PROCEDEE DE EXPRESIVITATE ARTISTICĂ

1) Metafora
Comparatie subinteleasă in virtutea căreia cuvântul – obiect ia locul
cuvântului – imagine . Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic:
"Credinţa – i val, iubirea – i vânt/ Şi viaţa – i fum" (G. Cosbuc)
2) Metonimie
Metonymia (gr)= înlocuirea unui cuvânt cu altul ( inlocuirea efectului
cu cauza si invers, a operei cu autorul si invers). E înrudită cu metafora: "La
noi sunt lacrimi multe "(O. Goga)
3) Sinecdoca
Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Procedeu artistic in care partea
presupune întregul, singularul presupune pluralul: "Si a fost de veste lumea
plina / Că steagul turcului se închină” (G. Cosbuc)
4) Alegoria
Descriere sau naraţiune care, pentru a exprima o idee generală sau
abstractă recurge la o suită de metafore, personificari, comparaţii: "Că la
nunta mea/ A căzut o stea" ("Miorita")
5) Aliteratia
Repetarea unei consoane sau a unui grup de consoane la începutul sau
in interiorul cuvintelor, pentru efectul muzical."Si zalele-i zuruie crunte" (G.
Cosbuc)
6) Asonanta
Repetarea vocalei accentuate in două sau mai multe cuvinte din vers:
„Si te – ai dus, dulce minune...”(M. Eminescu)
7) Antiteza
Alăturarea a doi termeni opuşi pentru a pune mai bine in valoare
caracteristicile lor. "Vremea trece, vremea vine" (M. Eminescu)
 8) Comparaţia
Figura de stil constând in punerea in paralel a doi termeni, pe baza
unor asemănări, pentru a scoate in evidentă caracteristicile unuia dintre ei.
"Şi e liniste pe dealuri/ Ca-ntr-o mânăstire arsă" (G. Cosbuc)
9) Epitetul
Cuvântul adăugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in
intenŞii estetice."Si clopotele de alarmă răsună răgusit" (M. Eminescu)
10) Hiperbola
Mărirea sau micşorarea exagerată a realităţii in scopuri expresive
"Gigantică poart-o cupola pe frunte" (G. Cosbuc)
11) Oximoronul
Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostanac. Asocierea paradoxală a
doi termeni cu efecte expresive surprinzătoare: „Ţi-s ochii aşa de
negri,/Lumina mea” (Lucian Blaga)
12) Personificarea
Atribuirea de calităţi omeneşti unor lucruri, fiinţe, abstracţiuni, formă
particulară de metaforă: "Sara pe deal buciumul sună cu jale" (M.
Eminescu)
13) Enumeratia
Enunţarea succesivă a părtilor componente ale unui întreg pentru a
obţine un anumit efect."Boierii sunt slabi de fire/ Braţul, haina, faţa, inima,
totu-i subţire" (B.P. Hasdeu)
14) Repetitia
Figura de stil cuprinzătoare constând in repetarea in intenţii expresive
a unor sunete, cuvinte, sintagme: "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si când se
aude de ce nu s-aude? Când nu s-aude?/ Si cine aude când se aude? (M.
Sorescu)
 15) Inversiune
Forţarea topicii normale, abaterea de la succesiunea obişnuită a
termenilor pentru a sublinia un anumit cuvânt: "Degetele pline de
împunsături/ Nu au de sânge două picături" (M. Eminescu)
16) Interogaţie (exclamaţie) retorică
Procedeu artistic care subliniază participarea afectivă a scriitorului
care pare că este transpus in pielea personajului sau trăieşte intens acţiunea
şi vrea să atragă atenţia asupra unui lucru: "Cum nu vii tu, Tepes doamne..."
(M. Eminescu)

Prof. Cristina Ciuca