Sunteți pe pagina 1din 22

Nr. înreg…….din ………………..

Proiect
Examen certificare calificare profesională
nivel 4

Domeniu: Mecanic
Calificarea profesională: TEHNICIAN MECANIC PENTRU
ÎNTREȚINERE ȘI REPARAȚII

Tema proiectului: Asamblarea transmisiilor prin lanţuri

Îndrumător: Întocmit:
PROF. ȘERBĂNOIU MIHAELA ELEV. BURDUSEL IRINEL

2019
CUPRINS

Argument………………………………………………………..……........3

Capitolul I Tipuri constructive de transmisii prin lanţuri ……….......5

Capitolul II Asamblarea transmisiilor prin lanţuri……...…….............12

Capitolul III Întreţinerea transmisiilor prin lanţuri ……..…................15

Capitolul IV Norme de securitate si sănătate in munca..........................18

Bibliografie………………………………………………………...............20

Anexe…………………………………………………………………........21

ARGUMENT

2
Transmisiile prin lanţuri sunt transmisii indirecte (având ca element intermediar
lanţul), fortate (fără alunecarea relativă a roţilor fata de lanț), antrenarea reciprocă
dintre roată şi lanţ fiind, în general, rezultatul angrenării (întrepătrunderii) dintre
elementele lanţului (zale) şi proeminenţele de pe periferia roţilor (dinţi).
Transmisia prin lanţ se utilizează in cazul cand momentele de torsiune transmise
sunt mari, turaţia mică, raportul de transmitere trebuie să fie constant, iar distanţa
dintre axe trebuie să fie mai mare decât în cazul folosirii angrenajelor si chiar a
curelelor. Uneori transmisiile prin lant sunt folosite ca mijloace de transport pe
distante mari pentru materiale (fabricile de materiale de constructii, transport
suspendat, vopsitorii mecanizate, fluxuri automate de productie etc) si pentru
transportul persoanelor (scari, benzi sau trotuare rulante).
Domeniul de utilizare a transmisiilor prin lanţ este foarte variat: ele pot fi
utilizate de la puteri instalate mici (de ordinul a catorva kW) pana la puteri foarte
mari (4000 kW), distanţele dintre axe până la 8 m ( in cazul lanturilor transportoare,
pana la zeci de m) şi rapoarte de transmitere până la 8 (15).
Transmisiile prin lanţuri sunt utilizate pentru antrenarea arborilor situaţi la distanţe
mici, între 0,5 - 5 m unul de altul, si care lucrează în condiţii grele.
Transmisiile prin lant sunt de neinlocuit in cazul regimurilor de lucru grele si foarte
grele (praf, temperaturi ridicate, sarcini cu variatie aleatorie). Perfectionarea
tehnologiilor de executie si utilizarea unor materiale cu caracteristici mecanice
superioare au dus la exteinderea utilizarii lor pana la viteze periferice de pana la 40
m/s sau turatii de pana la 10 000 rot/min cu randamente deosebit de mari (pana la
99 %).
Comparativ cu alte tipuri de transmisii, ele prezintă o serie de avantaje
-nu necesită aplicarea unei forţe de pretensionare la montaj;

3
-raportul de transmitere mediu este constant, fara alunecari dintre lant si roata de
lant;
-curele (la acelaşi gabarit);
-pot lucra la temperaturi de 180…200oC sau chiar până la 800 oC (dacă elementele
lanţului sunt realizate din oţeluri refractare si se iau masuri specilale de ungere);
-realizarea unor distanţe mari dintre axe, ceea ce necesita sisteme de reglare a
distantei dintre axe;
-randament ridicat, 0,96. . .0,98;
-transmit puteri mari cu ir constant ;
-încercarea redusă a arborilor deoarece nu necesită pretensionare;
-randament ridicat deoarece lipsesc alunecările ;
- ghidare sigură pe roată ;
-funcţioneazăşi în condiţii grele de funcţionare .
Printre dezavantajele transmisiilor prin lanţ se enumera

-datorita înfăşurării poligonale a zalelor pe periferia roţilor de lanţ şi a ciocnirilor


dintre dinţi şi role, functionarea transmisiei este insotita de zgomote, socuri,
vibraţii, aparitia unor efecte dinamice; printr-o proiectare corecta a transmisiilor
prin lanţ si o intretinere atenta aceste efecte se pot diminua;
-datorită forţelor centrifuge apreciabile, nu se recomandă pentru viteze mari;
-sunt transmisii rigide, necesită un montaj mai precis decât transmisiile prin curele;
-necesită întreţinere atentă şi ungere.

Capitolul I

4
TIPURI CONSTRUCTIVE DE TRANSMISII PRIN LANŢURI

Transmisiile prin lanţ sunt compuse din următoarele elemente lanţul, roata de
lanţ conducatoare, roata de lanţ condusa, dispozitivul de întindere a lanţului
(fig.1),sistemul de ungere, apărători de protecţie. Transmiterea miscarii intre
arborii transmisiei prin lanţ se efectueaza prin angrenare dintilor rotilor de lant cu
zalele lantului ce se infasoara pe cele 2 roti de lant datorita existentei unor
articulatii intre zalele lantului(fig.2)

5
Fig 1

Fig. 2

Deseori, pentru a proteja maşina de suprasarcini, roata de lanţ motoare este


montată pe arbore prin intermediul unor discuri de fricţiune apăsate de arcuri, care
constitue un ambreiaj limitator de moment de torsiune.
Poziţia relativă a axelor roţilor de lanţ poate fi numai paralelă, preferându-se
montajele cu ramura motoare (activa) în partea de sus. Linia centrelor poate avea
orice poziţie, dar la cele verticale, roata motoare este jos, iar pe ramura condusă
(pasiva) se montează role sau patine de întindere.
Clasificarea transmisiilor prin lanţ poate fi făcută după mai multe criterii
6
1. după modul de transmitere a forţei periferice utile
-prin angrenare (uzual)
-prin frecare (lanţuri cu zale ovale sau prin lanţuri Flyer).
2. după utilizare, (tipurile constructive uzuale sunt descrise în STAS
2577- 67)
-lanţuri de transmisie
-lanţuri de transport.
Lanţurile de transmisie pot fi
-cu bolţuri (cu eclise simple, cu eclise multiple, fără spaţiu liber între eclise (tip
Flyer)
-cu bucşe (simple sau multiple)
-cu role (cu unul sau mai multe rânduri de zale si cu eclise cotite, tip Rotary);
-cu zale cotite fasonate;
-cu bolţuri şi role;
-cu eclise dinţate (cu ghidare laterală sau cu ghidare la mijloc);
-lanţuri pentru variatoare (tip PIV).
Lanţurile de transport pot fi
-cu bucse (simple, cu role, cu role cu guler, cu role de sprijin si eclise speciale);
-cu racleti (simple, duble, cu furca);
-cu eclise bloc;
-lanturi cardanice (cu placi, cu elemente turnate sau forjate);
-cu cârlige (tip Ewarth);
-cu zale demontabile;
-cu plăci articulate (tip balama).
3. după modul de înfăşurare pe roţi
-cu înfăşurare simplă (un singur lanţ pe o pereche de roţi);
-cu înfăşurare multiplă în serie (acelaşi lanţ antrenează mai multe roţi conduse);
-multiplă în paralel ( mai multe lanţuri, în paralel, pe aceiaşi pereche de roţi).
4. după poziţia liniei centrelor roţilor:
-orizontală;
-verticală;
-înclinată.
5. după tipul constructiv al lanţului, (cu tipuri constructive în STAS
2577-67)
-lanţuri cu zale ovale;
-lanţuri articulate;
6. după lungimea zalelor
-lanţuri cu zale scurte;
-lanţuri cu zale lungi.

7
7. după sarcina la care pot fi solicitate, (conform STAS 5174-66)
-lanţuri cu rezistenţă normală (de tip A sau B);
-lanţuri cu rezistenţă redusă ( la simbolul lanţului se adaugă litera X)
8. după modul de întindere a lanţului
-prin greutate proprie;
-prin elemente speciale de întindere.

8
Fig. 3 Lanţul de transmisie cu role si zale scurte simple (a), duble (b) si triple
(c)

-pentru v < 2 m/s, z1 ≥ 29 - 2 i12;


-pentru lanţurile cu role si zale scurtez 1 min =15 (la limită 7), iar z2 max =66…100;
-pentru lanţurile cu eclise dinţatez1 min =17 (la limită 13), iar z2 max = 80…120.

9
Fig.4 Lanţuri pentru transmisie, pentru transportoare si lanţuri de tractiune:

a)- lanţ pentru transmisie cu bolturi si role


b)- lanţ de transport cu bucse simple
c - lanţ de transport cu role cu guler
d)- lanţ de tractiune (lanţ Gall)

Lanţurile sunt caracterizate prin mărimea pasului, p,


In afara de pasul lantului, pentru calculul lanturilor se mai dau, fig.3:
-distanta dintre eclisele interioare, a;
-diametrul boltului, d1;
-diametrul exterior al rolei, d3;
-latrimea ecliselor interioare (interioare), b1 (b2).
Pentru biciclete şi motorete se fabrică lanţuri standardizate prin STAS 6478-88 , cu
paşii de 12,70 mm.
10
Materiale utilizate.

Datorita modului specific de functionare al lanţurilor elementele acestora sunt


solicitate la uzura, la socuri in articulatii, la tractiune in regim dinamic.
Ca urmare pentru materialele folosite la fabricarea lanturilor sunt cerinte legate
de valori mari ale rezistentei mecanice, rezistentei la uzura si a rezistentei la soc
(rezilienta).
Avad in vedere aceste cerinte, pentru fabricarea lanturilor se utilizeaza :
-oţeluri carbon in stare normalizata, cu duritatea de max. 2000 MPa, pentru lanturi
solicitate la sarcini mici si viteze v < 4 m/s;
-OLC 10, OLC 15, OLC 20, cu tratament termic de cementare, cu duritatea de
max. 65 HRC, pentru lanturi solicitate la sarcini medii si v < 20 m/s;
-oteluri aliate de cementare, cu duritatea de max. 65 HRC, pentru lanturi solicitate
la sarcini medii si v < 30 m/s;
-OLC 35, OLC 45, OLC 50 si oteluri aliate cu tratament termic de imbunatatire, ,
cu duritatea de max. 3400 MPa, pentru lanturi solicitate la sarcini medii (mari)
variabile si v < 10 (20) m/s;
-oteluri inoxidabile, oteluri protejate la coroziune prin acoperire galvanica sau
mase plastice cu rezistenta mecanica corespunzatoare pentru lanturi care lucreaza
in medii puternic corozive solicitate la sarcini mari si v < 20 m/s sau sarcini mici si
v < 7 m/s.
In functie de natura solicitarii elementele lantului sunt confectionate din
materiale diferite si deci tratamente termice diferite: eclisele sunt supuse
tratamentului termic de îmbunătăţire, la o duritate de 39… 46 HRC, iar bolţurile,
bucşele şi rolele sunt supuse unui tratament termochimic (de regula cementare) pe
o adâncime totală (la exterior şi la interior) de circa 15% din grosime, obţinându-se
durităţi Vickers între 5800 … 7800 MPa şi cu starea suprefetelor corespunzatoare:
rugozităţi de 0,8…3,2 μm.
Roţile de lanţ au parametri geometrici standardizaţi prin STAS 5006-82 pentru
lanţuri cu role şi zale scurte, prin STAS 4075/2-75 pentru lanţuri cu eclise şi bolţuri
cu zale scurte (lanţuri Gall), prin STAS 7500-66 pentru lanţuri cu role şi zale lungi,
iar cele pentru transportoare prin STAS 10057/2-75.

11
Capitolul II
ASAMBLAREA TRANSMISIILOR PRIN LANŢURI

Montarea transmisiilor prin lanţuri se desfăşoară în următoarele


etape:
-montarea roţilor pe arbori;
-fixarea lanţurilor;
-îmbinarea lanţurilor.
Montarea roţilor pentru lanţuri se face asemănător montării roţilor de curea sau
pentru cabluri, folosindu-se asamblări cu pene sau caneluri. Se verifică apoi bătaia
radială şi cea axiala. In fig 5 este prezentat un dispozitiv pentru prinderea zalelor
unui lant Gall

Fig. 5 Dispozitiv pentru prinderea zalelor unui lant Gall

După montarea lanţului se verifică bătăile radiale şi axiale şi


întinderea lanţului. Verificareaîntinderii lanţului se face prin măsurarea săgeţii
acestuia sub efectul greutăţii proprii in timpul functionarii transmisiei prin lant,
sageata nu trebuie sa fie mai mare de 0,02 A ( A este distanta dintre axele rotilor de
lant in mm) pentru trasmisii orizontale.
În cazul transmisiilor rapide şi de puteri mici, care funcţionează cu o
ungere abundentă, se utilizează patine sau saboţi de întindere Fig .

12
Fig.6

13
Fig. 7 Scheme de montaj a transmisiilor cu lanţuri

-lanturile frontale nu trebuie să depăşească 0,05-0,06 mm pentru fiecare 10 mm ai


diametrului roţii.Trebuie, de asemenea, verificat paralelismul axelor roţilor, dar şi
deplasarea relativă a acestora.După stabilirea lungimii lanţului se prind capetele
folosindu-se metoda adecvată pentru fiecare cazîn parte conform prescriptiilor
tehnologice

14
Capitolul III

ÎNTREŢINEREA TRANSMISIILOR PRIN LANŢURI

Intretinere- ansamblu de operatii care se fac pentru ingrijirea utilajului fara


scoaterea lui din functiune , in vederea asigurarii bunei functionari intre doua
reparatii

In functiede importanta si complexitate , lucrarile de intretinere se fac permanent


sau periodic
Permanent - de catre personalul ce deserveste masina sau utilaju
Periodic- de catre echipele de intretinere in conformitate cu normele prevazute
pentru fiecare masina , utilaj , instalatie
1.Intretinerea permanenta:
Pentru prevenirea uzuri , pastrarea duratei de exploatare dar si a precizie de
prelucrare este necesar ca personalul ce foloseste utilajul sa realizeze o serie de
operatii de intretinere
a)supravecherea si curatarea zilnica , saptamanala sau lunara , prin acestea
evitand
-aparitia zgomotelor
-ezistenta socurilor si vibratilor
-incalzirea partilor component sau a intregii instalatii
-aparitia eventualelor defecte in inbinari
-micsorarea preciziei de prelucrare sau de exploatare
b) reglarea functionarii subansamblelor si partilor component pentru eliminarea
jocurilor si corectia preciziei , dar si pentru asigurarea parametrilor optimi de
functionare
c) ungerea regulate a utilajului conform prescriptilor din cartea tehnica
respectand atat calitatea lubrefiantului cat si a ciclului de completare sau inlocuire
a acestuia
d) remedierea imediata a defectelor acolo unde este posibil
-strangerea organelor de ansamblare demontabile
-inlocuirea garniturilor
-inlocuirea pieselor uzate
-inlocuirea dispozitivelor si a sculelor auxiliare

15
Daca se constata o uzura mare a componentelor M.U.I dar si scaderea peste
limitele admise a precizieide prelucrare se opreste utilajul si se ezecuta reparatile
necesare
2.Intretinerea periodica:
Aceste lucrari se ezecuta la anumite termene planificate indicate in grafice in
functie de caracteristicile transmisiei , de precizia necesara functionarii , de
regimul sau de lucru
a)verificarea sistemului de ungere
b)verificarea comportari in exploatare a M.U.I
c)reglari si demontari partiale ale subansamblelor care prezinta inportanta in
exploatare
d)inregistrarea rezultatelor verificari in dosarul M.U.I in vederea determinari
cauzelor uzari si stabilirea volumul si felul reparatiei
Personalulde intretinere are obligatia de a efectua zilnic sau la anumite perioade de
timp stabilite prin normative ,verificari pentru stabilirea stari tehnice si a modului
de functionare a M.U.I
Principalele verificari periodice efectuate
-instalatia de ungere (se previne griparea , uzuri puternice si opriri accidentale)
-angrenajele (se previn vibratile , opririle prin blocare ,zgomote anormale)
-ghidajele si glisierele (se previne blocarile)
-rulmenti si lagare cu alunecare ( se previn blocarile si functionarea zgomotoasa)
-suporti , dispositive de ficsare (se previne vibratile , accidentarea lucratorilor ,
uzura puternica a echipamentelor )
-garniturile ( se previne pierderile de lubrefiant )
-inbinarile prin suruburi , nituri , suduri (se previne desfacerea in timpul
functionari ,uzura premature

Cauzele iesirii din uz a transmisiilor prin lant cu role si zale scurte.Datorita


modului specific de infasurare a lantului pe rotile de lant (pe un poligon cu z 1,
respectiv z2 laturi) precum si datorita ciocnirilor dintre articulatiile lantului in
momentul angrenarii cu roata de lant (in momentul ciocnirii acestea au viteze
diferite), iesirea din uz a unei transmisii prin lanturi cu role si zale scurte poate sa
survina din mai multe cauze:
-rupere a lantului, datorita suprasarcinilor.
-deteriorarea (spargerea) rolelor cauzata de cresterea fortelor de tractiune din
ramura activa a lantului, vibratii in ramurile lantului, actiunea intermitenta a fortei
dinamice datorata poligonalitătii la infasurarea lantului pe rotile de lant, precum şi
a fortei statice schivalente, cu valori semnificative numai la viteze mari şi numere

16
mici de dinti ai rotilor; pentru micsorarea efectului vibratiilor in ramurile lantului
acestea se ghideaza.
Se pot preciza
1.Uzarea intensiva a articulatiei lantului ca urmare ungerii insuficiente ceea ce
produce cresterea presiunii dintre bolt si bucsa; de asemenea la uzarea articulatiei
lantului mai contribuie si vibratiile (longitudinale, transversale, torsionale) cauzate
de efectul poligonal si ciocnirile rola-dinte care maresc viteza de uzare si conduc la
cresterea jocului in articulatii;
2.Uzura prematura a rolelor datorita cresterii vitezei periferice ale lantului; pentru
micsorarea acestui efect se creste numarului de zale ale lantului, z0;
3.Uzura de contact crescuta intre rola si dintele rotii cauzata in principal de
suprasolicitarile din ramura activa a lantului; pentru micsorarea efectului uzurii de
contact, la proiectare se aleg atent materialele si tratamentele termice

Ungerea transmisiilor prin lanţuri

Functionarea normală a transmisiilor prin lant necesită ungerea articulatiilor


zalelor de lant si a dintilor rotilor de lant . Ungerea periodică se poate folosi pentru
viteze periferice mici, sub 4 m/s, la transmisii deschise la intervale de 120...180
ore de functionare, lantul se demontează si se spală în benzină sau în petrosin, apoi
se cufundă într-o baie de unsoare consistentă sau ulei cald (60....70 oC). Acestă
curătire-ungere se face de cel putin două ori pe an, recomandabil la fiecare 3 luni.
După curătirea lantului si montarea pe roti, ungerea manuală (periodică) se poate
face cu pensula sau cu pompa manuală, la intervale de 8 ore. Ungerea prin
picurarea uleiului se recomandă pentru viteze sub 8 m/s, debitul fiind de 4...20
picături/minut, aplicate pe partea interioară a ramurii pasive. La viteze mai mari, de
6...10 m/s, se poate face ungerea prin cufundare în baia de ulei, pe o adîncime mai
mică decât înăltimea ecliselor. La viteze mai mari cresc foarte mult pierderile prin
frecarea lant-lubrifiant, deci se recomandă ungerea prin pulverizarea uleiului cu
duze dispuse pe partea interioară a ramurii conduse. Transmisiile prin lant se
recomandă să fie protejate prin carcase sau apărători cu tavă de colectare a
lubrifiantului.

17
CAPITOLUL IV

NORME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Protectia muncii face parte integrata din procesul de munca si are ca scop
asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca
imbolnavirilor profesionale.
Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca
accidente de munca si imbolnavirilor profesionale trebuie luate o serie de masuri,
sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si a lucratorului.
Acestea sunt:
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari
de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar
parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire – oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de
benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor
fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in
locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe
maini cu bumbacul utilizat la curatarea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a
fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi apa si sapun.
- ciocanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi,
este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau
deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi, iar dupa
utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de
protectie;

18
- in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat
sa nu prezinte fisuri sau crapaturi, precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul
trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.
In atelierele de reparatii si intretinere se iau o serie de masuri in scopul protectiei
impotriva accidentelor si deteriorarii organelor de masini.
Printre aceste masuri se pot enumera:
- temperatura in interiorul atelierului trebuie sa fie optima pentru desfasurarea
activitatii (temperatura ridicata micsoreaza atentia si perceptia, iar cea scazuta
micsoreaza mobilitatea lucratorului)
- masuri de mecanizare si automatizare, in special a operatiilor grele si cu risc
crescut de accidentari;
- curatarea aerului de gaze, praf, aburi prin ventilatie;
- atelierele de reparatii si intretinere trebuie sa fie bine iluminate, atat ziua cat si
noaptea;
- protejarea instalatiilor electrice impotriva electrocutarii si legarea aparatelor si
instalatiilor la pamant;
- verificarea inainte de utilizare a instalatiilor de ridicat (cabluri, lanturi, scripeti)
- ancorarea masinilor si instalatiilor in timpul transportului;
- evitarea stationarii muncitorilor in raza de actiune a macaralelor;
- mecanismele de ridicat si transportat sa fie manevrate numai de personalul
calificat in acest scop;
- respectarea regulilor prescrise pentru personalul care manevreaza substantele
necesara spalarii pieselor (manisi, masti de gaze, interzicerea folosirii flacarii
deschise, departarea de locurile de sudare)
- verificarea starii utilajelor si dispozitivelor folosite;
- indepartarea aschiilor de pe masina;
- respectarea regulilor de depozitare a pieselor;

19
BIBLIOGRAFIE

1. AUREL CIOCIRLEA-VASILESCU, MARIANA CONSTANTIN –

ASAMBLAREA, INTRETINEREA SI REPARAREA MASINILOR SI

INSTALATIILOR, EDITURA ALL EDUCATIONAL , 2002

2. AUREL CIOCIRLEA-VASILESCU, MARIANA CONSTANTIN –

SISTEME DE TRANSMITERE A MISCARII , EDITURA CD PRESS ,

2007

3. LILIANA TENESCU, RUXANDRA NOIA – ORGANE DE MASINI SI

MECANISME, EDITURA SIGMA , 2002

4. AUXILIAR CURRICULAR – LUCRARI DE INTRETINERE SI

REPARATII

5. AUXILIAR CURRICULAR – UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE

20
ANEXE

21
22