de Târg – Călineşti – Novăceşti – Lunca Prahovei –
Cocorăştii Capli – Bobolia – Pietrişu – Poiana Câmpina – DJ101R (Podu Vadului)
(noiembrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 101R: DJ 102I (Câmpina) – Podu Vadului – Breaza – Breaza de Sus – Gura Beliei – DN
1 (Comarnic) (octombrie 2012): stare bună, marcaje șterse, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 101S: DN 1 (Comarnic) – Secăria – DJ 102I (Valea Doftanei) (octombrie 2012): stare
bună (înainte de Secăria o porțiune peticită), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 101T: Valea Doftanei (DJ 102I) – Bertea – Aluniş – DJ 102 (Vărbilău) (octombrie 2012):
 Valea Doftanei – Bertea: neasfaltat. Nota 3
 Bertea – Vărbilău: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 102: Centru Ploieşti – Păuleşti – Găgeni – Plopeni – Mălăeștii de Jos – Vărbilău – Slănic
– Groșani – DN 1A (Homorâciu) (octombrie 2012):
 Centru Ploieşti – Groșani: stare bună, marcaje ușor șterse, o bandă pe sens. Nota 7
 Groșani – DN 1A: stare acceptabilă, crăpături, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 102B: DN 1A (Vălenii de Munte) – Drajna de Jos – Piţigoi – Ciocrac – Drajna –
Nucşoara de Jos – Poseştii Ungureni – Poseştii Pământeni – Bodeşti – Ţârleşti – Limita Jud.
Buzău (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 102C: DN 1B (Albeşti Paleologu) – Valea Mieilor – Urlaţi – Valea Bobului – Plavia –
Iordăcheanu – Gornet – Cricov – Valea Seacă – Valea Cricovului – Apostolache – Mârlogea
– Tisa – Sângeru – Limita Jud. Buzău
DJ 102D: DN 1D – Sălciile – Boldeşti – Grădiştea – Baba Ana – DN 1B (Mizil) (octombrie
2012): stare acceptabilă, crăpături, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6

9
DJ 102E: Centru Ploieşti – Bucov – Plopu – Nisipoasa – Vărbila – Jercălăi – DJ102C
(Urlaţi) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 102H: Mizil (DN 1B) – Satu Nou – Limita Jud. Buzău (octombrie 2012): stare
acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 102I: Câmpina – Plaiu Câmpiei – Baraj Paltinu – Valea Doftanei – Trăisteni – Limita
Jud. Braşov (octombrie 2012):
 Câmpina – Trăisteni: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Trăisteni – Limita Jud. Braşov: neasfaltat. Nota 3
DJ 102K: Urlaţi (DJ 102C) – Cherba – Ceptura de Jos – Fântânele – Ungureni – Mizil (DN
1B) (octombrie 2012): stare bună, porțiuni peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 102L: Nucşoara (DJ 102B) – Valea Screzii – Starchiojd – Limita Jud. Buzău (octombrie
2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 102M: DJ 100L – Bălțeşti – Valea Dulce – Valea Seacă – DJ 102C (Apostolache)
(octombrie 2012): stare bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 102N: Ţărculeşti (DJ 102C) – Rotari – Ceptura de Sus – Ceptura de Jos – Inoteşti –
Colgeag – Parepa Ruşani – DN 1D (octombrie 2012):
 Ţărculeşti – Inoteşti: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Inoteşti – DN 1D: stare acceptabilă, peticit, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 102R: DJ 102C (Priseaca) – Dobrota – Tătaru – Călugăreni – DJ 100H (Gura Vadului)
(noiembrie 2012):
 DJ 102C – Călugăreni: stare acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe
sens. Nota 6
 Călugăreni: neasfaltat. Nota 3
 Călugăreni – DJ 100H: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 103S: DJ 146 (Măgula) – DJ 102N (Colceag) (octombrie 2012): neasfaltat. Nota 3
DJ 104N: Limita Jud. Buzău – Jugureni (DJ 102D) (octombrie 2012): stare bună, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 104P: DN 1 (Ploieşti) – DJ 140 (Negoieşti) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o
bandă pe sens.Nota 7
DJ 129: Ploieşti – Strejnic – Târgşoru Vechi – DJ 101A (Măneşti) (octombrie 2012):
 Ploieşti – Târgşoru Vechi: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Târgşoru Vechi – DJ 101A: neasfaltat. Nota 3
DJ 130A: Poienarii Apostoli (DJ 101E) – Crivina – DJ 101G (Tinosu) (octombrie 2012):
stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7

10
DJ 139: Centura Ploieşti – Centură Est – Berceni – Goga – Râfov – Pietroşani – DN 1
(octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 140: DN 1 – Brazi – Popeşti – Negoeşti – Strejnicu – Târguşoru Nou – DN
72 (Stoieneşti) (octombrie 2012):
 DN 1 – Strejnicu: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Strejnicu – Târguşoru Nou: neasfaltat. Nota 3
 Târguşoru Nou – DN 72: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 144: DN 72 (Stoieneşti) – Ariceştii Rahtivani – Nedelea – DJ 720 (Floreşti) (octombrie
2012):
 DN 72 – Nedelea: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Nedelea – DJ 720: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 145: DJ 101P (Călineşti) – Măgureni (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă
pe sens. Nota 7
DJ 146: DN 1B (Loloiasca) – Tomşani – Măgula – DN 1D (octombrie 2012): stare
acceptabilă, denivelări (după Tomșani stare bună), fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 147: DJ 100B (Drăgăneşti) – Hătcărău – DJ 100B (Gherghiţa) (octombrie 2012): stare
bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 148: DN 1D (Ciorani) – Gară Ciorani (octombrie 2012): stare bună, asfalt vechi, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 149: DJ 102K (Fântânele) – Conduratu – DJ 102D (Baba Ana) (octombrie 2012): stare
acceptabilă în Fântânele, apoi stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 155: DN 1 – DJ 102 (Păuleşti) (octombrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe
sens. Nota 7
DJ 156: DN 72 – DJ 140 (Strejnic) (septembrie 2012): stare foarte bună, marcaje, o bandă pe
sens. Nota 7,5
DJ 201A: Limita Jud. Ialomiţa – Cioranii de Jos (DN 1D) (octombrie 2012): stare bună, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 205G: DJ 101R (Câmpina) – Cornu de Jos – Cornu de Sus – DN 1 (octombrie 2012):
stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 206: DJ 101R (Breaza) – Gura Beliei – Plaiu – Talea (noiembrie 2012):
 DJ 101R – Gura Beliei: neasfaltat. Nota 3
 Gura Beliei – Talea: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 207: DN 1 (Nistoreşti) – Vistieru – Şotrile – DJ 102I (Câmpina) (octombrie 2012): stare
bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7

11
DJ 214: DJ 100E (Telega) – Brebu – Pietriceaua – DJ 101T (Aluniş) (octombrie 2012): stare
bună (exceptand versantul dinspre Pietriceaua spre Aluniș pavat cu plăci de beton degradate),
fără marcaje, o bandă pe sens.Nota 7
DJ 215: DN 1 – Lilieşti – Bordeni – DJ 100D (Scorţeni) (octombrie 2012): stare foarte bună,
fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7,5
DJ 216A: DJ 101T (Livadea) – Ştefeşti – DJ 102 (Slănic) (octombrie 2012):
 Livadea – Ştefeşti: stare acceptabilă, peticit, denivelări, fără marcaje, o bandă pe
sens. Nota 6
 Ştefeşti – DJ 102: neasfaștat. Nota 3
DJ 217: DN 1A (Lipăneşti – Zamfira) – DJ 102 (octombrie 2012): stare acceptabilă,
denivelări, porțiuni peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
DJ 218: DJ 102 (Dumbrăveşti) – Vâlcăneşti – Cosminele (octombrie 2012): stare bună,
porțiuni cu denivelări și peticite, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 219: DJ 100N (Teişani) – Olteni – Vălenii de Munte – Predealul Sărari – DJ233 (Ariceştii
Zeletin) (octombrie 2012):
 DJ 100N – Predealul Sărari: stare acceptabilă, denivelări, porțiuni peticite, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 6
 Predealul Sărari – DJ233: neasfaștat. Nota 3
DJ 230: DJ 102B (Drajna) – Ceraşu (octombrie 2012): stare bună, marcaje, o bandă pe
sens. Nota 7
DJ 231: DN 1A (Măgurele) – Gornet Cuib – Păcureţi – DJ 102M (Bălţeşti) (octombrie
2012):
 DN 1A – Gornet Cuib: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
 Gornet Cuib – Păcureţi: nu avem date.
 Păcureţi – DJ 102M: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 232: DN 1A – Boldeşti Scăeni – Seciu – DJ 102E (octombrie 2012): stare bună, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 233: DJ 100M (Şurani) – Ariceştii Zeletin – DJ 100M (Gogeasca) (octombrie 2012):
 DJ 100M – Ariceştii Zeletin: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
 Ariceştii Zeletin – DJ 100M: neasfaștat. Nota 3
DJ 234: DJ 102C (Apostolache) – Chiojdeanca – Nucet – Salcia – DJ 102C (Sângeru)
(octombrie 2012):
 Apostolache – Chiojdeanca: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
 Chiojdeanca – Salcia: neasfaltat. Nota 3

12
  Salcia – DJ 102C: stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 6,5
DJ 235: DJ 102C (Şofronia) – Lăpoşel – Lapoş (octombrie 2012): stare mediocră, o porțiune
neasfaltată în Lăpoșel, fără marcaje, o bandă pe sens, dar și porțiuni înguste. Nota 5,5
DJ 236: DN 1B (Bucov) – Parcul Bucov – DN 1A (Pod Blejoi) (octombrie 2012): stare bună,
fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 238: DJ 102C (Sângeru) – Tătaru – Malu Roşu – DJ 102K (Fântânele)
 Sângeru – Malu Roşu: asfaltat în Sângeru, în rest nu avem date.
 Malu Roşu – Fântânele: stare foarte bună, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8
DJ 239: DN 1A (Măneciu Pământeni) – DJ 230 (Ceraşu): nu avem date.
DJ 250: DJ 102E (Bucov) – Balaca – Scăeni – DJ 232 (Boldeşti-Scăeni) (noiembrie 2012):
stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 710: Limita Jud. Dâmboviţa – Adunaţi – Surdeşti – Irimeşti – Breaza (DJ101R)
(noiembrie 2012): stare bună, fără marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
DJ 713: DN 71 – Sinaia – Cabana Piatra Arsă (octombrie 2012): stare foarte bună, covor
asfaltic, marcaje, drum mai îngust, fără parapeți, trafic intens în weekend și mai lejer în
timpul săptămânii. Nota 8
DJ 713B: DJ 713 – Piatra Arsă – Cabana Miorița: nu avem date.
DJ 720: Limita Jud. Dâmboviţa – Diţeşti – Filipeştii de Pădure – Călineşti – Floreşti – DN 1
(septembrie 2012): stare foarte bună, covor asfaltic, marcaje, o bandă pe sens. Nota 8
DJ 720D: DJ 101I (Diţeşti) – Limita Jud. Dâmboviţa (octombrie 2012): stare bună, fără
marcaje, o bandă pe sens. Nota 7
Drumuri Naţionale Europene:
 E 60 - DN 1- 100 km (Sighisoara-Brasov-Sinaia)
 E 577 - DN 1B - 43 km.
Drumurile Comunale
Lungimea drumurilor comunale este de apoximativ 765 km, conform anexei nr. 2, din
care:
 33,5 km drumuri de asfalt tip beton
 13 km drumuri de beton de ciment;
 4 km drumuri cu pavaj;
 343,5 km drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice;
 270 km drumuri împietruite;
 101 km drumuri de pământ.

13
 În ceea ce priveşte starea de viabilitate a drumurilor comunale, în lungime totală de
aproximativ de 765 km, conform studiilor efectuate , situaţia se prezintă astfel: - stare foarte
bună/bună de viabilitate: 31,11% - drumuri judeţene în lungime de aproximativ 238 km; -
stare mediocră de viabilitate: 21,18% - drumuri judeţene în lungime de aproximativ 162 km; -
stare rea de viabilitate: 41,63% - drumuri judeţene în lungime totală de aproximativ 318,5
km; - stare impracticabilă: 6,08% - drumuri judeţene în lungime totală de 46,5 km.
DC52-Moară Albinari -centru Ariceşti (primărie)-DJ 233
DC 160- DJ 233 – limita administrativă dintre comunele Ariceştii Zeletin şi Cărbuneşti

Reteaua de cai rutiere Judetul Prahova

Cateva statii din Sinaia

-Statie taxi la iesirea din gara
-Cota 1400-Sinaia-spre Cota 1400 urca microbuze,statia de plecare a masinilor se afla pe str. -
Manastirii, linga Cimitirul eroilor; Autogara “Gara CFR” Sinaia; Statia Furnica; Statia Parc-catre
telegondola Sinaia; Statia MEFIN; statie transport in comun la iesirea din gara.

14
 CAPITOLUL 2
ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC
2.1. Potentialul turistic natural: relief (suport material, atractie turistica (forme si
peisaje geomorfologice), monumente naturale si rezervatii naturale.

Inzestrata cu un potential turistic de exceptie, in care se incadreaza diverse si

spectaculoase forme de relief armonios imbinate, bucurandu-se de o clima favorabila
practicarii turismului in tot cuprinsul anului, cu o flora si o fauna bogata, cu numeroase
monumente istorice de arta si arhitectura, Sinaia poate satisface prin turismul montan, balneo-
climateric, cultural, cerintele diverselor segmente ale cererii turistice interne si
internationale.Varietatea si bogatia resurselor turistice naturale si antropice confera Sinaiei
mari disponibilitati pentru turism. Acest lucru s-a reflectat in evolutia bazei materiale care a
cunoscut o dezvoltare rapida in decursul timpului, crescand gradul de confort prin renovarea
vilelor si caselor de odihna.
Sinaia dispune de o asezare si de o pozitie exceptionala fata de zona muntoasa.
Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale,
constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezinta orasul Sinaia.
Potentialul turistic legat de relief, ofera urmatoarele destinatii turistice: drumetii
montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoastere stiintifica.
Potentialul turistic natural este alcatuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispozitie
de cadrul natural al unui spatiu : unitati, tipuri si forme de relief, tipuri si subtipuri climatice,
ape de suprafata si subterane, etaje de vegetatie sau asociatii vegetale, incluzand si
modificarile impuse de interventiile antropice care prin valoarea si atractivitatea lor justifica
deplasari de populatie pentru vizitare si care conduc la amenajari de ordin turistic.
Muntii Bucegi, care prin configuratia lor generala constituie baza potenţialului turistic
natural:
 structura geologica variata care a generat tipuri specifice de relief (structural,
petrografic);
 altitudini cuprinse intre 1000-2500 m alt., ce explica accesibilitatea, pretabilitatea lor
pentru diferite forme de turism, alpinism,drumetii, sporturi de iarna, climoterapie;
 alternanta aproape continua intre inaltimile montane si unitatile depresionare sau
culoarele de vale, care sporesc pitorescul peisajului montan;

15
  climatul alpin si montan prin parametrii sai meteorologici ofera posibilitatea
practicarii turismului pe tot parcursul anului. Persistenta stratului de zapada, a
calmului atmosferic din zonele depresionare, aerul ozonat, gradul inalt de insorire
sunt elemente benefice pentru turism;
 o bogata retea hidrografica, o gama larga de izvoare minerale diversifica activitatile
turistice;
 multitudinea etajelor de vegetatie si bogatia speciilor faunistice.
Analiza sistemului montan romanesc releva faptul ca muntii Bucegi sunt munti cu potential
deosebit de complex (Florina Bran, 1998).
- Rezervatia Arinisul cu o suprafata de 1,4 ha aflata in cartierul Cumpatu pe malul stang
al Prahovei. Aici este pus sub ocrotire arinul alb (Alnus Iucana). Cercetarile efectuate au dus
la identificarea a 173 de specii apartinand unui numar de 42 de familii predominand speciile
lemnoase. Alaturi de arin este prezenta si rachita rosie (Salix Purpurea).
- Rezervatia principala din Bucegi. Cea mai extinsa si mai importanta rezervatie se
gaseste in spatiul muntilor Bucegi. Asa-numita rezervatie principala din Bucegi dateaza din
1935 si are o suprafata de cca 6.680 ha.
La 8 km de Sinaia, pe drumul Sinaia — Moroeni, in prelungirea muntelui Paduchiosu, se afla
saua denumita Plaiul Hotilor ,unde apar roci argilo-marnoase cenusii-galbui, marne tari,
foioase, cu resturi de plante incarbonizate, conglomerate cu blocuri de calcar titonic cu bogat
„fauna de Stramberg" si sisturi argilo-marnoase dure, cu vine de calcit, apartinand stratelor
superioare de Sinaia. Intreaga suprafata de 6 ha a fost pusa sub ocrotire pentru a evita
pericolul de exploatare a blocurilor de calcar, fiind declarata rezervatie geologica.
-Spre Cascada Urlatoarea, la vest de Poiana Tapului, pana la Sinaia, pe pantele domoale de la
baza abruptului prahovean al Bucegilor a fost construita o rezervatie forestiera pentru
protectia unor brazi cu peste 50m inaltime si cu tunchiul gros de 1-1.30 m, in varsta de 300-
400 ani, precum si a unor fagi de 45 m inaltime si peste 1 m grosime.
Tot rezervatie forestiera (semincera) este si padurea Glodeasa de pe Valea Doftanei.
Mentionam existenta unei statiuni de plante termofile: iedera alba (Daphne blagayana)
declarata monument al naturii si liliacul salbatic (Syringa vulgaris) in zona stancilor
calcaroase de la Sfanta Ana langa Sinaia.
Forme deosebit de atragatoare, cu valoare stiintifica dar si peisagistica, se inalta in Bucegi
— stancile cu forme atat de curioase, rezultate ale actiunii eoliene, denumite Babele, Sfinxul.
Pentru frumusetea si valoarea lor de unicat au fost propuse pentru a fi declarate monumente
ale naturii.

16
În orașul Sinaia se află unsprezece monumente istorice de arhitectură de interes național:
1. Cazinoul Sinaia (1912–1913);
2. Hotelul Caraiman (1911);
3. Vila Alina Știrbei (1875, astăzi Circumscripția Financiară Sinaia)
4. Vila Emil Costinescu (1892, cu extinderi între 1918–1939);
5. Ansamblul gării Sinaia, format din gara regală (1870) și gara de călători (1930–
1940);
6. Casa istoricului Nicolae Iorga (1918); Hotel „Furnica” (sfârșitul secolului al XIX-
lea);
7. Hotel „Palace” (1911–1912);
8. Vila Take Ionescu (începutul secolului al XX-lea);
9. Casa compozitorului George Enescu (1923–1926);
10. Mănăstirea Sinaia (1690–1695), ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii
Domnului”, paraclis, stăreție, chilii și zidul incintei vechi; nu în ultimul rând,
11. Ansamblul castelului Peleș (1873–1883), format din castelul propriu-zis,castelul
Pelișor, castelul Foișor, vila Economat, uzina electrică (fostă moară a mănăstirii
Sinaia), Casa Ceramicii, vila Cavalerilor, vila Șipot, vila Casa Veche, vila Casa Nouă,
vilele A, B și C, și parcul. Tot de interes național sunt și monumentul de for public
reprezentat de bustul actorului Ion Iancu Brezieanu (1935) aflat în parcul central
„Dimitrie Ghica”, precum și monumentele memoriale sau funerare cimitirul eroilor
din Primul Război Mondial (începutul secolului al XX-lea) și Cavoul lui Take
Ionescu (1922) aflat în incinta veche a mănăstirii Sinaia.
Pe lângă acestea, lista monumentelor istorice din județul Prahova mai cuprinde și multe alte
obiective din oraș clasificate ca monumente de interes local: șaizeci și trei de monumente de
arhitectură (diverse case și vile) și un monument memorial sau funerar (crucea de mormânt a
lui Badea Cârțan — 1911).
Climatul muntilor inalti si mijlocii prezenti in zona are un caracter tonico-stimulent; aerul, la
peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanti atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa,
puternic ionizat, cu valente bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete are, de
asemenea, un rol terapeutic deosebit.
Calitatea climatului local constituie deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament
sanatorial din orasul Sinaia, alaturi de resursele hidrominerale.

17
Cura Balneara. In statiunea Sinaia exista o bogata traditie in tratarea diferitelor maladii.
Astfel, inca de la infintarea Manastirii, in cadrul ei se efectuau tratamente pentru cei bolnavi.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-a infiintat in Sinaia Sanatoriul Balnear de nevroza
(1960). Acesta functioneaza astazi sub denumirea de Policlinca Balneara, in incinta Hotelului
Paltinis, avand o larga arie de activitate. La noul Hotel Mara, actualmente Holiday Inn, in
anul 1996, s-a dat in folosinta o moderna baza de tratament, dotata cu aparatura medicala de
inalta performanta.
Primul factor de cura in statiune este climatul subalpin ionic, stimulant, cu o actiune
specifica, pe fondul unei presiuni atmosferice scazute. Lipsa vanturilor puternice, a variatiilor
mari de temperatura, la care se adauga aeroionizarea puternica, determinata de versantii
padurosi din jurul statiunii, constituie factori de mare insemnatate in tratament.
Elementul terapeutic cel mai important il constituie bioclimatul tonic stimulant, aer
lipsit de pulbere (praf) si alergeni, bogat in radiatii ultraviolete si cu o accentuata ionizare
negativa. Un al doilea factor natural terapeutic este apa minerala a izvorului 'VALEA
CAINELUI' apa minerala sulfuroasa, bicarbonatata, oligominerala, in curs de a fi captata si
deci folositoare in scop terapeutic pentru tratarea unor afectiuni ale aparatului digestiv, boli
hepato-biliare si ale cailor urinare. In prezent, principalele afectuni ce beneficiaza de
tratament la Sinaia sunt:
1. Nevrozele (toate formele) atat de raspandite in acest sfarsit de secol dominat de
suprasolicitare, de stress cotidian profesional, social, familial si cateodata de
incompletitudine a omului in aspiratiile sale - cura antistress.
2. Boli endocrino-metabolice
o hipertiroidia;
o dislipidemiile inclusiv arterioscleroza;
o diabetul zaharat;
o obezitatea - cura de slabire.
3. Boli cronice ale aparatului respirator
o bronsite cronice;
o astmul bronsic;
o emfizemul pulmonar.
4. Hipertensiunea arteriala st. 1 tulburari ale circulatiei cerebrale si periferice.
La aceste patru grupe de afectiuni se pot trata cu bune rezultate si anumite maladii asociate,
precum:
 boli reumatismale cronice neevolutive (artroze, spondiloze, sciatica vertebrala);

18
  afectiuni cronice de neuron periferic.
Tratamentul este complex, individualizat si se aplica totdeauna dupa consultatia de
specialitate si eventual, investigatiile necesare. In afara factorului climatic amintit,
tratamentul acestor afectiuni se face si cu ajutorul acestor agenti naturali sau fizici,
concentrati in stabilimentul de cura balneara care este in hotelul 'Paltinis'.
In complexele de tratament care se aplica, se pot enumera succint cateva din
procedurile cele mai importante si mai eficiente:
Proceduri (metode) de hidroterapie (cu ajutorul apei)
 bai cu plante medicinale;
 bai cu esenta de brad, cu un bun rezultat calmant, sedativ si antialgic;
 bai carbogazoase (CO2) si cu bule de aer, eficace in tratamentul nevrozelor, al
hipertensiunii arteriale si al dereglarilor circulatorii;
 bai cu peria, avand un efect stimulativ, reconfortant, activand circulatia sangelui si
eficace in obezitate;
 dus scotian, dus sub apa, afuziuni alternative.
1. Proceduri (metode) de electroterapie
Se aplica o gama intreaga de proceduri actionand ca un tratament complementar celui
de hidroterapie:
o unde scurte;
o galvanizari;
o solux si infrarosii;
o curenti diadinamici;
o tens;
o curenti interferentiali;
o curenti cu impulsuri;
o ultraviolete;
o bai galvanice eficace in special pentru stimularea circulatiei periferice;
o ultrasunete.
MAGNETODIAFLUX, o inventie romaneasca, adoptata de altfel si de catre clinici
din Germania si Italia, este un excelent mjiloc sedativ al organismului pentru
combaterea dereglarilor de somn si a nervozitatii. Principiul de functionare al acestui
aparat consta in punerea organismului uman intr-un camp magnetic conectat la un
circuit electric.

19
 2. Masaj partial sau general, extraordinar de apreciat cu multiplele sale indicatii in
diferite maladii organice, stimuland circulatia si de asemenea, relaxarea, tonifierea
musculaturii.
3. Termoterapia (impachetari cu parafina) cu rezultate pozitive cateodata chiar
spectaculoase la anumiti pacienti cu boli reumatismale cronice neevolutive.
4. Gimnastica medicala si de recuperare functionala in diferite programe medicale,
individualizate sau pe grupe de afectiuni, in sala sau in aer liber, asociata plimbarilor
in aer liber, curei de teren, aeroterapie.
5. Psihoterapie, discutii cu pacientii in legatura cu sanatatea lor fizica si psihica,
ajungand pana la metode mai complexe cum ar fi training-ul autogen (autotraining
Schultzer).
6. Dietoterapia, acolo unde este indicat se prescriu regimuri dietetice pentru eventualele
boli organice sau pur si simplu regimuri de protectie, de dezintoxicare.
7. In cadrul clinicii balneare Sinaia functioneaza si o sectie exterioara dependenta de
Institutul National de Geriatrie si Gerontologie Bucuresti in cadrul careia se aplica
faimoasa 'Terapie Aslan' cu ajutorul celor doua produse 'ASLAN' medicamentoase
originale romanesti 'GEROVITAL H 3' si 'ASLAVITAL' realizate de cea care a fost
eminentul profesor dr. Ana Aslan. Sunt de acum binecunoscute indicatiile de
tratament si efectele benefice ale celor 2 produse medicamentoase.

2.2. Potential turistic antropic

Potentialul turistic antropic s-a conturat in timp istoric, imbogatindu-se treptat in urma
ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori „imbogatindu-si” mediul
artificial in concordanta cu cresterile pretentiilor sale de cultura si civilizatie.
Desi marea parte a obiectivelor turistice antropice au fost ridicate de om in alte scopuri, ele
au ajuns in aceasta ipostaza de „potential turistic” treptat, iar in societatea moderna si
contemporana fenomenul s-a amplificat, astfel incat in perioada actuala asistam la o crestere
numerica fara precedent a fondului turistic antropic si o diversitate pe unitatea de suprafata.
Principalele insusiri, atribuite ale componentelor antropice, prin care acestea isi definesc
atractivitatea sunt:
- unicitatea, singularitatea, insusire a obiectivelor antropice care sporeste atractivitatea
turistica, fie ca este vorba de un produs unicat ,fie de un produs ajuns unicat datorita
mentinerii in timp;

20
- dimensiunea iesita din comun a obiectivelor antropice este un atribut care polarizeaza
atentia si interesul turistilor;
- ineditul este si el o sursa de atractie care rezulta din natura materialului de constructie,
culoarea specifica, amplasarea in locuri insolite, arhitectura deosebita;
- vechimea unor obiective trezeste de asemenea, interesul turistilor, fie ca sunt obiective
prezente in muzeu, fie ca sunt obiective cu rezonanta istorica diseminate in spatiul geografic
romanesc.

Muzee
Complexul Peles – ansamblul arhitectural (castelul Peles, Pelisorul, Foisorul, Corpul
de Garda si Economatul) construit de regele Carol I pe malul stang al paraului Peles intr-un
loc deosebit de pitoresc, reprezinta unul din obiectivele cele mai cautate de pe Valea
Prahovei.
Castelul Peles – a fost construit intre anii 1875-1883 fiind folosit de regele Carol I ca
resedinta de vara; dupa moartea acestuia (1914) devine muzeu. Constructie monumentala, in
exterior castelul este realizat in stilul Renasterii germane; in interior cele circa 160 de
incaperi au stiluri variate (Renastere germana, italiana, engleza, baroc german, Rococo
francez). Prin amenajarile de dupa 1900, resedinta a fost supraanaltata cu un etaj, de

asemenea si turnul principal. In forma sa finala, cladirea cu o suprafata de 3.200 mp, are de
160 de camere si peste 30 de bai. Intr-una din incaperile castelul e adapostita una dintre cele
mai importante colectii de tablouri din Europa si o bogata colectie de arme, cu peste 4.000 de
piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Frumusetea si bogatia lemnariei sculptate

21
si vitraliile colorate obtin pe drept admiratia vizitatorilor. Castelul Peles se viziteaza in
procent de 35 %. Holul de onoare, o sala de receptie realizata in anul 1911 de Karel Liman
dintr-o fosta curte interioara este bogat ornamentata in lemn si e acoperita din vitralii. Salile
de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, iar sala de consilii, in 1914. ”Sala
Florentina“, ”Marele Salon“ sunt decorate in stilul neorenasterii italiene; sala de teatru in
stilului Ludovic XIV are 60 de locuri si loja regala. Apartamentul imperial a fost amenajat in
1906, in stilul Maria Thereza pentru vizita imparatului Austro-Ungariei, Franz Josef. Dupa
abdicarea Regelui Mihai, in 1947, castelul Peles a intrat in circuitul turistic, iar celelate
cladiri au fost folosite de oamenii de cultura ai vremii .

Pelisor - Castelul Pelisor a fost construit intre anii 1889 si 1903, de regele Carol I si
era destinat viitorului rege Ferdinand si Reginei Maria. Pana la finisarea Pelisorului, tinerii au
locuit la Foisor. Pelisor are doar 99 de incaperi, fata de Castelul Peles cu 160 de incaperi.
Intrega casa a fost decorata pentru a fi o resedinta prezidentiala si poarta amprenta unei
personalitati puternice: regina Maria. Holul de onoare este lambrisat cu lemn de stejar.
Dormitorul de aur este decorat dupa planurile si desenele reginei, cu mobila sculptata in lemn
de tei aurit. Tot dupa planurile reginei a fost decorat si biroul ei, iar peretii Camerei de Aur
sunt decorate cu frunze de ciulini, motiv drag reginei intrucat era emblema Scotiei, locul natal

22
al ei. Aici au crescut si copii lor: Carol, viitorul rege, Marioara, regina Iugoslaviei, Elisabeta,
regina Greciei si Printul Nicolae.

Din 1993, vizitatorii au avut prilejul sa cunoasca fostele apartamente princiare si

regale, camerele de lucru, apartamentele copiilor, atelierul de pictura al fostei regine Maria,
precum si micuta Capela bizantina amenajata in interiorul cladirii.
Corpul de Garda – a fost construit in
acelasi timp cu castelul, dar a fost refacut intre
anii 1908-1909 in stilul Renasterii germane.
Economat – a fost construit initial ca o
casa modesta; a fost refacut ulterior – Stilul de
Burg german; actualmente este hotel.
Foisor – (casa de vanatoare) a fost
construit odata cu castelul; dupa un incendiu
devastator (1931), a fost refacut la ordinul lui
Carol al II-lea. Casa de vanatoare, cu 43 de
camere, a fost o casa indragita de toti regii Romaniei. A fost terminata inaintea Castelului
Peles, drept urmare aici a stat Regele Carol I si Regina Elisabeta pana la terminarea castelului
si tot aici a stat si Rege Ferdinand cu Regina Maria pana la terminarea Pelisorului. Chiar si

23
Carol al II – lea a locuit aici, in perioada 1930-1940, atata timp cat a fost Regele Romaniei.
Insa actuala cladire nu este cea de atunci. Chiar sub domnia lui Carol al II-lea a izbucnit un
incendiu, casa a ars si a fost reconstruita in perioda 1932-1933. In anii dictaturii comuniste a
fost completata cu inca o aripa, reunind astfel o serie de birouri, saloane si sufragerii elegante,
precum si o sala de teatru. Astazi se afla in domeniul public al statului si este destinata
exclusiv activitatii de prezentare si protocol. Nu este vizitabila !

Manastirea Sinaia – dupa trei sute de

ani de existenta, monumentul continua sa
vegheze orasul care-i poarta
numeBiserica mica – a fost ctitorita de
marele spatar Mihai Cantacuzino – 1695;
acesta ii da numele Sinaia dupa cel al
manastirii Sinai unde a fost in pelerinaj.
Potrivit unei insemnari in limba slavona,
pe un codice de la Manastirea Sfantul
Sava, din Palestina, “in anul 1682, luna
aprilie, 26, se aflau aici doamna Ilinca,
mama voievodului cu fiul sau Mihai Spatarul si fiica sa Stanca “. Dintre toate asezamintele
religioase din acea regiune, Mihai Cantacuzino a ramas impresionat, mai ales, de Manastirea

24
Sinai. Picturile Bisericii Mici au fost realizate de renumitul Parvu Mutu –Zugravu (1657-
1735).
Biserica mare – a fost zidita sub staretii Ioasaf si Paisie intre 1843-1846 (domnia lui Bibescu
Voda). Este primul lacas de cult din Romania iluminat electric.
Muzeul Manastirii Sinaia – este primul muzeu religios din tara, construit in anul 1895 cu
ocazia bicentenarului manastirii.
Clopotnita – a fost construita in anul 1892; clopotul este adus de la turnul Coltea din
Bucuresti si a fost turnat (1775) si returnat (1914),
cantarind 1.700kg.
Mormantul lui Tache Ionescu – cunoscut om politic,
nascut la Ploiesti, acesta si-a dedicat intreaga sa
activitate reantregirii neamului.

Case-Memoriale
Casele memoriale dovedesc prezenta unor oameni de seama la Sinaia :
Casa George Enescu-Vila Luminis, realizata inr-un stil autentic romanesc a fost
folosita de George Enescu ca loc de odihna. Dupa parasirea definitiva a patriei,
determinata de evenimentele politice din anul 1946, prin actul de donatie semnat la
Paris, in anul 1947, vila Luminis urma sa devina un asezaamant cultural, conceput ca
o casa de odihna si reculegere pentru artisti romani si straini. Dupa o perioada de
restaurare inceputa in 1990, vila Luminis a intrat in circuitul muzeal national, sub
denumirea de Casa Memoriala George Enescu. In incaperile de la etaj se reunesc in
mod armonios elementele ornamentale si de mobilier in stil Bidermayer.
Numeroasele piese de valoare din cristal, portelan, metal sau ceramica dau stralucire
interioarelor. In salon se pastreaza pianul maestrului, un Ibach, facut la Lausanne.
La Sinaia s-au compus Rapsodiile romane, Concertul pentru pian, vioara,
violoncel nr.1 in RE major, Opus 16 si numeroase sonate. Aici, in vila Luminis, in
anul 1927 a luat lectii la vioara timp de doua luni, Yehudi Menuhin. Etajul masardat a
fost adaugat de arhitectul casei, Radu Dudescu, pentru a echilibra verticalitatea
turnului in ansamblul vilei si a devenit locul preferat al maestrului pentru activitatea
muzicala. In camerele mansardei este astazi prezentat materialul documentar legat de
viata si activitatea lui George Enescu. Tot din salon se patrunde in camera sotiei lui

25
 George Enescu, Maria Cantacuzino-Enescu, unde ambianta tradeaza spiritul electric
al acesteia. In schimb, camera maestrului se remarca prin intimitate si este mobilata
intr-un stil autentic romanesc. Spatiile de la parterul vilei au fost destinate
personalului de serviciu, dar tot aici se afla camera pentru oaspeti. Bustul din
marmura a lui George Enescu aflat la intrarea in vila este realizat de sculptorul Ion
Irinescu. Aici l-a vizitat si s-a instruit tanarul, apoi viitorul celebru violonist Yehudi
Menuhin.
Casa Nicolae Iorga – str. Ghe. Doja nr.1;
Casa Anastasie Simu – mare iubitor si colectionar de arta romaneasca - str. M.
Kogalniceanu nr.68.

GARILE REGALE
Sinaia este singurul oras din Romania care se
mandreste cu 2 gari regale. Cea veche a fost
construita in anul 1886 de directia generala a
Cailor Ferate Romane pentru regele Carol I. In
aceasta gara oprea si opreste din nou cel mai
vestit tren din Europa, Orient Expressul. Pe
peronul ei se afla o placa comemorativa in amintirea primului ministru roman Ion Gheorghe
Duca ,asasinat de legionari in anul 1933. Era fiul lui George Duca, cel care fusese multi ani
director general al Cailor Ferate Romane. Cealalta gara a fost construita intre 1938-1940 la
comanda regelui Carol II, dupa planurile renumitului arhitect Duiliu Marcu care a mai
proiectat Hotelul Athene Palace, Biblioteca Academiei Romane, Opera Timisoara si Palatul
CFR Bucuresti. Este o cladire din piatra care poarta insemnele regale ale lui Carol II (dublul
CC care se vede si astazi pe clanta usilor) si a fost
rezervata exclusiv familiei regale si a oaspetilor ei.
Constructia avea si o remiza pentru adapostirea
trenul regal. In salonul oficial de primire, dincolo
de geamurile cu perdele grele se gaseste o pictura
murala patrata de 5,50 m care reprezenta o
vanatoare domneasca, cu 8 personaje in marime
naturala. Fresca realizata de Dimitrie Stiubei are si o inscriptie: Basarab Voievod secol XIV.
Acest salon nu este vizitabil. Traditia culturala a orasului Sinaia s-a conturat odata cu
construirea Ctitoriei Cantacuzino, Manastirea Sinaia, acesta fiind momentul initierii unei serii

26
de activitati culturale prin infiintarea unor institutii de profil : ” Casa de Citit “, ”Cercul
Cultural Mihai Cantacuzino“ etc.

De asemenea, datorita renumelui sau de “Perla Carpatilor “ , Sinaia a atras numeroase

personalitati ale vietii culturale, care au vizitat localitatea ca turisti sau au locuit aici si au
creat, inspirati de frumusetea locului : V. Alecsandri, N. Grigorescu, I.L. Caragiale, N. Iorga,
G. Enescu, Yehudi Menuhin, s.a. Activitatea artistica a marilor personalitati care au ales
Sinaia pentru odihna dar si pentru creatie, a condus mai tarziu la organizarea unor manifestari
devenite traditionale, dintre care se pot mentiona :
- din anul 1959 – la Sinaia se desfasoara cursurile de vara ale Universitatii Bucuresti, cu
participare internationala ;
- anual are loc Festivalul International de Chitara Clasica, care se desfasoara atat la Cazinoul
Sinaia cat si in sala de concerte a Castelului Peles.
Cazino-Sinaia
Cazinoul din Sinaia
construit la initiativa lui Carol I, a
fost proiectat de arhitectul Petre
Antonescu care a si supravegheat
lucrarile incepute in 1912.
Inaugurarea a avut loc un an mai
tarziu, iar la grandioasa serbare cu
focuri de artificii a participat si
compozitorul George Enescu.
Primul actionar al
cazinoului a fost baronul de Marcay, cel care detinea cota-parte si din cazinoul din Monte
Carlo. De fapt, se pot observa multe asemanari intre cele doua cladiri. Cazinoul beneficia de
curse speciale de trenuri, care au adus jucatorii din tara si din strainatate.

27
 A devenit atractia
principala a orasului, unde se
organizau serbari si
reprezentatii, zilnic cca. 800 de
oameni ii treceau pragul si parea
ca nimeni si nimic nu va opri
aceasta afacere stralucita. Insa, daca in timpul celui de-al doilea razboi mondial a fost inchis
doar pentru o perioada scurta, in 1947 portile sale s-au inchis definiv. Din 1955 superba
cladire a fost folosita drept Casa de cultura, cu biblioteca si cercuri artistice. Totusi,
recunoscandu-i gradul de eleganta au fost organizate aici spectacole de teatru, folclor si
concerte deosebite. In 1975 cladirea a fost renovata si salile au fost folosite pentru reuniuni
internationale si banchete la nivel de sefi de stat. Astazi functioneaza aici un modern centru
de conferinte, dispunand de dotari tehice performante.

2.3. Regionarea turistica

Desi notiunile de zona si regiune sunt asemanatoare,

ambele definind unitati teritoriale functionale, ele se
deosebesc in primul rand prin faptul ca regiunea
cuprinde in limitele sale arii mai vaste in limitele
carora fenomenul turistic se desfasoara in intreaga sa
complexitate. In cazul zonei se consolideaza un singur
sistem functional cu un grad ridicat de specializare, iar
in cazul regiunii apar o serie de sisteme functionale,
diferite unele de altele(sau, atunci cand au trasaturi comune, sunt distantate intre ele), dar
toate avand ca numitor comun satisfacerea complexa a cererii turistice.
Cele mai importante obiective turistice sunt Castelul Peleș, Pelișorul, Mănăstirea Sinaia,
Cazinoul Sinaia, dar şi Casa Memorială "George Enescu". În detaliu o să vă povestesc despre
următoarele:

28
 Muzeul de trenuleţe

Muzeul de trenuleţe Sinaia se află în imediata apropiere a gării din Sinaia. În interior poţi
vedea o colecţie de minitrenuleţe, locomotive vechi, ceasuri, telefoane şi alte obiecte din
patrimoniul CFR. Cea mai importantă piesă cu care se mândreşte muzeul este o limuzină
Mercedes care merge pe şine.

Casa Nicolae Iorga

29
Casa lui Nicolae Iorga a fost construită în anul 1918, la intersecţia dintre străzile Calea
Codrului şi Gheorghe Doja din cartierul Furnica. Este realizată în stil românesc, după
planurile arhitectului Bortonovski.

Parcul Dimitrie Ghica

Gradina datează încă din
1881 şi a fost amenajată de
arhitectul peisagist elveţian
Eder. Principalul obiectiv
din parc este o bancă ce
datează din 1905,
construită de Carol I. Tot aici se poate vizita Muzeul Rezervaţiei Naturale Bucegi şi o
elegantă clădire a fostului cazino.
Sfinxul din Bucegi

Denumirea de "Sfinx" este datorată asemănării sale cu un cap uman, mai exact cu asemănărea
Sfinxului Egiptean. Se presupune că sculptura de 8 metri înălțime și 12 metri lățime a fost
făcută de natură, datorită eroziunii eoliene. Se spune că acest loc a fost centru energetic
folosit pe vremuri de extratereștri, multe legende circulând prin părțile locului în acest sens.
Poiana Stânii Regale

30
Este un loc care oferă o panoramă
superbă asupra localităţiilor
Buşteni, Poiana Ţapului şi Sinaia.
Se află la baza Pietrei Arse, la
altitudinea de 1.285 m. Dacă ajungi
până în zonă nu rata Stâncile Franz
Joseph, Peştera Bogdan şi Schitul
şi Stâncile Sfintei Ana, ce se afla în
apropierea poienii.
Cetatea Râşnov

La doar 30 de kilometri de Sinaia se află cetatea Râşnov, una dintre cele mai bine păstrate
cetăţi ţărăneşti din Transilvania. A fost construită în secolul 13 de către localnici, în scopul de
a se apăra de atacurile tătarilor. În prezent, cetatea a fost restaurată şi găzduieşte un muzeu
care expune piese de istorie locală: fotocopii de documente, arme, unelte etc.

Castelul Iulia Haşdeu

La aproximativ aceeaşi distanţă ca şi cetatea
Râşnov faţă de Sinaia se află localitatea Câmpina,
ce găzduieşte Castelul Iulia Haşdeu. Castelul a fost
ridicat cu aproximativ 120 de ani în urmă, de
Bogdan Petriceicu Haşdeu, în memoria fiicei sale,
care a murit la vârsta de 18 de ani de tuberculoză.

31
 CAPITOLUL 3
STADIUL VALORIFICĂRII POTENTIALULUI TURISTIC

3.1. Structuri de primire turistica de agrement ,agrement sportiv si divertisment

cultural /structuri de primire turistica de cazare:tipuri de unitati-hoteluri si unitati
similare,complementare,categorii de confort,nr de locuitori,coeficient de
utilizare,distributie in teritoriu.

Capacitatea de gazduire a statiunii a crescut substantial prin construirea de hoteluri :

“Montana”, (1975), “Sinaia” (1976), “International“ (1983). S-au dat in functiune
hanurile”Izvorul Rece” si “Vadul Cerbului”, precum si o pensiune corespunzatoare la casa de
creatie de la “Cumpatu”. De asemenea, au fost extinse cabana si terasa “Cumpatu”,
complexul “Vanatorul”, precum si clubul microstatiunii “Cumpatu”. Importante lucrari de
amenajare si conservare au mai fost realizate in perioada anilor 1980–1984 in zonele Peles si
Furnica. Statiunea dispunea in 1985 de peste 5000 locuri de cazare in hoteluri, vile si case de
odihna. Dintre marile realizari ale statiunii se poate aminti telefericul, care a deschis o noua
cale catre Bucegi, telecabina care functioneaza din 1970.
Dupa revolutia din decembrie 1989, turismul romanesc si implicit a regiunii analizate, s-a
inscris pe calea reformei economice, de tranzitie spre economia de piata, cocretizata in
privatizarea intreprinderilor si unitatilor de turism, descentralizarea si autonomia acestora,
devenite societati comerciale cu capital de stat, privat sau mixt. Treptat, din 1991 aceste
societati se transforma in societati pe actiuni cu raspundere limitata, in nume colectiv,
aliniindu-se in acest fel la structurile existente in tarile cu turism dezvoltat.
Restructurarea turismului este un proces profund, la desavarsirea caruia participa din plin
administratia nationala de turism, cat si investitori romani si straini. Tot din 1991 s-a trecut la
clasificarea pe stele a unitatilor turistice de cazare si de alimentatie publica, in conformitate
cu standardele si cu criteriile stabilite in acest sens pe plan intern.
Oferta turistica este completata de baza tehnico–materiala specifica (baza de cazare si
agrement, baza de tratament, alimentatia publica, transportul turistic propriu-zis) si de
infrastructura generala. Toate acestea au determinat ca si in statiunea Sinaia sa apara o serie
de modificari, in 2007 prezentand urmatoarea situatie:
 Unitati de cazare = 90
 Numar de locuri – unitati de cazare = 4.165

32
  Hoteluri = 16
 Numar de locuri - hoteluri = 2.590
 Moteluri = 1
 Numar de locuri - moteluri = 239
 Cabane = 7
 Numar de locuri - cabane = 245
 Tabere scolare = 1
 Numar de locuri - tabere = 80
 Numarul mediu anual de turisti = 200.000
 Gradul mediu de ocupare turistica = 75 %
Potentialul turistic constituie intr-adevar oferta turistica primara (potentiala), care impreuna
cu structurile turistice existente (structura de primire si infrastructura specifica) alcatuiesc
oferta turistica reala sau patrimoniul turistic, la acestea adaugandu-se nu in ultimul rand si
factorii generali ai existentei umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea si calitatea
serviciilor prestate pentru buna desfasurare a activitatilor turistice.
Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa 1990.
In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile si
hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe
plan international (“Palace”, “Caraiman”, “International”, “Holiday Inn”, “Vila Cocora”).
Spatiile necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor
pe diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turística o categorie aparte o
constituie resursele naturale amenajate si utilizate de om:
- Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui Varful cu Dor
(2.030 m) :
 Versantul Vest – (Versantul de vest) – echipat cu telescaunul Valea Dorului,
completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza in mod exceptional.
Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste cel mai mare numar de
schiori. Regularitatea pantelor si intinderea lor favorizeaza practicarea unui ski pe
scara larga folosind fie traseul principal, fie pe cel secundar (culoare rosie si albastra).
 Versantul Est – (Versantul de Est) – (care domina Sinaia) se intinde de-a lungul
liniei telecabinei. De o foarte buna calitate
tehnica, partia Carp urmareste indeaproape
traseul liniei telecabinei; avand pante abrupte

33
 este marcata cu culoarea neagra.
Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier si se prezinta sub forma unei
benzi relativ omogena in panta si pe latime. Amandoua permit sosirea la Cota 1400
oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor avansati si foarte avansati.
Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat, dar in prezent scoaterea din
functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile si se poate spune ca
frecventarea lor este marginala. Sinaia ofera turistilor numeroase posibilitati de
practicare a sporturilor favorite.
Partii pentru incepatori
Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de dificultate
usoara, cu lungimea de 250 m si o diferenta de nivel de 50 m ;
Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile « Vanturis » (care fac legatura intre
Varful cu Dor si Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2.350 m, o diferenta de nivel de 560 m
si panta medie de 24,5 %) ;
Partia « Piramida » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Varful cu Dor cu diferenta
de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m si o panta medie de 25,8 %) ;
Partia « Dorului » (face legatura intre Varful cu Dor si cabana Valea Dorului cu o lungime
a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 25,8 %) ;
Partia « Fata Dorului » (face legatura intre Furnica si Valea Dorului cu o lungime de
1.180 m, o diferenta de nivel de 210 m si o panta medie de 25,8 %).
Partii pentru avansati
Schiorii avansati au la dispozitie si partii dificile :
 Partia « Carp » – face legatura intre Varful Furnica si Cota 1400, are o lungime de
2.500 m, o diferenta de nivel de 585 m si o panta medie de 24 % ;
 Partia « Papagal » – face legatura intre Tarla si telescaun, are o lungime de 450 m, o
diferenta de nivel de 150 m si o panta medie de 35,3 % ;
 Partia « 1500 » – are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m si panta
medie de 28,9 % ;
 Partia « Turistica » – face legatura intre Cota 1400 si Sinaia, are o lungime de 2.800
m, o diferenta de nivel de 450 m si panta medie de 16,6 %.

Schi Fond
Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este recomanda
partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8.000 m si o diferenta de nivel de 100 m.

34
Sanius
Pentru practicarea saniusului exista partia “Drumul Vechi - Cota 1300“ cu o lungime de
300 m, o diferenta de nivel de 60 m si pista de bob “Furnica-Sinaia” partie amenajata
pentru competitii, cu o lungime de 1.500 m si o diferenta de nivel de 30 m.
Bob si sanie
Traditionalele concursuri de bob, sanie si skeleton se desfasurau in 1995 pe o partie
speciala, situata in partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la Hotelul Alpin – Cota
1400. Partia avea o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel intre punctul de plecare si punctul
de sosire era de 134 m; existau 13 viraje, cu o panta medie de 9 %, panta minima de 3 % si
panta maxima de 14 %. Bobul pentru doua persoane putea atinge o viteza de maxim 110
km/h, iar bobul de patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizau si concursuri de sanie si
skeleton. Partia de bob nu mai este operationala din anul 1998 si s-a degradat din ce in ce mai
rau, in ciuda repetatelor tentative de a o repune in functiune.
Mijloacele de transport pe cablu
Statiunea Sinaia dispune de o complexa dotare de mijloace de transport pe cablu
(telecabina, telescaun, teleschi, babyschi), care faciliteaza atat ascensiunile pe platoul
Bucegilor cat si accesul pe partiile de schi

35
 Centrul de Informare si Promovare Turistica
Asigura legatura indispensabila a statiunii cu turistii, realizand informarea cat mai
obiectiva si completa a acestora, precum si activitatea de promovare a destinatiei turistice
respective prin toate mediile disponibile. Centrul functioneaza intr-o cladire independenta
situata in curtea Primariei orasului Sinaia. In aceeasi cladire isi au sediul si reprezentantul
zonal al Autoritatii Nationale pentru Turism, precum si Serviciul Public Judetean de
Salvamont.
Principalele activitati ale centrului sunt:
- informarea turistilor sositi in statiune asupra facilitatilor bazei materiale a statiunii, a
posibilitatilor de petrecere a timpului liber, asupra excursiilor ce pot fi realizate in si
din zona si asupra oricaror informatii cu caracter turistic – si nu numai–dorite de
acestia;
- informarea turistilor care nu se afla in statiune dar doresc sa o viziteze, informare
realizata prin toate mijloacele de comunicare: scrisori, telefon, fax, Internet, E-mail,
etc.;
- rezervari de camere in statiune la cererea persoanelor;
- realizarea si distribuirea de materiale promotionale si informative pe diverse
suporturi (tiparituri, CD, DVD, etc.);
- tiparirea de monografii, materiale de specialitate, carti, reviste cu caracter informativ-
turistic, ziare, etc.;
- transmiterea de informatii cu profil turistic touroperatorilor si agentiilor;
- participarea la targuri si expozitii cu profil turistic in tara si in strainatate;
- colaborarea cu toate unitatile de turism din statiune, cu centre similare din tara si din
strainatate in vederea organizarii schimburilor de informatii;
- asigurarea animatiei turistice necesare, prin intermediul specialittilor (scoli de schi,
parapanta, alpinism, drumetii etc);
- asigurarea consultantei de specialitate pentru detinatorii de baza materiala;
- realizarea de campanii promotionale, conferinte de presa ocazionate de lansarea
noilor produse turistice, activitati de relatii publice;
- organizarea si gestionarea de evenimente cu scop promotional (festivaluri, seri
turistice etc.) pentru zona Sinaia;
- promovarea statiunii prin mediul Internet;
- organizarea – in colaborare cu diverse unitati de invatamant turistic de cursuri de
training si pregatire pentru angajatii si managerii din turismul sinaian;

36
 - orice alte activitati cu caracter promotional si informativ.
Baza tehnico-materiala a turismului - alaturi de potentialul turistic, aceasta contribuie la
conturarea, la definirea patrimoniului turistic al unei zone. Ca parte esentiala a “ofertei
turistice secundare“ (Snak O. 1971) baza tehnico-materiala polarizeaza proportional cu
marimea, functionalitatea, gradul de modernizare si integrarea in spatiu a fluxurilor turistice
mai puternice sau mai reduse si concura la amenajarea turistica a teritoriului. Baza materiala
cuprinde o mare diversitate de dotari pentru cazare, alimentatie, pentru recreere si tratament,
distractii si sport, care reprezinta o premisa a realizarii circulatiei turistice. Baza de cazare
este componenta esentiala a oricarei baze tehnico-materiale, cu rol deosebit in sustinerea
tuturor formelor de turism. Ea cuprinde totalitatea formelor de cazare de la cele clasice (vile,
hoteluri) si pana la cele moderne (hanuri, popasuri) adaptate functional unor noi forme de
turism de masa cu mobilitate accentuata care asigura odihna turistilor pe o anumita durata de
timp. Capacitatea actuala de cazare este de aproximativ 4.300 paturi, din care peste 2.590 in
16 hoteluri clasificate intre 1 si 4 stele.
Sinaia este o statiune de rangul I, in acceptiunea internationala (conform Studiului
pentru turism – 1996). In afara structurilor de cazare, alimentatia publica aferenta turismului,
structurile pentru sporturile de iarna si cele de agrement existente in Sinaia confera intr-un
mod realist statutul de statiune acestei localitati. Printre multiplele posibilitati de agrement, se
numara cele oferite de unitatile hoteliere : piscine acoperite, saune, terenuri de tenis, teren de
fotbal, pista de popice- bowling, cluburi, discoteci, restaurante, etc.
In afara de acestea, Sinaia gazduieste in fiecare an manifestari devenite traditionale,
cum ar fi: Festivalul Toamnei, Festivalul International de Chitara Clasica, Festivalul
International Tinerii Dirijori, Raliul Automobilelor de Epoca.
Potentialul turistic pentru turismul de reuniuni si afaceri s-a dezvoltat foarte mult dupa
1990. In Sinaia, structurile de primire adecvate acestui tip de turism sunt reprezentate de vile
si hoteluri de 2-4 stele, cu unitati de alimentatie publica ce presteaza servicii competitive pe
plan international (Palace, Caraiman, International, Holiday Inn, Vila Cocora). Spatiile
necesare desfasurarii intrunirilor, tratativelor, conferintelor de presa, a conferintelor pe
diferite teme, se gasesc in cadrul unitatilor de cazare turistica.
Pentru perioada premergatoare anului 1990 sistemul economic centralizat a condus la
realizarea unor structuri de cazare care nu au tinut cont intotdeauna de fluxurile turistice
interne si internationale.

37
 Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova
In acest context, evolutia generala ascendenta a bazei de cazare s-a ajuns ca in anul 1989 sa
inregistreze dimensiuni apreciabile (5.000 locuri de cazare).Dupa anul 1990 se declanseaza
un fenomen constant de reducere a capacitatii de cazare, scazand in mod cotinuu pana in
apropierea anilor 2000.

Sursa-Directia Judeteana de Statistica Prahova

Scaderile evidente s-au inregistrat in cadrul vilelor si cabanelor, unitati destinate in mare
masura pentru turistii varstei a treia si a tinerilor amatori de drumetii montane, ambele
categorii dispunand in prezent de venituri modeste.
Sursa-Directia Judeteana de
Statistica Prahova
Dupa anul 2000 se remarca o
revigorare a fenomenului,

38
explicatia constand in : consecventa in aplicarea reformei economice, stabilirea cu certitudine
a formei de proprietate, managementul eficient.
Diferente clare se pot observa si pe sezoane, astfel incat in sezonul rece gradul de acoperire
tinde catre 90 % , date fiind facilitatile naturale si in special cele climatice, in sezonul de vara
marcand scaderi pana la 50 %. Diferentele se pot identifica si pe parcursul zilelor unei
saptamani scotand in evidenta ponderea ridicata a turismului de weekend (pana la 100 % si
aproximativ 30 % in cursul saptamanii).
Elemente de perspectiva si influenta in teritoriu
In abordarea acestui subiect am folosit date provenite de la Institutul National de
Cercetare – Dezvoltare pentru Urbanism si Amenajarea Teritoriului (URBAN PROIECT),
Prahova. In acest sens elementele de perspectiva ce insotesc imaginea statiunii Sinaia au in
vedere urmatoarele aspecte :
Amenajarea teritoriului orasului asigura armonizarea principalelor domenii de activitate
cu incidenta asupra utilizarii resurselor naturale si umane, avand ca scop dezvoltarea durabila
a teritoriului si localitatilor din apropiere. Realizarea acestui deziderat presupune adoptarea
unei strategii globale directionate spre stoparea declinului demografic si relansarea
economica.
In plan economic si social studiul urmareste:
- restructurarea si modernizarea cu prioritate a activitatilor traditionale in economia
teritoriului, care valorifica resursele naturale si umane locale;
- ameliorarea calitatii vietii populatiei si reabilitarea demografica ;
- realizarea unei infrastructuri tehnice moderne care sa asigure legaturi rapide in teritoriul
judetean si national, precum si modernizarea si dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare a
localitatii;
- protectia si valorificarea durabila a resurselor naturale.
In definirea elementelor strategiei de amenajare a teritoriului esentiali sunt factorii potentiali
de dezvoltare, deosebit de numerosi, dintre care cei mai importanti se considera a fi
urmatorii:
a) Situarea deosebit de favorabila a orasului, intr-o zona de tranzit intre sudul si nordul tarii,
pe vechile drumuri care legau Muntenia de Transilvania, dar si pe directia est-vest intre
judetele ce cuprind zona montana si submontana a Munteniei. In prezent statiunea este
strabatuta de o retea densa de cai de comunicatie,dintre care se remarca arterele majore de
circulatie si transport propuse a se realiza sau moderniza:
- autostrada Bucuresti – Brasov prin Rasnov (parte a coridorului IV pan-european);

39
- linia de cale ferata cu viteza mare Bucuresti – Brasov;
Realizarea in perioada urmatoare a autostrazii Bucuresti – Brasov constituie un important
element de dezvoltare economica legata de transporturi, constructii, servicii, turism.
b) Potentialul turistic renumit, cunoscut mai ales pentru zona montana a Vaii Prahovei, cu o
infrastructura relativ dezvoltata pentru sporturi de iarna. La acestea se pot adauga numeroase
valori ale patrimoniului national-cultural reprezentat prin monumente de arhitectura, situri
arheologice, muzee, sate cu fond etnografic, care constituie obiective de interes turistic
cultural.
c) Existenta unor capacitati industriale importante, concentrate in Sinaia cu mari posibilitati
de dezvoltare in perspectiva.
d) Potentialul silvic semnificativ,mare parte dintre acestea avand rol de protectie; fondul
cinegetic asociat fondului forestier este de asemenea o resursa importanta care printr-o
gestionare rationala va contribui la dezvoltarea economica regiunii.
e) Potentialul uman important, reprezentat prin densitatea medie de 135, 1 loc / km2.
f) Reteaua de localitati cu care statiunea colaboreaza este foarte bine reprezentata.
Acestea, situate pe axa Ploiesti – Campina – Azuga – Brasov pot constitui centre de
dezvoltare cu rol important in evolutia pozitiva a teritoriului. Pentru a avea un plan de
dezvoltare turistica mai coerent, statiunile Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov au
infiintat o asociatie denumita Microregiunea Turistica Muntii Bucegi.
Seful executivului s-a implicat personal in ceea ce inseamna ideea de a organiza FOTE
2013 (Festivalul Olimpic al Tineretului European) si JO 2022 (Jocurile Olimpice) si le-a
recomandat primarilor oraselor Sinaia, Busteni, Azuga, Predeal, Bran si Rasnov sa se
organizeze intr-un sindicat municipal si sa elaboreze un proiect pentru toata zona Vaii
superioare a Prahovei, astfel incat sa poata accesa fonduri europene importante pentru
dezvoltarea zonei. Seful Executivului le-a sugerat responsabililor locali sa creeze in cadrul
acestui sindicat o unitate de management care sa pregateasca proiecte integrate atat pentru
dezvoltarea regionala, cat si in vederea posibilei organizari de catre Romania a Jocurilor
Olimpice de Iarna din 2022. Premierul a aratat ca Guvernul poate finanta in acest caz
proiectarea programului. Presedintele Comitetului Olimpic si Sportiv Roman (COSR), crede
ca Romania este capabila sa organizeze aceasta competitie, dar inainte trebuie sa organizeze
un eveniment cu o importanta mai mica, precum FOTE din 2013, pentru care a fost trimisa,
in august, scrisoarea de intentie. De asemenea, a subliniat ca jumatate din costurile
organizarii jocurilor olimpice sunt suportate de catre Comitetul International Olimpic, iar
avantajul este ca infrastructura ii ramane tarii organizatoare.

40
In acest sens s-a intalnit deja cu toti primarii de pe Valea Prahovei, pentru a stabili
demersurile necesare organizarii FOTE. In raport cu elementele potentiale enuntate, se vor
formula propunerile prin care se vor realiza obiectivele stabilite prin strategia de dezvoltare
socio-economica a localitatii.
Aceste obiective vor fi atinse in conditiile aplicarii unor politici economice, sociale,
demografice, ecologice, culturale si administrative specifice.
In functie de domeniul de referinta, de caracterul si responsabilitatea aplicarii, politicile pot
fi:
- politici de dezvoltare a infrastructurii, a activitatilor economice, a dotarii si echiparii
localitatilor, de sprijinire a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana;
- politici protectioniste specifice zonei si protectiei valorilor mediului natural si construit;
- politici promotionale in domeniul educatiei si informarii populatiei.
Aceste politici se vor concretiza prin programe a caror implementare, monitorizare si
evaluare va reveni cu precadere autoritatilor administratiei publice judetene si locale

3.2. Numar de turisti (NT) total, nationali, straini, inregistrati in spatii de cazare

Potrivit datelor statistice, în 2015 s-au cazat în Prahova 366.276 de turişti, dintre care
317.693 români şi 48.583 străini, iar numărul total al înnoptărilor a fost 876.902. În Sinaia s-
au cazat 197.813 turişti– ceea ce reprezintă aproape 73 % din numărul total de persoane care
ne-au vizitat judeţul. Mai exact, 167.700 de turişti români şi 30.113 turişti străini şi-au
petrecut vacanţele anul trecut, în oraşul de pe Valea Prahovei. În aceeaşi perioadă, în
structurile de cazare din Sinaia au fost înregistrate 438.868 de înnoptări, dintre acestea
365.177 fiind ale turiştilor români şi 73.691 - ale turiştilor străini. Românii şi străinii nu
petrec, însă, prea multe zile la munte. Durata medie a şederii în structurile de primire din
oraşul amintit este de numai două zile, ceea ce înseamnă că marea majoritate a vizitatorilor
ajunge aici fie pentru a petrece un weekend relaxant, fie cu ocazia unor conferinţe.
Castelul Peleş, Cazinoul, muzeele, cele 17 pârtii cu diferite grade de dificultate şi
evenimentele culturale organizate la Sinaia sunt principalele puncte de interes ce atrag, anual,
mii de turişti din toată lumea. Staţiunea are, în momentul de faţă, peste 5.000 de locuri de
cazare în hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni şi locuinţe personale înregistrate oficial pentru
activităţi de turism.

41
 3.3. Structuri de primire turistica de tratament balnear:unitati independente sau,,sub
acelas acoperis”cu cazarea,nr.de proceduri majore(cu factori naturali de cura:ape
minerale,namol terapeutic,gaze terapeutice, saline ) si proceduri fiioterapeutice
(diadinamice, aerosoli, bai galvanice).

Orasul Sinaia face parte din statiunile turistice si balneo–climaterice, fiind prima ca
importanta in cadrul localitatilor – statiune din judetul Prahova. Statutul de statiune se
aplica intregului oras, datorita impletirii functiilor specifice unei statiuni cu cele ale unui
oras obisnuit.
Profilul statiunii este complex, aceasta oferind posibilitati de desfasurare a mai multor
activitati: turism montan, turism de odihna si recreere, turism itinerant cu valente
culturale, turism de afaceri si reuniuni, turism de tranzit, turism la sfarsit de saptamana,
turism de vanatoare si turism stiintific.
De asemenea, Sinaia ofera posibilitatea desfasurarii activitatilor de tratament sanatorial,
datorat bioclimatului si resurselor hidrominerale. Regimul de functionare al statiunii este
permanent, cu solicitare deosebita iarna si vara. In planul de amenajare a judetului
Prahova, elaborat de URBANPROIECT in 1995, statiunea Sinaia este inscrisa in
categoria “statiunilor de importanta internationala”.
Potentialul economic al activitatilor ce se desfasoara in Sinaia il constituie “oferta
turistica” bazata in principal pe urmatorii cinci factori:
 Calitatea cadrului natural;
 Calitatea resurselor necesare tratamentului (resurse climaterice si hidrominerale);
 Calitatea bazei materiale de cazare, tratament si servicii;
 Existenta unor elemente de atractie din domeniul monumentelor de arhitectura,
memoriale, istorice;
 Prezenta unor structuri de primire si a unor spatii adecvate pentru desfasurarea
intrunirilor, a intalnirilor de afaceri si a conferintelor.
 Sinaia dispune de o asezare si de o pozitie exceptionala fata de zona muntoasa.
Cadrul natural, respectiv relieful, bioclimatul, vegetatia, fauna, rezervatiile naturale,
constituie elementul de baza al ofertei turistice pe care o prezinta orasul Sinaia.
Potentialul turistic legat de relief, ofera urmatoarele destinatii turistice: drumetii
montane, odihna si recreere, sporturi de iarna, studiu si cunoastere stiintifica.
Climatul muntilor inalti si mijlocii prezenti in zona are un caracter tonico-stimulent; aerul, la
peste 1000 m altitudine, lipsit de poluanti atmosferici nocivi, cu o dinamica mai activa,

42
puternic ionizat, cu valente bactericide si chimice datorate razelor solare ultraviolete are, de
asemenea, un rol terapeutic deosebit.
Calitatea climatului local constituie deci, resursa si oferta pentru activitatea de tratament
sanatorial din orasul Sinaia, alaturi de resursele hidrominerale.
Sinaia sta la dispozitia turistilor cu :
 piscine,
 zone SPA,
 saloanedeînfrumuseţare,
 săli de întreţinere corporală,
 săli și terenuri de sport
 ,centre de agrement,
 Piste de bowling,
 Săli de jocuri,
 cluburi,
 locuri de joacă pentru copii
 etc

43
 CAPITOLUL 4
PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

4.1. Propuneri de dezvoltare a trismului

Sinaia dispune de un valoros si variat potential turistic natural care se constituie în cea mai
bogata resursa a tarii si ofera posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate, aflat în plina
ascensiune pe plan mondial si cu rezultate benefice pentru economia tarilor care promoveaza
turismul. Elementele de baza ale potentialului natural, cele care îi confera calitati necesare
dezvoltarii turismului, sunt reprezentate prin:
 relieful variat, cu forme echilibrat distribuite în teritoriu (31 % munte, 36
% 232m121c dealuri, 33 % câmpii si lunci) si usor accesibile;
 climatul ,o valoare terapeutica semnificativa a bioclimatului (tonic-
stimulent, de crutare, excitant, cu aeroionizare negativa puternica),
favorabil practicarii diferitelor forme de turism în tot cursul anului;
 arealul turistic montan care beneficiaza de un climat moderat
caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalanse putine si o
persistenta a stratului de zapada de pâna la 180 - 200 zile / an, posibilitati
facile de acces, favorizante pentru practicarea alpinismului, drumetiei, a
diferitelor forme de schi si a altor sporturi de iarna.
Acestor elemente li se adauga existenta în zonele montane a numeroase pesteri accesibile
pentru practicarea speoturismului, paduri de interes social - recreativ si stiintific (rezervatii
naturale si parcuri nationale) care poseda si un valoros fond cinegetic, o retea de râuri si
lacuri naturale / antropice cu un fond piscicol variat care dau posibilitatea practicarii
diverselor forme de agrement nautic.
 potentialul balneoturistic recunoscut prin bogatia si valoarea factorilor
de cura precum: ape minerale si termominerale, emanatii naturale de gaze
terapeutice, namoluri si lacuri terapeutice, utilizate în profilaxia si
terapeutica diverselor maladii ca si pentru întretinere, cat si calitatea
rezervele omologate pentru resurselor hidrominerale.

44
4.2 Propuneri de dezvoltare si diversificare a turismului (balneare, culturale, odihna ,
recreere)
 Construirea unui parc de aventură montană în vecinătatea staţiei de plecare a .
 Instalarea unui roller-coaster de munte intr-o zona de interes touristic
 Amplasarea unor telescaune cu patru locuri si a unui baby ski lift care sa fie localizat
in vecinatatea statiei plecare a telegondolei.
 Infiintarea unei partii de sanie cu zapada artificial
 Infiintarea unui traseu pentru snowmobile
 Infiintarea instalatiei de zapada complet automatizata artificial in Valea
Soarelui;extinderea instalatiei existente de transport pe cablu pana la cota 2000m
altitudine si transformarea actualei statii de sosire in statia intermediara.
 Dezvoltarea unei instalatii de transport de tip ski-lift in zona cota 2000-Piatra Arsa
 Realizarea unui Aqua Park.

45
 CONCLUZII

 Ritmul adoptat de evolutia fenomenului urban este insotit de schimbarea radicala a

fizionomiei habitatului urban ,de accentuare a contrastelor inferioare a acestora cu
regiunile inconjuratoare; devine un fapt universal care modifica substantial evolutia
raporturilor dintre persoane, societate si mediul lor urban.
 Exista pericolul accentuarii degradarii elementelor cadrului natural prin actiuni
antropice care par obiective, necesare dezvoltarii societatii.
 Este evident faptul ca orasul polarizeaza intreaga complexitate a fenomenelor ce se
impun a fi solutionate in conceptia dezvoltarii durabile a societatii omenesti
 Consideratiunile generate mai sus confirma cu prisosinta realitatea si necesitatea
studiilor de acest gen, amintind totodata ca pe Valea Prahovei civilizatia s-a cladit
treptat caramida cu caramida, fiecare generatie aducandu-si contributia sa.

46
 BIBLIOGRAFIE

 BAICU I. - Prahova Trepte in istorie. Ploiesti, 1971

 BALTEANU D, ALEXE RADITA - Hazarde naturale si antropogene,
Ed. Corint, Bucuresti., 2000
 BUCURESCU A- Tainele Tablitelor de la Sinaia. Ed. Arhiepiscopiei, 2005
 CANDEA M, BRAN FLORINA- Spatiul Geografic Romanesc, Ed. Economica,
Bucuresti. 2001
 CONSTANTIN B. - Manastirea Sinaia, Busteni,1967
 CUCU. V.- Orasele Romaniei Ed. Stiintifica, Bucuresti,1971 Romania. Geografie
umana. Ed Glasul Bucovinei, Iasi, 1995
 DUMBRAVA BUCURA - Cartea Muntilor Ed. Stadion Bucuresti., 1970
 GHINEA D. - Enciclopedia geografica a Romaniei, Ed. Enciclopedia, Bucuresti.,
2001
 LEHRER M.- Sinaia Mic indreptar turistic, Ed.Meridian, Bucuresti., 1967
 MANDRUT O. Atlas geografic, Ed. Corint, Bucuresti., 2007
 POPESCU N.- Sinaia Bucegi, Ed. Scheii Brasovului, 1997
 RADU GHICA MOISE -Sinaia. Ed.Sport Turism, Bucuresti., 1989
 VELCEA I, NICULESCU G. Valea Prahovei, Ed. Meridian, Bucuresti., 1982
 *** Fisele localitatii Sinaia. Directia Judeteana de Statistica Prahova, 1990-2007
 *** Geografia Romaniei, vol IV Regiunile Pericarpatice, Ed. Academiei,
Bucuresti. 1992
 *** Geographica Timisensis vol X Timisoara, 2001
 *** Sinaia,Unique Places Of Romania, Ed.Ege, Bucuresti., 2006
 *** Primaria orasului Sinaia -Plan Urbanistic General, 2007
 *** Internet
 *** Statia Meteo Sinaia
 *** Sinaia Perla Carpatilor, Ed. Fundatia Romania de Maine, Buc., 1998
 http://www.asociatiaturismprahova.ro/pub/fisiere/2012/12/06/S1-Prezentare-
Statiunea-Sinaia.pdf
http://documents.tips/documents/referat-sinaia.html

47