Sunteți pe pagina 1din 14

TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU

OANA CONSTANTINESCU

In acest material generalizam teorema lui Menelaus din planul euclidian la spatiul euclidian trei
dimensional, prezentand doua metode de demonstratie, una adaptata gimnaziului si una adaptata
liceului, mai exact folosind calculul vectorial. Din multitudinea de demonstratii existente nu am ales
cele mai elegante, ci acele demonstratii care se pot face la clasa, eventual in cadrul unui optional.

1. Teorema lui Menelaus in plan


Demonstratia teoremei in plan (clasa a VII-a).

Theorem 1. Intr-un plan dat se considera triunghiul ABC si o dreapta d ce taie dreptele suport
ale laturilor triunghiului in punctele D ∈ BC, E ∈ CA, F ∈ AB , diferite de varfurile triunghiului.
Atunci

F A DB EC
· · = 1.
F B DC EA

Remark 2. Pentru a simplica demonstratia teoremei reciproce, am folosit aici rapoarte de segmente
orientate. Sfatuim introducerea cu atentie a acestei notiuni, pentru a evita confuziile. Avand doua
PQ
segmente orientate PQ si RS cu aceeasi directie, notam cu
RS
raportul lungimilor acestora, daca
cele doua segmente sunt la fel orientate, respectiv opusul raportului lungimilor lor, daca cele doua
segmente au orientari opuse.
FA
Avantajul este ca, atunci cand cunoastem de exemplu
FB
, pozitia punctului F pe AB este unic
determinata.

1
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 2

Proof. CG k AB, G ∈ ED.


Fie Se aplica teorema fundamentala a asemanarii pentru:

4BF D, CG k BF ⇒ DB
DC
= FB
GC
; 4AEF, GC k AF ⇒ EC
EA
= GC
FA
.
DB EC FB
Folosind ambele relatii de mai sus rezulta
DC
· EA
= FA
. 

Theorem 3. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie 4ABC si punctele D, E, F respectiv pe


BC, CA, AB , diferite de varfurile triunghiului. Daca
F A DB EC
(1.1) · · = 1,
F B DC EA
atunci punctele D, E, F sunt coliniare.
Proof. Presupunem prin reducere la absurd ca D, E, F nu sunt coliniare.
Fie DE ∩ AB = {F 0 }.
Motivam existenta acestui punct prin reducere la absurd. Daca presupunem ca DE k AB , din
DB EA FA
T. Thales in 4ABC rezulta ca
DC
= EC
. Folosind (1.1) rezulta
FB
= 1. Imposibil.
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 3

Aplicand teorema lui Menelaus pentru 4ABC si transversala D − E − F 0, rezulta


F 0A DB EC
F 0B
· DC
· EA
= 1. Folosind si (1.1) deducem

F 0A FA
= .
F 0B FB

Din unicitatea punctului care imparte un segment orientat dat intr-un raport dat, rezulta F = F 0.

Remark 4. In clasa a VII-a nu este obligatorie folosirea rapoartelor de segmente orientate. Va


trebui sa ne folosim de intuitie pentru a motiva ca F, F 0 sunt simultan intre A si B sau simultan de
aceeasi parte a lui A, ori a lui B , pe dreapta AB . O demonstratie riguroasa ar presupune utilizarea
consecintelor axiomelor de ordine.

Demonstratie vectoriala - clasa a IX-a.


−−−→
Theorem 5. Intr-un plan dat se considera 4A1 A2 A3 si punctele B1 , B2 , B3 astfel incat B1 A1 =
−−−→ −−−→ −−−→ −−−→ −−−→
λ1 B1 A2 , B2 A2 = λ2 B2 A3 , B3 A3 = λ3 B3 A1 , λi ∈ R∗ \{1}, i ∈ {1, 2, 3}.
Atunci punctele B1 , B2 , B3 sunt coliniare daca si numai daca

λ1 λ2 λ3 = 1.
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 4

Remark 6. Pentru demonstratia vectoriala a acestei teoreme nu ne mai folosim de guri, deoarece
lucram intr-un subspatiu liniar 2-dimensional al spatiului liniar al vectorilor liberi.
−−−→ −−−→
Proof. B1 A1 = λ1 B1 A2 ⇔ (A1 , A2 ; B1 ) = λ1 . Numarul (A1 , A2 ; B1 ) se numeste raportul simplu al
punctelor A1 , A2 , B1 .
Se cunosc urmatoarele rezultate.

1 λ1
(A1 , A2 ; B1 ) = λ1 ⇔ r̄B1 = r̄A1 − r̄A ;
1 − λ1 1 − λ1 2
1 λ2
(1.2) (A2 , A3 ; B2 ) = λ2 ⇔ r̄B2 = r̄A − r̄A ;
1 − λ2 2 1 − λ2 3
1 λ3
(A3 , A1 ; B3 ) = λ3 ⇔ r̄B3 = r̄A3 − r̄A .
1 − λ3 1 − λ3 1
B1 , B 2 , B 3 sunt coliniare (si distincte) ⇔ ∃α ∈ R∗ a.i.

−−−→ −−−→
(1.3) B1 B3 = αB2 B3 ⇔ r̄B3 − r̄B1 = α (r̄B3 − r̄B2 ) ⇔ r̄B1 = αr̄B2 + (1 − α) r̄B3 .
 ⇒
Presupunem ca B1 , B2 , B3 sunt coliniare.
Inlocuind r̄B1 , r̄B2 , r̄B3 din (1.2) in (1.3), se obtine:

 
1 λ1 1 λ2
r̄A − r̄A = α r̄A2 − r̄A3 +
1 − λ1 1 1 − λ1 2 1 − λ2 1 − λ2
 
1 λ3
(1 − α) r̄A3 − r̄A1 .
1 − λ3 1 − λ3
Alegem A1 originea reperului in raport cu care am considerat vectorii de pozitie. Relatia precedenta
devine    
α λ1 −−−→ 1−α αλ2 −−−→
+ A1 A2 + − A1 A3 = 0̄.
1 − λ2 1 − λ1 1 − λ3 1 − λ2
−−−→ −−−→
Deoarece vectorii A1 A2 si A1 A3 sunt necoliniari (deci liniar independenti), rezulta
(
α λ1
1−λ2
+ 1−λ = 0,
(1.4) 1−α αλ2
1

1−λ3
− 1−λ2
= 0.
Eliminand α din cele doua ecuatii, rezulta λ1 λ2 λ3 = 1.
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 5

 ⇐
Presupunem ca λ1 λ2 λ3 = 1.
Putem considera numarul
λ1 (λ2 − 1)
α= .
1 − λ1
Acesta e solutie a primei ecuatii a sistemului (1.4) si folosind λ1 λ2 λ3 = 1 rezulta ca verica si a
doua ecuatie a sistemului. Deci
   
α λ1 −−−→ 1−α αλ2 −−−→
+ A1 A2 + − A1 A3 = 0̄.
1 − λ2 1 − λ1 1 − λ3 1 − λ2
Folosind relatiile (1.2) obtinem
−−−→ −−−→ −−−→
(1 − α)A1 B3 + αA1 B2 = A1 B1 .
Deci B1 apartine dreptei B2 B3 .

Exercise 7. [M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil,
Zalau, 1996]
Fie 4ABC , D simetricul centrului de greutate al triunghiului fata de mijlocul lui [AB] si E
C fata de B . Demonstrati ca A, D, E sunt coliniare.
simetricul lui

Proof. Notam cu G centrul de greutate al 4ABC si M mijlocul laturii [AB]. Ne propunem sa


folosim reciproca teoremei lui Menelaus pentru 4M BC si punctele A, D, E situate pe dreptele
suport ale triunghiului ales. Vom demonstra ca

EB DC AM
· · = 1.
EC DM AB
EB 1 AM 1 1 DC
Intr-adevar
EC = 2 , AB = 2 si DM = M G = 3 M C , deci DM = 4. Produsul rapoartelor de
mai sus devine 1 si din RTM rezulta ca punctele A, D, E sunt coliniare. 
Exercise 8. Se considera patrulaterul convex ABCD. Dreptele AB, DC F,
se intersecteaza in
iar dreptele AD, BC se intersecteaza in E. Sa se arate ca mijloacele segmentelor [AC], [BD], [EF ]
sunt coliniare.
[M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau,
1996]
Notam cu M mijlocul lui [AC], cu N mijlocul lui [BD] si cu P mijlociul lui [EF ]. Cum depistam
triunghiul pe ale carui laturi/prelungiri de laturi se aa cele trei puncte?
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 6

Fie E1 mijlocul lui [AB], B1 mijlocul lui [AE] si A1 mijlocul lui [EB]. Observam ca [M E1 ] si
[M B1 ] sunt respectiv linii mijlocii in 4ACB si 4ACE . Rezulta ca M E1 k CB si M B1 k CE , deci
din axioma paralelelor deducem ca punctele E1 , M, B1 sunt coliniare. In plus

1
M E1 2 CB
= 1
M B1 2 CE

Analog B1 , A1 , P , respectiv A1 , N, E1 sunt coliniare si

1 1
P B1 2FA N A1 2 DE
= 1 , = 1
P A! 2FB
N E1 2 DA
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 7

Dorim sa aplicam reciproca teoremei lui Menelaus pentru 4E1 B1 A1 si punctele M, P, N . Deci
determinam valoarea produsului de rapoarte

M E1 P B1 N A1 CB F A DE
· · = · ·
M B1 P A! N E1 CE F B DA
Aplicand teorema lui Menelaus in 4ABE si transversala F − C − D rezulta CB DE F A
CE · DA · F B = 1,
M E1 P B1 N A1
deci si
M B1 · P A! · N E1 = 1. Din reciproca teoremei lui Menelaus in triunghiul mentionat anterior
rezulta ca punctele M, N, P sunt coliniare.

2. Teorema lui Menelaus in spatiu


Teorema lui Menelaus in spatiu - clasa a VIII-a.
Theorem 9. Daca un plan π intersecteaza dreptele suport ale muchiilor AB, BC, CD, DA ale
tetraedrului ABCD respectiv in punctele E, F, G, H , diferite de varfurile tetraedrului, atunci
EA F B GC HD
(2.1) · · · = 1.
EB F C GD HA
[D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 1986]
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 8

Cazul I: BD k π
Planul π taie respectiv planele (ABD) si (BCD) dupa drepte paralele cu BD: EH k BD si
F G k BD.
Se aplica teorema lui Thales de doua ori:

EA HA
4ABD, EH k BD ⇒ = ;
EB HD
FB GD
4CDB, F G k BD ⇒ = .
FC GC
Din cele doua relatii se obtine (2.1).
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 9

Cazul II: BD ∩ π = {M }

M ∈ (BDA) ∩ π = EH, M ∈ (BDC) ∩ π = F G

Se aplica teorema lui Menelaus succesiv in:

EA M B HD
4ABD, H − E − M ⇒ · · = 1;
EB M D HA

F B GC M D
4CBD, G − F − M ⇒ · · = 1.
F C GD M B

Inmultind cele doua relatii obtinem (2.1).

Theorem 10. (Reciproca teoremei lui Menelaus) Fie punctele E, F, G, H situate respectiv pe dreptele
suport ale laturilor AB, BC, CD, DA ale tetraedrului ABCD, diferite de varfurile tetraedrului.
Daca are loc relatia

EA F B GC HD
(2.2) · · · = 1,
EB F C GD HA

atunci punctele E, F, G, H sunt coplanare.


TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 10

Consideram α = (EF G) si vom demonstra ca H ∈ α.


Caz 1: DB k α
In aceasta situatie rezulta F G = α ∩ (BCD) k BD.

Planele distincte α si (ABD) au punctul E comun, deci intersectia lor este o dreapta a prin E,
a k BD. Fie a ∩ AD = {H 0 }.
Folosind teorema directa pentru punctele coplanare E, F, G, H 0 rezulta

EA F B GC H 0 D
(2.3) · · · = 1.
EB F C GD H 0 A
Din (2.2) si (2.3) rezulta
HD H 0D
= 0 ,
HA HA
deci H = H 0.

Caz 2: BD ∩ α = {M }
M ∈ (BCD) ∩ (EF G) = F G, M ∈ BD, deci BD ∩ F G = {M }.
Pentru pozitia relativa a dreptelor EM si AD avem doua posibilitati.

Caz (a): EM ∩ AD = {H 0 }.

In aceasta situatie se aplica succesiv teorema Menelaus pentru 4ABD, E−H 0 −M , 4BDC, F −
G − M , obtinandu-se doua produse de rapoarte egale cu 1. Inmultind aceste rapoarte se obtine
EA F B GC H 0 D
· · ·
EB F C GD H 0 A
= 1. Folosind si (2.2) rezulta ca in demonstratia anterioara ca H = H 0.
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 11

Caz (b): EM k AD
Vom demonstra ca aceasta situatie este imposibila.
Aplicand T. Menelaus in 4BCD si transversala F − G − M, cat si T. Thales in 4ABD, EM k
AD, rezulta

F B GC M D EB MB
· · = 1, = .
F C GD M B EA MD
HD
Inmultind aceste doua relatii si comparand rezultatul cu (2.2) se obtine
HA
= 1 ⇒ D = A, in
contradictie cu ipoteza.

Formulare si demonstratie vectoriala a teoremei Lui Menelaus in spatiu.


Theorem 11. Fie A1 A2 A3 A4 un tetraedru si punctele Bi , i ∈ 1, 4 denite prin

(Ai , Ai+1 ; Bi ) = λi ∈ R \{1}, i ∈ 1, 4, A5 = A1 .
Atunci punctele B1 , B2 , B3 , B4 sunt coplanare daca si numai daca λ1 λ2 λ3 λ4 = 1.

Proof.
−−−→ 1 −−−→ λi −−−−−→
(2.4) (Ai , Ai+1 ; Bi ) = λi ∈ R∗ \{1}, i ∈ 1, 4 ⇔ A1 Bi = A1 Ai − A1 Ai+1 , ∈ 1, 4, A5 = A1 .
1 − λi 1 − λi
Punctele B1 , B2 , B3 , B4 sunt coplanare daca si numai daca ∃α2 , α3 , α4 ∈ R a.i. α2 + α3 + α4 = 1
si
−−−→ −−−→ −−−→ −−−→
(2.5) A1 B1 = α2 A1 B2 + α3 A1 B3 + α4 A1 B4 .
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 12

Folosind (2.4) relatia (2.5) este echivalenta cu

λ1 α2 −−−→ α3 α2 λ2 −−−→ α4 α3 λ3 −−−→


(2.6) ( + )A1 A2 + ( − )A1 A3 + ( − )A1 A4 = 0.
1 − λ1 1 − λ2 1 − λ3 1 − λ2 1 − λ4 1 − λ3

 ⇒
Presupunem ca punctele Bi sunt coplanare, i ∈ 1, 4. Rezulta ca ∃α2 , α3 , α4 ∈ R cu
α2 + α3 + α4 = 1 si are loc relatia (2.6).
−−−→ −−−→ −−−→
Deoarece vectorii A1 A2 , A1 A3 , A1 A4 sunt necoplanari (liniar independenti) rezulta ca


λ1 α2
 1−λ1 +
 1−λ2 = 0,
α3 α2 λ2
1−λ − = 0,
(2.7)
1−λ2
 α4 3
 α3 λ3
1−λ4 − 1−λ3 = 0.

Din prima ecuatie determinam α2 si il inlocuim in a doua ecuatie. Din aceasta din urma deter-
minam α3 si il inlocuim in a treia ecuatie. Astfel obtinem

λ1 (1 − λ2 ) λ1 λ2 (1 − λ3 ) λ1 λ2 λ3 (1 − λ4 )
(2.8) α2 = − , α3 = − , α4 = −
1 − λ1 1 − λ1 1 − λ1

Folosind α2 + α3 + α4 = 1, prin calcule obisnuite rezulta λ1 λ2 λ3 λ4 = 1.

 ⇐
Presupunem ca λ1 λ2 λ3 λ4 = 1.
Consideram numerele relae α2 , α3 , α4 date de relatiile (2.8). Deoarece λ1 λ2 λ3 λ4 = 1 se verica
prin calcul ca α2 + α3 + α4 = 1.
Dar aceste numere sunt solutiile sistemului (2.7), deci are loc relatia (2.6) ⇔(2.5):

−−−→ −−−→ −−−→ −−−→


A1 B1 = α2 A1 B2 + α3 A1 B3 + α4 A1 B4 .

Dar aceasta relatie implica faptul ca punctul B1 apartine planului determinat de punctele
necoliniare B2 , B3 , B4 .


Exercise 12. Fie tetraedrul ABCD si punctele M, N, P denite prin

−−→ −−→ −−→ −−→ −−→ −−→


AM = 2M B, N B = −3N C, CP = P D.

a) Demonstrati ca dreapta AD taie planul (M N P ) intr-un punct Q si precizati pozitia acestuia


pe AD.
−−→ 6 −−→
b) Fie punctul R dat prin RD = 7 AD. Aratati ca segmentele [AD] si [QR] au acelasi mijloc.
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 13

a) In cazul in care ar exista {Q} = (M N P ) ∩ AD, ar rezulta ca punctele M, N, P, Q sunt


coplanare.
Observam ca

(A, B; M ) = −2, (B, C; N ) = −3, (C, D; P ) = −1

Notam (D, A; Q) = α.
Folosind teorema lui Menelaus rezulta ca −6α = 1, deci α = − 61 .
−−→ −→
Putem demonstra acum existenta lui Q astfel. Consideram punctul Q QD = − 16 QA.
dat de
Folosind reciproca T. Menelaus rezulta ca punctele M, N, P, Q sunt coplanare, deci Q ∈ (M N P ) ∩
AD. Demonstram prin RA ca AD * (M N P ), deci {Q} = (M N P ) ∩ AD. El este situat pe (AD)
la o septime de D si sase septimi de A.
1 6 1
b) Din (D, A; Q) = − rezulta r̄Q = r̄D + r̄A .
6
−−→ 1 −−→ −−→ −→7 7
1 6
Din RD = AD rezulta RD = −6RA, deci (D, A; R) = −6 ⇒r̄R = r̄D + r̄A .
7 7 7
1
Mijlocul segmentului [AD] are vectorul de pozitie (r̄A + r̄D ) iar mijlocul lui [QR] are vectorul
2
1 1
de pozitie (r̄Q + r̄R ) = (r̄A + r̄D ), deci cele doua mijloace coincid.
2 2
TEOREMA LUI MENELAUS IN PLAN SI SPATIU 14

Tema.
• Generalizati teorema in spatii ane de dimensiune nita arbitrara n ≥ 2.

 M. Craioveanu, I.D. Albu, Geometrie ana si euclidiana. Exercitii, Editura Facla,


Timisoara, 1982
• Compuneti cate o problema de geometrie plana, respectiv in spatiu, in care sa
aplicati teorema lui Menelaus si reciproca ei. Realizati gurile folosind Geoge-
bra.
• Demonstrati analitic teorema lui Menelaus in plan, la nivelul clasei a XI-a.

References
[1] D. Branzei, S. Anita, C. Cocea, Planul si spatiul euclidian, Editura Academiei, Bucuresti, 1986.

[2] C. Nastasescu, C. Nita, I. Chitescu, D. Mihalca, Matematica. Trunchi comun si curriculum diferentiat. Manual
pentru clasa a IX-a, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008.

[3] M.E. Panaitopol, L. Panaitopol, Probleme calitative de geometrie plana, Editura Gil, Zalau, 1996.