CAP.5.

LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

LUCRAREA NR.7
CIRCUITUL MULTIPLEXOR/DEMULTIPLEXOR

I. PARTEA TEORETICA.
I.1 Circuitul multiplexor.
O situaţie des întâlnită în practică este aceea când datele de la mai multe intrări intr-un circuit sa fie
transferate la o singura cale de iesire conform schemei de comutator prezentată în figura 10.1a. Acest transfer nu se
face oarecum ci sub controlul unor intrări de adresare a căii de intrare ce trebuie să fie transferată la ieşire. Relatia
dintre numărul de intrări si cel de adrese este data de:
n=2p
unde n=numărul de intrari
p=numarul de adrese
In figura 7.1b este prezentată schema de principiu a multiplexorului. Selecţia unei căi de intrare se face prin
adresare cu un număr binar ce corespunde cu intrarea de date in zecimal. Spre exemplu intrarea d5 este acesibila la
ieşire dacă pe intrarea de adrese avem numărul binar 100.
În figura 7.1c este prezentată structura internă a circuitului multiplexor 8:1, 74152. Circuitul dispune de 8
intrari de date, o ieşire negată şi o intrare de validare E. În general aceste structuri dispun la ieşire atât de valoarea
nenegată cât şi de valoarea negată.
Circuite multiplexoare consacrate: 74150 (MUX 16:1), 74151 (MUX 8:1), 74153 (2MUX 4:1), 74157 (4MUX
2:1).
Funcţia de iesire a unui multiplexor 8:1 ce dispune si de intrarea de validare E este:

W = E(ABCd 0 + ABCd1 + ABCd 2 + ABCd 3 + ABCd 4 + ABCd5 + ABCd 6 + ABCd 7 )

I.2 . Circuitul demultiplexor.

Circuit combinaţional care practic are o acţiune “inversă” multiplexorului. Circuitul dispune de o intrare de date
care este disponibilă la una din ieşiri in funcţie de adresa de salecţie. Relaţia intre intrările de adresă si ieşiri este:
p=2n
unde: n= numărul de intrări de adresă şi p= numărul de iesiri
Pentru exemplificare se va considera studiul asupra unei structuri de DMUX 1:4. (fig.7.2). Din tabelul de adevăr din
figura 7.2a, se observă că dacă E este considerată intrare de date aceasta rezulta pe rând la iesire în functie de
combinaţia intrărilor de adresă A şi B ceea ce face dintr-un DMUX un comutator logic de cuplare a unei intrari de date
cu oricare din liniile de ieşire. Folosind una din intrările de adresare ca si intrare de date si un decodificator poate fi
folosit ca si demultiplexor.În majoritatea cazurilor aceste structuri DCD si DMUX se întâlnesc sub formă integrată
având ieşirile şi eventual intrarea E active in zero logic. Dintre structurile DMUX consacrate putem enumera circuitele
MMC 4028 (în tehnologie CMOS) si 74138.
Circuitul DMUX 74138
Strucrură extrem de folosită circuitul 74138 dispune pentru extinderea decodificării pe lângă intrarea de date
E1 si de intrarile de validare E2 si E3. Iesirile acestui circuit sunt active in zero. Posibilitatea folosirii unei anumite

171
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

combinatii de validare intre intrarile E2 si E3 face ca ceste circuit să fie folosit pentru rezolvarea unor probleme de
selectie in sisteme digitale complexe (memorii etc.). Schema bloc este prezentată in figura 7.3.

fig. 7.1

fig. 7.2

172
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

fig. 7.3

II. PARTEA EXPERIMENTALĂ:

II.1. Se dau mai jos (fig. 7.4) schema bloc şi tabelul de funcţionare pentru un MUX 4:1.

D0 EN B A Y D3 D2 D1 D0
1 0 0 0 * * * *
D1 Y
MUX 4:1 0 0 0 D0 * * * 1
D2 0 0 0 D0 * * * 0
D3 0 0 1 D1 * * 1 *
0 0 1 D1 * * 0 *
EN ... ... ... ... ... ... ... ...
0 1 1 D3 1 * * *
A B
a 0 1 1 D3 0 * * *
b

fig. 7.4.

Pe baza tebelului de funcţionare şi a MUX 4:1 din figura 7.4 implementaţi şi verificaţi circuitul utilizând porţi SI-
NU.

II.2. Realizaţi schema unei transmisii sincrone folosind MUX 1:8 CDB 4151, decodificatorul CDB 442 iar pentru
generarea intrărilor de selecţie numărătorul zecimal CDB 490. (fig. 7.5).

II.3. Implementaţi cu MUX funcţia logică: f(A,B,C,D)=P1+P2+P4+P7+P8+P11+P13+P14

173
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

EN

D0 0

Y D
CDB 4151 CDB 442

D7
ABC ABC 7

ABC D ABC D
CLOCK
CDB 490 CDB 490

fig. 7.5

174
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

LUCRAREA NR.8
CIRCUITE BASCULANTE BISTABILE

I. PARTEA TEORETICA.

Circuitele basculante bistabile sunt circuite care prezintă două stări (stabile). Cele două stări codificate prin
cele două valori binare pot fi utilizate ca suport pentru memorarea unui bit. De aici şi principala funcţie a
CBB aceea de memorare (volatilă). Cele mai dimple circuite CBB sunt cele de tip RS.
I.1.1. Circuitul basculant bistabil RS.
Semnificaţia literelor din definiţie este următoarea: R=”RESET”=” ŞTERGERE” – comandă activă în
“1” logic şi care are ca efect ştergerea informaţiei anterioare memorate în C.B.B; S=”SET”=”INSCRIERE” –
comandă activă în “1” logic şi care are ca efect înscrierea în C.B.B. a unei noi informaţii. Schema bloc şi
tabelul de adevăr sunt prezentate în figura 8.1.

S S R Q Qn+ 1
Q
0 0 0 0 memorare
1 1
Q 1 0 0 1 insc riere
R 1 0
0 1 1 0
stergere
S Q 0 1
1 1 0 interzis
1
R Q
simbol pentru C.B.B.-RS

fig.8.1

Combinaţia S=R=1 este interzisă deoarece produce la ieşire o stare de nonsens logic. Starea
prezentă a ieşirii este notată cu Q iar starea următoare cu Q n+1. Din studiul funcţionării şi al tabelului de

adevăr se poate stabili ecuaţia de funcţionare a C.B.B. –RS ca fiind: Q n +1 = Q R + S

Structura prezentată în figura 8.1 poate fi construită şi cu porţi “SAU.NU”.

175
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

I.1.2. Circuit basculant bistabil de tip D

Structural C.B.B.-D este construit plecând de la o celulă fundamentală de CBB-RS la care cele
două intrări sunt legate între ele (rezultând una singură), semnalul aplicându-se pe intrarea nou creată
printr-un circuit inversor. Structura şi simbolul este prezentată în figura 8.2.

D S D Q Qn+ 1
Q
0 0 0
1 1
1 0 1
Q
1 0
R

D Q

fig.8.2
Ecuaţia de funcţionare a C.B.B-D este: Q n+1=D.
I.1.3. Circuitul basculant bistabil de tip JK.
Structura C.B.B.-JK se obţine dintr-o structură fundamentală RS la care la nivelul intrărilor se
aduce pe lângă cele două intrări J şi K şi o reacţie externă de condiţionare ca în figura 8.3. Scopul
construcţiei acestui bistabil este acela de a înlătura starea interzisă 1 1 specifică bistabilului RS.
Semnificaţia celor două intrări este următoarea: J= 1 = “INSCRIERE” şi K=1=”ŞTERGERE”. În cazul
combinaţiei 1 1 la ieşire vom avea starea prezentă negată. Ecuaţia de funcţionare pentru C.B.B.-JK este

următoarea: Q n +1 = JQ + KQ . fig.8.3

J K Q Qn+ 1
J S 0 0 0 0
Q 1 1
CLK 1 0 0 1
1 0
Q 0
K 0 1 1
R 0 1
1 1 0 1
1 0
J Q

CLK

K Q

Intrarea CLK (intrare de “tact” sau de “ceas”) semnifică faptul că bistabilul JK din figură este “sincron”
adică intrărilE J şi K sunt valide doar când CLK =1.

176
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

I.1.4. Circuitul basculant bistabil JK-MASTER-SLAVE.

Bistabilul JK master-slave se compune din două structuri RS într-o organizare clasică master-slave
(“stăpân-sclav”). Structura este prezentată în figura 8.4.

master slave

J
Q
CLK

Q
K R

fig. 8.4
Conform funcţionării structurilor master-slave pe frontul pozitiv al semnalului de ceas valorile untrărilor sunt
încărcate în bistabilul master şi apoi copiate în bistabilul slave la apariţia frontului coborâtor al ceasului.
I.1.5. Circuitul basculant bistabil de tip T.
Bistabilul de tip T are o funcţionare descrisă prin ecuaţia de funcţionare următoare: Q

n+1= QT + QT =Q⊕T
Simbolul acestui tip de bistabil este prezentat în figura 11.5. Funcţionarea constă în faptul că pentru T=”1”
bistabilul comută în starea opusă iar pentru T=”0” bistabilul nu schimbă starea. Această proprietate de a
bascula la fiecare impuls de tact, ceea ce înseamnă că tot la al doilea impuls revine în aceeaşi stare
recomandă bistabilul T ca numărător (divizor) modulo 2. O utilizare imediată este divizarea cu 2 a
frecvenţei semnalului de intrare. fig.8.5

J Q

CLK

K Q

II. PARTEA EXPERIMENTALĂ:

II.1. Utilizând placa de test realizaţi pe rând toate structurile de CBB studiate completând pentru
fiecare tabelele de adevăr. Din tabelele de adevăr deduceţi ecuaţile carcteristice pentru ficare bistabil.
Definiţi experimental termenii de “sincron” şi “asincron” pentru structurile studiate.

177
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

S R Q Qn+ 1 S R Q Qn+ 1 D Q Qn+ 1

00 0 0 0 0
1
10 1 0 1 0
1
0 1 0 1

1 1 11

J K Q Qn+ 1 T Q Qn+ 1
0 0 0 0 0
1 1
1 0 1 0 1
1 0
0 1

1 1

Ecuaţile caracteristice de funcţionare determinate experimental vor fi:

- pentru CBB-RS- Q n+1=……………………
- pentru CBB-JK- Q n+1=……………………
- pentru CBB-JK-MASTER-SLAVE- Q n+1=……………………
- pentru CBB-D - Q n+1=……………………
- pentru CBB-T - Q n+1=……………………

PROBLEME:
PRB.1: Construiti tabelul de tranzitii si schema electrica a automatelor definite sub forma de graf din figura
urmatoare:

AUTOMAT MEALY AUTOMAT MOORE

01/1 01
00/1
11/0 A B 00/1
11/0
00
11 A/1 B/0 00
11
10/1 10
01/1 10/1 10/1 01/1 01 10 10 01
10/1 10
00/1 00/1
11/0 D C 11/0
00
11 D/0 C/1 00
11
01/1 01

178
CAP.5. LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR

PRB.2: Construiti tabelul de tranzitii si schema electrica a automatelor definite sub forma de organigrama
ASM din figura urmatoare:
- realizati schema electrica utilizand doar porti SI-NU
- realizati schema electrica utilizand doar circuite MUX
- realizati schema electrica utilizand doar circuite de memorie ROM

000
A Y1
001
B Y2
0 1
X1
101 011
C Y1 Y2 D Y1
1 0
X2
Y3
111
E Y2

PRB.3: Implementati automatul definit prin urmatorul table de tranzitii:

X1X0 Q+
Q 00 0 1 11 1 0
1 7/1 6/06/0 4/1
2 6/0 3/15/0 4/1
3 2/1 6/07/1 5/0
4 6/0 3/12/1 7/0
5 2/0 7/16/1 3/0
6 6/0 3/15/0 4/1
7 6/1 2/07/1 5/0

179