Micii Matematicieni (Online) - ISSN 2344 - 4827


Acela-i matematician pentru care egalitatea  
2
e  x dx   este
evidentă ca " 2 × 2 = 4 ".
W. Thompson (lord Kelvin)

Micii
MATEMATICIENI

Revista elevilor din Hârlău

Fondată în anul 2007
Anul X, nr. 10, martie 2016
 REDACŢIA REVISTEI
REDACTOR ŞEF:
IOAN SǍCǍLEANU
MEMBRII REDACŢIEI:
AUREL NEICU GHEORGHE OANCEA BOGDAN DORNEANU
RAMONA DARIE PAVĂL TEODORA DANA

ADRESA REDACŢIEI:
COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLǍU
STR. MIHAI EMINESCU, NR. 5
TEL/FAX: 0232/720911
WEB: http://hirlau.licee.edu.ro

ADRESELE DE E-MAILL:
 miciimatematicieni@yahoo.com
 cicisme68@yahoo.com
 aneicu@gmail.com

TEHNOREDACTARE:
 IOAN SǍCǍLEANU

ILUSTRAŢIA COPERTEI:
 RAMONA DARIE

SPONSORII REVISTEI:
 ASOCIAŢIA PǍRINŢILOR ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLǍU
 PRIMǍRIA ORAŞULUI HÂRLǍU
 S.C. AGRICOLA PRUT S.R.L., HÂRLĂU
 S.C. TRIALTERN S.R.L., HÂRLĂU
 C.M.I. DOCTOR STELA TATIANA NEICU
 S.C. REZIDENT HOUSE S.R.L., HÂRLĂU
 S. C. BEST COLOR S.R.L, HÂRLĂU
 S. C. COTNARI S.A, COTNARI
 RESTAURANT ŢǍPUŞǍ, HÂRLĂU

ISSN 1844 – 153X

 Micii MATEMATICIENI

O REVISTA DE...10 !

„Nu vă faceți griji de dificultățile voastre la matematică.

Vă asigur că ale mele sunt și mai mari.”
ALBERT EINSTEIN

Bună ziua, dragi elevi și stimați colegi!

Încep direct prin a vă adresa o întrebare. Spuneți-mi vă rog ce legătură vedeți între numerele
10 ; 3,14 ; 160 şi Colegiul Național „Ștefan cel Mare” , Hârlău ?
Gândiți-vă puțin ! Poate ați spune că numărul 10 are proprietatea că 1  0  12 , adică este
pătrat perfect, că 3,14 are proprietatea că suma cifrelor sale 3  1  4  8  2 3 , adică este un cub
perfect ... .
Iată legătura:
Numărul 10 este un număr de sărbătoare pentru revista Colegiului MICII MATEMATICIENI și
reprezintă, în luna martie, câți ani serbează elevii de la lansarea primului număr al revistei.
Numărul 10 al revistei va apărea exact în ziua mult așteptatului concurs „MICII
MATEMATICIENI” pe 26 martie, concurs care și el împlinește 10 ani!
Sunt foarte bucuros și, în același timp, sunt onorat de ocazia pe care o am de a vă transmite un
gând bun, felicitări și calde urări elevilor, profesorilor de matematică și profesorilor din colectivul de
redacție al frumoasei reviste!
Revista cu o prezentare grafică deosebită se bucură de un conținut bogat de cunoștințe
matematice pentru clasele I  XII , prin deosebitele rubrici ale ei printre care se enumeră:
1 ) ARTICOLE ȘI NOTE MATEMATICE; 2 ) VIAȚA MATEMATICĂ ZONALĂ, unde se află și subiectele
concursului MICII MATEMATICIENI; 3 ) Concursul CEA MAI FRUMOASĂ PROBLEMĂ, concurs cu premii,
chiar în bani, lucru pe care nu și-l poate permite orice revistă; 4 ) clasicele rubrici PROBLEME ȘI

SOLUȚII și 5 ) PROBLEME PROPUSE pentru clasele I  XII ; 6 ) RUBRICA REZOLVITORILOR și în sfârșit

rubrica 7 ) CU OCHII ÎN 3.14, rubrica de divertisment matematic. Vedeți acum legătura dintre
aproximarea lui  , 3,14  cu Colegiul din Hârlău ? Este a 7  a rubrică a revistei și interesant este
că tot în martie pe 14 s-a celebrat pe plan mondial ZIUA NUMĂRULUI PI, zi creată în urmă cu 25 de
ani în Statele Unite, unde această dată se scrie 3 / 14 (unde 3 reprezintă luna martie și 14 ziua).
S-au văzut și rezultatele contribuției revistei și muncii de la clasă prin rezultatele deosebite la
concursurile de matematică, printre care putem enumera elevii: Pletan Denisa Elena (M-faza
naţională) şi Laiu Andrei (P1-faza judeţeană) la Concursul de matematică aplicată „Adolf
Haimovici”; Aghiorghesei Horia, (M: OjM); Mihăilă Maria Denisa, (M: OjM); Buzilă Andreea
(M:OjM), Pintilii Anda Dumitrela şi Apachiţei Ana Maria, studente la facultatea de matematică.
Felicit toți participanții la concursul „MICII MATEMATICIENI” din 26 martie 2016 și profesorii
lor, felicit întreg colectivul de redacție al revistei, în frunte cu redactorul șef Ioan Săcăleanu, pe
domnul prof. Aurel Neicu, membru al colectivului de redacție, fondator al revistei și mentorul
întregii activități a colegiului prin funcția managerială pe care o are de atâția ani!

1
 Micii MATEMATICIENI

Ce legătură are numărul 160 cu Colegiul ? Numărul reprezintă frumoasa vârstă de 160 ani
de la înfiinţarea şcolii de băieţi „ŞTEFAN CEL MARE” din Hârlău, predecesoarea colegiului de azi.
Adică 4 2 ori 10 , numărul de apariţii ale Revistei de matematică „MICII MATEMATICIENI”.
Deși aș mai avea multe de transmis mă opresc aici cu promisiunea că voi fi în continuare un
prieten al revistei și al dumneavoastră, al tuturor. Vă urez putere de muncă, noi rezultate remarcabile
și „La mulți ani revistei” și concursului MICII MATEMATICIENI!

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU,

CANADA

POEME INEDITE
DAN BRÂNZEI

CAUT DUBITO
(... ergo cogito)

Tânjesc spre adevăruri Noi atârnăm în lume

ce nu au fost rostite. prin simţuri fără noime
Mă prinde îndoială: Un fir de judecată
cum nu au fost găsite, Cu încetul ne sileşte
de mulţii dinaintea mea, Să admitem în afunduri
de ce să caut fală nedesenate nuanţe,
şi să le zgândâr eu ? explozii iniţiale,
Mă-ntorc şi iar tânjesc dileme în verdicturi.
esenţe să găsesc, Gândeam trei dimensiuni,
dar iar mă îndoiesc. or fi acum doişpe ?
Şi gândul pendulează: Acum particulele-s coarde
spre stânga încredinţează, vibrând în legea lor.
spre dreapta întristează. De-o parte era spaţiul,
Pendula m-oboseşte: de alta era timpul
ce-s eu să oscilez ? zăcând cuminţi şi fixe;
Mai bine dormitez. acum sunt contopite,
O şoaptă adie blând: zburlite de curburi.
Nu adevăru-i rostul, Să te încrezi în simţuri ?
ci drumul tău spre el. Doar cel ce se îndoieşte
îşi construieşte noime.

2
 Micii MATEMATICIENI

ARTICOLE ŞI NOTE MATEMATICE

„ŞIRUL CONVERGENT”
-SOLUŢIONARE A PARADOXULUI INFINITULUI ?

RAMONA BUJOR (1
Când vorbim despre infinit, ne aflăm în aceeaşi situaţie paradoxală de comprehensiune, în care
se găsea şi Fericitul Augustin când tematiza “timpul”: dacă nimeni nu ne întreabă, ştim ce este
infinitul; dar, când trebuie să-l explicăm cuiva, nu mai putem afirma că îl cunoaştem. Cert este că
utilizăm frecvent acest termen, de la abrevieri lingvistice care îl sugerează (“etc.”, “ş.a.m.d.”) până la
faptul că îl întâlnim presupus în orice ştiinţă (matematică, fizică, filosofie). Ştiinţa se raportează la el
chiar în dimensiunea ei de progres continuu în cunoaştere. Raţiunea relaţionează cu “infinitul”, tinde
către el, se înţelege pe sine pornind de la el. Însă, când doreşte să-l înţeleagă, ajunge în situaţii
paradoxale: de la paradoxele vechilor greci, la cele ale antinomiilor Kantiene, până la cel al
mulţimilor, al lui B. Russell.
În matematică, s-a încercat ceea ce Solomon Marcus numea “pariul analizei matematice”,
anume reducerea infinitului la finit ( 1 , sau înţelegerea infinitului prin finit.
1. Problema a fost pusă, pentru prima dată în explicaţie matematică de către G. W. Leibniz, autorul
calculului infinitezimal – prin care, utilizând ceea ce se va numi “infinitul actual”, dorea să
demonstreze continuitatea între unităţi diferite, prin diferenţiale. “Infinitul actual”era o integrare
de infiniţi mici, consideraţi ca mărimi actuale. Demonstraţia era:
a) Fie AB şi AD două drepte perpendiculare. Unghiul  BAD de măsură B
C
900 (deschiderea de un sfert de cerc) nu se măsoară numai prin arcul E
F
mare  BCD , ci şi printr-un arc mai mic  EFG ,oricât de mic ar fi acesta,
deschiderea începând încă din punctul A . Deci, în acest centru A, A G D
oricât de indivizibil ar fi, începe aceeaşi deschidere sau acelaşi număr de grade care se află în
EFG şi 
arcurile  BCD . La fel, şi în cazul unghiului  BAC , de 450 , deschiderea se găseşte
şi în arcul 
BC şi în arcul mai mic EF , oricât de mic ar fi acesta, până în punctul A , unde
începe înclinaţia liniilor BA şi CA ( 2 . Deci, orice arc de cerc va tinde continuu către zero;
arcul de cerc  BCD se reduce la arcul  EFG ;  BC la  EF până în apropierea de originea A ,
unde întâlnim imposibilitatea atingerii ei, astfel încât, pe de o parte vor exista mărimi tot mai
mici de arc de cerc, ceea ce duce la un regressus ad infinitum, iar pe de altă parte, oricât de
mare ar fi deschiderea unui arc de cerc ea se regăseşte şi în cea mai mică deschidere a
aceluiaşi arc de cerc, ceea este o contradicţie reală (în care cel mai mare este egal cu cel mai
mic: cel mai mare arc de cerc devine egal cu unghiul de bază).
b) Suprafaţa unei figure plane este formată din benzi mici fără lăţime, deci infinite. Dar, de aici
ajungem în paradoxul punctului: punctul este în spaţiu, deci el are dimensiune, însă atunci nu
mai este punct; punctul nu are dimensiune, deci el nu este în spaţiu. Aşadar, o infinitate de
benzi (infinituri discrete, cum le numeşte Leibniz) nu pot forma o arie de mărime finită decât
la limită, dar am văzut că limita nu poate fi atinsă. Ne lovim de aceeaşi contradicţie.

3
 Micii MATEMATICIENI

2. Clarificarea conceptului de infinit o va aduce Lobacevski ( 3 , distingând între infinitul actual şi

infinitul potenţial. Orice “câtime”(quantum) poate fi definită, deci constantă. Dar, “câtimea” se
poate schimba, devenind mai mare sau mai mică. Atunci, avem un quantum variabil. În fiecare
stare, această variabilă este finită, dar este un infinit potenţial, în sensul în care poate deveni mai
mare decât oricare alt quantum.
Infinitul actual este un maximum-absolut, deci mai mare decât orice constantă finită, oricât
de mare am lua-o. Filosoful german Schelling susţinea, în lucrarea sa Bruno, că orice noţiune este
un infinit actual, pentru că reuneşte în sine o mulţime de reprezentări care nu este finită. Sau, în
exemplul nostru de mai sus, figura plană este un infinit-actual, reunind o mulţime infinită de
puncte.
Matematicianul Pavel Florenski stipula că orice infinit potenţial presupune ca necesitate a
existenţei sale, infinitul actual: pentru ca o schimbare să fie nelimitată este nevoie de un
“domeniu” de schimbare care nu se mai poate modifica el însuşi (pentru a se evita regressus ad
infinitum), care nu este finit, ci infinit. “Orice infinit potenţial presupune deja existenţa unui
infinit actual ca limită supra-finită a sa” ( 4 .
3. G. Cantor va încerca soluţionarea infinitului actual prin progresul împins la limită, în “Bazele
Teoriei infinitului actual” (Leipzig, 1883). El va pleca de la numerele iraţionale cu următoarea
justificare a acestora: 2 este simbolul unei imposibilităţi matematice pentru că nu există niciun
număr x al cărui pătrat să fie egal cu 2 . Iar, în geometrie, diagonala şi latura unui pătrat sunt
incomensurabile: lungimea diagonalei este transcendentă lungimii laturii.
G. Cantor consideră o mulţime infinită de numere  a1 ;a2 ;a3 ;...;an ;...;anm  , în care
fiecare are în vecinătate pe următorul şi pe cel precedent (cu excepţia primului).
Simbolic, se reprezintă:
   a1 ;a2 ;a3 ;a4 ;...;an ;...;anm ;... .
Şirul infinit  va converge spre zero dacă luând un  , oricât de mic se va găsi un termen an atât
de îndepărtat, încât diferenţa dintre el şi orice anm următor (oricât de mare ar fi m ), va fi mai
mică decât  : anm  an   , unde  este oricât de mic.
Deci, oricât de mare ar fi m (spre infinit), se va apropia de zero, fără a-l atinge.
Putem deduce, până acum o primă concluzie în două faze. O dată, contradicţia progresiei:
oricât de mare ar fi m, el tinde către zero, sau altfel spus, infinitul tinde către zero. Şi, în acelaşi
timp, tinderea către zero, către o limită, fără a coincide cu zero sau limita, ne demonstrează că
finitul, limita, elementul, diferenţa dintre elemente nu pot reduce infinitul.
În acest sens, observăm relaţia pe care o stabileşte G. Cantor între mulţimea  , luată ca
infinit actual şi elementele a1 ;a2 ;a3 ;... ca finite ale sale. Niciun element nu are nimic comun
cu  . Dacă se notează cu ai şirul convergent i  1,2,3,...,n şi transpunem toate ai în forma lui
 , va fi o asemănare între ele. Dar, din punctul de vedere al lui ai nu putem vedea rădăcinile lui
ai , dar se pot vedea din punctul de vedere a lui  . Aici este ipoteza de unde va pleca B. Russell
în formularea paradoxului mulţimilor: o mulţime sau se cuprinde ca element al său, sau nu se
cuprinde. Dacă se cuprinde, atunci ea nu mai este mulţime; dacă nu se cuprinde, atunci ea este

4
 Micii MATEMATICIENI

mulţimea acelor mulţimi care nu se cuprind, deci ea nu mai este mulţimea elementelor care se
cuprind în ea. O transcendenţă imanentă elementelor, din punct de vedere logic-matematic, este
imposibil. Nu imposibil în filosofie, cum ar fi natura naturată la B. Spinoza, sau conceptul de
speculum la Schelling.
4. Solomon Marcus va urma raţionamentul lui G. Cantor, plecând de la aceeaşi progresie succesivă,
subliniind că analiza matematică vizează ce se întâmplă în trecerea de la o etapă la alta (acestea
fiind infinite) pentru a sesiza tendinţa manifestată.
Problema propusă de el este, în aparenţă, banală: cineva mănâncă azi jumătate din cât a
mâncat ieri. Pentru că nu avem un număr fix de zile, deci e în cauză o fiinţă nemuritoare, există
tendinţa naturală să considerăm cantitatea de pâine mâncată, infinită ( 5 . Se efectuează operaţia de
1 1 1
adunare a o infinitate de numere:  2  ...  n  ... . Se adună primii doi termeni, suma lor cu
2 2 2
al 3-lea, ş.a.m.d, deci fără să încheiem operaţia.
Solomon Marcus propune “rezolvarea” infinitului prin stipularea unei reguli (procedură
finită) de trecere de la un anumit termen la altul, rangul termenului: fiecare termen se obţine din
1
cel imediat precedent prin înmulţirea cu . Trebuie să reţinem că regula finită se aplică repetat
2
1
de un număr arbitrar de ori: n  ... . Se formează progresia geometrică. Căutând un număr n ,
2
suficient de mare, se pune întrebarea: ce tendinţă manifestă suma primilor n termeni  Sn  , când
n creşte ?
Şirul va tinde la zero, atunci când n este destul de mare. Pentru un număr pozitiv, notat cu
1
 , se va găsi un număr natural n , astfel încât, dacă n îl întrece pe n , termenul n1 este
2
majorat de  . Dar, îi dăm lui  o valoare cât mai mică, apropiată de zero, astfel încât 0    1 .
Dacă pentru o anumită valoare 0 a lui  , există un n0 , rezultă că pentru orice număr  este mai
mare decât 0 . Numărul  ia valori din ce în ce mai mici, odată ce n ia valori din ce în ce mai
mari, iar şirul descrescător tinde la zero: 1  2  ...  n  ... . Adică, devine finit, ca în cazul
exemplului cu pâinea.
Ne amintim de paradoxul, formulat de Zenon “Ahile şi broasca”: un segment se divide la
infinit. Broasca porneşte din poziţia S0 după t0 , şi ajunge, după t1 în poziţia S1 . Ahile porneşte
din S0 când broasca este în S1 , iar în S1 ajunge după o durată t 2 , care aduce broasca în S 2 .
Eroarea se află în infinitul de diviziune: cele infinite nu pot fi străbătute în timp finit. Deci, spaţiul
şi timpul ar fi divizibile la infinit.
Solomon Marcus propune rezolvarea paradoxului prin convergenţa şirului, plecând de la
intuiţia comună: viteza lui Ahile (“cel iute de picior”) este mai mare decât cea a broaştei şi,
experienţa ne dă mărturie că o va întrece după un interval finit de timp (chiar dacă acest interval
este foarte mare, adică orice valoare mare ar lua n ). Durata totală necesară lui Ahile pentru a
ajunge în poziţia S n este t2  ...  tn1 . Şirul de termeni t2  ...  tn1 nu tinde obligatoriu la infinit
când n creşte. În funcţie de t n , limita şirului poate fi infinită sau finită. Dacă este finită, va fi

5
 Micii MATEMATICIENI

egală cu t , atunci, după durata t , Ahile va ajunge broasca: “I-au trebuit omenirii multă vreme
pentru a ajunge, cu rigoarea necesară, la constatarea că: un şir crescător poate fi convergent ( 6 ”.
Putem continua raţionamentul lui Solomon Marcus: dacă limita ar fi infinită, atunci va
tinde către zero, deci distanţa se va micşora continuu (pentru orice n , cât de mare, n   ).
Problema pe care ne-o punem este următoarea: s-a soluţionat prin finit, chestiunea
incomodă a infinitului ? Ne vom plasa într-o perspectivă filosofică-matematică şi vom face apel
la două noţiuni centrale, care sunt implicite în încercările de mai sus: continuitatea şi derivata
(ultima fiind “personajul principal al calculului diferenţial” ( 7 ). Solomon Marcus sesizează
eroarea, (de care putem spune că se face “vinovat” şi G.W. Leibnitz), confundării continuităţii cu
derivabilitatea. De aici, avem acel infinit de diviziune continuă (“infiniţii mici actuali”).
Continuitatea ar avea avea proprietatea valorii intermediare între o etapă şi alta. Matematicianul
român îl aminteşte pe G. Darboux pentru care nu se trece de la o valoare la alta fără a se
parcurge toate valorile intermediare.
Însă, continuitatea (şi ne referim la şirul progresiv) presupune, pentru a nu cădea în
aporie, un interval mărginit, conţinându-şi ambele extremităţi. Dar, acel A din figura lui Leibnitz
este originea, adică ruptura continuităţii: ea generează continuitatea, fără a fi continuitate.
Ridicăm următoarea interogaţie: reducerea infinitului la finit nu intră în următoarele
paradoxe:
1. Acel   0 şi  1 nu este, în aparenţă un interval mărginit, deoarece în el însuşi întâlnim
acelaşi infinit actual ?
2. Creşterea progresivă, devenind mai mică decât  , pentru orice n oricât de mare, utilizând
diferenţa anm  an    , tinzând la zero, poate fi redusă la unitate. Tinderea relevă că zero
nu va fi atins, deci infinitul nu va fi finit, egal cu un număr.
3. Continuitatea însăşi nu presupune aceleaşi etape infinite intermediare, un continuum infinit ?
Ceea ce se uită este acea specificaţie a lui G. Cantor, preluată şi de P. Florenski: nu
infinitul este redus la finit, ci finitul poate fi înţeles în “planul infinitului”, schimbarea nelimitată
(infinitul potenţial) este posibilă doar dacă tinde către infinitul actual, care îi este limită şi nu către
finit !

NOTE:
1)
SOLOMON M ARCUS, ȘOCUL MATEMATICII, EDITURA ALBATROS, B UCUREȘTI, 1987, PAG. 215;
2)
G.W. LEIBNITZ, SCRIERI FILOSOFICE, TRADUCERE ÎN ROMÂNĂ A. N IŢĂ, EDITURA ALL, BUCUREŞTI,
2001, PAG. 80;
3)
A SE VEDEA, P AVEL F LORENSKI, STÂLPUL ŞI T EMELIA ADEVĂRULUI, TRADUCERE ÎN ROMÂNĂ E.
IORDACHE, EDITURA POLIROM, IAŞI, 1999, CAP XV ŞI XVII;
4)
IBIDEM , PAG. 311;
5)
SOLOMON MARCUS, OPERE CITATE, PAG. 215;
6)
IBIDEM , PAG. 220;
7)
IBIDEM , PAG. 246.

1)
PROFESOR DOCTOR ÎN FILOSOFIE,
COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

6
 Micii MATEMATICIENI

ASUPRA UNOR DEFINIŢII IMPROPRII

ÎN GEOMETRIA TETRAEDRULUI

OANA ALEXE (1
IOAN SĂCĂLEANU (2
În acest articol, vom arăta cum una dintre cele mai cunoscute noţiuni din geometria
tetraedrului, ne referim la centrul de greutate al unui tetraedru, este prezentată incorect şi incomplet
în unele manuale şi culegeri de geometrie clasică. Din această cauză mulţi elevi îşi formează o
percepţie greşită asupra acestei noţiuni atât de importantă şi care, de multe ori, intră în contradicţie
cu prezentarea aceleiaşi noţiuni făcut la fizică.
În unele manuale şi culegeri de probleme, se defineşte ca fiind centrul de greutate al
tetraedrului, punctul de concurenţă G al medianelor şi bimedianelor sale.
Vom arăta că şi această definiţie geometrică nu concordă cu realitatea fizică.
Vom determina centre de greutate (de masă) ale tetraedrului A1 A2 A3 A4 considerând pe rând:
1. vârfurile, ca puncte materiale cu mase egale: îl vom nota cu G1 ;
2. muchiile tetraedrului ca bare omogene de aceeaşi densitate; îl vom nota cu G2 ;
3. feţele tetraedrului ca plăci omogene de aceeaşi densitate; îl vom nota cu G3 ;
4. domeniul tetraedrului ca fiind un corp omogen; îl vom nota cu G4
Înainte de a determina condiţiile în care aceste centre de masă coincid cu centrul de greutate
geometric G , adică intersecţia medianelor şi a bimedianelor, vom face câteva consideraţii asupra
centrului de masă aşa cum este definit în mecanică şi asupra unor proprietăţi ale tetraedrului.
 Fie un sistem de puncte materiale Pi de mase mi . Asupra fiecăruia dintre aceste puncte va
   
acţiona forţa de greutate corespunzătoare Gi de forma Gi  mi  g , i  1; n , unde g este vectorul
 
acceleraţie gravitaţională orientat spre centrul pământului. Avem g  g   cu g  9,8 m / s 2 m

şi  , versorul verticalei locului, iar Gi  mi  g sunt greutăţile punctelor Pi , i  1;n . Punctul G
n  n 
  G  OP  m  OP
i i i i
definit prin relaţia vectorială: OG  i 1
n
 i 1
n
se numeşte centru de masă (baricentru).
 Gi
i 1
 mi
i 1

Această formulă ne arată că centrul G nu depinde de greutăţile punctelor şi nici de originea

reperului ales, ci doar de masele acestora şi de vectorii lor de poziţie.
 Spunem că P  p1 ; p2 ; p3 ; p4  este în coordonate baricentrice faţă de tetraedrul A1 A2 A3 A4 dacă
pi  VPA A A  :V A1 A2 A3 A4  , i; j;h;k   1;2;3;4 cu pi  0 sau pi  0 după cum Ai şi P sunt
j h k

de aceeaşi parte, sau nu faţă de planul feţei  A j Ah Ak  . Are loc p1  p2  p3  p4  1 .

    
o Vectorul de poziţie al lui P  p1 ; p2 ; p3 ; p4  este OP  p1  OA1  p2  OA2  p3  OA3  p4  OA4
o Prin bimediană a tetraedrului înţelegem segmentul cu extremităţile în mijloacele muchiilor
opuse, iar mediana tetraedrului uneşte un vârf cu centrul de greutate al feţei opuse.
o Cele patru mediane ale tetraedrului sunt concurente în G , mijlocul fiecărei bimediane, numit

7
 Micii MATEMATICIENI

centrul de greutate geometric al tetraedrului.

 1 1 1 1
1 Centrul de greutate geometric al tetraedrului are coordonatele baricentrice G  ; ; ;  .
4 4 4 4
2 Un tetraedru este echifacial dacă şi numai dacă ariile feţelor sale sunt egale (definiţia).
3 Un tetraedru este echifacial dacă şi numai dacă muchiile opuse sunt congruente.
1. Vectorul de poziţie faţă de un reper oarecare al centrului de masă G1 , al vârfurilor tetraedrului
4 
not   m  OP i
1    
dotate cu mase egale m1  m2  m3  m4  m este OG1  i 1
4 
  OA1  OA2  OA3  OA4
4

mi 1

Dar, rezultă conform 1 , că centrul de masă G1 şi centrul de greutate geometric G au aceleaşi
coordonate baricentrice; deci, coincid G1  G .
2. Să determinăm, acum, coordonatele baricentrice ale centrului de masă G2 . Se ştie că centrele de
masă ale muchiilor se află în mijlocul lor, atunci G2 poate fi considerat centrul de masă al
mijloacelor Aij   Ai A j  , al muchiilor sale, dotate cu mase proporţionale cu lungimile laturilor

sale aij  a ji  d  Ai ; Aj  , i  j  1;4 . Notăm suma lungimilor muchiilor tetraedrului cu

a 
1i j
aij . Atunci vectorul de poziţie al centrului de masă G2 , faţă de un reper oarecare este:
 
1  
  aij  OAij Înlocuim cu vectorul mediană OAij  OAi  OAj  şi dezvoltăm suma. Avem
OG2 
1i  j 4
. 2
 aij  
  4 a a a 
1i  j 4 că OG2 
1
2a 1i j 4

  aij  OAi  OAj   
i 1
ij ik

2a
ih
 OAi ,  i; j;k;h  1;2;3;4 .

Punctele G şi G2 coincid G  G2   ele au aceleaşi coordonate baricentrice, adică au loc:


 1 a13  a24  a23  a14
 a12  a13  a14   a 

 Scăzând prima egalitate din celelalte se obţine că: a23  a14  a12  a34 .
 2
 

 1 a12  a34  a24  a13
 a12  a23  a24   a

 2
 . Adunând toate cele trei egalităţi, obţinem că a13  a24  a24  a13  a13  a24 ,

 1
 a13  a23  a34   a

 2 de unde egalităţile de muchii: a23  a14 şi a12  a34 . Deoarece muchiile




1 opuse ale tetraedrului sunt congruente, rezultă, conform rezultatului din
 a14  a24  a34   a

 2
3 , că tetraedrul A1 A2 A3 A4 este echifacial.
Reciproc, dacă tetraedrul A1 A2 A3 A4 este echifacial, atunci muchiile opuse sunt egale, adică
a
a13  a24 , a23  a14 şi a12  a34 , de unde suma muchiilor care pornesc din fiecare vârf este ,
2
a
adică a12  a13  a14  a12  a23  a24  a13  a23  a34  a14  a24  a34  . Prin urmare,
2
1
coordonatele baricentice ale lui G2 sunt egale cu . Conform 1 rezultă că G2 şi G coincid.
4
Aşadar, am arătat că G2  G dacă şi numai dacă tetraedrul este echifacial.

8
 Micii MATEMATICIENI

3. Fie acum G3 , centrul de masă al tetraedrului având suprafaţa materializată ca o membrană

omogenă cu aceeaşi densitate. Suprafeţele celor patru feţe ale tetraedrului pot fi private
concentrate în I k , punctele de concurenţă ale feţelor  Ai Aj Ah , i; j;h;k   1;2;3;4 , având
masele direct proporţionale cu S k , ariile feţelor corespunzătoare. Atunci G3 poate fi considerat
ca centrul de masă al punctelor I k , k  1;4 .
 1   
 
4
Ţinând cont de OI k   OAi  OAj  OAh şi S   S k , atunci vectorul de poziţie al lui G3 este
3 k 1
4 
 S k  OI k
S 2  S3  S4  S1  S3  S4  S1  S 2  S4  S1  S 2  S3 
OG3  k 1
4
  OA1   OA2   OA3   OA4 .
3S 3S 3S 3S
S
k 1
k

S  Sk 1
Punctele G3 şi G coincid  au coordonate baricentrice egale   
3S 4
S1  S2  S3  S4  ariile feţelor sunt egale  tetraedrul este echifacial, conform lui  2 .
4. Vom arăta că centrul de masă G4 al tetraedrului materializat A1
ca un corp material omogen coincide cu centrul de greutate
geometric al tetraedrului. Considerăm tetraedrul secţionat cu N
A12 B
un plan variabil   paralel cu muchiile opuse  A1 A2  şi M
O
 A3 A4  ; secţiunea va fi un paralelogram MNPQ . P A4
De fapt, ne imaginăm tetraedrul fizic secţionat într-un A2 C A34
Q
număr mare de straturi; grosimile lor vor fi neglijabile şi vor fi A3
interpretate drept figure plane, în speţă paralelograme.
Centrul de simetrie O , al paralelogramului MNPQ
A1
coincide cu centrul de masă al “membranei omogene” MNPQ .
Este convenabil să privim pe O drept mijloc al liniei
mijlocii  BC  . Când planul   variază, punctele B şi C A12 B
O
descriu medianele  A1 A34  şi  A2 A34  ale feţelor tetraedrului în
aşa fel încât dreapta BC să fie mereu paralelă cu A1 A2 , iar A2 C A34
mijlocul O al segmentului  BC  descrie că mediana  A12 A34  a
triunghiului  A1 A2 A34 , adică o bimediană a tetraedrului.
Din punct de vedere fizic ne-am imaginat masa “paralelogramului” MNPQ concentrată în
“bara”de densitate liniară constantă BC . Astfel nu afectăm poziţia centrului de greutate al
tetraedrului considerându-l concentrate în placa triunghiulară A1 A2 A34 . Densitatea acestei plăci
nu mai este constantă, ci creşte proporţional cu distanţa la baza A1 A2 . Centrul de greutate nu este
afectat când concentrăm masa plăcii A1 A2 A34 într-o bară A12 A34 , iar densitatea liniară a sa nu mai
MN AB A O BC A O
este constantă. Din asemănări de triunghiuri avem:  1  12 şi  34 .
A3 A4 A1 A34 A12 A34 A1 A2 A12 A34

9
 Micii MATEMATICIENI

A3 A4  A1 A2
Atunci densitatea liniară a barei este direct proporţională cu MN  BC   A12 O  A34 O .
 A12 A34 
2

Prin urmare, densitatea este proporţională cu produsul distanţelor lui O la extremităţile A12 şi
A34 ale barei. Datorită simetriei densităţii liniare faţa de mijlocul G al bimedianei A12 A34 este
plauzibil, din punct de vedere fizic, să acceptăm că centrul de masă al barei al barei este mijlocul
ei G ; deci, în acest caz, punctele G4 şi G coincid.
În concluzie, cele patru centre de masă determinate anterior coincid dacă şi numai dacă
tetraedrul este echifacial.
Dacă tetraedrul ar fi definit din punct de vedere geometric ca fiind mulţimea formată din
reuniunea muchiilor sale, atunci ar fi normal este să se considere drept centru de greutate al
acestuia pe G2 şi nu pe G1  G4 .
Dacă tetraedrul ar fi definit din punct de vedere geometric ca fiind mulţimea formată din
reuniunea feţelor sale, atunci ar fi normal este să se considere drept centru de greutate al acestuia
pe G3 şi nu pe G1  G4 .

BIBLIOGRAFIE:

1. IOAN SĂCĂLEANU: GEOMETRIA TETRAEDRELOR. SFERE ASOCIATE, LUCRARE

METODICO -ŞTIINŢIFICĂ PENTRU OBŢINEREA GRADULUI I, 2004;
2. MIHAI M ICULIŢĂ, DAN BRÂNZEI: ANALOGII TRIUNGHI-TETRAEDRU, EDITURA
PARALELA 45, 2000;
3. DAN BRÂNZEI, SEBASTIAN ANIŢA, CONSTANTIN COCEA: PLANUL ŞI SPAŢIUL
EUCLIDIAN, EDITURA P ARALELA 45, 2000;
4. L. NICULESCU, V. BOSKOFF: PROBLEME PRACTICE DE GEOMETRIE, EDITURA TEHNICĂ,
1990;
5. C. IACOB: MATEMATICĂ APLICATĂ ŞI MECANICĂ, EDITURA ACADEMIEI, 1989;
6. A. HRISTIEV, V. FĂLIE, D. MANDA: FIZICĂ, MANUAL PENTRU CLASA A X-A, EDITURA
DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ, 1997;
7. C. SAVU, G. C ABA, E. TEODORESCU, D. POPOIU: MATEMATICĂ, MANUAL PENTRU
CLASA A VIII-A, EDITURA TEORA, 2004;
8. ION CHEŞCĂ, LIVIU PÂRŞAN: MATEMATICĂ, MANUAL PENTRU CLASA A X-A, EDITURA
ALL EDUCAŢIONAL, 2000.

1)
PROFESOR GRAD 1,
ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ PETRU RAREŞ” , HÂRLĂU
2)
PROFESOR GRAD 1,
COLEGIUL NAŢIONAL „ ŞTEFAN CEL MARE” , H ÂRLĂU

10
 Micii MATEMATICIENI

TRIUNGHIURI ISOPERIMETRICE

CONSTANTIN CHIRILĂ (1
În prezenta notă sunt expuse proprietăți ale triunghiurilor care au același perimetru, numite
triunghiuri isoperimetrice. Prima problemă tratează un caz particular relativ la aceste triunghiuri, iar
cea de a doua problemă este o generalizare care poate conduce la noi probleme interesante.
P ROBLEMA 1. Fie  ABC și notăm lungimile laturilor BC  a , AC  b , AB  c , cu r raza cercului
înscris, iar cu  aria triunghiului ABC . Considerăm triunghiul echilateral A' B' C' cu lungimea
abc
laturii l  și notăm cu r' raza cercului înscris triunghiului, iar cu ' aria sa. Să se arate că
3
r'  r .
DEMONSTRAȚIE: Notăm cu p şi p' semi-perimetrul  ABC , respectiv  A' B' C' . Din ipoteză
obținem că 2 p'  3l  a  b  c  2 p , prin urmare cele două triunghiuri sunt isoperimetrice. Atunci
2 2
r'  r  r'  p /  r  p   '      '      . Presupunem în continuare că ultima inegalitate are
2 2
loc și rescriem relația înlocuind explicit cu formulele ariilor celor două triunghiuri:  '      
2 4
 l2 3  2 1 a  b  c a bc a bc a cb bca

4
   p( p  a )( p  b )( p  c )   
16 27

2

2

2

2
.
 
abc
Împărțim ambii membri ai inegalității cu și obținem inegalitatea mediilor:
16
3
a  b  c   a  b  c  a  c  b  b  c  a  . Prin urmare presupunerea făcută este adevărată și are
27
loc inegalitatea cerută. Se observă că r'  r are loc dacă a  b  c .
***
Problema următoare este o generalizare a problemei 1.
P ROBLEMA 2. Fie n triunghiuri Ai Bi Ci , cu i  1, 2,3,...,n . Pentru fiecare  Ai Bi Ci notăm cu
Bi Ci  ai , Ai Ci  bi , Ai Bi  ci lungimile laturilor, iar cu ri , i şi si raza cercului înscris, aria,
respectiv semi-perimetrul corespunzător  Ai Bi Ci . Considerăm numerele w1 ,w2 ,...,wn   cu
n n n n
proprietatea că  wi  1 . Atunci numerele a   ai  wi , b   bi  wi , c   ci wi sunt lungimile
i 1 i 1 i 1 i 1
n
laturilor unui triunghi cu semi-perimetrul s   si wi , raza cercului înscris r și arie  . Mai mult, au
i 1
n 3 2
 13  n 
loc inegalitățile: 1 r  s    wi   ri 2  si   şi
2
 2      wi  1i 2  .
 i 1   i 1 
Demonstrațiile celor două inegalități se bazează pe formula lui Heron și inegalitatea lui Hölder. Se
1
observă că pentru n  3 și wi  , i  1, 2,3 se obține problema 1.
3

BIBLIOGRAFIE
1. PROBLEMA 4086, REVISTA DE MATEMATICĂ SCHOOL, S CIENCE AND MATHEMATICS, NR. 1, VOL.87, 1987

1)
PROFESOR GRAD 1,
COLEGIUL NAŢIONAL „ GARABET IBRĂILEANU” , IAŞI

11
 Micii MATEMATICIENI

ASUPRA COPLANARITĂŢII BICEVIENELOR ŞI

CONCURENŢA UNOR CEVIENE

IOAN SĂCĂLEANU (1
AUREL NEICU
Fie un tetraedru A1 A2 A3 A4 . Pentru orice elemente distincte i, j  1;2;3;4 considerăm
punctele M ij  Ai Aj , diferite de Ai şi Aj . Pentru orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 vom nota
dreptele ce trec prin punctele M ij şi M kh cu mij  mkh  M ij M kh , numite biceviene ale tetraedrului.
Pentru orice i; j;k;h  1;2;3;4 , vom considera următoarele şase plane distincte:
1  ij   Ai ; mij    Ai ; Aj ;mij    Ai ; Aj ;mkh    Ai ; Aj ; M kh    Aj ; Ai ;m ji    ji
 2  ik   Ai ;mik    Ai ; Ak ;mik    Ai ; Ak ;m jh    Ai ; Ak ; M jh    Ak ; Ai ;mki    ki
1  ih   Ai ;mih    Ai ; Ah ;mih    Ai ; Ah ;m jk    Ai ; Ah ;M jk    Ah ; Ai ;mhi    hi
Pentru orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 , din mij   ij , Ah
mkh   kh şi mij  mkh deducem că:
4 mij  mkh   ij   kh , M jh
M kh
notăm
Mih Bi
iar, din M kh  Ak Ah   Aj Ak Ah    Ai  şi A j   Ai  rezultă că O
Ak
Aj M kh   A  şi cum A j M kh   ij din 1 obţinem:
i
Mik
Ai M jk
5 Aj M kh   ij   Aj Ak Ah  .
Mij
TEOREMĂ: În condiţiile de mai sus, afirmaţiile sunt echivalente: Fig.1
i  bicevienele m12 , m13 , m14 sunt concurente sau paralele Aj

ii  pentru  i  1;4 fixat, cele trei ceviene Aj M kh ale feţei  Aj Ak Ah  sunt concurente sau paralele.
DEMONSTRĂM i   ii  :
 Dacă bicevienele m12 , m13 , m14 sunt concurente într-un punct O , atunci O  mij  mik  mih ,
pentru orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 . Deoarece avem incluziunile mij   Ai ;mij    ij ,
mik   Ai ;mik    ik şi mih   Ai ;mih    ih obţinem relaţia:
not
6   ij   ik   ih  Ai O  ai , pentru orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 .
 Dacă ai   A j Ak Ah  , atunci, ţinând seama de A j M kh   ij   A j Ak Ah  şi că ai   ij ,
obţinem că ai  Aj M kh , pentru orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 . Deci, cele trei
ceviene Aj M kh sunt paralele pentru i  1;4 fixat (fig.2).
 Dacă ai   A j Ak Ah   Bi  , atunci, folosind 5 şi 6  , obţinem că:
A j M kh  Ak M jh  Ah M jk   ij   ik   ih    Ai   ai   A j Ak Ah   Bi  (fig.1).
Deci, cele trei ceviene Aj M kh , Ak M jh şi Ah M jk sunt concurente, pentru i  1;4 fixat.
Prin urmare, pentru fiecare i  1;4 fixat, cele trei ceviene Aj M kh , Ak M jh şi Ah M jk ale
feţei  Ai  sunt concurente sau paralele, adică este adevărată afirmaţia din ii  .

12
 Micii MATEMATICIENI

 Dacă bicevienele sunt paralele, adică mij  mik  mih , pentru    alegere i; j;k;h  1;2;3;4
, atunci planele  ij ,  ik şi  ih se intersectează două câte două după drepte paralele cu mij .
not
Conform cu axioma paralelelor, aceste drepte concurente în Ai coincid. Deci,  ik   ij   ih  ai
şi ai  mij . Toate dreptele ai , a j , ak , ah sunt paralele cu mij ; deci, paralele între ele. Avem:
7  Aj M kh  Ak M jh  Ak M jh  Ah M jk   ij   ik   Ai    ik   ih   Ai   ai   Ai  .
 Dacă ai   Ai  , atunci Aj M kh  Ak M jh  Ak M jh  Ah M jk   şi, fiind situate în planul  Ai 
rezultă că Aj M kh  Ak M jh  Ah M kj , pentru i fixat.
 Dacă ai   Ai   Bi  , atunci, conform relaţiei 7  , avem: Bi  Aj M kh  Ak M jh  Ah M kj .
Prin urmare, pentru orice i  1;4 fixat şi orice alegere i; j;k;h  1;2;3;4 , cele trei
ceviene Aj M kh ale feţei  Ai  sunt concurente sau paralele.
În concluzie, este adevărată implicaţia " i   ii " .
DEMONSTRĂM ii  i  : Pentru orice i  1;4 fixat, propoziţia ii  se realizează în două alternative:
 dacă dreptele Aj M kh , Ak M jh şi Ah M ij sunt concurente în Bi , atunci punctul Bi  Ai este comun
notăm
planelor  ij ;  ik ;  ih . Deci,  ik   ih   ij  Ai Bi  ai .
 dacă dreptele Aj M kh , Ak M jh şi Ah M ij sunt paralele, atunci planele  ij ;  ik ;  ih se intersectează
două câte două după drepte paralele cu Aj M kh , deci paralele cu planul  Ai  .
Deci, intersecţia  ij   ik   ih este dreapta paralelă prin vârful Ai la planul feţei  Ai  .
notăm
Prin urmare, 8  ij   ik   ih  ai şi Ai  ai , pentru orice i  1;4 .
Dreptele ai , i  1;4 sunt două câte două coplanare şi toate necoplanare, căci altfel punctele Ai ,
i  1;4 ar fi coplanare, în contradicţie cu A1 A2 A3 A4 tetraedru. Folosind 4 şi 8 , obţinem:
9  mij  mik   ij   kh    ik   jh    ij   ik    hk   hj   ai  ah  a j  ak ;
10 mij  mih  ai  ak  a j  ah ; 11 mik  mih  ai  a j  ah  ak .
 Dacă dreptele ai , a j , ak sunt concurente în punctul O , atunci, din 9 , 10 şi 11 , deducem
că O  mij  mik  mih . Deci, bimedianele m12 , m13 , m14 sunt concurente în O .
4 
 Dacă ai  a j  ak  ah , atunci din ai   ij şi ak   kh rezultă că ai ai   ij   kh  mij . Analog,
se arată că mik  ai şi mih  ai , de unde bicevienele m12 , m13 şi m14 sunt paralele.
În concluzie, este adevărată implicaţia " ii   i " .

B IBLIOGRAFIE:
1. IOAN S ĂCĂLEANU: GEOMETRIA TETRAEDRELOR. SFERE ASOCIATE, LUCRARE METODICO -ŞTIINŢIFICĂ
PENTRU OBŢINEREA GRADULUI I, 2004;
2. M IHAI M ICULIŢĂ, D AN B RÂNZEI: ANALOGII TRIUNGHI-TETRAEDRU, EDITURA P ARALELA 45, 2000;

1)
PROFESORI GRAD 1,
AI COLEGIULUI NAŢIONAL „ ŞTEFAN CEL MARE” , HÂRLĂU

13
 Micii MATEMATICIENI

METODE DE DEMONSTRARE A PROBLEMELOR DE CONCURENŢĂ

IACOB GHEORGHE ( 1
TOMUȘ ADRIAN
Problemele de concurenţă sunt uşor de intuit folosind o construcţie riguroasă, dar situaţia
respectivă este mai dificil de demonstrat, necesitând raţionamente matematice, care de cele mai
multe ori nu sunt uşoare. Metodele de demonstrare a concurenţei folosind unicitatea mijlocului unui
segment, proprietăţile liniilor importante în triunghi sau utilizând reciproca teoremei lui Ceva ajută
profesorul şi elevii să aleagă mai uşor rezolvarea.
1. DEMONSTRAREA CONCURENŢEI FOLOSIND UNICITATEA MIJLOCULUI UNUI d1
D
SEGMENT . Pe dreapta d1 se identifică punctele A şi B , iar pe d 2 punctele O
A
C şi D , astfel încât  AB  şi CD  să aibă acelaşi mijloc. Metoda se poate B
C
folosi şi în situaţia când trebuie demonstrată concurenţa mai multor drepte. d2
EXEMPLUL1. Fie  ABC , înscris în cercul de centru O şi D punctul diametral opus lui A .
Paralelele prin D la AB şi AC intersectează cercul circumscris  ABC în E şi, A
respectiv, F , iar laturile AC şi AB în M şi, respectiv, N . Să se arate că F E
dreptele AD , CF , BE şi MN sunt concurente.
N
SOLUŢIE. ABDE şi ACDF sunt dreptunghiuri, căci au laturile opuse paralele şi
O M
un unghi drept. Deducem că BE şi CF sunt diametre, ce trec prin O .
B
Patrulaterul AMDN este paralelogram, de unde rezultă că MN trece prin C
mijlocul lui  AD  , adică O . Deci, AD , CF , BE şi MN sunt concurente în O . D
EXEMPLUL 2. Fie paralelogramul ABCD şi punctele E , F   BD  ,astfel încât  BE    EF    FD . Se
notează cu G  BC  AE , H  CD  AF , L  AB  CE , M  AD  CF . Să se A M D
demonstreze că AC , EF şi LH sunt concurente. F
L H
SOLUŢIE.Din ADE  BCF   AE   CF  ,iar ADF  BCE   AF    EC  , E
O

de unde obţinem că AECF este paralelogram şi atunci EF trece prin B G C

mijlocul O al diagonalei  AC  . Cum AF EC , obţinem că AHCL este paralelogram şi atunci LH
trece prin mijlocul O al diagonalei  AC  . Deci, dreptele AC , EF şi LH sunt concurente în O .
2. DEMONSTRAREA CONCURENŢEI FOLOSIND PROPRIETĂŢILE LINIILOR IMPORTANTE ÎN TRIUNGHI. Metoda
constă în a găsi un triunghi în care acele drepte sunt înălţimi, mediane, mediatoare sau bisectoare.
EXEMPLUL 3. În exteriorul  ABC , se consideră punctele distincte D , E şi F , astfel încât
AE  FA  BC , BD  FB  AC și DC  CE  AB . Să se demonstreze că perpendicularele duse din
D , E , F pe BC , AC și respectiv, AB sunt concurente. F A E
SOLUȚIE. Patrulaterele FBCA și ABCE sunt paralelograme, deoarece
 FB    AC  ,  FA   BC  ,  BC    AE  ,  AB   CE  . Conform axiomei H
B C
paralelelor, obţinem că F , A şi E sunt puncte coliniare, căci
FA  BC  AE . Analog, se arată că F , B şi D sunt coliniare, la fel ca şi
D, C şi E . Din FE || BC , FD || AC , DE || AB rezultă că înălțimile D
concurente ale FDE sunt perpendicularele duse din D, E, F pe BC, AC , respectiv AB .
EXEMPLUL 4. Diagonalele trapezului ABCD se intersectează în punctul I . Notăm mijloacele
bazelor AB şi CD , ale diagonalelor AC şi BD cu E şi F , D F C
respectiv cu G şi H . Punctele simetrice ale lui I faţă de G , I
respectiv H sunt I / şi I / / . Să se arate că, dreptele EF , HI / şi G H
I’’
I’ K
GI sunt concurente, iar 2  GK  KI , unde K  GI  HI .
// // // /

SOLUŢIE. Din simetriile din enunţ, rezultă că IG  GI / şi HI  HI / / . A E B

14
 Micii MATEMATICIENI

Atunci K este centrul de greutate al II / I / / , de unde IK este mediană a acestui triunghi şi, mai
mult, GH este linie mijlocie în II / I / / . Rezultă că GH  I / I , dar GH  AB , deci AB  I / I / / . Cum
IK trece prin mijlocul lui  I / I / /   E  IK . Deci EF , HI / şi GI / sunt concurente, iar 2  GK  KI / / .
 
3. DEMONSTRAREA CONCURENŢEI UTILIZÂND RECIPROCA TEOREMEI LUI CEVA
TEOREMA LUI CEVA. Se consideră un triunghi ABC şi trei drepte concurente AM, BM, CM care
intersectează suporturile laturilor triunghiului în punctele A’, B’ C’. Să A
A ' B B 'C C ' A
se demonstreze relaţia    1.
A'C B ' A C ' B B B’ M
DEMONSTRAŢIE. Aplicând teorema lui Menelaus triunghiurilor BB’C şi
C
A ' B CA B ' M A’
ABB’ cu transversalele AMA’ şi C’CM, obţinem    1,
A ' C AB ' MB C’
B ' C AC ' BM A ' B B 'C C ' A
   1 care înmulţite membru cu membru, ne dă    1.
CA C ' B MB ' A'C B ' A C ' B
RECIPROCA TEOREMEI LUI CEVA. Fie A’, B’, C’ trei puncte situate pe laturile (BC), (AC) şi (AB) ale
A' B B 'C C ' A A
triunghiului ABC, astfel încât    1, atunci dreptele AA’, BB’
A'C B ' A C ' B
CC’ sunt concurente. C' B’’
B’
DEMONSTRAȚIE. Din A '  ( BC ) , C '  ( AB) şi cum BC  AB  , rezultă că M
AA / și CC / sunt concurente într-un punct M . Presupunem că M  BB ' și B A’ C

fie B ''  ( AC ) astfel încât BB’’ trece prin M . Aplicând teorema lui Ceva și dreptele concurente AA/ ,
B " A CA ' BC '
BB / , CC / obținem că    1, relații care înmulțite cu relația din ipoteză, ne dă
B "C A ' B C ' A
B ' C B '' C
 , de unde B /  B / / . Deci dreptele AA/ , BB / și CC / sunt concurente.
B ' A B '' A
EXEMPLUL 5. Fie  ABC dreptunghic în A şi punctele C / şi B / , astfel încât CC /  AC , AC  CC / ,
BB /  AB şi BB /  AB . Să se arate că dreptele BC / și CB / se întâlnesc pe înălțimea AA / .
SOLUȚIE. Fie AB  B ' C  D și AC  C ' B   E . Avem: AB 2  BC  BA ' și A C
A ' B AB 2
AC 2  BC  CA ',   (1) (teorema catetei). B
D
E
A ' C AC 2
CC ' EC AC C
Cum ABE  CC ' E , rezultă    AC   CC ' , adică B A
AB EA AB
EC AC AD AC AC DA AC
 (2). Cum BB ' D  ACD, rezultă    AB    BB ' , adică  (3).
EA AB BD BB ' AB DB AB
A ' B EC DA R.t .Ceva
Înmulțind (1), (2) și (3), obținem că    1  dreptele BC / , CB / și AA / sunt concurente.
A ' C EA DB
CONCLUZIE. Problemele de concurență au un grad sporit de dificultate care rezultă din faptul
că redactarea conținutului nu ne sugerează metoda de rezolvare, ci suntem nevoiți a o descoperi,
uneori prin mai multe încercări.

BIBLIOGRAFIE:
[1] D. BRÂNZEI, S. ANIȚA, C. COCEA: PLAN ȘI SPAȚIU EUCLIDIAN, EDITURA ACADEMIEI, B UCUREȘTI, 1986.
[2] M. Ș. B OTEZ: PROBLEME DE GEOMETRIE, EDITURA T EHNICĂ, B UCUREȘTI, 1976.
[3] E. P ĂTRAȘCU: PROBLEME DE CONCURENȚĂ ȘI COLINIARITATE, EDITURA NEURON, FOCȘANI, 1995.

1)
P ROFESORI
AI LICEULUI TEHNOLOGIC “MIHAI BUSUIOC”, P AȘCANI

15
 Micii MATEMATICIENI

VIAŢA MATEMATICĂ ZONALĂ

Această rubrică conţine în acest număr informaţii despre:
o concursul MICII MATEMATICIENI , ediţia a X-a din 28 martie 2015 ;
o subiecte date la TESTAREA ELEVILOR de clasa a IV-a în vederea înscrierii în clasa a V a ;
o proiectul educaţional SUPER MATE;
o activităţi ale cercului de matematicǎ CLUBUL MATEMATIENILOR în anul şcolar 2014-2015.

CONCURSUL MICII MATEMATICIENI

RAPORT DE ACTIVITATE

Concursul „Micii Matematicieni” ediția a X-a, parte a Proiectului educaţional cu acelaşi

nume, s-a desfășurat în ziua de 28 martie 2015, la Colegiul Național ”Ștefan cel Mare” Hârlău,
activitate înscrisă în CAERI 2015 la A12 Domeniul științific poziția 914.
La concursul adresat elevilor din clasele III-VIII s-au înscris 321 elevi (din care 24 absenţi)
provenind din 19 de școli din Iaşi, Botoșani, Pașcani, Târgu Frumos, Hírlău, Belceşti, Cristeşti,
Deleni, Cotnari, Scobinţi, Cârjoaia, Maxut şi Pîrcovaci. Concursul dispune de un Regulament şi o
Metodologie de desfășurare, afișate și transmise anterior tuturor școlilor. Comisia a fost formată din
15 profesori și învățători propunători de subiecte, aparținând școlilor participante, 20 corectori
(comisie mixtă, formată din profesori provenind de la toate școlile participante), 20 de asistenți,
selectați din personalul colegiului. La deschiderea festivă a concursului au participat Prof. Univ. Dr.
Temistocle Bârsan de la Universitatea Tehnică Iași, coordonatorul revistei „Recreaţii matematice”-
Iaşi şi inspector de specialitate prof. Dr. Irina Caprariu, din partea ISJ Iaşi. Au fost formulate
subiecte pentru clasele III, IV, V, VI, VII, VIII. Elaborarea baremelor s-a făcut în timp util și a fost
afișată ca la orice concurs național la avizierul școlii. Odată cu demararea concursului a fost lansată
și Revista ”Micii Matematicieni” nr. VIII. Fiecare elev participant a primit o revistă și diplomă de
participare. Corectarea s-a făcut în aceeași zi. La ora 18,30 au fost afișate rezultatele, iar luni 31
martie 2015 au fost evaluate contestațiile. Atât subiectele, baremele cât și rezultatele finale se află pe
site-ul colegiului: http://colegiulharlau.info/MICIIMATEMATICIENI27042013/.
Pentru fiecare clasă au fost acordate premii I,II,III și mențiuni, totalizând 101. Elevii au
primit diplome și revista „Micii matematicieni”, premiile in bani provenind de la sponsorizările care
au spijinit concursul atât în acest an,cât și în anii precedenți.
Comisia de concurs a avut următoarea componență: coordonator concurs, prof. Aurel Neicu,
președinte executiv prof. Gheorghe Oancea, secretar prof. Ioan Săcăleanu, membrii prof. Ramona
Darie, prof. Iuliana Blanaru şi prof. Ionela Cristina Simionescu. Proba a durat două ore şi au
supravegheat profesori din colegiu.
Pentru elevii din clasa a IV-a care au acumulat minim 40 de puncte au fost rezervate de
Consiliul de administrație al colegiului şase locuri fără testare la clasa a V-a.
Concursul s-a bucurat de o detaliată prezentare în mass media locală și județeană, iar revista
”Micii matematicieni” a avut o distribuție națională, fiind solicitată de școlile care au trimis materiale
spre publicare, din alte județe ale țării.
Concursul și apariția revistei a avut ca sponsori: Asociația părinților ”Ștefan cel Mare” din
colegiu, Primăria orașului Hârlău, alte firme din oraș. Diplomele și revistele au fost realizate la
editura PIM Iași și Copy Center Hârlău. Revista Micii Matematicieni a fost distinsă cu Premiul
special la faza județeană a concursului de reviste școlare, secțiunea Științifică. Concursul a fost
popularizat în mass-media ,a avut impact la nivel național, în paginile sale regăsindu-se articole
semnate de profesori din învățământul universitar și preuniversitar din Iași, Arad, Braşov, Craiova,
Paşcani, Târgu Frumos, Hârlău.
PROF.AUREL NEICU,
DIRECTOR AL COLEGIULUI NAŢIONAL “ŞTEFAN CEL MARE”, HÂRLĂU

16
 Micii MATEMATICIENI

REZULTATELE CONCURSULUI MICII MATEMATICIENI , EDIŢIA A X-A,

HÂRLĂU, 28 MARTIE 2015

NR. PROFESORUL CLASEI PREMIUL

CRT
NUME ŞI PRENUME
ŞCOALA DE PROVENIENŢĂ PUNCTAJ
CL.
1 III TURBINCĂ GABRIEL ŞC .G. C ÎRJOAIA, C OTNARI COSTEA AURORA 54 I
2 III ROMAN RADU GABRIEL ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 52 II
3 III PAVĂL ANDREEA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 50 III
4 III POPUŢOAIA IONUŢ ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI CRAMARIOUC L IDIA 48 M
5 III DAVIDESCU Ş TEFAN ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 43 M
6 III M AFTEI TEODORA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 42 M
7 III M IHALACHE S ARA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 42 M
8 III APOSTOL D ARIA M ARIA L. T. M IRON C OSTIN , PAŞCANI SOROHAN MARLENA 40 M
9 III ROMAN ELENA ARIADNA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 40 M
10 III S TOICA DARIA ELENA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 40 M
11 III TCACI ALEXANDRU L. T. M IRON C OSTIN , PAŞCANI SOROHAN MARLENA 39 M
12 III GĂINĂ IULIAN ŞC. G. P ÎRCOVACI, H ÂRLĂU NEAMŢU MARIA -MONICA 38 M
13 III ANUŞCA ANDREI L. T. M IRON C OSTIN , PAŞCANI SOROHAN MARLENA 37 M
14 III RUSU I OANA L. T. M IRON C OSTIN , PAŞCANI SOROHAN MARLENA 36 M
15 III AVORNICESEI TEODOR ANDREI ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 35 M
16 III GĂINĂ M ARIA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 35 M
17 III B ANU ROBERT -ADRIAN ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI NOVAC MIRELA 34 M
18 III PETRIŞOR AMIRA ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI CRAMARIOUC L IDIA 34 M
19 III LEAGĂN ANA M ARIA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 33 M
20 III ACOSTIOAEI ALEXANDRA ŞC .G. G .IBRĂILEANU , TG . FRUMOS NANE OLGA 32,5 M
21 III B URDUJAN ADI IONUŢ ŞC. M AXUT -DELENI IACOB ANA 32 M
22 III COTUNOAEI DORU ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU SIMIONESCU MARIA 32 M
23 III PINTILIE ANDREI ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU SIMIONESCU MARIA 32 M
24 III PINTILIE TEODOR-DRAGOŞ ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI MIRON P ETRU 32 M
25 III PÎNZARU Ş TEFANIA LIC.TEH. M. B USUIOC, PAŞCANI COTUNA -P ANTAZI MARICICA 31 M
26 III B RUDARIU ALEXANDRU-FLORIN ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI MIRON P ETRU 30 M
27 III M IHĂILESCU ANDREI ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 30 M
28 III TOFAN ADINA ELENA ŞC. P. R AREŞ, HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 30 M
29 III HUŢUPAŞU PETRONELA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 29 M
30 III B ATINCU M IHAI ŞC. M AXUT-DELENI IACOB ANA 27 M
31 III OCHIANĂ S ABRINA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 27 M
32 III OPREA M ARIAN-ALEX ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI MIRON P ETRU 27 M
33 III TROFIN FLORIN ŞC. SCOBINŢI P AVEL T ATIANA 27 M
34 III TATARU ADRIAN-GABRIEL ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI NOVAC MIRELA 26 M
35 III IACOB DENIS ŞC. NR.17, B OTOŞANI CHIRILĂ SILVIEA 25 M
36 III M ACAROV LIVIA ŞC . I.C REANGĂ, TG . FRUMOS P AVĂL OLGA 25 M
37 III ACORNICESEI LUCIAN ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU NICULESCU CARMEN 24 M
38 III GĂINĂ OANA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 24 M
39 III M INICARU LUCA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU ONOFREI GABRIELA 24 M
40 III PAVEL OANA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU NICULESCU CARMEN 24 M
41 III M USCĂ S ABINA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU T EODORESCU V ASILICA 23 M
42 III ROBU DARIA ALEXANDRA ŞC. NR.17, B OTOŞANI CHIRILĂ SILVIEA 23 M
43 IV P RIGOREANU ALIN GABRIEL ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 58 I
44 IV IVANOVICI I ARINA EMA ŞC. ŞT. BÎRSĂNESCU, IAŞI B ÎZDAGĂ NECULAI 57 II
45 IV NECHIFOR ALEXANDRU ŞC. I. CANTACUZINO, PAŞCANI NOUR E UGENIA 46 III
46 IV BÎRLĂDEANU R AREŞ ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 45,5 M
47 IV DUMBRĂVEANU ALEXANDRU ŞC. NR.17, B OTOŞANI R ADA N ASTASIA 44,75 M
48 IV M ATEI EMMA GEORGIANA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 40,5 M
49 IV UNGUREANU N ARCISA M IHAELA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 40,5 M
50 IV M ACOVEI ALEXANDRU ŞC. I. C REANGĂ, T G. F RUMOS B OTEZATU M ARIA 39 M
51 IV DASCĂLU C EZAR ANDREI ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 38,5 M
52 IV Ş ALARIU IOANA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 38,5 M
53 IV CURCĂ M ARIUS ALIN ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU PÎRÎIALĂ O LGA 34,75 M
54 IV M ATEI TEONA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 34 M
55 IV V ORNICU D AVID ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 34 M
56 IV CHITIC IONELA D ENISA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 29,25 M
57 IV TINCU Ş TEFANA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU PÎRÎIALĂ O LGA 28 M
58 IV CURCĂ ALICE IONELA ŞC. P ÎRCOVACI , HÂRLĂU TROFIN ANCA 25,75 M

17
 Micii MATEMATICIENI
59 IV M ARICI IOANA B IANCA ŞC.G. NR .17, B OTOŞANI R ADA N ASTASIA 25,5 M
60 IV CIUBOTARIU DIANA ALEXIA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 24 M
61 IV BOUREANU LAURA M IHAELA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 23 M
62 IV M ĂRIUŢĂ GRIGORE D AVID ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 23 M
63 IV CUIBUŞ TEODOR ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU TOMULESEI M IHAELA 21,25 M
64 IV GAFINCU IOANA C EZARA ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU M UŞEI M ARIETA 20 M
65 IV P INTILIE EDI GABRIEL ŞC. P. R AREŞ , HÂRLĂU PÎRÎIALĂ O LGA 20 M
66 V PLEŞCAN M ATEI C OLEGIUL NAŢIONAL, IAŞI P OPA GABRIEL 60 I
67 V HREBENCIUC M IHAIL C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI P OPESCU CLAUDIA 48,5 II
68 V IONESCU IONUŢ C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI P OPESCU CLAUDIA 45 III
69 V AGAVRILOAE M ARINA ŞC.G. I. C REANG Ă, TG. FRUMOS GOŞMAN MARCELA 42,5 III
70 V B UCIUMANU ANA-M ARIA C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI F RĂSILĂ MIHAIL 37,5 M
71 V M OVILEANU VLAD C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI P OPESCU CLAUDIA 37,5 M
72 V ACIOCANESA B IANCA ŞC. NR . 17, B OTOŞANI CLIPA DANIELA 32,5 M
73 V PAIU COSMIN-GEORGE C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI F RĂSILĂ MIHAIL 30,5 M
74 V FRUNZA ALEXANDRU L. T. ION NECULCE, TG. FRUMOS T URNEA MIHAELA 29 M
75 V B ĂHNĂREANU ANDREEA S IMONA C. N. ŞT. CEL MARE, HÂRLĂU SĂCĂLEANU IOAN 28,5 M
76 V B OMPA ANDREI ROBERT C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI ANTON ADRIANA 25 M
77 V DUMITRACHE M ARIA C. N. ŞT. CEL MARE, HÂRLĂU SĂCĂLEANU IOAN 24 M
78 V S ANDU IOAN C RISTIAN C.N. ŞT. C EL M ARE, HÂRLĂU SĂCĂLEANU IOAN 24 M
79 V COSTAN ALEXANDRU-I ONUŢ C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI F RĂSILĂ MIHAIL 23 M
80 V DAVID CRISTINA ELENA ŞC.G. P. R AREŞ , HÂRLĂU CIOBANU P ETRONELA 23 M
81 V GABOR IASMINE C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI F RĂSILĂ MIHAIL 21,5 M
82 VI ENEA V ICTOR ROBERT L. T. I. NECULCE, TG. FRUMOS DOCA LAURENŢA 42,5 I
83 VI M AXIM ANDREEA L IC .T EH . M. B USUIOC, P AŞCANI IACOB M IHAI 23,5 M
84 VII VÎNTUR ANTONIA C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI CRĂCIUN DORINEL MIHAI 44 I
85 VII S CUTARIU IOANA ALEXANDRA C. N. ŞT. CEL MARE, HÂRLĂU OANCEA GHEORGHE 28 II
86 VII M IHĂILĂ M ARIA DENISA C. N. ŞT. CEL MARE, HÂRLĂU OANCEA GHEORGHE 21 III
87 VII TUDORACHE ALEXANDRA C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI P RICOP VASILE 20 M
88 VIII IOSUB M ARIAN ŞC .G. P. R AREŞ, HÂRLĂU RĂUŢU IOAN 45 I
89 VIII ROŞU R ADU ANDREI C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI M ACOVEI LIVIU 42 II
90 VIII ONOFREI TUDOR ŞC .G. P. R AREŞ, HÂRLĂU RĂUŢU IOAN 39,5 III
91 VIII M USTEAŢĂ ROBERT ANDREI C.N. Ş T. C EL M ARE , HÂRLĂU NEICU AUREL 38 M
92 VIII URDEA P AULA CRISTINA ŞC. GIMNAZIALĂ D ELENI PAVĂL T EODORA D ANA 34 M
93 VIII O LARU ANDREEA L. T. I. NECULCE, TG. FRUMOS DOCA LAURENŢA 32 M
94 VIII IVAN ALIN CONSTANTIN C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI POPESCU C LAUDIA 31,5 M
95 VIII P RICOP ANA L. T. I. NECULCE, TG. FRUMOS DOCA LAURENŢA 31 M
96 VIII V ICOL ŞTEFAN C.N. Ş T. C EL M ARE , HÂRLĂU NEICU AUREL 30 M
97 VIII CARP V ALENTIN ŞC. C ÎRJOAIA, COTNARI VASILIU ADINA 29,5 M
98 VIII P AVĂL M IHAI C.N. Ş T. C EL M ARE , HÂRLĂU NEICU AUREL 29,5 M
99 VIII M ARELE C ARINA IOANA C. N. M. SADOVEANU, PAŞCANI POPESCU C LAUDIA 27,5 M
100 VIII ICHIM OCTAVIAN M ARIAN ŞC. P ÎRCOVACI , HÂRLĂU R ĂILEANU ALINA 26,5 M
101 VIII TIMOFTE BIANCA L. T. I. NECULCE, TG. FRUMOS DOCA LAURENŢA 26,5 M

***
ZÂMBETUL ŞTIINŢEI
ÎN ACEASTĂ RUBRICĂ VOM TRECE ÎN REVISTĂ CÂTEVA ANECDOTE SEMNIFICATIVE ŞI AMINTIRI DIN VIAŢA CELOR MAI DE FRUNTE MATEMATICIENI .

D’ALE LUI DAVID HILBERT

(MATEMATICIAN GERMAN, 1862-1943)

Un aspirant prea sâcâitor l-a adus pe conducătorul său ştiinţific David Hilbert într-o stare,
încât acesta să-i spună:
"Duceţi-vă şi elaboraţi construirea unui poligon regulat cu 65 537 (= 216+1) de laturi".
Aspirantul s-a retras, ca să revină după 20 de ani de activitate cu construcţia în cauză
(actualmente ea se păstrează în arhivele din Gottingen).

18
 Micii MATEMATICIENI

SUBIECTELE CONCURSULUI MICII MATEMATICIENI

X-A, 28 MARTIE 2015
EDIŢIA A
ENUNŢURI. SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE

CLASA A III-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE):

1. 12 p Calculaţi valoarea numărului 3 a  5  b  12 : c , ştiind că: a  3: 3  9  4 : 3 ,
b  10  3: 5  4 : 8 12 : 2  8 şi c  14  6 : 5  3  15  6 : 7 1 .
2. 8 p Radu, Elena şi Maria se pregătesc pentru concursul Micii Matematicieni. Radu şi Elena au
rezolvat împreună 63 probleme, Elena şi Maria 73 probleme, iar Radu şi Maria 64 probleme.
Câte probleme a rezolvat fiecare copil ?
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
1. 10 p Elevii A , B , C , D şi E participă la o cursă de alergat. Ei sosesc, în această ordine, la
un interval de cinci minute. Să se calculeze timpul total realizat de cei cinci alergători, ştiind că
elevul A aleargă de două ori mai repede ca elevul E .
2. 10 p Într-un sat fermecat trăiesc ZÂNE, VRĂJITOARE şi SPIRIDUŞI. Fiecare creatură locuieşte
singură în casa sa. În ziua de Hallowen, Darius bate la 10 uşi şi observă că fiecare ZÂNĂ îi dă 3
bomboane, că fiecare VRĂJITOARE îi ia o bomboană, iar SPIRIDUŞII nu deschid. La primele 5
case, Darius a câştigat 8 bomboane, iar ultimele 5 nu a câştigat, dar nici nu a pierdut. În câte case
locuiesc SPIRIDUŞI, ştiind că a deschis acelaşi număr de ZÂNE şi de VRĂJITOARE. Justificaţi
fiecare afirmaţie făcută în redactarea rezolvării
SUBIECTUL III (20 PUNCTE):
1. 10 p În cinci vase se aşează 31 de lalele. În fiecare vas se găseşte un număr impar de lalele şi nu
există vase cu acelaşi număr de flori. Găsiţi două modalităţi diferite de aşezare a lalelelor în vase.
2. 10 p Descoperă regula şi completează numerele lipsă:
5 8
, , ,
16 4 1 36 6 2 64 8 2 45 5 3
SUBIECTE ELABORATE/MODIFICATE/SELECTATE
ŞI PROPUSE DE:
PROFESORII: MARIETA MUŞEI, MARIA CREŢU, MIRELA MUNTEANU, EMILIA OPREA
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE ŞI NOTARE.
I.1. Aflarea lui a  2 ... 2p; b  1 ... 3,5p; c  2 ... 3,5p. Finalizare: 3  a  5  b  c : 2  7 .......... 3p.
I.2. Aflarea dublului sumei:  200 ... 3p. Aflarea sumei  100 probleme ... 2p. Aflarea numărului
de probleme pentru fiecare copil: Radu  27 ; Elena  36 ; Maria  37 probleme ...............
31 p  3 p
II.1. Reprezentarea grafică sau scrierea relaţiilor: B  A  5 ; C  A  10 ; D  A  15 ; E  A  20 ;
E  2  A , de unde A  20 min ... 4p. Aflarea timpului fiecărui alergător: B  25 min , C  30 min ,
D  35 min , E  40 min ... 4 1 p  4 p . Calculul timpului total  150 min ............................... 2p.
II.2. Din faptul că numai zânele câştigă deducem că sunt cel puţin 3 zâne ...................................... 1p.
 Nu pot fi 4 sau 5 zâne întrucât ar câştiga  12 bomboane şi ar trebui să piardă mai mult de 4
bomboane, adică cel puţin 4 vrăjitoare  că ar fi mai mult de 8 case (fals) .............................. 2p.
Prin urmare, în primele 5 case sunt 3 zâne  9 bomboane  că trebuie să piardă 9  8  1
bomboană  1 vrăjitoare şi 1 spiriduş ........................................................................................ 2p.
 Pentru ultimele 5 case avem de analizat două situaţii:

19
 Micii MATEMATICIENI

 toate cele 5 case cu spiriduşi  pe total: 3 cu zâne, 1 cu vrăjitoare, 6 cu spiriduşi, fals ....... 2p.
 o casă cu o zână  trebuie pierdute 3 bomboane  3 case cu vrăjitoare şi 1 cu spiriduş .... 2p.
În concluzie, sunt 2 case locuite de spiriduşi ..................................................................................... 1p
III.1. Descompunerea numărului 31 în 5 numere impare diferite (ex. 1 ;3 ;5 ; 7 ; 15 şi 1 ; 3 ; 5 ; 9 ;
13). Pentru fiecare variantă corectă …………………………………………………… 25 p  10 p
III.2. Descoperirea regulii : 16 : 4  1  5 şi 36 : 6  2  8 … 6p. Identificarea numerelor lipsă
( 10 şi 12 ) : 64 : 8  2  10 şi 45 : 5  3  12 …………………………………………... 2 2 p  4 p

CLASA A IV-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE):

1. 8 p Stabiliţi dacă este adevărată afirmaţia: “Însumând produsul numerelor 11 şi 111 cu câtul
împărţirii 111 : 3 se obţine un număr mai mic decât 2016 cu dublul numărului 379 .”. Scrieţi
exerciţiul corespunzător afirmaţiei şi justificaţi prin rezolvarea exerciţiului.
2. 12 p Determinaţi numerele impare consecutive m , a , b şi c , în această ordine, din
egalitatea următoare:
 
3246  aa : a  m  bbb : b  777 : 7   7  333  55 : 5  3  2016 .
 
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
1. 8 p Într-o clasă sunt 32 elevi cu vârstele de 11 ani sau de 12 ani. Dintre ei, 12 au 11 ani, 12
sunt băieţi şi 11 fete au 12 ani. Aflaţi câte fete au 11 ani şi câţi băieţi au 12 ani.
2. 6 p Însumând trei numere obţinem anul în care suntem. Ştiind că al treilea număr este
diferenţa dintre primul număr şi al doilea mărit cu 7, iar primul număr este împătritul celui de-al
doilea mărit cu 15, aflaţi numerele.
3. 6 p Câţi copii are o familie, ştiind că un băiat are tot atâtea surori cât şi fraţi, iar fiecare soră
are fraţi de două ori mai mulţi decât surori.
SUBIECTUL III (20 PUNCTE):
1. 2 p Scrieţi cu cifre numărul, compus din unsprezece mii, unsprezece sute şi unsprezece unităţi.
2. În figura alăturată, în locul literelor trebuie puse cifrele nenule, fiecare o 2
singură dată, iar cifrele 1, 2 şi 3 sunt deja fixate. Ştiind că suma celor e d
patru numere de pe fiecare latură este aceeaşi, efectuaţi:
c
a) 3p calculul sumei a  b  c  d  e  f , fără a aşeza în figură nicio altă f

cifră nenulă, dintre cele şase care lipsesc; 1 a b 3

b) 9 p sumele a  b , c  d şi e  f ;
c) 6 p înlocuirea literelor cu cifrele corespunzătoare enunţului, astfel încât a  b , c  d şi e  f .
SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:
PROF. : MARIANA DÎRVARIU, GABRIELA ONOFREI, MARIA SIMIONESCU, MARIA TEREZA RUGINĂ ŞI IOAN SĂCĂLEANU
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE.
I.1. Exerciţiul 11 111  111 : 3  2016  2  379 ...1p. Aflarea produsului  1221 …2p; a câtului
 37  …2p; a sumei  1258 ...1p; a dublului  758 …1p. Găsirea valorii de adevăr
(A)........1p.
I.2. Aflarea lui m  11 ... 12x0,75p  9 p ; a  9, b  7, c  5 consecutive descrescător .......3x1p = 3p.

20
 Micii MATEMATICIENI

II.1. Aflarea numărului total de fete  20  ...2p; a numărului fetelor de 11 ani  9 .................…2p;
a numărului copiilor de 12 ani  20  …2p; a numărului băieţilor de 12 ani  9 ....................…2p.
II.2. Reprezentarea grafică a problemei ...5p. Aflarea numerelor : a  1011, b  249, c  755 .........3p
II.3. Aflarea numărului de băieţi (4) ...2p; a numărului de fete (3) ...2p; a numărului de copii (7) ...2p.
III.1. Numărul este 111000 11 00 11  12111 ......................................................................... 2p.
III.2.a. Calculul sumei a  b  c  d  e  f  4  5  6  7  8  9  39 ………..........…...…........…... 3p
III.2.b. Pe laturi avem: 1  a  b  3  3  c  d  2  2  e  f  1  S : 3 . Adunând egalităţile
obţinem S  1  a  b  3  3  c  d  2  2  e  f  1  12  39  51 .........................................6p
Aflarea sumelor a  b  13, c  d  12, e  f  14 …............……………………………………....... 3p
III.2.c. a  6, b  7, c  4, d  8, e  5, f  9 sau a  4, b  9, c  5, d  7, e  6, f  8 .................... 6p

CLASA A V-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE)

1. (14p) Fie numărul N  aaabbb .
a) Arătați că N se divide cu a00b .
b) Dacă a  b , arătați că N se divide cu 7, 11 și 13.
2
2. (6p) Aflați a 2015-a zecimală a numărului .
7
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
1. (10p) Determinați toate numerele de forma abc care împărțite la bc dau câtul 4 și restul bc  8 .
2. (10p) Fie x  7 2015  7 și y  92015  1 . Arătați că x și y au cel puțin trei divizori comuni,  1 .
SUBIECTUL III (20 PUNCTE):
n 6 n 5 n 4 n 3 n
1. (10p) Determinați valorile naturale ale lui n pentru care 3  3  3  2  3  4  3  xxxx .
x x
2 2 1  2 2  2 257
2. (10p) Determinați numărul natural x pentru care fracția este echiunitară.
2 258  2 256
SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:
PROFESORII: OANA ALEXE, TEODORA DANA PAVEL ŞI IULIANA BLANARU
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE.
I.1.a. Avem: N  aaa 100  bbb …3p. N  111 1000a  b  …2p. N  111 a00b a00b ….........2p
I.1.b. Dacă a  b  N  aaaaaa  111111a ...3p; 111111  3  7 1113  37 …3p. Finalizare ......1p
I.2. 2 : 7  0,  285714  ...2p; 2015 : 6  334 rest 1 ...2p; a 2015-a zecimală a numărului este 2 ….2p
II.1. abc  4bc  bc  8 …..........3p; 100  a  4  bc  8 ............3p; 25  a  bc  2 …................2p;
a  3  a  1, 2,3 …..............................1p; Numerele sunt: 127, 252 și 377 …..............................1p
II.2. Avem : U  7 2015   U  7 45033   U  73   3 …........…..2p; U  7 2015  7   0 ….............……2p
U  92015   U  9210071   U  91   9 ….........................2p; U  92015  1  0 ……….................……2p
Atunci x și y au cifra unităților egală cu 0  numerele se divid cu 2, 5 și 10 …………………. …2p
III.1. 3n  36  35  34  2  33  4   1111 x …...............3p; 3n 1111  1111 x  3n  x ….............2p;
x cifră, 1  x  9, x  M 3  x  3, 9 ……..................…3p; n  1, 2 …………………………..2p

21
 Micii MATEMATICIENI
x x
22 1
 2 2  2 257 x x
III.2. 258 256
echiunitară  22 1  22  2257  2258  2256 ………………………………..3p
2 2
x
2x
2  2  1  2256  22  1  2  ….3p ; 22  2256  2 x  256 ….......2p; 2 x  28  x  8 ………..2p

CLASA A VI-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE):

1. (10p) Biletul de intrare la un film costă 6 lei. Din lipsă de spectator, preţul biletului a fost redus şi
numărul spectatorilor a crescut cu 50% , încasările mărindu-se în acest fel cu 25% . Cu ce
procent s-a redus preţul biletului ?
x x
22 1  22  2257
2. (5p) Determinaţi numerele prime x pentru care fracţia este subunitară.
2258  2256
3. (5p) Fie A cel mai mare număr natural format din cifre nenule a căror sumă este 2015 . Aflaţi
restul împărţirii numărului A la numărul 101 .
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
1. 8 p Profesorul de matematică a desenat pe caietul lui Darius segmentul  AB şi îi cere acestuia
să-l măsoare. Uitând trusa geometrică acasă, Darius cel isteţ începe să-şi fabrice o riglă gradată
astfel: taie o panglică de hârtie atât de lungă cât segmentul  AB , apoi împătureşte panglica în
două, apoi panglica obţinută o împătureşte iar în două şi repetă operaţia de cinci ori. Alegând ca
unitate de măsură segmentul dintre două cute alăturate, Darius măsoară segmentul. Înainte de a-l
comunica profesorului, el “împrumută” rigla gradată în centimetri de la colegul său, Emilian şi îl
mai măsoară o dată. Constată cu uimire că a obţinut acelaşi rezultat. Care este lungimea
segmentului desenat  AB ? Justificaţi răspunsul.
2. (12p) Se consideră şapte puncte distincte şi coliniare în această ordine: A, B, C , D, E, F , H , astfel
încât D să fie mijlocul segmentului  AH  , iar BC 2  AB  CD , CD2  BC  DE , DE 2  CD  EF
şi EF 2  DE  FH . Demonstraţi că segmentele  AB ,  BC , CD ,  DE ,  EF  şi  FH  sunt
congruente.
SUBIECTUL III (20 PUNCTE):
1. Se consideră unghiul  AOB cu măsura de 1260 şi semidreptele OM1 , OM 2 , …, OM n1
interioare lui, astfel încât interioarele unghiurilor AOM1 , M 1OM 2 , …, M n1OB să fie
disjuncte două câte două, iar mAOM1   2 , m M 1OM 2   2 2  , …, m M n1OB  2n  .
0 0 0

a) (5p) Arătaţi că n  6 .
b) (5p) Dacă OM este bisectoarea AOM 4 , determinaţi măsura complementului  AOM .
2. (10p) Determinaţi toate dreptunghiurile cu lungimile exprimate în numere naturale, pentru care
aria şi perimetrul se exprimă prin acelaşi număr.
SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:
PROFESORII: GHEORGHE OANCEA, PETRONELA CIOBANU ŞI ADINA VASILIU
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE.
I.1. Notăm cu a , numărul de spectatori inițial şi cu b , procentul cu care a fost redus prețul ……..1p
25 15a
Atunci 6a reprezintă încasările inițiale ....1p, iar 6a   6a  sunt încasările finale …….1p
100 2

22
 Micii MATEMATICIENI

b 600  6b
Prețul după reducere este 6 
6  …...1p, iar numărul de spectatori final este
100 100
50 3a 600  6b 3a 15a
a a  ……………….…1p. Atunci are loc egalitatea   ……….....2p
100 2 100 2 2
600  6b 100
  5  600  6b  500  b   b  16,  6 % …………………………………......3p
100 6
x x x
I.2. Avem 2 2 1  2 2  2257  2258  2256 ………....1p  2 2  21  1  2256  22  1  2  ……….1p
x
 22  3  2256  3 ………....1p  2 x  256  x  8 ……….….1p  x  2,3, 4,5, 7 …………….1p
I.3. Din datele problemei  că A  11.............1
 ……..1p . Se observă că 1111  101*11 ………..1p
2015 cifre

A  1111 10 2011

 111110 2007
 ...  1111 103  111  101 11102011  102007  ...  103   101  10 …....2p
Se deduce că restul este egal cu 10 . ……………………..…………………...…………………….1p.
II.1. I tăietură:2 segmente …..1p ; II tăietură: 22 =4 segmente …1 p; III tăietură:23 =8 segmente
…...1p ; IV tăietură:24 =16 segmente …1p ; V tăietură:25 =32 segmente ..1p ;
AB  32segmente=32cm ..…1p
2 BC CD 2 CD DE
II.2. BC  AB  CD   …1p ; CD  BC  DE   …1p ; DE 2  CD  EF 
AB BC BC CD
DE EF EF FH BC CD DE EF FH
 ……1p ; EF 2  DE  FH   …1p ;      k …..1p ;
CD DE DE EF AC BC CD DE EF
AD  AB  BC  CD  AB  kAB  k 2 AB  AB 1  k  k 2  ……………………………………….2p ;
DH  DE  EF  FH  k 3 AG  k 4 AC  k 5 AB  k 3 AB 1  k  k 2  …………….2 p. Din AD  DH
 AB 1  k  k 2   k 3  AB 1  k  k 2   k 3  1  k  1 …….2p ; Finalizare …………………….1p
III.1.a. 2  22  ...  2n  2n1  2 …1p ; 2 n 1  2  126  2 n 1  128  27 …2p ; n  1  7  n  6 ...1p
III.1.b. m  AOM 4   2  4  8  16  30 ..2p ; m  AOM   m  MOM 4   15 ….1p 75 …2p
2y 2y  4  4 4 4
III.2.Laturile x , y  x  y  2  x  y  …1p  x    2   ...2p  
y2 y2 y2 y2
 y  2  D4  1, 2, 4  y  3, 4, 6 …3p ;  x  3, 4, 6 …2p ;  2 dreptunghiuri …………...2p

CLASA A VII-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE):

2 3 13
1. Numerele reale a , b şi c verifică relaţiile:   .
a b a c b c
a) 5 p Demonstraţi că dacă a  b  c  0 , atunci a  b  c  0 .
5 p Dacă în plus avem că a  b  a  c  b  c   1000 , calculaţi  a  b  c  90
2015
b) .
1  2  3  ...  2013
2. Se consideră numărul real a  2015  .
1  3  5  ...  2013
a) 5 p Demonstraţi că a.

23
 Micii MATEMATICIENI

b) 5 p Aflaţi restul împărţirii numărului S  a 0  a1  a 2  ...  a 2015 la numărul 31.

SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
1 1 2
1. 10 p Demonstraţi că ecuaţia   are
x  1007 2014  x  1007 x  2014  x
2015 soluţii în mulţimea numerelor întregi.
2. a) 5 p Demonstrați că media geometrică a două numere reale pozitive este mai mică decât
media aritmetică a acestora.
30 56 72 90 110 132
b) 5 p Arătați că 11

15

17

19

21

23
3 .

SUBIECTUL III (20 PUNCTE):

 
1. Se consideră triunghiul ABC cu m  A  50 , m  C   60 . Se construiește punctul D BC
astfel încât  CAD   BCA . Pe prelungirea lui AD se ia un punct E astfel încât EB  BD și
F   AD  astfel încât BF  BD .
a) 5 p Arătați că BE  AC .
b) 5 p Arătați că
A, F , B, C sunt vârfurile unui trapez isoscel.
2. În trapezul ABCD de baze AD, BC avem BC  2 AD , punctul M mijlocul lui BC și N mijlocul
lui AD . Notăm  P  AM  BN și Q  NC  MD . Arătați că:
a) 5 p PQ  BC
2
b) 5 p PQ  AD .
3
SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:
PROFESORII: AUREL NEICU, MIHAELA TURNEA ŞI RAMONA DARIE
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE.
2 3 13 9
I.1.a.    …..1p; a  b  2k , b  c  13k , a  c  3k , a  b  c  9k …...1p;
ab ac bc abc
a  4k , b  6k , c  7 k …1p. Pentru k  0 avem a  0, b  0, c  0 ceea ce contrazice ipoteza ..…1p.
Pentru k  0 avem a  0, b  0, c  0 ceea ce verifică ipoteza și a  b  c  0 ………................……1p
I.1.b. Înlocuind a, b, c obținute la punctual a) obținem a  b  b  c  c  a  10k 2 ………................2p
2015
k  10, a  40, b  60, c  70, a  b  c  90 ………..……2p;  a  b  c  90   0 ………..…..1p.
2013  2014
I.2.a. Formula lui Gauss: 1  2  3  ...  2013   2013 1007 ….....................................2p
2
2014 1007 2013 1007
şi 1  3  5  ...  2013   1007 2 ....2p a  2015   2015  2013  2 …..1p
2 1007
I.2.b. S  1  2  1  2  22  23  24   26  1  2  22  23  24   ...  22011  1  2  2 2  23  24  ….....3p
S  1  13   2  26  ...  22011   restul este r  1 …………………………………..........………….2p
II.1. Condițiile de existență: x  0, 2014  x  0 , de unde 0  x  2014 ….3p; x număr întreg 
x  1007 2014  x  1007 x  2014  x
x  0,1, 2,..., 2014 …..2p; Obținem   ……3p.
x  1007 1007  x x  1007
 identitatea 0 = 0 adevărată pentru    x  0,1, 2,..., 2014 care conține 2015 elemente .............2p

24
 Micii MATEMATICIENI

a b a b 2
II.2.a. mg  ab , ma  ....2p. Arătăm ab   2 ab  a  b  a  b  0  A ...3p
 
2 2
5  6 11 7  8 15 8  9 17 9  10 19
II.2.b. Din a)  30   ; 56   ; 72   ; 90  
2 2 2 2 2 2 2 2
10  11 21 11  12 23
110   ; 132   …...............................................................................…3p
2 2 2 2
30 56 72 90 110 132 1 1 1 1 1 1
            3 ……………............……......2p
11 15 17 19 21 23 2 2 2 2 2 2
III.1.a.  ACD, BDF echilaterale,  DBE isoscel.…......2p; DFB  DAC , EA secantă și

dreptele BF , AC  BF  AC ....1p ; m  DBE   30 , m  DBF   60, m  EBF   90 .........1p
BE  BF , BF  AC  BE  AC ………………..………………..…………………............………1p
III.1.b. BF  AC  BFAC trapez ...2p; AF  AD  DF  DC  DB  BC  BFAC trapez isoscel...3p
III.2.a. BC  2 AD  2 BM  2MC ...............1p; 2 AN  2 ND  AD  BM  MC …......................1p;
AN NP AP 1 NQ ND DQ 1
BMP NAP     …...1p;  NQD CQM     …...1p;
BM BP PM 2 QC CM MQ 2
MP MQ
  PQ  AD  BC folosind teorema lui Thales …………………............……………….1p
PA DQ
MP MQ PQ
III.2.b. PQ  AD MPQ MAD ………..............…1p;   …...............…1p
MA MD AD
AP 1 PM 2 PM 2 PQ 2 2
     ……….…........…..2p;   PQ  AD ……...….……1p
PM 2 AP 1 MA 3 AD 3 3

CLASA A VIII-A: ENUNŢURI

SUBIECTUL I (20 PUNCTE):

1. Se consideră numerele reale a şi b, astfel încât a  b . Demonstraţi
2a  b 2a  b 6b 2
a) (5p) egalitatea:   4 2 .
a b a b a  b2
2a  b a  ba  b 1 2a  b
b) (5p) inegalitatea:    6
ab b2 6 a b
2. Se consideră numerele reale x şi y cu proprietăţile: x  y  x  y şi x  2015 . Demonstraţi că:
a) (5p) este adevărată egalitatea:  x 1 y 1  1 ;
1
b) (5p) partea fracţionară a numărului y este mai mică decât .
2014
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
 2x 4 x  12 x 2   4
1. Fie expresia E  x    2   2   x  .
 x  2 x  x  3 x  2 x  2 x  2 x    x 
a) (5p) Să se afle valorile lui x pentru care expresia este bine definită.
b) (5p) Aduceţi expresia la forma cea mai simplă.
c) (5p) Calculaţi E (1)  E (3)  ...  E (2015).

2. (5p) Arătaţi că numărul x  7  2 3  2 2  4  2 3  7  4 3 este natural.

25
 Micii MATEMATICIENI

SUBIECTUL III (20 PUNCTE):

1) Fie paralelogramul ABCD cu m A  60 . Pe perpendiculara în C pe planul (ABC) se ia punctul P.
0

a) (5p) Demonstraţi că ( PBC )  ( PBD ) dacă şi numai dacă AB  2  BC .

b) (5p) Dacă AB = 2a, BC = a şi PC  a 3, aflaţi d  A,  PBD.
2) Se consideră cubul ABCDA B C D  de muchie a şi tetraedrul DA BC .
V
a) (7p) Arătaţi că cub  3.
VDABC 
b) (3p) Dacă VDABC   576 cm3 , aflaţi a şi apoi aria totală a cubului.
SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:
PROFESORII: CRISTINA MACOVEI, BOGDAN DORNEANU ŞI IOAN SĂCĂLEANU
SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE.
I.1.a. Aducerea la același numitor .........2p. Desfiinţarea parantezelor ….....2p. Finalizare …......…1p
2 2
I.1.b.Utilizarea rezultatului a)…1p; 36b 4   a 2  b 2   2  a 2  b 2   6b 2 ...2p;  6b 2  a 2  b 2   0 ....2p;
I.2.a.  x  1   y  1  x  y  x  y  1 …........2p;  x  1   y  1  x  y  x  y  1  1 ……...…3p
1 1 1
I.2.b. Din a)  y   1 …......2p;  y  ……..2p; x  2015   y  ….........…1p
x 1 x 1 2014
II.1.a. x 2  2 x  0  x  0, x  2 ........1p;  x  3 x  2  x  2   0  x  3, x  2, x  2 .............1p;
x 2  2 x  0  x  0, x  2 …… . ....1p; x  0 ……....1p. Finalizare x   \ 3; 2;0; 2 …… .... 1p
 2 4 x  x2  4
II.1.b. E  x        .......1p; Aducerea la același numitor … ............... . .1p
 x  2  x  2  x  2  x  2  x

Calcul paranteză …………..1p; Simplificări …….....… .1p. Finalizare E  x   x ……………… ..1p

II.1.c. E 1  E  3  ...  E  2015   1  3  ...  2015 ..........1p; Calculul sumă S  10082 ……........4p

3 3  3 1  3 3
II.2. 63 3 
2
42 3   2 2
…..................................................................2p;

2 3 3
74 3  2  3  2  3  2  3 ...2p; 7  2 3  2 2 
2
 7  2 3  6  2 3  1  …1p

DB   PBC  
III.1.a.  PBC    PBD   DB   PBC  …..............2p;   DB  BC
BC   PBC  
……......... .1p

m  A   60  m  C   60   DC
  m  BDC   30 ……….1p;  BC   AB  2 BC . ...................... . 1p
DB  BC  2
AB  2a   ADB dr PC  A ABD a3
III.1.b.   AB  2 BC   …...............2p; VPABD   …........…1p;
BC  a   PBD dr 3 2
h  A PBD 2
ha 3 a 3
VPABD  VAPBD   ….....................1p; h  d  A,  PBD    …............................…..1p
3 3 2
III.2.a. Demonstrează DABC tetraedru regulat…................1p; Calcul volum cub:V  a 3 ……….1p
a3
Calcul volum tetraedru: V  …..........................................2p. Finalizare …..................................1p
3
III.2.b. a  12cm ……………………………..3p; At  867cm 2 …………………………….........………...2p

26
 Micii MATEMATICIENI

TESTAREA ABSOLVENŢILOR DE CLASA A IV-A

ÎN VEDEREA ÎNSCRIERII ÎN CLASA A V-A

VARIANTA NR. 1,
23 MAI 2015

SUBIECTUL I (30 PUNCTE):

Aflaţi suma şi produsul numerelor :
a  6  38  65 : 3  50 :10 2 ;
b  2015  2015 : 5 17 : 29 1 ,
c  9  2 96 : 4  108 : 9 10  2 :10 : 6 .
SUBIECTUL II (20 PUNCTE):
Să se afle valoarea necunoscutelor din egalităţile :
a) 8 puncte 2016 : 3  a7  42  7
b) 12 puncte 3 8 a  72 : 8  234  703  2 .
SUBIECTUL III (26 PUNCTE):
1. 10 puncte Alin are de citit o carte care conţine 100 pagini. El citeşte o pagină în 5 minute
şi, în fiecare zi, citeşte câte o jumătate de oră. În câte zile termină de citit cartea ?
2. 16 puncte Darius se urcă pe un cântar ţinând în mână ghiozdanul şi o sacoşă plină.
Cântarul indică 56 kg. Câte kilograme are Darius împreună cu ghiozdanul, ştiind că
ghiozdanul şi sacoşa au împreună 16 kg, iar sacoşa este mai grea cu 4 kg decât ghiozdanul ?
SUBIECTUL IV (14 PUNCTE):
Anul înființării Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Hîrlău este reprezentat de un număr de
patru cifre impare distincte. Știind că cifra miilor este cel mai mic număr natural nenul, că
diferența dintre cifra zecilor și cea a unităților este 2, iar suma dintre cifrele sutelor, a zecilor
și unităților este 17, să se afle câți ani „aniversează” Colegiul în anul 2016.

VARIANTA NR. 2,
23 MAI 2015

SUBIECTUL I (30 PUNCTE):

1. Calculaţi: 4  4 4  4  44  4 : 4 : 4  4 4  4 : 4 4 .
2. Dacă a  b  86 , b  c  117 şi a  c  99 , să se calculeze produsul c  a  c  bb  a  .
SUBIECTUL II (25 PUNCTE):
Să se afle valoarea necunoscutelor din egalităţile :
a) a  3 : 2012  2012 : 2013  2013 : 2014  2014  2015 ;

b)  420  2 45 : 37  7 b : 4 4 1  25 .

27
 Micii MATEMATICIENI

SUBIECTUL III (25 PUNCTE):

1. Cinci copii au participat la o testare, obţinând în total 540 puncte. Dacă fiecare ar mai fi
primit acelaşi număr de puncte, ar fi avut: 102, 103, 118, 129, respectiv 133 puncte. Câte
puncte a avut fiecare copil ?
2. Pe o păşune sunt mai multe animale. Un copil, trecând pe acolo, îl întreabă pe paznic :
- Sunt 100 de animale ?
- Nu, răspunse paznicul. Ca să fie 100, ar mai trebui un animal. Ele sunt o parte viţei, de
patru ori mai multe oi şi de şase ori mai mulţi miei decat viţei. Socoteşte tu câţi viţei sunt,
câte oi şi câţi miei.
SUBIECTUL IV (10 PUNCTE):
Un număr natural adunat cu jumătatea sa, cu sfertul său şi optimea sa dă 30. Aflaţi numărul

VARIANTA NR. 3,
23 MAI 2015

SUBIECTUL I (28 PUNCTE):

1. Se consideră următoarele afirmaţii :
a) Jumătatea numărului 946 este 473 ;
b) Diferenţa numerelor 200 şi 36 este 164 ;
c) Suma numerelor 13278 şi 22 este 13300 ;
d) Câtul numerelor 2015 şi 6 este 338 ;
e) Produsul numerelor 103 şi 7 este 721.
Verificaţi afirmaţiile şi descoperiţi propoziţia falsă.
2. Efectuaţi : 147   7155 : 7  55 4  36 : 6
SUBIECTUL II (26 PUNCTE):
Determinaţi termenul necunoscut din egalităţile :
a) 2015  a  1007
b) b  2016 : 3 2 10 3  2004 ;
c) 657 : c  9 .
SUBIECTUL III (20 PUNCTE):
1. Un rând de elevi este organizat astfel : la capete câte un băiat, între oricare băieţi consecutivi
sunt aşezate două fete, iar numărul fetelor este cu 9 mai mare decât numărul băieţilor. Câţi
băieţi sunt în şir ?
2. Mama, tata şi bunicul au împreună 138 de ani.
a) Câţi ani aveau împreună în urmă cu 5 ani ?
b) Dacă tatăl are cu 3 ani mai mult decât mama, iar bunicul cu 27 de ani mai mult decât tatăl,
aflaţi vârstele fiecăruia.
SUBIECTUL IV (16 PUNCTE):
Determinaţi toate posibilităţile pe care le pot lua valorile lui a şi b din egalitatea :
a b  264 : 3  20 5 16  44 .
 

SUBIECTE ELABORATE / MODIFICATE / SELECTATE ŞI PROPUSE DE:

IOAN SĂCĂLEANU, AUREL NEICU, GHEORGHE OANCEA ŞI RAMONA DARIE

28
 Micii MATEMATICIENI

PROIECTUL EDUCAŢIONAL
“SUPER MATE”
A fi profesor înseamnă, înainte de toate, a găsi metode și mijloace de a atrage elevul, dând la o
parte rutina și strategiile didactice uzate. De aceea, consider că PROIECTUL EDUCAŢIONAL ,,SUPER
MATE” desfășurat la ȘCOALA GIMNAZIALĂ ,,PETRU RAREȘ,, Hîrlău, a reușit să atragă elevii spre
matematică prin implicare și stimulare.
Anul școlar 2014-2015 a fost un an bogat, plin de realizări, pentru care le mulţumim
învăţătorilor şi profesorilor de la Şcoala Gimnazială ,,Petru Rareş”Hîrlău, participanți la proiect:
PROF. M ARIANA C HELARU, PROF.LUMINIŢA MUŞEI, PROF. VASILICA TEODORESCU , PROF.
PETRONELA CIOBANU , PROF. VASILE ROZNOVĂŢ , PROF. B OGDAN DORNEANU , PROF. ADRIANA
MELINTE, PROF. MIHAELA TOMULESEI, PROF. MIRELA MUNTEANU ( ŞC. ,,PETRU RAREŞ”
HÂRLĂU) ŞI PROF. GEORGETA ROPCEANU (ŞC. SLOBOZIA).
Ne mândrim cu rezultate deosebite obţinute şi anul acesta la concursurile la care au participat
elevii noştri, atât pe plan local, cât şi judeţean sau național:
CONCURSUL ,,MICII MATEMATICIENI”organizat de Colegiul Național ,,Ştefan cel Mare”,
CLASA A III-A: A: Roman Radu (P2); Pavăl Andreea (P2); Davidescu Ștefan (M); Roman Elena (M);
Găină Iulian (Pîrcovaci) (M); Burdujanu Ionuț (Maxut) (M); Batincu Mihai (Maxut) (M); Ochiană
Sabrina (M); Găină Oana (M); B: Maftei Teodora (M), Stoica Daria (M), Găină Maria (M),
Leagăn Ana Maria (M); Mihăilescu Andrei (M), Tofan Adina Huțupașu (M), Petronela Mînicaru
Luca (M), C: Cotunoaie Doru (M), Pintilie Andrei (M), D: Acornicesei Luciana (M).
CLASA A IV-A: B: Matei Teona (M), Măriuță David (M), Cuibuș Teodor (M); Șalaru Ioana (M),
Vornicu David (M), C: Curcă Alin (M); D: Prigoreanu Alin-Gabriel (P1); Bîrlădeanu Rareș (M),
Ungureanu Narcisa (M), Dascălu Cezar (M), Chitic Denisa (M).
CONCURSUL ,,PRÂSLEA CEL ISTEȚ”. CLASA A III-A: A: Davidescu Ștefan (P1), Roman Radu
(P1). B: Leagăn Ana-Maria (P1), Mihăilă Mihai (P1).
GAZETA MATEMATICĂ JUNIOR. ETAPA I: CLASA A III-A: A: Davidescu Ștefan (P1); Roman
Radu (P1); Pavel Andreea (P2); Gavrilescu Sebastian (P3); Ochiană Sabrina (P3); Mihalache Sara
(P3); Roman Elena (M); Teodorescu Alexandru (M); B: Mihăilă Mihai (P3); Mihăilescu Andrei (P3);
Găină Maria (P3); Maftei Teodora (M); Mînicaru Luca (M); Stoica Daria (M); C: Cotunoaei Doru
(P1); D: Ciubotariu Mihnea (M). CLASA A IV-A: D: Chitic Denisa (P1); Dascălu Cezar (M);
Opincă Larisa (M). ETAPA A II-A: CLASA A III-A: A: Davidescu Ștefan (P1); Gavrilescu Ștefan
(P1); Roman Elena (P1); Mihalache Sara (P1); Ochiană Sabrina (P1); Roman Radu (P1); Pavăl
Andreea (P3); Teodorescu Alexandru (M); B: Găină Maria (P1); Leagăn Ana-Maria (P1); Maftei
Teodora (P1); Mihăilă Mihai (P1); Mînicaru Luca (P1); Stoica Daria (P1); Tofan Adina (P2); Rugină
Mateea (P3); C: Cotunoaei Doru (P1); Ursache Andreea (P1); Marin Mădălina (P3).
CLASA A IV-A: B: Șalaru Ioana (P3); Cuibuș Teodor (M); D: Dascălu Cezar (P1); Prigoreanu Alin
(P3); Chitic Denisa (M).
CONCURSUL ,,DIMITRIE POMPEIU”. CLASA A III-A: A: Roman Radu (M1), Mihalache Sara
(M+PS), Davidescu Ștefan (M+PS), Roman Elena (M+PS), Gavrilescu Sebastian (M+PS).
CONCURSUL ,,FII INTELIGENT LA MATEMATICĂ”. CLASA A III-A: A: Davidescu Ștefan (P1);
Mihalache Sara (P1); Roman Elena (P1); Roman Radu (P1); Pavăl Andreea (P2); B: Leagăn Ana-
Maria (P1), Mihăilă Mihai (P1). C: Cotunoaei Doru (P1); Ursache Andreea (P2).
CONCURSUL ,,COMPER”. CLASA A III-A: (CALIFICAŢI ÎN FINALĂ) B: Leagăn Ana - Maria
(100P), Mihăilă Mihai (100 P); D: Ciubotariu Mihnea (100P).
CONCURSUL ,,FLORICA T. CÂMPAN”. CLASA A III-A: C: Cotunoaei Doru (M).

P ROF. ÎNV.PRIMAR M IRELA M UNTEANU,

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,PETRU RAREŞ ”
COORDONATOR - CENTRUL NR. 6 - HÂRLĂU

29
 Micii MATEMATICIENI

CLUBUL MICILOR MATEMATICIENI

Vom prezenta activitatea cercului CLUBUL MICILOR MATEMATICIENI şi rezultatele obţinute de unii membri ai
cercului în anul şcolar 2014-2015, activitate desfăşurată pe următoarele coordonate de referinţă:

1. PREGĂTIREA CONCURSURILOR ŞCOLARE PRIN REZOLVAREA PROBLEMELOR PROPUSE ÎN DIVERSE REVISTE.

Astfel, unii membri ai cercului au apărut la RUBRICA REZOLVITORILOR în revistele :

GAZETA MATEMATICĂ, BUCUREŞTI
CLASA A V-A (PROF. ÎNDRUMĂTOR IOAN SĂCĂLEANU): Chiriac Maria Denisa; Dumitrache Maria; Alexa Sami; Cuibuş
Codruţ; Bran Ionuţ Alexandru; Gheorghină Teodora; Blaga Ştefania Gianina; Spinei Irina-Maria; Mihăilă Alexandru;
Sandu Ioan Cristian şi Curcă Florin-Alexandru.
CLASA A VIII-A (PROF. ÎNDRUMĂTOR AUREL NEICU): Musteaţă Robert Andrei; Duhan Dragoş; Petcu Stelian; Moraru
Eduard; Florişteanu Bianca; Bezedică Robert; Maticiuc Cosmin; Pavel Mihai; Deleanu Radu şi Vicol Ştefan.

2. DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV PRIN CREAREA DE NOI PROBLEME.

Concursul de creaţie matematică CEA MAI FRUMOASĂ PROBLEMĂ-2015 oferă posibilitatea elevilor de a-şi
dezvolta potenţialul creativ şi de a propune probleme originale. Au răspuns invitaţiei elevii : PAVEL OANA(CL. A III-A -
M), PRIGOREANU ANDREI (CL. A IV-A-M), CURCĂ ALIN(CL. AIV-A) şi ROŞU-PAŞCU PARASCHIVA(CL. A IV-A).

3. REZULTATE OBŢINUTE LA CONCURSURI (PREMII ŞI MENŢIUNI)

Participarea membrilor cercului şi rezultatele obţinute la următoarele concursuri :

CONCURSUL ŞCOLAR NAŢIONAL DE COMPETENŢĂ ŞI PERFORMANŢĂ COMPER
EDIŢIA 2014-2015:
CLASELE: A VI-A ŞI A VII-A (mentor Gheorghe Oancea ) şi A VIII-A (mentorAurel Neicu ).

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ APLICATĂ SPERANŢE OLIMPICE
Paşcani, 8 noiembrie 2014:
CLASA A V-A ( prof. îndrumător Ioan Săcăleanu) Dumitrache Maria (M), Ciubotaru Ştefana Paula (M), Spinei Irina
Maria (M) şi Băhnăreanu Andreea Simona (M).

CONCURSUL INTERNAŢIONAL DE MATEMATICĂ ÎN LIMBA FRANCEZĂ MATHÉMATIQUES SANS FRONTIÈRES
organizat de Academie de Strasburg, decembrie 2014-martie 2015:
MSF (liceu): clasele: A IX-A A, A X-A A şi A XI-A A (îndrumǎtor Ioan Sǎcǎleanu).
MSFJ (gimnaziu): clasele: A V-A (îndrumǎtor Ioan Sǎcǎleanu) şi A VIII-A (îndrumător Aurel Neicu ).

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA JUDEŢEANĂ
Iaşi, 8 martie 2015:
CLASA A V-A (îndrumǎtor Săcăleanu Ioan): Dumitrache Maria (M).

CONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI -ETAPA JUDEŢEANǍ
Iaşi, 14-16 aprilie 2015:
CLASA A IX-A (B îndrumǎtor Ramona Darie): Maxinoaea Maria Magdalena (M)
CLASA A XI-A (B îndrumǎtor Aurel Neicu): Acornicesei Georgiana (P2); Coroeanu Andrei (P3)
(C îndrumǎtor Ramona Darie): Pricope Ana Maria (M).
CLASA A XII- A (C îndrumǎtor Iuliana Blanaru): Gagea Mihaela (M);
(G îndrumǎtor Ramona Darie): Procovanu Cosmina Elena (P2); Ilinca Alexandru Gheorghe (M)

CONCURSUL JUDEŢEAN MICII MATEMATICIENI
Hârlău, 29 martie 2014:
CLASA A V-A (îndrumǎtor Ioan Sǎcǎleanu ): Băhnăreanu Andreea Simona (M), Dumitrache Maria (M), Sandu Ioan
Cristian (M).
CLASA A VII- A (îndrumǎtor Gheorghe Oancea): Scutariu Ioana Alexandra (P2), Mihăilă Maria Denisa(P3),
CLASA A VIII-A (îndrumǎtor Aurel Neicu): Mustaţă Robert Andrei (M), Vicol Ştefan (M), Pavăl Mihai (M).

RESPONSABILUL CATEDREI DE MATEMATICĂ,

PROF. IOAN SĂCĂLEANU,
COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

30
 Micii MATEMATICIENI

PROBLEME ŞI SOLUŢII

Această rubrică conţine enunţurile şi soluţiile PROBLEMELOR PROPUSE în numărul 9 al

revistei MICII MATEMATICIENI , din martie 2015.

MATEMATICA PITICĂ

P.157: Catinca a cules viorele. A oferit 5 şi i-au rămas de trei ori mai multe decât triplul numărului
de viorele oferite. Câte viorele a cules?
PROF. ÎNV. PRIMAR TEREZA RUGINĂ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie x numărul de viorele culese. Atunci x  5  3  3  5  x  5  45  x  50 viorele.

P.158: Cu cele 36 abţibilduri şi cu ale fratelui său, Ioana a decorat şase dulapuri cu câte nouă
abţibilduri. Aflaţi câte abţibilduri are fratele său ?
PROF. ÎNV. PRIMAR ADRIANA MELINTE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Cu abţibildurile ei, Ioana decorează 36 : 9  4 dulapuri, iar cu ale fratelui său 6  4  2
dulapuri. Prin urmare, fratele Ioanei are 2  9  18 abţibilduri.

P.159: Eu am 10 ani. Când m-am născut eu, bunicul avea dublul vârstei mamei mele. Dacă mama
are cu 4 ani mai mult decât împătritul vârstei mele, câţi ani avea bunicul la naşterea mea ?
OANA PAVEL, ELEVĂ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Vârsta actuală a mamei este 10  4  4  44 ani. La naşterea mea, mama avea
44  10  34 ani, iar bunicul avea 34  2  68 ani.

P.160: La cercul de matematică „Micii matematicieni” s-au înscris la începutul anului școlar 12
băieți și 8 fete. În fiecare săptămână se mai înscriu 2 fete și un băiat. Câți membri va avea cercul
atunci când numărul băieților va fi egal cu cel al fetelor?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIETA MUŞEI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: La începutul anului şcolar, diferenţa dintre numărul băieţilor şi cel al fetelor este
12  8  4 copii. În fiecare săptămână, această diferenţă se micşorează cu 2  1  1 copil. Numărul
săptămânilor până când băieţii şi fetele vor fi în număr egal este 4 : 1  4 săptămâni. Cercul va avea
2 12  4  32 membri.

P.161: Un număr este mai mare decât altul cu 77. Suma dintre o şeptime din primul şi o şeptime din
al doilea este 35. Aflaţi numerele.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA DÎRVARIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
a şi b numerele. Deducem releţiile a  b 77 şi a :7  b :7  35  a  b  35 7
SOLUŢIE: Notăm cu
 b 77  b  245  2  b  245 77  b  168 : 2  84 şi a  84 77  161 .

P.162: Maria a numărat florile din grădina bunicii: 12 trandafiri și 8 crizanteme. Constată că în
fiecare zi au mai înflorit 2 crizanteme și 1 trandafir.Câte flori vor fi în total atunci când numărul
trandafirilor va fi egal cu numărul crizantemelor?
PROF. ÎNV. PRIMAR MIRELA MUNTEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu x numărul de zile trecute până când crizantemele şi trandafirii sunt în număr egal. Atunci
12  x  1  8  2  x  12  8  2  x  x x  4 zile  2 12  4  2  16  32 flori în total.

31
 Micii MATEMATICIENI

P.163: În patru lăzi sunt cantităţi egale de portocale. Dacă din fiecare ladă se iau 45 kg de
portocale, rămân în toate lăzile, la un loc, atâtea kg de portocale câte erau la început în fiecare
ladă. Câte kg de portocale erau la început în cele patru lăzi la un loc ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA SIMIONESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu x cantitatea de portocale din fiecare ladă la început. Atunci: 4  x  45  x 
4  x  180  x  4  x  x  180  3  x  180  x  180 : 3  60 . La un loc sunt 4  60  240 kg .

P.164: Mama, tata și cei doi fii ai lor au împreună 124 ani. Vârstele părinților, cât și vârstelor celor
doi fii sunt reprezentate prin numere naturale consecutive. Câți ani are fiecare dintre ei, dacă
copiii au împreună de 3 ori mai puțini ani decât părinții lor ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA CREŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie n şi n  1 două numere consecutive având suma egală cu x . Atunci 2  n  1  x 
2  n  x  1  n   x  1 : 2 . Notăm cu a suma vârstelor părinţilor şi cu b suma vârstelor fiilor.
Atunci a  b  124 şi b  a : 3  a  3  b  3  b  b  124  4  b  124  b  124 : 4  31 ani
şi a  3  31  93 ani . Numerele consecutive care au suma x  31 sunt n  31  1 : 2  15 şi
n  1  16 , deci cei doi fii au 15 ani și 16 ani. Numerele consecutive care au suma 93 sunt 46 și 47,
deci părinții au 46 ani și 47 ani.

P.165: Anul înființării Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Hârlău este reprezentat de un număr
de patru cifre impare distincte. Știind că cifra miilor este cel mai mic număr natural nenul, că
diferența dintre cifra zecilor și cea a unităților este 2, iar suma dintre cifrele sutelor, a zecilor și
unităților este 17, să se afle câți ani „aniversează” Colegiul în anul 2015.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIETA MUŞEI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie abcd anul înfiinţării Colegiului din Hârlău. Atunci a  1 , c  d  2 , b  c  d  17 .
Rezultă că c  d  2 şi b  d  2  d  17  b  2  d  15 . Dacă d  9 , atunci b  15  18 , nu
este număr natural. Dacă d  7  b  15  2 7  1  a , fals. Dacă d  5  b  15  2  5  5  d ,
fals. Deci, d  3  b  15  2  3  9 şi c  3  2  5 . Deci, anul înfiinţării este 1953 şi vor fi
aniversaţi 2015  1953  62 ani.

P.166: Ștefania a cumpărat un stilou, două pixuri și două ascuțitori pentru care a plătit 60 lei. Un
pix costă de 3 ori mai mult decât o ascuțitoare sau un sfert din prețul stiloului. Cât costă fiecare
obiect cumpărat de Ștefania ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA CREŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu s, p, a preţul unui stilou, a unui pix, respectiv a unei ascuţitori. Se deduc
relaţiile: s  2  p  2  a  60 , p  3  a şi p  s : 4  s  4  p  s  4  3  a  12  a . Înlocuind în
prima relaţie, obţinem 12  a  6  a  2  a  60  20  a  60  a  3 , p  3 3  9 şi
s  12  3  39 lei .

P.167: Cei 24 de elevi ai clasei a II-a A au plecat împreună cu învăţătoarea lor în excursie. Ei vor să
traverseze un râu, cu barca. Proprietarul bărcii le spune că în barcă încap 6 persoane. Câte
traversări ale râului va face acesta pentru a-i transporta pe malul celălalt ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA DÎRVARIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Cei 24 şi învăţătoarea, adică 25 persoane vor trebui să fie transportate pe celălalt mal al
râului. Deoarece în barcă încap 6 persoane, atunci la o transversare pot fi trecute 5 persoane din
grup, căci barcagiul trebuie să ducă barca înapoi pe celălalt mal. Prin urmare, se fac 25 : 5  5
traversări cu persoane din grup şi alte 4 traversări cu numai barcagiul în barcă.
În total, 9 traversări.

32
 Micii MATEMATICIENI

P.168: Andreea are o colecţie de păpuşi. Ea vinde jumătate din sfertul numărului de păpuşi pe care
le avea. Aflaţi câte păpuşi a avut colecţia Andreei, ştiind că acum a rămas cu 14 păpuşi.
PROF. ÎNV. PRIMAR ADRIANA MELINTE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Jumătate din sfertul numărului de păpuşi reprezintă o optime. Aşadar, îi rămâne şapte
optimi din numărul păpuşilor, adică 14. Colecţia are 14  8 :7  112 :7  16 păpuşi.

3
P.169: Un automobil parcurge distanţa Hârlău – Iaşi astfel: în prima zi parcurge din distanţă, a
9
1
doua zi cu mai puţin decât în prima zi şi mai are de parcurs până la Hârlău 40 km. Care este
9
distanţa Iaşi – Hârlău?
ANDREI PRIGOREANU, ELEV, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
2 3 2 5
SOLUŢIE: A doua zi parcurge din drum, deci în total în primele două zile parcurge   din
9 9 9 9
9 5 4
drum. Cei restul de 40 km înseamnă   din lungimea drumului. Aşadar, drumul are
9 9 9
lungimea egală cu 40  9 : 4  360 : 4  90 km.

P.170: Dintr-o panglică s-au tăiat o bucată de 5 metri şi o alta de 3 ori mai lungă. Câţi metri de
panglică au fost la început dacă după tăierea celor două bucăţi au rămas dublul metrilor tăiaţi ?
PROF. ÎNV. PRIMAR GABRIELA ONOFREI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie x lungimea panglicii. Avem: x 5  3  5  2 5  3  5  x  20  40  x  60 m.

P.171: La un concurs de matematică fiecare elev are de rezolvat 10 probleme. Pentru fiecare
problemă rezolvată corect se acordă 7 puncte, iar pentru fiecare problemă rezolvată greşit se
scad 2 puncte. Câte probleme au rezolvat corect primii trei clasaţi, dacă au obţinut respectiv 61,
52 şi 43 de puncte ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA DÎRVARIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie x numărul de probleme rezolvate corect de un concurent. Atunci 10  x este numărul
de probleme rezolvate greşit. Punctajul realizat de acest concurent este 7  x  2 10  x  9  x  20 .
Pentru primul clasat 9  x  20  61  9  x  81  x  9 probleme rezolvate corect, pentru al doilea
9  x  20  52  9  x  72  x  8 , iar pentru al treilea 9  x  20  43  9  x  63  x  7 .

P.172: Aflaţi numerele naturale care respectă condiţiile: a  33  b  5 , a  40  d  3 ,

c  31  d  7 şi a  b  c  d  1928 .
PROF. ÎNV. PRIMAR VASILE ROZNOVĂȚ, ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREȘ, HÂRLĂU
SOLUŢIE:Din a  33  b  5 33  a  33  b  5  a  28  b  b  a  28 . Din a  40  d  3 40
 a  37  d  d  a  37 . Din c  31  d 7 31  c  24  d  c  24  a  37 37 , de unde
 c  37  a  24 24  c  13  a  c  a  13 . Atunci a  a  28  a  13  a  37  1928 
4  a  1928  37  13  28  4  a  2016  a  2016 : 4  504 , b  476 , c  491 şi d  467 .

P.173: Adunând un număr natural x cu triplul predecesorului său şi cu dublul succesorului său
obţinem 2015. Aflaţi numărul!
PROF. ÎNV. PRIMAR ADRIANA MELINTE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Deducem egalitatea: x  3  x  1  2  x  1  2015  x  3  x  3  2  x  2  2015
 6  x  2015  2  3  6  x  2016  x  2016 : 6  x  336 .

33
 Micii MATEMATICIENI

P.174: Cu cincimea jumătăţii din jumătatea unei sume de bani pe care o are Ionel poate cumpăra o
carte care costă 5 lei. Ce sumă are Ionel?
PROF. ÎNV. PRIMAR LUMINIŢA MUŞEI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie x suma de bani pe care o are Ionel. Avem:  x : 2 : 2 : 5  5   x : 2 : 2  25 
x : 2  50  x  100 lei.

P.175: Pentru a face compot, o gospodină taie 48 de mere în două, după care jumătate din numărul
bucăţilor le mai taie în două, apoi jumătate din numărul total de bucăţi le taie iarăşi în două. Câte
bucăţi de mere are gospodina pentru compot ?
PROF. ÎNV. PRIMAR EMILIA OPREA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Din 48 mere întregi se obţin 48  2  96 jumătăţi de măr. Din 48 jumătăţi de măr se obţin
48  2  96 sferturi de măr, totalizând 48  96  144 bucăţi de măr. Din jumătate dintre acestea, adică
144 : 2  72 bucăţi obţinem, prin tăiere, alte 72 bucăţi. Aşadar, 72 bucăţi plus 2 72 jumătăţi   144
totalizează  216 bucăţi de mere folosite de gospodină la compot.

P.176: Suma a două numere este 2016 , iar dintre jumătatea primului şi sfertul celuilalt este 904.
Aflaţi produsul dintre sfertul celui de al doilea şi jumătatea celuilalt.
PROF. ÎNV. PRIMAR VASILE ROZNOVĂȚ, ȘCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREȘ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu a şi b numerele. Atunci a  b  2016 . Fie x , jumătatea lui a şi y sfertul lui b .
Deducem că a  2  x şi b  4  y . Atunci x  y  904 şi 2  x  4  y  2016 :2  x  2  y  1008 
y  1008  904  104 şi x  904  104  800 . Deci, produsul dintre jumătatea primului număr cu sfertul
celui de al doilea este x  y  800  104  83200 .

P.177: Suma a trei numere naturale este 69. Aflaţi numerele, ştiind că dacă mărim cu 5 treimea
primului număr, mărim cu 9 treimea celui de al doilea număr şi cu 8 treimea celui de al treilea
număr obţinem trei numere consecutive.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu a, b, c numerele cerute şi cu x cel mai mic dintre cele tre numere consecutive.
Atunci au loc: a : 3  5  x 5  a : 3  x  5 3  a  3  x  5 ; b : 3  9  x  1  b  3  x  8
şi c : 3  8  x  2  c  3  x  6  . Cum a  b  c  69  3  x  5  x  8  x  6   69 , de unde
3  x  5  8  6  23  3  x  23  6  8  5  3  x  42  x  42 : 3  14 . Atunci numerele sunt
a  3  9  27 , b  3  6  18 şi c  3  8  24 .

BANCURI ... ÎN COMPLETARE

ÎNVĂŢĂTOAREA:
 Şi azi vrei să primeşti 2 la matematică. Chiar nu înţelegi ce spun eu ?
ELEVUL:
 Eu înţeleg, doamnă învăţătoare, dar ….
Văd că dumneavoastră nu prea înţelegeţi ce spun eu!
ÎNVĂŢĂTOAREA :
 Bine ..., îţi pun două întrebări.
 Dacă nu ştii să răspunzi vei lua nota 2 .
ELEVUL:
 Doamnă învăţătoare,…. Nu s-ar putea să-mi puneţi 10 întrebări ?

34
 Micii MATEMATICIENI

MATEMATICA GIMNAZIALĂ

Clasa a V-a

5.123 : Sunt un număr natural de două cifre cu suma lor 9. Dublul meu se termină în 6, iar triplul
este un număr impar. Cine sunt eu ?
ÎNV. MARIANA CHELARU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie ab numărul căutat cu a  b  9 . Deoarece 3  ab este un număr impar, rezultă că b este
cifră impară şi cum 2  ab se termină în 6 deducem că b  3 , de unde a  6 . Deci ab  63 .

5.124 : Îmi aleg două numere naturale. Însumând suma acestor numere cu produsul lor obţin 146,
adică de trei ori primul număr adunat cu al doilea. Ce numere am ales ?
ÎNV. MARIANA CHELARU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu a şi b numerele alese. Avem a  b  a  b  146 şi 3  a  b  146 . Deducem că
a  b  a  b  3a  b  a  b  2a . Dacă a  0 , atunci b  146 . Dacă a  0 , atunci b  2 , de
unde 3  a  2  146  3  a  144  a  144 : 3  48 .

5.125 : Elevii prezenţi la concursul “Micii matematicieni” au fost repartizaţi în mod egal în 18 săli
de clasă, astfel încât în fiecare sală numărul elevilor să fie mai mare decât 11 şi mai mic decât 17.
Dacă numărul băieţilor este de patru ori mai mic decât numărul fetelor, să se afle numărul
concurenţilor.
PROF. ÎNV. PRIMAR EMILIA OPREA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu c numărul concurenţilor, cu f şi b numărul fetelor, respectiv al băieţilor dintre
concurenţi. Rezultă că c  f  b . În fiecare sală sunt c : 18   concurenţi, b : 18   băieţi ,
f : 18   fete. Din datele problemei  11  c : 18  17 , şi b  f : 4  f  4  b  c  5  b 
c : 18  5 b : 18    5  c : 18  15  c  15  18  270  b  270 : 5  54 şi f  4  54  216 .

5.126 : Produsul a două numere naturale este egal cu 96. Dacă un număr se micșorează cu 9, iar
celălalt se mărește de 4 ori, produsul nu se schimbă. Să se afle numerele.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIETA MUŞEI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm numerele căutate cu a şi b . Atunci avem: a  b  96 şi 4  a b  9  96 
4   a  b  9   96 (asociativitatea înmulţirii)  a  b  9   24 . Aplicând distributivitatea înmulţirii
faţă de scădere obţinem că a  b  a  9  24  96  a  9  24  a  9  96  24  a  72 : 9 
a  8 şi b  96 : a  96 : 8  12 .

5.127 : Se consideră două numere naturale de două cifre astfel încât cifra unităţilor de la al doilea
număr este jumătate din cifra zecilor primului număr, iar ultima cifră al primului este dublul cifrei
zecilor celui de al doilea. Calculaţi suma tuturor numerelor care îndeplinesc aceste condiţii.
PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie ab şi xy cele două numere. Atunci b  2  x şi y  a : 2  a  2  y . Din a şi b cifre
nenule  x, y  1;2;3;4 . Avem ab  xy  10a  b  10x  y  20 y  2x  10x  y  21y  12x
 ab  xy  33;45;57;69;54;66;78;90;75;87;99;111;96;108;120;132 . Suma tuturor acestor
numere este egală cu 1320.

35
 Micii MATEMATICIENI

5.128 : Demonstraţi că exact două dintre cifrele x , y şi z sunt egale, ştiind că numărul 925 este
un divizor al numărului a  xyz  xzy  yxz  yzx  zxy  zyx .
PROF. DOINA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD
SOLUŢIE: Scrierea numărului a în baza zece conduce la a  222   x  y  z  . Cum 25 divide a şi
nu divide 222 rezultă că 25 divide x  y  z  27 , deci x  y  z  25 . Unul dintre cei 3 termeni
ai sumei este egal 9 , căci altfel x, y,z  8 , de unde 25  x  y  z  24 , absurd. Fie acesta z  9 .
Atunci x  y  16 . Unul dintre x sau y este  8 , căci altfel am avea 16  x  y  16 , absurd. Fie
acesta y  8 . Dacă y  8  x  8  x  y  z . Dacă y  9  x  7  z  y  x .
Prin urmare, exact două dintre cifrele x, y,z sunt egale.

5.129 : Găsiţi cifrele distincte a , b, c, d , e astfel încât să avem egalitatea: ab  cd  eee .

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE:Din eee  e  111  37  3  e rezultă că 37 divide ab  cd  numărul prim 37 divide ab 
ab  37;74 . Dacă ab  74 , atunci 2  cd  3  e  3 cd şi 2 e . Cum 3  e  2  cd  20  e  7
 e  8  cd  12 şi eee  888 . Dacă ab  37 , atunci cd  3  e . Din 12  3  e  27 rezultă că
cd ;eee  12;444 ,15;555 ,18;666  ,21;777  ,24;888 ,27;999 .
5.130 : Arătaţi că numerele de forma 3n5  2 n  243 , unde n    , sunt divizibile cu 1215.
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI
not
SOLUŢIE: Avem: a  3 n5  2 n  243  3n  35  2 n  35  35  2 n  3n  1  35  6 n  1 . Deoarece ultima
cifră pentru n    este U 6 n   6  U 6 n  1  5 , de unde factorul 6 n  1 este divizibil cu 5 şi
cum 3 şi 5 sunt prime între ele, rezulta că 1215  35  5 divide numărul a .

1 1 1 1
5.131 : Să se calculeze suma: S     ...  .
30 120 264 1380
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
1 1 1 1 1  1 1 1 1 
SOLUŢIE:Avem S     ...   S      ...  
3  2  5 3  5  8 3  8 11 3  20  23 3  2  5 5  8 8 11 20  23 
1 1  1 1  1  1 1  1  1 1  1  1 1 
Scriem fracţiile ca diferenţe: S                   ...       şi
3  3  2 5  3  5 8  3  8 11  3  20 23  
1 1 1 1 1 1 1 1 1  1 21 7
obţinem că S          ...      .
9  2 5 5 8 8 11 20 23  9 46 132

5.132 : Arătaţi că nu există numere naturale care împărţite la 31 să dea restul 13 şi împărţite la
numărul 2015 să dea restul 155 .
PROF. GHEORGHE OANCEA, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Presupunând că ar exista un astfel de număr. Fie acesta a   . Atunci, din teorema
împărţirii cu rest, există x, y   pentru care a  2015  x  155 şi a  31 y  13 . Din 155  31 5
şi 2015  31 65 rezultă că 31 divide a , de unde 31 divide 31 y  13  31 13 , absurd.

5.133 : Determinați numărul abc , știind că 814abc  647abc 1286abc  3 10241113 .

PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

36
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Deoarece 814abc  647abc  1286abc  242abc şi 1024  210 rezultă că 3  242abc  3  10241113
 42  abc  11130  abc  11130 : 42  265 .

5.134 : Aflaţi restul împărţirii numărului 9050  2016 la 900 .

PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD
Notăm cu a  90 50  2016 . Atunci a  90 2  90 48  2016  a  8100  90 48  1800  216
SOLUŢIE:
 a  900  9  90 48  900  2  216  a  900  9  90 48  2  216 . Din 216  900 şi unicitatea
restului şi câtului deducem că restul cerut este 216 , iar câtul este 9  90 48  2 .

5.135 : Există numere naturale ab pentru care avem egalitatea: ab 3 111 a  ?
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE: O bază de numeraţie este strict mai mare decât cifrele sale. Din scrierea 111a rezultă că
a  1  a  2 , iar din scrierea ab3 deducem că a  2 şi b  2 . Deci, a  2 . Scriind explicit în
baza 10 , numerele din egalitatea dată obţinem că 2  3  b  1 2 2  1 2  1  6  b  7  b  1 .
Aşadar, răspunsul este afirmativ. Singurul număr în baza zece care verifică ipoteza este 21 .

5.136 : Să se determine ultimele patru cifre ale numărului 251008 .

PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
251008  5 2016  5 4  5 2012  54  5 2012  1  5 4  54  54   1  54 , de
503
SOLUŢIE: Avem succesiv:
 
unde 251008  5  5  1 A  625  390000  A  625  ...90625 .
4 4

5.137 : Determinaţi mulţimile A , B şi C , ştiind că sunt îndeplinite simultan condiţiile:

1 A  B  C  10;11;12;13 , 2 A / B  10;11 , 3 A / C  11;12 şi 4 B / C  12;13 .
PROF. DOINA STOICA, LICEUL TEHNOLOGIC FRANCISC NEWMAN, ARAD
SOLUŢIE: Din 2  10;11  A şi 10;11  B . Din 3  12  A şi 11;12  C . Din 4 
12;13  B şi 13  C . Dacă 13  A şi cum 13  C ar rezulta că 13  A / C  11;12 , contradicţie.
Aşadar, A  10;11;12 , B  12;13 . Dacă am avea 10  C şi cum 10  A ar rezulta că
10  A / C  11;12 , fals. Deci, C  10 .

5.138 : Ordonaţi crescător numerele a  64671 , b  161007 şi c  625403 după numărul divizorilor săi.
PROF. IONELA CRISTINA SIMIONESCU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
Numărul a  26   24026 are 4027 divizori, b  24 
671 1007
SOLUŢIE:  24028 are 4029 divizori, iar

c  5 4 
403
 51612 are 1613 divizori. Avem ordinea: c  a  b .

5.139 : Suma a opt numere naturale nenule este 33 . Arată că cel puţin două numere sunt egale.
PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD
SOLUŢIE: Dacă oricare două dintre cele 8 numere sunt diferite între ele, atunci suma lor este mai mare
sau egală cu suma celor mai mici 8 numere nenule şi distincte , adică 1  2  ...  8  9  8 : 2  36 ,
de unde 33  36 , absurd. Prin urmare, există cel puţin două numere egale.

5.140 : Profesorul Aritmel cere elevilor săi patru numere de două cifre. La auzul numărului 85 dă
răspunsul 13, la 63 dă 20, la 86 dă 12, iar la 61 dă 60. Află răspunsul la auzul numărului 99 ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA SIMIONESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

37
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Fie di numărul auzit şi cr răspunsul profesorului. Dacă di  85 , atunci cr  13 şi

observăm că 8  5  1  3 . Cum 6  3  2  0 , 8  6  1  2 şi 6  1 6  0 deducem regula care
conduce la răspuns: d  i  c  r . Răspunsul provocat de numărul 99 este 10 , căci 9  9  1  0 .

5.141 : Fie n   . Arătaţi c, dacă numărul x  a 000...00

  a 000...00
 este cubul unui număr natural
de n 1 ori de n ori

atunci numărul n este multiplul numărului a .

PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Din x  a  10  a  10  a  10 n  10  1  a  2 n  5n  32 şi x cub perfect rezultă că cifra
n1 n

a  0 este divizibilă cu 3 şi nu este divizibilă cu 5 , căci altfel ar fi multiplu de 15 , fals. Deducem

că n este multiplul lui 3  n  3  p , de unde x  a  32  10 p 
3
 a  3  b3 . Dar a  9 
1  b3  3  b  1  a  3 . Deci, numărul n este multiplul numărului a .

5.142 : Demostraţi că aa
 ..a ee
 ...e  bb
 ...b dd
 ..d  cc
 ff ... f  dd
...c   ...d 
gg..g este un multiplu a lui 3 ,
de n ori de n ori de n ori de n ori de n ori de n ori de n ori de n ori

dacă cifrele a , b, c, d sunt crescător consecutive, iar e, d , f , g sunt pare, consecutive crescător.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Din a,b,c,d cifre consecutive crescător  a  d  3  0  d  4 , iar din e,d , f ,g cifre
pare, consecutive crescator  g  d  4  8  d  4 . Deci, d  4  a  1 , b  2 , c  3 , e  2 ,
not
f  6 , g  8 . Atunci S  1...12...2
   4...4  
2...2   
3...36...6   1  2  3  4 
8...8  1...12...2
4...4 
n n n n n n n n n n

 S  1...12..20
  , având suma cifrelor egală cu 1 n  2  n  0  3  n divizibilă cu 3  S   3 .
n n

Clasa a VI-a

6.97 : După 3 ore de mers cu bicicleta, mai aveam 4 kilometri până la jumătatea drumului. După 5
ore trecusem de jumătate cu 16 kilometri. Ce lungime are drumul pe care trebuia să-l parcurg ?
ÎNV. MARIANA CHELARU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: În 5  3  2 ore biciclistul parcurge 4  16  20 km . Deducem că într-o oră se parcurge
20 : 2  10 km . Prin urmare, în 3 ore parcurge 3  10  30 km , iar lungimea a jumătate din drum
este 30  4  34 km . Aşadar, lungimea totală a drumului este 34  2  68 km .

6.98 : Numerele a, b   verifică egalitatea 3 a  b  10  a  b . Demonstraţi că a b sau b a .

PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
100
SOLUŢIE: Din relaţia dată rezultă că 3  a  b  10  a  10  b 3  9  a  b  30  a  30  b  100  100
 3a  3b  10   10  3b  10   100  3b  10 3a  10   100  3a  10 este divizor natural al
lui 100  3a  10  1;2;4;5;10;20;25;50;100  3a  11;12;14;15;20;30;35;60;110 
a  4;5;10;20 . Deci, a;b  4;20  ,5;10 ,10;5 ,20;4  . Se observă că a b sau b a .

x y z
6.99 : Află x, y, z   , ştiind că:   şi x  y  z  2008  x  y  10  x  z 1961 y  z .
3922 5 4016
PROF. DOINA STOICA, LICEUL TEHNOLOGIC FRANCISC NEWMAN, ARAD

38
 Micii MATEMATICIENI

x z
SOLUŢIE: Din   4016 x  3922 y :2  2016 x  1961z . Atunci x  y  z  10  x  z .
3922 4016
Dacă x  z  0  soluţia y  10 , x  3922  10 : 5  7844 , z  4016  10 : 5  8032 . Dacă x  z  0
 soluţia x  y  z  0 .

6.100 : Fie A mulţimea numerelor de două cifre care au proprietatea că diferenţa dintre număr şi
suma cifrelor sale este 45 şi B mulţimea numerelor de trei cifre al căror produs este un număr
prim. Câte submulţimi ale lui A au suma elementelor egală cu un număr din B ?
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Dacă ab  A , atunci ab  a  b  45 , deci 9a  45  a  5 . Astfel A  50;51;...;59 .
Dacă xyz  B , atunci x  y  z este număr prim. Prin urmare, două dintre x, y,z sunt egale cu 1 , iar a
treia este 2; 3; 5 sau 7 . Rezultă că B  112;121;211;113;131;311;115;151;511;117;171;711 .
Fie X n  5x1 ;5x2 ;...;5xn   A o submulţime cu n elemente: x1  x2  ...  xn . Atunci n  10 şi
cifre distincte două câte două. Suma elementelor lui X n este S  50  n  x1  x2  ...  xn . Din faptul
că x1  x2  ...  xn  0  1  2  ...  9  10  9 : 2  45  50 deducem că n este câtul împărţirii lui
S la 50 , iar restul este x1  x2  ...  xn . Dacă S  711  n  14  14  10 , absurd. Dacă
S  511  n  10  x1  x2  ...  x10  11  45  11 , absurd. Dacă S  311 , atunci  că n  6
şi 11  x1  x2  ...  x6  0  1  ...  5  30 , absurd. Dacă S  211 , atunci  că n  4 şi
x1  x2  x3  x4  11 . Deoarece avem: 11  8  2  1  0 , 11  7  3  1  0 , 11  6  4  1  0 ,
11  6  3  2  0 , 11  5  4  2  0 şi 11  5  3  2  1 , rezultă că sunt 6 submulţimi ale lui A
cu 4 elemente astfel ca S  B . Dacă S  121;131 , atunci n  2 şi x1  x2  21;31 , fals,
deoarece x1  x2  9  8  17 . Dacă S  151  n  3 şi 3  x1  x2  x3  1 , absurd. Dacă
S  171  n  3 şi x1  x2  x3  21 . Deoarece 21  9  8  4  9  7  5  8  7  6 rezultă că
sunt 3 submulţimi cu 3 elemente astfel ca S  B . Dacă S  112;113;115;117  , atunci găsim
n2 şi x1  x2  12;13;15;17  . Deoarece 15  9  6  8  7 , 12  9  3  8  4  7  5 ,
13  9  4  8  5  7  6 şi 17  9  8 , rezultă că sunt 9 submulţimi cu 2 elemente cu S  B .
Prin urmare, sunt 18 submulţimi în condiţiile enunţului.

6.101 : Aflați câte numere naturale de forma abcabcd sunt divizibile cu 440.
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI
SOLUŢIE: Din 10 abcabcd  d  0 . Din 44 abc  1001 şi 11 1001 rezultă că abc este multiplul lui
4 , de unde abc  4  25;...;4  249 . Avem 249  24  225 numere de forma abcabcd   440 .

 
6.102 : Demonstraţi egalitatea: 1051/   60 48/ :102  40 20/  : 3  9  32/  3059/ .
PROF. RAMONA DARIE, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE:  / /

Egalitatea  111  408 : 102  260 /  : 3  9  30 27 /  111/   4 /  260 /  : 3  207 / : 9
 111/  264 / : 3  23 /  111/  88 /  23 /  23 /  23 / , evident adevărată.

6.103 : Aflaţi numerele abc , ştiind că abc  2 n  ab  3n  bc  5n  ca , unde n este un număr natural.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

39
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Dacă n  3 , atunci abc  2 3  11  33  11  5 3  11  1760  abc , fals. Rămâne n  0;1;2 .

Dacă n  0 , atunci abc  ab  bc  ca , de unde 89  a  b  10  c  89  a  cb  că abc  198 .
Dacă n  2 , atunci abc  4  ab  9  bc  25  ca , de unde 35  a  84  b  258  c . Din 35  a  315 şi
84  b  258  c  84  1  258  1  342 , deducem că nu se obţin noi soluţii în acest caz. Dacă n  1 ,
atunci abc  2  ab  3  bc  5  ca , de unde 75  a  22  b  52  c  . Evident că a este cifră pară.
Scrierea 77  a  22  b  44  c  2  a  8  c conduce la 11 divide numărul par a  4c . Deoarece

5  a  4c  45 rezultă că a  4c  22;44 . Dacă a  22  4c  75  22  300c  22b  52c , de
unde 75  22  22b  352c  75  b  32c . Evident că c  2 . Dar 9  a  22  4c  4c  13
:22

c  4 , absurd. Dacă a  44  4c , atunci 44  4c  9  35  4c  c  9 , de unde c  9 şi

a  44  36  8 , iar 22b  75  8  52  9  22b  132  b  6 . Astfel, abc  869;198 .

6.104 : Aflaţi multiplul lui 5 de trei cifre, care adunat cu numerele 1, 2, respectiv 3 se obţine un
multiplu de 6, 7, respectiv 8.
PROF. ADINA V ASILIU , ŞCOALA GIMNAZIALĂ CÂRJOAIA, IAŞI
 
SOLUŢIE: Din 5 abc rezultă că c  0;5 . Dacă c  0 atunci abc  1  ab1 nu este par, deci nu

poate fi divizibil cu 6 . Aşadar, c  5 . Din 6 abc  1  6 ab6  3 a  b  6   3 a  b şi

cum 7 abc  2  7 ab7  7 ab  ab  21;42;63;84 . Deci toate numerele care verifică

primele trei condiţii sunt 215, 425, 635, 845 . Dacă adunăm 3 obţinem 218, 428, 638, 848 şi se
observă că doar numărul 848 este divizibil cu 8 , deci soluţia problemei este abc  845 .

6.105 : Să se găsească două numere prime astfel încât suma lor să fie un număr natural impar de
forma aa (Numerele sunt scrise în baza 10).
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI
SOLUŢIE: Numerele naturale impare de forma aa sunt 11, 33, 55, 77, 99 . Deoarece suma celor două
numere prime din enunţ este un număr impar, deducem că unul dintre ele este număr par şi prim,
adică 2 , iar celălalt este impar şi se găseşte printre diferenţele 11  2  9 , 33  2  31 , 55  2  53 ,
77  2  75 , 99  2  97 . Deci, soluţiile problemei sunt 2;31 , 2,53 şi  2;97  .

6.106 : Rezolvaţi în    următoarea ecuaţie x  y  2016  y  5  x .

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE: Avem: x  y  y  5x  5  2011  y  x  1  5  x  1  2011   x  1 y  5  2011 .
Deoarece y    y  5  1 şi că numărul 2011 este prim, rezultă că x  1  1 şi y  5  2011 .
Aşadar, mulţimea soluţiilor este S  2;2006  .

6.107 : Demonstraţi că cel puţin unul dintre numerele: 5n  2n şi 5n  2n se divide cu 7 ,  n   .

PROF. MIHᾺLY BENCZE, SĂCELE, BRAŞOV
Avem 5  7  2  7  2  . Dacă n este par, atunci 5 n  7  2 n  5 n  2 n  7 ,
n n n
SOLUŢIE:

iar, pentru n impar, 5 n  7  2 n  5 n  2 n  7 q.e.d . .

6.108 : Folosind un compas şi o riglă, construiţi trei unghiuri congruente în jurul unui punct.
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA

40
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Fie O punctul dat. Presupunem problema rezolvată. Atunci cele

B
trei unghiuri congruente au măsura de 3600 : 3  1200 . Fie acestea  COB , 120 0

 BOD şi  DOC . Prelungim semidreapta OC cu opusa ei OA . Atunci C O 600 A

0 600
120
m  COA  1800 . Deoarece  BOC   DOC rezultă că şi suplementele
D
lor sunt congruente şi anume, m  AOB   m  AOD   1800  1200  600 .
Problema se reduce la a putea construi un unghi cu măsura de 600 B
folosind doar compasul şi rigla.
Construcţia: Trasăm prin punctul dat O dreapta d şi considerăm, de o
parte şi de alta, punctele A şi C . Luăm deschizătura compasului cât C O A d
lungimea lui OA şi desenăm arce din O şi din A . Acestea se
intersectează în punctele B şi D . Astfel, obţinem unghiurile D
congruente  COB ,  BOD şi  DOC în jurul punctului dat.

6.109 : Suma a trei numere naturale este 2007. Împărţind al treilea număr la suma primelor două se
obţine câtul 20 şi restul 12. Determinaţi numerele, ştiind că cel mai mare divizor comun al
primelor două numere este 19.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Fie a , b , c numerele căutate. Avem relaţiile: a  b  c  2007  a  b  2007  c şi că
c  a  b 20  12 cu 12  a  b . Obţinem c  20  2007  c   12  c  40140  20c  12 
21c  40152  c  40152 : 21  1912 , de unde a  b  95 . Din a;b  19 rezultă existenţa lui
x; y   cu  x; y   1 , a  19 x şi b  19 y , ceea ce conduce la x  y  5 . Se obţin soluţiile
a;b;c  19;78;1912 ,38;57;1912 ,57;38;1912 ,78;19;1912 .

6.110 : Fie numerele naturale nenule n , m , p , a  2 n  3m  6 p  3 şi b  3n  6m  9 p  4 .

Să se determine a şi b , ştiind că au cel mai mic multiplu comun egal cu 330 .
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE: Avem a  b   a;b   a;b şi c.m.m.m.c. egal cu  a;b   330 . Vom demonstra că  a;b  1 .

Fie d  a;b . Atunci d a şi d b  d 3a  2b  d 6n  12m  18 p  9  6n  12m  18 p  8

 d 1  d  1 . Deci, a  b  330  a;b  1;330  ,2;165 ,3;110 ,5;66  ,11;30  cu a  b .

6.111 : Aflaţi numerele a , b, c dacă 6  a  9  b  10  c şi a  21 b  5  c  2016 .

PROF. RAMONA DARIE, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
a b c not
SOLUŢIE: Din 6a  9b  10c :90 
   x  a  15x , b  10x , c  9x . Înlocuind în a
15 10 9
( 18
2016 112
doua egalitate, obţinem că 15x  210x  45x  2016  270x  2016  x   
270 15
112 112 224 112 336
a  15   112 , b 2 10    74,6  şi c ^3 9    67,2 .
15 3 15
3 5 15
5

6.112 : Punctele A , M şi C verifică egalităţile: AC  2  AM şi m CAM   2  m ACM  .

Demonstraţi că AM  MC sau M este mijlocul segmentului  AC  .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

41
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Dacă AM  MC , atunci problema este rezolvată. Dacă AM  MC  m  AMC   900 ,

vom că punctele A,M ,C sunt coliniare prin metoda reducerii la absurd.
M
Presupunem prin absurd că punctele A,M ,C sunt necoliniare. Fie punctul N T
mijlocul lui  AC  şi punctul T   MC  astfel încât  AT să fie bisectoarea  MAC .
Din AC  2  AM şi  AM    AN  . Adăugând A
AC  2  AN , rezultă că N C
 MAT   NAT şi latura comună  AT  , obţinem MAT  NAT  LUL   AMC   ANT 1 .
ip
1
Cum m  TAC    m  MAC  m  ACM  rezultă că  ATC este isoscel de bază  AC  ,
2
1
mediana TN devine şi înălţime, de unde m  TNA  900  m  AMC   900 , contradicţie.
Prin urmare, A,M ,C sunt coliniare  M  AC . Dacă am avea C   AM   AC  AM 
2  AM  AM  AM  0 , absurd. Dacă am avea A   MC    ACM este unghi alungit, iar
 MAC alungit şi atunci 1800  2  00 , absurd. Deci, M   AC   AC  AM  MC 
2  AM  AM  MC   AM    MC  şi cum M   AC  deducem că M este mijlocul lui  AC  .

6.113 : Stabiliţi existenţa triunghiului  ABC şi, în caz afirmativ, stabiliţi natura sa dacă
m BAC   2 x 15 , m ABC   17  2 x şi m ACB   22 x  2 , unde x   .
0 0 0

PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

SOLUŢIE: Trei puncte distincte (coliniare sau necoliniare) determină trei unghiuri şi anume,  BAC ,
 ABC şi  ACB . Aceste unghiuri pot fi ori toate improprii şi atunci vârfurile lor sunt coliniare, ori
toate proprii, iar vârfurile unghiurilor determină un triunghi. Indiferent de coliniaritatea sau
necoliniaritatea acestor puncte, suma măsurilor celor trei unghiuri determinate de aceste este de 1800
Atunci m  ABC   m  BAC   m  ACB  1800  2x  15  17  2x  22x  2  180 , de
unde 22x  4  180  22x  176  x  176 : 22  8 . Obţinem că m  ABC   m  BAC   10 şi
m  ACB   1780 . Observăm că toate sunt unghiuri proprii, ceea ce dovedeşte existenţa triunghiului
 ABC şi că triunghiul este obtuzunghic şi isoscel de bază  AC  .

6.114 : Se consideră punctele A, B, , C , D , E astfel încât  DE   ABC  ACB  BAC , E   AC 

şi D   BC  . Demonstraţi că  DE    AB  şi că C   DE  .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Dacă A, B, C ar fi necoliniare, atunci  DE   ABC  ACB  BAC   BC   BAC  B; C 
absurd. Deci, punctele A, B, C sunt coliniare.
 Dacă am avea ordinea A  B  C , atunci  DE    AC  (se suprapun), în contradicţie cu
E   DE    AC  şi ipoteza E   AC  .
 Dacă am avea ordinea B  A  C , atunci  DE    BC  (se suprapun), în contradicţie cu
D   DE    BC  şi ipoteza D   BC  .
D
 Prin urmare, avem ordinea A  C  B , de unde segmentele  DE  şi   E
A C B
 AB se suprapun  sunt congruente şi, cum C   AB   C   DE  .

42
 Micii MATEMATICIENI

CLASA A VII-A

7.80 : Determinaţi mulţimile A , B , C şi D , ştiind că îndeplinesc simultan condiţiile:

1 A  B  0;1; 2;3; 4 , 2 C  D A / B  6;1 , 6;3, 7;1, 7;3, 8;1 , 8;3 ,
3 C  D  5;6;7;8;9;10 , 4  A  B D / C   0;5 , 0;9, 4;5, 4;9 .
PROF. DOINA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD
SOLUŢIE: Din 4  0;4  A  B  0  A, 4  A şi 0  B, 4  B . Din 2  1;3  A / B 
1  A, 3  A şi 1  B 3  B . Dacă am avea că 2  B şi cum 2  A  B din 1  că 2  A , de unde
2  A / B , contrazice 2 . Deci, 2  B şi 2  A , căci altfel am avea 2  A  B în contradicţie cu
4 . Prin urmare, A  0;1;3;4 şi B  0;2;4 . Din 2  6;7;8  C  D  6;7;8  C şi
6;7;8  D . Din 4  5;9  D / C  5  D, 9  D şi 5  C 9  C . Dacă am avea că 10  C şi
cum 10  C  D din 3  că 10  D , de unde 10  D / C , contrazice 4 . Deci, 10  C şi 10  D
, căci altfel am avea 10  C  D în contradicţie cu 2 . Deci, C  6;7;8;10 şi D  5;6;7;8;9 .

7.81 : La începutul primăverii, Ștefana cumpără 25 de mărțișoare într-un interval de 17 zile. Știind
că în fiecare zi a cumpărat cel puțin un mărțișor, să se arate că există un număr de zile consecutive
în care a cumpărat în total exact 8 mărțișoare.
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI
SOLUŢIE: Fie xn numărul total de mărțișoare cumpărate în primele n zile. Atunci are loc inegalităţile:
1  x1  x2  ...  x17  25 1 , de unde obţinem: 9  x1  8  x2  8  ...  x17  8  33  2 .
Avem 34 de numere naturale cuprinse între 1 și 33 , deci cel puțin două dintre cele 34 de numere
din 1 sau 2 vor fi egale, conform principiului cutiei. Datorită inegalităților stricte, trebuie ca un
număr din şirul 1 să fie egal cu un număr din şirul 2 . Rezultă că există i și j astfel încât
xi  8  x j , adică 8  xi  x j . Deci, în zilele i  1, i  2, ..., j s-au cumpărat în total 8 mărțișoare.

7.82 : Fără a extrage rădăcina pătrată, să se demonstreze inegalitatea:

2 6 12 20 30 42
     3.
3 5 7 9 11 13
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

x  x 1 x   x  1 1
SOLUŢIE: Pentru x şi x  1 cu x  0 , între medii, avem: x   x  1 
  .
2 2x  1 2
2 1 6 1 12 1 20 1 30 1 42 1
Pentru x  1,6 obţinem:  ,  ,  ,  ,  şi  , care
3 2 6 2 7 2 9 2 11 2 13 2
însumate, membru cu membru, ne dă concluzia din enunţul problemei.

7.83 : Demonstraţi că A  5n  15n  25n  4  4 este un număr iraţional, pentru  n   .

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE: Un pătrat perfect poate avea ultima cifră U  A   0;1;4;9;6;5 . Dacă n este par, atunci
2

U 5n  0  U 5n  15n  25n  4   U 1 2  4   8  U  A2   U 8  4   2 , contradicţie.

43
 Micii MATEMATICIENI

Dacă n este număr impar, atunci U 5n  5  U 5n  15n  25n  4   U 6 7  9   8 
U  A2   U 8  4   2 , contradicţie. Deci, A2 nu este pătrat perfect  A    A este iraţional.

1 3 5 2015 1  3  5  ...  2015

7.84 : Să se demonstreze inegalitatea:    ...   
4 8 12 4032 4
PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Ţinând seama de formula: 1  3  5  ...   2n  1  n 2 rezultă, pentru n  1008 , că
1  3  ...  2015 1008 2 1008
  . Aplicând inegalitatea mediilor pentru 2n  1 şi 1 obţinem
4 4 4
2n  1  1 2n  1 1
că 2n  1 1   2n  1  n   . Dând valori lui n  1;1008 şi
2 4n 4
1 3 2015 1008 1  3  ...  2015
însumând inegalităţile, găsim că   ...    .
4 8 4032 4 4

 1  1   2015 x 
7.85 : Determinaţi x  0;1 din inecuaţia:  2015   x    2     .
 2015  x  x 2015 
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
2016 x 1 2015  x
SOLUŢIE: Efectuând calculele în inegalitatea dată, obţinem succesiv:   2 
2015 x x  2015
2016 x  2016  4030  2x  2014 x  2014  x  1 şi cum x  0;1 , atunci x  1 .

7.86 : Scrieţi numărul A  a 2  2  b 2  3  c 2  4  d 2 ca sumă de două pătrate, ştiind că a , b , c , d

sunt numere întregi consecutive în această ordine.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
Ţinând seama de 2  b  2  a  1  2a 2  4a  2 , 3  c 2  3  a  2  3a 2  12a  12 şi
2 2 2
SOLUŢIE:

4  d 2  4  a  3  4a 2  24a  36 , obţinem că numărul A  10a 2  40a  50 . Scriem succesiv

2

A  9a 2  42a  49  a 2  2a  1  3a  2  3a 7  7 2   a  1  3a 7   a  1 , q.e.d.

2 2 2 2

 

7.87 : Fie triunghiul ABC şi AD  BC . Se construiesc OM bisectoarea unghiului ADB, M   AB 

şi ON bisectoarea unghiului ADC, N   AC  . Dacă MN  BC , determinaţi natura triunghiului ABC.
PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
AM AD
SOLUŢIE: Dacă se aplică teorema bisectoarei în  ADB obţinem  , iar în  ADC obţinem
MB DB
AN AD AM AN
 . Folosind teorema lui Thales în triunghiul ABC obţinem  . Din cele trei relaţii
NC DC MB NC
AD AD
obţinem   DB  DC şi cum AD  BC deducem că ABC este triunghi isoscel de bază BC.
DB DC

7.88 : Se consideră înălţimea AD , D   BC  şi medianele CE , BF ale  ABC . Demonstraţi că:

a) dreptele ED şi DF sunt perpendiculare dacă şi numai dacă m BAC   900 ;
b) patrulaterul AEDF este romb dacă şi numai dacă  ABC este triunghi isoscel de bază BC .
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

44
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: Teorema medianei în triunghiurile  ADB şi  ADC , A

AB
dreptunghice în D conduce la egalităţile: DE   AE 1 şi
2 E F
AC
DF   AF 2 , de unde deducem că  AED şi  AFD sunt
2 B D C
isoscele de bază  AD  . Proprietatea triunghiurilor isoscele referitoare la

unghiurile de la bază ne dă că  EAD   EDA şi  FAD   FDA   EAF   EDF 3 .
2 
a) Atunci ED  DF  m  EDF   900  m  EAF   900  m  BAC   900 .
1
AB AC
b) Atunci patrulaterul AEDF este romb  AE  AF    AB  AC   ABC este
2  2 2
triunghi isoscel de bază  BC  .

7.89 : Fie patru puncte distincte din plan cu proprietatea că formează exact trei unghiuri drepte. Să
se calculeaze suma tuturor distanţelor şi suma tuturor unghiurilor nenule ce se pot forma cu aceste
puncte, ştiind că cel mai mic dintre aceste unghiuri are măsura de 300 şi cea mai mare dintre
distanţe este de 28 cm .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cele patru puncte distincte din plan cu A , B , C şi D .
Aceste puncte nu pot fi toate coliniare deoarece s-ar forma numai unghiuri A
improrii, în contradicţie cu ipoteza. Dacă oricare trei dintre ele ar fi 14 3 14cm
necoliniare, atunci se formează patrulaterul ABCD . Cum triunghiurile 7 3
 ABC ,  ADC ,  ABD şi CBD conţin toate unghiurile ce se pot forma 30 0 60 0
C cm D
7
cu vârfurile în aceste puncte şi nu pot avea decât un singur unghi drept, B
21cm

rezultă că cele trei unghiuri drepte nu pot fi decât printre unghiurile patrulaterului. Dar, suma
unghiurilor unui patrulater este de 3600  că se pot forma patru unghiuri drepte, în contradicţie cu
ipoteza. Atunci punctele A,B,C,D sunt necoliniare şi trei dintre ele sunt coliniare. Fie acestea
B  C  D . Cele trei unghiuri drepte ce se formează sunt  ACD ,  ACB şi  BAC . Evident, cea
mai mare dintre distanţe este BD  28 cm . Cel mai mic unghi care se poate forma se află printre
unghiurile ascuţite, între care există congruenţele  ABC   DAC şi  BAC   ADC . Fie acest
unghi  ABC . Atunci m  ABD   m  CAD   300 . Aplicând teorema 300  600  900 în  ABD ,
1 1
respectiv  ACD AD   BD  14 cm şi că CD   AD  7 cm , de unde
obţinem că
2 2
BC  BD  CD  21cm . Aplicând teorema 1 a înălţimii în BAD avem AC 2  BC  CD 
AC  217  7 3 cm , iar cu teorema catetei găsim că AB 2  BC  BD 
AB  21 28  14 3 cm . Suma tuturor distanţelor ce se pot forma cu cele patru puncte este egală

AB  BC  AC  AD  DC  BD  14 3  21  7 3  14  7  28  70  21 3 cm . Unghiurile 
cu vârful în A sunt  BAC ,  CAD şi  BAD , având suma măsurilor egală cu
600  300  900  1800 . Unghiurile cu vârful în B sunt  ABC ,  ABD şi  CBD , având suma
măsurilor egală cu 300  300  00  600 . Unghiurile cu vârful în C sunt  ACB ,  ACD şi  BCD
, având suma măsurilor egală cu 900  900  1800  3600 . Unghiurile cu vârful în D sunt  ADC ,
 ADB şi  CDB , având suma măsurilor egală cu 600  600  00  1200 . Prin urmare, suma tuturor
acestor unghiuri este egală cu 1800  600  3600  1200  7200 .

45
 Micii MATEMATICIENI

CLASA A VIII-A

1 1 1 1 1 1 16
8.69 : Demonstraţi că numărul n     ...    nu este natural şi că n  .
13 14 15 50 51 52 13
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
14  15  ... 52  13  15  ... 52  ...  13  14  ... 51
SOLUŢIE: Numărul n  nu este natural deoarece
13  14  ... 52
numitorul şi toţi termenii de la numărător sunt divizibili cu 13 mai puţin primul. Cu inegalitatea
1 1 4 1 1 4 1 1 4 1 1 4
  deducem:   ,   , ....,   , de unde, prin însumare,
a b a b 13 52 65 14 51 65 32 35 65
4 16
obţinem că n  20   n .
65 13

8.70 : Găsiţi soluţii întregi nenule ale ecuaţiei: 2016  2  a 3  b 3  c 3 .

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
Identitatea  k  1  k  1  k   k   6  k (se verifică uşor) şi că 2016  6  336
3 3 3 3
SOLUŢIE:
conduce, pentru k  336 , la soluţia a  336 , b  335 şi c  337 .

8.71 : Arătaţi că numărul n  n 1 n  2n  3 1 este număr natural, oricare ar fi n   .

PROF. IULIANA BLANARU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
not
SOLUŢIE: Notând cu x  n 2  3n atunci a  n n  1n  2 n  3  1  n2  3nn2  3n  2
 a  x  x  2  1  x 2  2x  1   x  1  x  1  n 2  3n  1   , n   .
2

1 1 1
8.72 : Numerele raţionale nenule verifică egalitatea:    1 . Demonstraţi că numărul
x y z
 x  y   y  z   x  z 
A   1  1  1 este pozitiv şi că A este raţional.
 z   x   y 
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
1 1 1
SOLUŢIE: Din    1  xy  xz  yz  xyz . Primul factor din numărul A se transformă
x y z
xy  z xyz  z 2 xy  xz  yz  z 2 x  y  z   z  y  z   y  z  x  z 
z)
xy
succesiv:  1      .
z z z2 z2 z2 z2
yz  z  x y  x  xz  x  y  z  y 
Analog, 1 şi  1  . Înlocuind aceste relaţii în numărul A ,
x x2 y y2
 x  y   y  z   z  x  x  y  y  z  z  x
2 2 2

obţinem că A    , exact ce trebuia dovedit.

x2 y 2 z 2 xyz

8.73 : Ştiind că ecuaţia a1a2  x 2  b1b2  x  c1c2  0 are soluţii reale şi că b2 este media geometrică
a cifrelor a2 şi c2 , să se demonstreze că ecuaţia a1  x 2  b1  x  c1  0 are soluţii reale.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

46
 Micii MATEMATICIENI

SOLUŢIE: O ecuaţie de gradul al doilea are soluţii reale dacă şi numai dacă discriminantul   0  .
Din b2 medie geometrică a cifrelor a2 şi c2 rezultă că b22  a2  c2  b22  4a2  c2  b2  2 a2  c2
1 . Presupunem, prin absurd, că ecuaţia din concluzie nu are soluţii reale  b12  4  a1  c1 2 
0  b1  2 a1  c1 , pe care o înmulţim cu 1  b1b2  4 a1c2  a2 c1  b1b2  2 a1c2  a2 c1  (s-a
aplicat inegalitatea mediilor)  20b1b2  40a1c2  40a2 c1 3 . Din 2  100b12  400a1c1 4 .
Adunând 4 , 3 , 1 , obţinem: 100b12  20b1b2  b22  400a1c1  40a1c2  40a2 c1  4a2 c2 , de unde
10b1  b2   4  10a1 10c1  c2   a2  10c1  c2   b1b2  4  a1a2  c1c2 . Deducem că   0 în
2 2

contradicţie cu  . Deci, ecuaţia a1  x 2  b1  x  c1  0 nu are soluţii reale.

a b c
8.74 : Să se demonstreze inegalitatea:    a  b  c , a, b, c  0;2 .
2a 2b 2c
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
x x
SOLUŢIE: Arătăm că, pentru x  0;2 , are loc  x 2   x 2  x3  2x 2  x  0 
2 x 2 x
x   x  1  0  A . Adunând inegalităţile obţinute pentru x  a;b;c , deducem cerinţa problemei.
2

8.75 : Determinaţi toate funcţiile de gradul 1 f :    cu proprietatea f  f  x   9  x , x   .

PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD
SOLUŢIE: Fie funcţia de gradul întâi f :  , f  x  a  x  b cu a  0 . Proprietatea
 a  f  x   b  9  x, x    a ax  b  b  9x, x    a 2 x  ab  b  9x, x   , de
unde a  9  a  3 şi b a  1  0  b  0 , căci a  1  0 . Deci, f  x   3x şi f  x   3x .
2

8.76 : Fie punctele de A  2,3 , B  1,1 . Dacă C este simetricul punctului A faţă de axa Ox,
determinaţi aria triunghiului ABC, sinusul ACB şi aria discului înscris triunghiului ABC.
PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Avem: C 2;3 şi AC  2  d  A;Ox   2  y A  2  3  6 . Lungimea înălţimii din B este
h  AC 3  6
h  d  B;Oy   d  A;Oy   xB  x A  1  2  3 . Atunci aria A ABC   9.
2 2
Formula distanţei ne dă: BC   xC  xB    yC  yB    2  1  3  1  3 2  4 2  5 , iar
2 2 2 2

1
AB  2  1  3  1  9  4  13 . Formula arie A ABC   CA  CB  sin  ACB conduce
2 2

2
1 3 9 3
la 9   6  5  sin  ACB   sin  ACB    . Se ştie că raza cercului înscris triunghiului
2 15 5

 ABC se calculează cu r 
A ABC

2  A ABC

29

18  11  13

11  13 
, de

p AB  AC  BC 11  13 108 6

11 
2
13 134  22 13 67  11 13
unde aria discului este r 2
      .
36 36 18

47
 Micii MATEMATICIENI

8.77 : Se dă paralelipipedul dreptunghic ABCDA/ B / C / D / . Dacă AC  BD  O , P  OC /  ,

BP  C / D  F  , DP  BC /   E  , atunci arătaţi că dreptele D / F , B / E , CC / sunt concurente.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Utilizăm teorema lui Ceva în C / BD pentru
cevienele C / O , BF şi DE concurente în P obţinând relaţia: D/ C/

C / F DO BE C / F C / E R .t .TH . A/ F
  /
 1    EF  DB . Întrucât B/
FD OB EC FD EB Q
D P E
DB  D B , deducem că EF  D / B / . Dreptele coplanare sunt
/ /
C
O
D F  BE , căci altfel am avea D B EF paralelogram 
/ / /
A B
EF  D B  DB şi cum EF  DB  DBFE paralelogram
/ /

 DF  BE în contradicţie cu DF şi BE concurente în C / . Notăm cu Q  D / F  B / E . Din faptul

că Q  D / F   D / DCC /  şi Q  B / E   B / BCC /  rezultă că Q   D / DCC /    B / BCC /   CC / .
Putem concluziona că dreptele D / F , B / E , CC / sunt concurente în punctul Q .

8.78 : Se dă cubul ABCDABC D de muchie 6 cm şi punctele M, N, P astfel încât

2 1 1
M   AA , AM   AA, N   AB  , AN   AA, P   CC  , CP   AA . Aflaţi perimetrul
3 2 2
secţiunii determinat de planul care trece prin cele trei puncte.
PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Avem AM  4 , A M  2 , A / N  NB /  3
/
X
şi CP  PC /  3 . Dreapta MN intersectează B / B în
punctul X , iar pe AB în Z . Dreapta XP
B/ Q C/
N
intersectează B / C / în Q , iar pe BC în Y . Dreapta
A/ D/ P
XY intersectează DC în R , iar pe AD în punctul S .
Atunci poligonul MNQPRS este secţiunea în cubul dat M
B C
determinat de planul  MNP  . Din NA M NB X / /

Y
 B X  A M  2 . Din QB X QC P rezultă
/ / / / 
A  R
/ / S D
BQ B X 2 12 18
că /
 /   B/Q  şi C / Q  . Din Z
QC C P 3 5 5
18 48
PC / Q PCY şi CP  PC /  3  CY  C / Q  . Atunci obţinem că BY  BC  CY  .
5 5
AZ AM AZ 4
Din MA / N MAZ  /  /    AZ  6  BZ  BA  AZ  12 . Deoarece
AN AM 3 2
CR CY 18 48 CR 3 9 9 3
CRY BZY    :    CR   DR  DC  CR  6   .
BZ BY 5 5 12 8 2 2 2
SD DR 3 9 1 18 1 6 6 24
Din RCY RDS    :   SD     AS  AD  SD  6  
CY RC 2 2 3 5 3 5 5 5
3 41
Cu teorema lui Pitagora obţinem: MN  A / M 2  A / N 2  13 , NQ  B / Q 2  B / N 2  ,
5
3 61 3 13 3 41
QP  C / Q 2  C / P 2  , PR  CP 2  CR 2  , SR  DS 2  DR 2  , iar
5 2 10

48
 Micii MATEMATICIENI

4 61 25 13  9 41  14 61
MS  AM 2  AS 2  . Atunci perimetrul secţiunii MNQPRS este .
5 10

8.79 : Se dă dreptunghiul ABCD , simetricul E a lui A faţă de DB . În B se ridică perpendiculara

BI pe planul dreptunghiului. Ştiind că AB  8 cm , AD  6 cm , BI  10 cm , să se calculeze:
a) măsurile unghiurilor   IBE  ,  IED  şi   DB;  IEC  ;
b) volumul şi aria totală a tetraedrului IDEB .
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CRAIOVA
SOLUŢIE:Din E simetricul punctului A faţă de dreapta BD rezultă că BD este B C
mediatoarea segmentului  AE  , de unde BE  AB  8 cm şi DE  AD  6 cm ,
conform proprietăţii mediatoarei. Atunci  ABD EBD CDB  LLL . E
M
Deducem că m  BED   m  BAD  m  BCD   900  că DE  BE 1 ,
că  BDA   BDE   CBD 2 şi că  BED   DCB , de unde  BCED A D
 2
I este patrulater inscriptibil  m  CED   m  CBD  1800 
m  CED  m  BDE   1800 . Fiind unghiuri interne de aceeaşi
parte a secantei ED  CE  BD 3 .
a) Din BI   ABCD şi DE   ABCD rezultă că DE  BI ,
B C
O adăugând şi 1 obţinem că DE   IBE  şi cum DE   IED
M E
A D găsim că  IBE    IED , de unde  m   IEB , IEC   900 .
3
Din EC   IEC   că BD   IEC   m   BD; IEC   00 .
AB  AD 8  6
b) Aria  BED   BAD    24 cm 2 4 , de unde volumul tetraedrului
2 2
1 10  24
IBED este egal cu VI BED   BI   BED   80 cm3 . Triunghiul BAD fiind
3 3
dreptunghic în A , rezultă că BD  AB 2  AD 2  8 2  6 2  10 cm . Din faptul că
IB   BED , BE   BED şi BD   BED  rezultă că IBE şi IBD sunt dreptunghice în B ,
IB  BE 10  8
de unde cu teorema lui Pitagora  că  IBE    40 cm 2 şi că
2 2
IB  BD 10  10 T .P .
 IBD    50 cm 2 . Din faptul că IBE este dreptunghic în B 
2 2
T 3
IE  IB 2  BE 2  10 2  8 2  2 41 cm . Din faptul că IB   BED şi BE  ED din 1 
IE  ED 2 41  6
IE  ED  IED dreptunghic în E   IED    IED   6 41 cm 2 .
2 2

Aria totală: t   IDE   IDB   BED   IEB  6 41  50  24  40  114  6 41 cm 2 . 

49
 Micii MATEMATICIENI

MATEMATICA LICEALĂ

CLASA A IX-A

n
9.76 : Se consideră notaţia 1 2  3  ...  n  n ! , n   . Demonstraţi că Sn   k  k ! n  1! nu
k 2

depinde de numărul natural n  2 .

PROF. IONELA CRISTINA SIMIONESCU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
n
SOLUŢIE: Deoarece k  k  1  1 atunci numărul Sn   k  1! k !  n  1! , de unde obţinem că
k 2

S n   n  1!  n!  n!  n  1!  ...  4!  3!  3!  2! n  1!  2!  2 .

9.77 : Să se determine 25 numere întregi consecutive, dacă suma pătratelor lor este pătrat perfect.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Fie a   cel mai mic număr dintre cele 25 numere întregi consecutive şi b   pentru care
a  a  1  ...  a  24   b 2  25a 2  2 1  2  ...  24 a  12  22  ...  24 2  b2 .
2 2 2
avem:
n
n n  1 n
n n  12n  1
Ţinând cont de formulele de calcul prescurtat şi de  k  şi k 2
 obţinem
k 1 2 k 1 6
24  25 4
24  25  49
 5a   2  a   b 2  5a   2  5a  60  60 2  1300  b 2 
2 2
echivalenţele: 
2 6
 b  5a  60  10  a  0
b 2  5a  60   1300  b  5a  60b  5a  60  1300   
2
  .
b  5a  60  130 b  70
Numerele căutate sunt: 0;1;2;...;24 sau 0;1;2;...;24 .

1 2
9.78 : Să se rezolve în mulţimea numerelor reale ecuația x 2  3 x  2  x   .
2 3
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI
8 1 4 1
SOLUŢIE: Se obţin ecuaţiile: 1 : x 2  3x   x   0 sau 2 : x 2  3x   x   0 .
3 3 3 3
1
Dacă x  atunci, din 1 rezultă ecuația 3x 2  6 x  7  0 care nu are soluții reale, iar din 2
3
6  21 1
obţinem ecuația 3x 2  12x  5  0 cu soluțiile x1,2  ambele soluţii mai mari decât .
3 3
1
Dacă x  atunci, din 1 rezultă ecuația x 2  4 x  3  0 cu soluțiile x1  1 şi x2  3 , iar din 2
3
1
x 2  2x  1  0 cu soluțiile x1  x2  1  . Deci mulțimea soluțiilor ecuației este S  1;3 .
3

9.79 : Determinaţi funcţiile f :    de gradul 1 cu proprietatea f  f  x   9  x , x   .

PROF. DOINA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD
SOLUŢIE: Fie funcţia de gradul întâi f :    , f  x  a  x  b cu a  0 . Proprietatea se transcrie:

50
 Micii MATEMATICIENI

 a  f  x  b  9  x, x    a ax  b  b  9  x, x    a 2 x  ab  b  9  x, x   ,
de unde a 2  1 , absurd, căci a    a 2  0 1  0 . Deci, nu există astfel de funcţii.
NOTA REDACŢIEI: Presupunem că ar exista astfel de funcţii f . Compunerea a două funcţii având
aceeaşi monotonie este o funcţie crescătoare (se verifică uşor). Atunci f  f :    ,
 f  f  x  x  9 este strict crescătoare pe  , iar pe de altă parte este descrescătoare pe  , fiind
de gradul 1 şi coeficientul lui x fiind 1  0 , contradicţie. Aşadar, nu există astfel de funcţii.

9.80 : Se consideră numerele reale pozitive x1 , x2 ,..., xn , a  0 cu x1  x2  ...  xn  a .

n
xi 3 a
Demonstraţi că are loc inegalitatea: 
i 1 xi  xi 1
2 2
 , ştiind că x1  xn1 .
2
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI
xi2  xi21 x x 1
SOLUŢIE: Din inegalitatea mediilor, pentru i  1,n , avem:  xi  xi1  2 i i21  .
2 xi  xi1 2
xi3 xi   xi2  xi21   xi  xi21 xi  xi 1 xi3 1
Atunci: 2   x  xi 1  . Rezultă că  xi   xi1 .
xi  xi1 xi  xi1 xi  xi1 xi  xi1
2 2 2 i 2 2 2 2
2
n
xi3 n
1 n a a
Adunând relațiile pentru i  1,n obținem: 
i1 xi  xi 1
2 2
 
i1
xi    xi1  a   , q.e.d.
2 i1 2 2

9.81 : Numerele reale pozitive verifică x  y  y  z  z  x  1 . Să se demonstreze inegalitatea:

2
x y2 z2 1
   .
x y y z z x 2
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
x2  y 2 y 2  z 2 z 2  x2
SOLUŢIE: Din  x  y    y  z    z  x  0 rezultă că
   0 , de unde
x y yz zx
x2 y2 z2 y2 z2 x2 1  x 2  y 2 y 2  z 2 z 2  x 2 
          . Ţinând cont de
x  y y  z z  x x  y y  z z  x 2  x  y yz z  x 
x2  y 2 x  y y2  z2 y  z z 2  x2 z  x
inegalităţile:   xy ,   yz ,   zx şi de
x y 2 yz 2 zx 2
condiţia din enunţ, obţinem inegalitatea cerută.

9.82 : Patrulaterul convex ABCD are ADC  ABC şi  DC    BC  . Arătaţi că AC  BD .

PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu   m  ABC   m  ADC  . Teorema sinusurilor în  ABC şi  ADC ne dă:
AC BC AC CD
 şi  BAC  sin
. Cum  DC    BC  rezultă că sin CAD , de
sin  sin  BAC  sin  sin  CAD 
unde unghiurile  BAC şi  CAD sunt congruente sau suplementare. Patrulaterul ABCD fiind
convex conduce la faptul că semidreapta  AC este interioară  BAD şi că punctele B, A,D sunt
necoliniare, de unde m  BAC   m  CAD   m  BAD   1800 . Deci,  BAC   CAD , de unde
 BCA   DCA  CA este bisectoarea  BCD şi cum BCD este isoscel  AC este înălţime în
BCD  AC  BD , adică patrulaterul ABCD este ortodiagonal.

51
 Micii MATEMATICIENI

9.83 : Se consideră  ABC cu semiperimetrul p şi aria S şi punctele A1  BC , B1  AC şi C1  AB .

1 1 1 p
Ştiind că    , să se demonstreze că AA1 , BB1 şi CC1 sunt concurente în
AA1 BB1 CC1 S
ortocentrul triunghiului  ABC .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu a  BC , b  AC , c  AB , de unde p  a  b  c : 2 şi cu hA , hB , hC lungimile
înălţimilor  ABC  a  hA  b  hB  c  hC  2  S . Din AA1  d  A; BC   hA , BB1  hB şi CC1  hC
p 1 1 1 1 1 1 a b c a bc p
găsim            . Aşadar, are loc
S ip AA1 BB1 CC1 hA hB hC ahA bhB chC 2S S
egalitate, de unde AA1  hA , BB1  hB şi CC1  hC şi cum distanţa de la un punct la o dreaptă este unică
deducem că AA1 , BB1 şi CC1 sunt înălţimile  ABC , deci concurente în ortocentrul  .
   
9.84 : Se consideră  ABC şi punctele M , N , P, Q astfel încât BM  MC , AN  2  NC ,
   
AP  3  PB . Demonstraţi că 3 BN  8  BQ dacă şi numai dacă Q este mijlocul segmentului  MP  .
PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
 1 
1  
 1 
SOLUŢIE: Avem BM   BC , CN   CA şi BP   BA . Fie S mijlocul lui  MP  . Deoarece
2 3 4
    1   1  1   1  1  1  
BN  BC  CN  BC   CA  BC   CB   BA  BC   BC   BA   2  BC  BA 1 ,
3 3 3 3 3 3
 
 1    
  
 1 
  
 1
8
1
4
1
8
3

iar BS   BP  BM   BA   BC   BA  2  BC   BN  8  BS  3  BN
2 8
 2 .
  2  
Atunci: 3  BN  8  BQ  BS  BQ  S şi Q puncte identice  Q mijlocul segmentului  MP  .

9.85 : Fie  ABC cu BC  11 , AC  13 , AB  3 şi punctele D   AC  , E   AB , F  BD  CE

   
astfel încât 11 BF  14  FD şi 3  CF  22  FE . Arătaţi că BD este bisectoare şi CE este mediană.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
AE not EB 1 AD not DC 1
SOLUŢIE: Notăm rapoartele x   şi y  . Cu teorema lui
EB BA x  1 DC AC y  1
Menelau în  ABD cu transversala C  F  E , respectiv  AEC cu transversala B  F  D găsim:
 AE BF DC 
 14 1
   1 
 x  1
 EB FD CA  11 y  1 
14x  11y  11 2 28x  22 y  22 
         
 AD CF EB 
 22 1 

 3x  22 y  3  3x  22 y  3
   1  y  1
 DC FE BA 
 3 x 1

 AE
 x  1  1
 25x  25   
 E mijlocul lui  AB 
 
EB
  3  ,conform reciprocei
3x  22 y  3  y   AD 3
 
AB 

 BD bisectoare în  ABC
 11 
 DC 11 BC
teoremei bisectoarei.

52
 Micii MATEMATICIENI

CLASA A X-A


 
10.49: Efectuați împărțirea 1  i 3 : 1  i  și determinați valoarea tg
12
.
PROF. DANA T EODORA P AVEL, ŞCOALA GIMNAZIALĂ DELENI, IAŞI
     
SOLUŢIE: Cu ajutorul formelor trigonometrice 1  i 3  2  cos  i  sin  şi 1  i  2 cos  i sin 
 3 3 
 4 4
1 i 3 2           
obţinem că    cos     i sin     2 cos  i 2 sin . Pe de altă parte, avem
1 i 2   3 4   3 4  12 12

că
1 i 3


1  i 3 1  i 

3 1 
i
3 1
. Ţinând cont de egalitatea celor două numere
1 i 1 i 2
2 2
  3 1 3 1  3 1  3 1
2 cos  i 2 sin  i obţinem că cos  şi sin  .
12 12 2 2 12 2 2 12 2 2
 
2
 3 1 2 2 3 1 42 3
Prin urmare, tg      2 3 .
12 2 2 3 1 2 2

1 1 1 3 3n 2  5n
10.50: Demonstraţi că are loc inegalitatea: 1    ...    ,  n   .
2 3 2 3 3 3 n n
3
2  n  1  n  2 
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
k  1 1 k  2
SOLUŢIE: Aplicând inegalitatea mediilor pentru k , 1, 1 obţinem: 3
k  3 k  1 1   , de
3 3
1 3 1 3 1 3 3
unde   3   3   . Dăm valori lui k  1,n şi însumăm:
3
k k 2 k  k k   k  2 k  k 2k 2 k  2
n
1 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
 k
k 1
3
k
     
2 6 4 8 6 10
   ... 
8 12 2  n  2 

2n

2  n  1

2  n  1

2n

2  n  2
.

1 2 3 n 1 n 3  1 1 1  3 3n2  5n
Deci,    ...     1       .
1 3 1 2 3 2 3 3 3 n  1 3 n  1 n  3 n 2  2 n  1 n  2  2  n  1 n  2

 
10.51: Aflaţi n   , ştiind că 2  sin 4 n x  cos 4 n x  1  sin 2 n x  cos 2 n x  1 , pentru  x  0;  .
2

 4 
PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
 
SOLUŢIE: Au loc  sin 4 n x  cos 4 n x  1  2 sin 2 n x  cos 2 n x  2 sin 2 n x  2 cos 2 n x  0 , x  0;  
 4 

 sin2n x  cos 2n x  1  4 sin 2n x  cos 2n x  0   sin n x  cos n x   1   sin n x  cos n x  1  0
2

2 2

   
 2 
n
  
Pentru x  0;  avem inegalităţile: 0  sin x     cos n x  1 . Dacă  sin n x  cos n x  1 ,
2
n
 4   2 
atunci sin n x  cos n x  1  cos n x  sin n x  1  sin n x  1  1  0  sin n x  0 , absurd. Dacă
    
sinn x  cos n x  1  sin n x  cos n x  1 , x  0;  . Pentru x   0;  obţinem ecuaţia
2

 4  6  4 

53
 Micii MATEMATICIENI

 1   3 
n n


exponenţială       1 , având soluţia unică n  2 . Pentru n  2 egalitatea  este verificată
 2   2 
 
pentru x  0;  , datorită formulei fundamentale a trigonometriei sin 2 x  cos 2 x  1 .
 4 

10.52: Demonstraţi că are loc inegalitatea: z1  z2  z1  z2 , pentru z1 , z2   .

PROF. DANA TEODORA PAVEL , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE:Fie zk  xk  i  yk , k  1,2 formele algebrice ale numerelor complexe z1   şi z2   .
Deoarece în mulţimea  nu există relaţie de ordine deducem că z1  z2   , de unde y1  y2  0
 y12  y22  2 y1 y2 . Atunci z1  z2  z1  z2  x12  y12  x22  y22  x1  i  y1  x2  i  y2 
x12  y12  x22  y22  x1  x2  . Dacă x1  x2  0 , atunci  este evident adevărată. Dacă
x1  x2  0 , ridicând la 
2
  x12  y12  2 x12  y12  x22  y22  x22  y22  x12  2x1 x2  x22 
x12  y12  x22  y22  x1 x2  y1 y2   . Dacă x1 x2  y1 y2  0 , atunci   este evident adevărată. În
cazul când x1 x2  y1 y2  0 ridicând la pătrat inegalitatea   este echivalentă succesiv cu
x12 x22  x12 y22  y12 x22  y12 y22  x12 x22  2x1 x2 y1 y2  y12 y22   x1 y2  y1 x2   0 , adevărată în  .
2

10.53: Să se calculeze câte numere de 10 cifre cu produsul cifrelor lor 36, există.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU
10 ! 9  10
SOLUŢIE: Numerele de forma  9, 4,1,...,1 sunt A102    45 de numere. Numerele de
8 ! 2! 2
forma  6, 6, 1, ..., 1 sunt în număr de 90 : 2  45 numere , de forma  9, 2, 2, 1, ..., 1 sunt în număr de
10  9  8 : 2  360 numere , de forma  4, 3, 3, 1, ..., 1 sunt 360 numere , iar de forma  2, 2, 3, 3, 1, ..., 1 sunt
210 numere . În total, avem 1065 numere.

2n 4n 2n 4n

10.54: Determinaţi m    ştiind că are loc cos  cos  2  cos  cos , n.
m m m m
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
2 2 2n 2n
SOLUŢIE: Fie numărul complex z  cos  i  sin . Atunci z n  cos  i  sin ,  n   şi
m m m m
2n 2n 2n z 2n  1
z n  cos  i  sin ,  n   . Prin însumare găsim că cos  ,  n   şi că
m m m 2 zn
z2n ) zn )
4n z 4n  1 z 2n  1 z4n  1 z2n  1 z4n  1
cos  ,  n   . Egalitatea dată devine   2   ,
m 2  z 2n 2  zn 2  z 2n 2  z n 2  z 2n
 n    z 4 n  z 2 n  z 5n  z n  z 6 n  z 2n  z 4 n  1 ,  n     z 5n  1  z n  1  0 ,  n  
2 2
Dacă z n  1, n   , atunci z  1 , de unde cos  1  există k   astfel încât  2k  
m m
10  10
1  m  k  m  1 . Dacă z 5n  1, n   , atunci z 5  1 , de unde cos  i  sin 1
m m
10
există k   astfel încât  2k   5  m  k  m  1,5 . Deci, m  1;1;5;5 .
m

54
 Micii MATEMATICIENI

10.55: Să se rezolve în mulţimea numerelor reale, ecuaţia:

52 x 1 11x  5 x1  5 x  60 x 2  53 x  4  0 .
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

SOLUŢIE: Ecuaţia se scrie 5  5  55x  1 5 x 60x 2  53x  4  0 . Notând pe 5  t  t  0 ,

x 2 x

obţinem ecuaţia de gradul al doilea în t : 5  t 2  55x  1 t  60 x 2  53x  4  0 cu

4 4
  65x  9  şi soluţiile t1  x 
2
şi t2  12x  1 . Ecuaţia 5 x  x  are soluţia unică
5 5
x1  1 deoarece funcţia exponenţială f :    , f  x  5 este strict crescătoare, funcţia liniară
x

4
g :    , g  x   x  este strict descrescătoare, iar ecuaţia f  x  g  x are cel mult o soluţie
5
reală. Ecuaţia 5 x  12x  1 are soluţiile x2  0 şi x3  2 şi sunt unice, întrucât f este strict
convexă, h :    , h  x  12x  1 este liniară şi se ştie că f  x  h  x poate avea cel mult două
soluţii. Deci, S  1;0;2 .
CD
10.56: Se consideră înălţimea AD a triunghiului  ABC . Să se demonstreze că este soluţie
CB
unică a ecuaţiei BC 2  x 2   BC 2  AB 2  AC 2  x  DC 2  0 .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
1
SOLUŢIE: Folosind notaţiile uzuale a  BC , b  AC , c  AB , S   a  AD aria  ABC ,
2
discriminantul   a 2  c 2  b 2   4a 2 b 2  AD 2     a 2  c 2  b 2   2ab  4a 2 AD 2 
2 2 2

  a 2  c 2  b 2  2aba 2  c 2  b 2  2ab  4   2S     a  b  c 2   a  b  c 2   16 S 2 

2 2 2

   
  a  b  c a  b  c a  b  c a  b  c  16 S . 2
Ţinând cont de semiperimetrul
2p  abc şi de formula lui Heron S p  p  a  p  b p  c  , obţinem că
  2a  2 p2 p  2b 2 p 2 p  2c  16 S 2    16 p  p  a p  b p  c  16 S 2    0
a 2  c 2  b2 a 2  b2  c2 b b
. Aşadar, ecuaţia dată are o singură soluţie x1  x2      cos C
2a 2 2ab a a
CD
(teorema cosinusului). În  ADC , dreptunghic în D avem cos C   CD  b  cos C . Atunci
AC
CD
x1  x2   , cu semnul " " dacă m  C   900 , iar cu semnul " " dacă m  C   900 . Dacă
BC
CD CD CD CD
C   BD   x1    , iar dacă C   BD   x1   .
BC CB BC CB

10.57: Să se rezolve în intervalul 1; ecuația : x log3 2  1   x 1

log 2 3
.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
  log x1
SOLUŢIE: Cu formula a c
log b c
ecuaţia se rescrie sub forma 2log3 x  1  3 2
logb a
. Notând cu
a  log 3 x şi cu b  log2  x  1 obţinem că 3  x şi 2  x  1 , de unde 3  2  1 , iar din
a b a b

relaţia iniţială că 3b  2 a  1 . Deducem egalitatea 3 a  2 a  3b  2 b . Funcţia f : 1;   ,

f  x  3 x  2 x este injectivă, căci este o sumă de funcţii exponenţiale strict crecătoare. Cum

55
 Micii MATEMATICIENI

 2   1
a a

f a  f b rezultă că a  b . Obţinem 3 a  2 a  1  1       , având soluţia unică a  1 ,

 3   3 
 2  1
x x

întrucât funcţia g : 1;   , g  x        este descrecătoare, fiind sumă de funcţii strict
 3   3 
crescătoare şi deci, g este injectivă. Singura soluţie a ecuaţiei date este x  3 .

CLASA A XI-A

11.39: Discutaţi după parametrul întreg a , compatibilitatea sistemului următor:

 ax  y  4 z  4


 2
 a x  y  16 z  6 şi, în caz afirmativ, stabiliţi natura soluţiilor sale.


a x  y  64 z  10
 3

PROF. MADLENA B ULBOACĂ, LICEUL PEDAGOGIC DIMITRIE ŢICHINDEAL, ARAD
a 1 4 1 1 1 C1 C2 0 1 0
C3 C2
SOLUŢIE: Determinantul sistemului este s  a 2
1 16  4a  a 1 4  4a a  1 1 3 
a3 1 64 a2 1 16 a 2  1 1 15
0 1 0
1 1
s  12a a  1 1 1  12a a  1 1 1   12a a  1a  4 . Dacă parametrul
3
1
a 1 5
a 1 1 5
1 4
a  0;1;4  s  0 şi este minor bordat al lui p   12  0 . Deci, p este minor principal.
1 16
1 4 4
Minorul caracteristic este c  1 16 6  48  0 , de unde deducem că sistemul este incompatibil.
1 64 10
Dacă a   / 0;1;4 , atunci s  0  sistemul este de tip Cramer  că este compatibil determinat.
Avem x  48 , y  8a a  4 5a 7  şi z  2a  a  1a  2 . Componentele soluţiei sunt date
x 4 y 2 5a 7   a2
de x   , y  şi z  z  . Cum a   / 0;1;4
s a a  1a  4  s 3 a  1 s 6 a  4 
rezultă că fiecare componentă a soluţiei este raţională. Stabilirea naturii soluţiei sistemului se referă la a găsi
a   pentru care toate componentele soluţiei să fie din  . Din x    a  D4  a  4  a  2  2 .
Din z    a  2  M 6 , de unde a  2  soluţia 1;2;0        .

11.40: Demonstraţi că funcţia f :    , f  x   2  sin 8 x  cos8 x  1  sin 4 x  cos 4 x  1 este

2

o funcţie constantă.
PROF. GHEORGHE OANCEA, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Din sin x  cos x  1 2 rezultă că sin 4 x  cos 4 x  1  2 sin 2 x  cos 2 x . Atunci derivata este
2 2

f /  x  2 8 sin7 x  cos x  8 cos7 x  sin x  2  sin4 x  cos 4 x  14 sin 3 x  cos x  4 cos 3 x  sin x 
f /  x   16 sin x  cos x   sin6 x  cos 6 x  16 sin x  cos x  1  sin2 x  cos 2 x sin 2 x  cos 2 x , de unde

56
 Micii MATEMATICIENI

f /  x   8  sin 2x   sin6 x  cos6 x  sin 2 x  sin4 x  cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x  cos 4 x . Grupând  că
f /  x   8  sin 2x   sin 4 x   sin 2 x  cos 2 x  sin 2 x  cos 4 x  cos 2 x  sin 2 x  cos 2 x . Obţinem că
 
f  x  8  sin 2x   sin x  1  sin x  cos x  1  cos x .
/ 2 2 2 2
Formula fundamentală a
 

trigonometriei conduce la f /  x  8 sin 2x   sin 2 x  cos 2 x  cos 2 x  sin 2 x  0 , x   . Atunci 
funcţia f este costantă pe  .

1 2 6 1 3 12
   
11.41: Se consideră matricele A  1 3 4  3    şi B  1 4 9   3    . Să se
   
1 3 6 1 4 12
demonstreze dubla inegalitate: 0  det  A  x  B  det  B  x  A  1 , x  2; 1 .
PROF. AUREL NEICU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Considerăm funcţia f :    , f  x  det  A  x  B  det  B  x  A . Forma explicită e
L1 L 2
1  x 2  3x 6  12x 1  x 3  2x 12  6 x L 2L3 0 1  x 2 0 1  x 3  2x
f  x   1  x 3  4 x 4  12x  1  x 4  3x 9  4x  0 0 2  0 0 3  2x
1  x 3  4 x 6  12x 1  x 4  3x 12  6 x 1  x 3  4 x 6  12x 1  x 4  3x 12  6 x
1  x 2 1  x 3  2x
 f  x   1  x 1   1  x  1   f  x   2  x  1  1  x  3  2x 
4 4 2 2

0 2 0 3  2x
f  x   1  x 5  2x  f  x   2x 3  9x  12x  5  f /  x   6 x 2  18x  12
2
cu soluţiile x1  2 şi x2  1
. Avem sgn f  x   sgn  x  3x  2 , de unde f  x  0, x  2;1  f este descrescătoare pe 2;1
/ 2 /

 f 1  f  x   f 2 , x  2;1  0  det  A  x  B   det  B  x  A  1, x  2;1 .

11.42: Fie matricea A  n  cu proprietatea că A3  A4 . Să se demonstreze că matricea

I n  A  A2 este inversabilă și să se afle inversa sa.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Din ipoteza A  A rezultă că A4  A5 . Demonstrând  :  I n  A  A2   I n  A  A3   I n
3 4

1
deducem că matricea I n  A  A2 este inversabilă şi că inversa este  I n  A  A2   I n  A  A3 . Atunci:
  I n  A  A3  A  A2  A4  A2  A3  A5  I n  A4  A5 , adevărată.

 x0  2,5
11.43: Calculaţi limita şirului  xn n , definit prin recurenţa:  .
 xn1  2  xn3  9  xn2  12  xn  5
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Avem xn1  2x  5x  4xn2  10xn  2xn  5  xn2  2xn  5  2xn  2xn  5  2xn  5
3
n
2
n

 xn1  2xn  5  xn2  2xn  1  xn1   2xn  5 xn  1 . Cum x0  2,5  2x0  5  0 
2

x1  0 . Inductiv, se demonstrează că xn  0, n    , de unde  xn  1  1  xn1  2xn  5 

2

xn1  2xn , n     x2  x3  x4  ... xn1  xn  2x1  2 x2  2 x3  ... 2 xn2  2 xn1  xn  2 n1  x1 .

Din x1  0  lim 2 n1  x1   rezultă că lim xn   , conform criteriului comparaţie la  .
n n

57
 Micii MATEMATICIENI

CLASA A XII-A

12.35: Pe mulţimea  se defineşte legea x  y  xy  4 x  4 y  20 . Ştiind că o soluţie naturală a


 ax  by  cz  125


ecuaţiei x  y  z  12 este şi o soluţie a sistemului: bx  cy  az  118, a, b, c   , să se


cx  ay  bz  118


demonstreze că a , b, c sunt rădăcinile polinomului f  X 3 19 X 2  118 X  240 .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU
SOLUŢIE: Notăm cu m;n; p  , m  n  p, din  soluţia ecuaţiei x  y  z  12 , care este soluţie şi a
sistemului dat. Prin însumarea egalităţilor din sistem obţinem că a  b  cm  n  p   361  19 2 .
Atunci găsim că m  n  p  1;19;361  . Din scrierea legii x  y   x  4  y  4   4 deducem că
x  y  z   x  4  y  4  z  4   4 . Atunci m;n; p  este soluţie a ecuaţiei  x  4 y  4 z  4   8
 că soluţiile cu m  n  p, şi   sunt: 5;5;12 , 5;6;8  , 6;6;6  , 3;3;12 , 0;2;5 , 0;3;6  ,
2;3;8  şi 2;2;6  . Cum numerele verifică relaţia  găsim m;n; p   5;6;8  . Atunci a;b;c se
5a  6b  8c  125



obţin din sistemul: 8a  5b  6c  118 . Observaţia că a;b;c  5;6;8  este soluţie a sistemului de tip


6a  8b  5c  118


Cramer s  133  0  conduce la a  5 , b  6 şi c  8 . Conform reciprocei teoremei lui Viette rezultă
că a,b,c sunt rădăcinile polinomului f  X 3  S1  X 2  S 2  X  S3 , unde S1  a  b  c  19 ,
S 2  a  b  a  c  b  c  5  6  5  8  6  8  118 , iar S3  a  b  c  5  6  8  240 , adică a polinomului
f  X 3  19 X 2  118 X  240 .

12.36: Se consideră grupul G; , astfel încât funcţia f : G  G , f  x   x 2016 este un morfism
surjectiv. Mulţimea  G    x  G x  y  y  x,  y  G se numeşte centrul grupului G . Să se
demonstreze că x 2015   G ,  x  G .
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Fie x  G şi y  G două elemente alese arbitrar. Notăm cu z  x1  y  G  y  x  z 1 . Din
f surjectivă  Im f  G . Cum z  G  Im f  există u  G astfel încât f u   z  u 2016  z 2 .
Din f morfism  f  x  u   f  x f u    x  u   x 2016  u 2016 3 . Demonstrăm că x 2015   G
2016

1 2 3 
 x 2015  y  y  x2015  x 2015  x  z  x  z  x 2015  x 2016  u 2016  x  u 2016  x 2015   x  u 
2016
 x  u 2016  x 2016  x1
1
x u  x u  x ...u  x u  x u  x  x1  x  u  x  u  x  u  x  u  x
asociativitate 2016 2016 2016
  x 1 
3 
2015

x  u  x  x  u  u  x  u  x  x1  x  u  x  x1  1  x  u  x
2016 1 1 2016 2016 2016
 x1 , adevărată.

58
 Micii MATEMATICIENI

12.37: Fie an n1 şi bn n1 două şiruri de numere nenegative cu următoarele proprietăţi:
a  şirul an n1 este mărginit;
b bn  0 pentru n   ;
c există   0;1 astfel încât an    an1  bn pentru orice n  2 .
Să se demonstreze că an  0 pentru n   .
PROF. UNIV. DR. R ADU P RECUP, UNIVERSITATEA BABEŞ -BOLYA, CLUJ-NAPOCA
SOLUŢIE: Fie   0 . Din b şi ipoteza că bn n1 nenegativ rezultă că există un rang n1  n1   2 astfel
încât bn   , n  n1 , conform teoremei de caracterizare cu  a limitei unui şir. Cum  an n1 este mărginit
rezultă că există C  0 astfel încât an  C, n    . Atunci, din c  rezultă că an    an1   , n  n1
Rezultă că an1    an2   , de unde an   2  an2       . Dar an2    an3   
an   3  an2   2         . Continuând, găsim că an   nn1 1  an1 1    1     2  ...   nn1  ,
11   nn1 1 
de unde an  C  
nn1 1
  , n  n1 . Deoarece pentru   0;1 avem lim  nn1 1  0 ,
1  n

 1 
deducem că există un rang n2  n1 astfel încât  nn1 1   , n  n2 . Deci, an  C    , n  n2 .
  1   
 1 
Alegând  :  / C   găsim un rang n2  n2  pentru care an  0   , pentru orice n  n2 ,
 1   
adică lim an  0 .
n

12.38: Fie f :   0;  o funcție care admite primitiva F cu proprietatea că F 0  1 .

Demonstrați că funcția g : 0;   0;  definită prin g  x  x  ln F  x este bijectivă.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS
SOLUŢIE: Din Im f  0;  şi F o primitivă a lui f rezultă că F  x  f  x  0, x   . Aşadar, F
/

ln
este o funcţie strict crescătoare. Pentru orice x  0 avem F  x  F 0   1  ln F  x  0, x  0 .
ip cresc.

Funcţiile g1 ,g2 : 0;   0;  definite prin g1  x  x , g 2  x   ln  F  x  sunt strict crescătoare şi

pozitive. Deducem că funcţia g  g1  g 2 este strict crescătoare şi pozitivă. Atunci g este funcţie injectivă.
Deoarece g este continuă pe 0; , lim g  x   , lim g  x   0 atunci funcţia g este surjectivă.
x x 0
x0

Aşadar, funcţia g este bijectivă.

***
ZÂMBETUL ŞTIINŢEI
ÎN ACEASTĂ RUBRICĂ VOM TRECE ÎN REVISTĂ CÂTEVA ANECDOTE SEMNIFICATIVE ŞI AMINTIRI DIN VIAŢA CELOR MAI DE FRUNTE MATEMATICIENI .

“Pythagoras a sacrificat pe altarul lui Zeus o sută de boi şi acesta numai pentru un singur adevăr geometric.
Dar dacă în zilele noastre am proceda în acelaşi fel, este puţin probabil că am putea găsi atâtea vite cornute
pe întreg globul pământesc.”
M. V. LOMONOSOV

“După ce a descoperit celebra sa teoremă, Pythagoras a sacrificat o sută de boi. De atunci, de fiecare dată,
când se descoperă vreun adevăr nou, vitele cornute mari au palpitaţii.”
LUDWIG BJÖRNE

59
 Micii MATEMATICIENI

PROBLEME PROPUSE

MATEMATICA PITICĂ

P.178: Un număr se numește “pui” dacă este format din cifre distincte cu suma cifrelor egală cu 16 .
Află diferența dintre “puiul” cel mai mic și “puiul” cel mai mare.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA-TEREZA RUGINĂ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.179: Colegul tatălui meu locuieşte în Iaşi. În fiecare zi, când vine la serviciu, el face o oră şi
douăzeci de minute. La întoarcere spre casă el face doar 80 minute. Găsiţi o explicaţie?
PROF. ÎNV. PRIMAR ADRIANA MELINTE, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.180: Pentru paginarea manualului de Istorie s-au folosit 372 de cifre, iar manualul de Matematică
are 208 pagini. Aflaţi câte pagini are manualul de Istorie şi câte cifre au fost folosite pentru
numerotarea manualului de Matematică.
PROF. ÎNV. PRIMAR RAMONA MIHAELA ADAM, ŞCOALA GIMNAZIALĂ MIROSLAVA, IAŞI

P.181: Un pix şi un caiet costă 12 lei, iar trei pixuri şi patru caiete costă 43 lei. Care sunt preţurile
celor două obiecte ?
PROF. ÎNV. PRIMAR GABRIELA ONOFREI, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.182: Bogdan şi prietenii săi merg în drumeţie în pădure împreună cu Alex şi prietenii lui, în total
28 copii. Dacă trei prieteni din grupul lui Bogdan ar mai aduce fiecare câte patru colegi, iar patru
prieteni din grupul lui Alex ar mai aduce fiecare câte doi colegi, atunci cele două grupuri ar avea
acelaşi număr de copii. Aflaţi câţi prieteni are Bogdan şi câţi are Alex.
PROF. ÎNV. PRIMAR EMILIA OPREA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.183: Câte numere de trei cifre are proprietatea că, dacă ştergem prima sa cifră, atunci obținem un
număr de două cifre mai mic cu 300 decât el ?
ÎNV. VASILICA TEODORESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.184: Ştiind că suma cifrelor a, b, c este diferită de zero, să se determine numărul x din egalitatea:
 abc  bca  cab :  a  b  c   x  2016 .
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.185: Ana şi Doina au împreună 18 ani. În urmă cu trei ani, vârsta Anei era de cinci ori mai mică
decât vârsta Doinei. Aflaţi vârstele celor două fete.
PROF. DOINA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

P.186: Pentru un concurs organizat în săptămâna “Şcoala Altfel” pentru elevii clasei a IV-a au fost
aruncate pe terenul de sport 100 bile. Elevii primesc pentru fiecare bilă recuperată câte 6 puncte,
iar pentru fiecare bilă nerecuperată au pierdut câte 3 puncte. Câte bile au strâns elevii dacă au
obţinut în total 483 puncte ?
PROF. ÎNV. PRIMAR EMILIA OPREA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.187: Suma a trei numere a, b, c este 55. Jumătate din numărul b este un număr cu 2 mai mic decât
jumătate din numărul a. Dacă la b îl adun pe 3, obţin numărul c. Aflaţi cele trei numere.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA DÎRVARIU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

60
 Micii MATEMATICIENI

P.188: Să se afle trei numere naturale știind că suma succesorilor acelor numere este 24 , al doilea
număr este media aritmetică a celorlalte două și că succesorul celui de al treilea număr este egal cu
suma celorlalte două numere.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.189: Într-o cutie sunt de trei ori mai multe bile roşii decât galbene. Dacă numărul bilelor albe este
egal cu produsul dintre două numere consecutive a căror sumă este 7, aflaţi numărul total de bile.
PROF. ÎNV. PRIMAR OLGA ŞERBAN, ŞCOALA GIMNAZIALĂ BĂDENI, SCOBINŢI

P.190: Matei, Catinca şi Rareș au economisit suma de 375 lei. Dacă Matei i-ar da lui Rareș 10 lei,
iar Catinca i-ar da şi ea lui Rareș 20 lei, atunci Rareș ar avea de două ori mai mulți lei decât
Catinca și cu 25 mai mulți decât Matei. Câți lei are fiecare ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA-TEREZA RUGINĂ, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.191: Determinaţi cel mai mare număr natural cu cifre distincte şi cu suma cifrelor sale egală cu 8 ,
pentru care triplul său este număr impar, iar dublul său are cifra unităţilor egală cu 6 .
PROF. ÎNV. PRIMAR RAMONA MIHAELA ADAM, ŞCOALA GIMNAZIALĂ MIROSLAVA, IAŞI

P.192: Doi prieteni, Matei și Ciprian, vor să cumpere împreună o bicicletă. Lui Matei îi lipsește o
jumătate din prețul acesteia, iar lui Ciprian îi mai trebuie trei pătrimi din preț. Dacă împreună au
1140 lei, aflați ce sumă are fiecare și care este prețul bicicletei.
PROF. ÎNV. PRIMAR MIRELA MUNTEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.193: Din cei 30 elevi ai unei clase lipsesc doi băieţi. Câte fete sunt în clasă ştiind că jumătate din
numărul băieţilor reprezintă de două ori mai mult decât a treia parte din numărul fetelor ?
PROF. ÎNV. PRIMAR CARMEN NICULESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.194: Câte numere naturale cuprinse între 100 şi 300 au restul egal cu 6 la împărţirea cu 7 ?
ÎNV. VASILICA TEODORESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.195: Vlad scrie pe tablă în ordine descrescătoare numere naturale a, b, c în aşa fel încât
a  c  160 , iar câturile împărţirilor a : b şi b : c să fie egale cu 3 , iar resturile egale cu 2 . Care
sunt numerele scrise de Vlad ?
PROF. ÎNV. PRIMAR CARMEN NICULESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.196: Mircea și Nicu au adunat împreună 130 de ghiocei. Mircea spune: „Jumătatea numărului de
ghiocei adunați de mine este cu 5 mai mare decât sfertul numărului de ghiocei adunați de tine”.
Fiecare băiat a oferit câte 5 ghiocei colegelor din clasă de 8 Martie. Câte colege are fiecare ?
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIA CREŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.197: Câtul a două numere naturale este 6 și restul 7. La numărul mai mic se adună 2 și se împarte
din nou numărul mai mare la acest număr, rezultând câtul 5 și restul 17. Aflați cele două numere.
PROF. ÎNV. PRIMAR MARIANA CHELARU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

P.198: Pe tablă sunt desenate 11 puncte. Profesorul propune următorul joc: ca primul elev să vină
să deseneze un punct distinct, al doilea să vină să şteargă două, al treilea să deseneze trei puncte
distincte, al patrulea să şteargă patru şi aşa mai departe. Câţi elevi sunt în clasa respectivă, ştiind că
toţi elevii au participat la joc ?
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

61
 Micii MATEMATICIENI

MATEMATICA GIMNAZIALĂ

Clasa a V-a

5.143 : Este posibil ca tatăl să aibă atâţia ani câte luni are fiica sa, iar împreună să însumeze 26 ani ?
Justificaţi răspunsul !
PROF. ÎNV. PRIMAR CARMEN NICULESCU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

5.144 : Numerele naturale nenule sunt distribuite ca în schema alăturată. 1

a) Completaţi cu următorul rând. 2 3
b) Câte numere sunt scrise pe al 2016  lea rând ? 4 5 6
c) Pe ce rând se găseşte numărul natural 2016 ? 7 8 9 10
d) Calculaţi suma tuturor numerelor de al 2016  lea rând. ... ... ... ... ...
PROF. ÎNV. PRIMAR EMILIA OPREA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

5.145 : Scrieţi fiecare dintre numerele 10 2016 şi 10 2017 ca o sumă de două pătrate perfecte distincte.
PROF. RAMONA DARIE, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

5.146 : Găsiţi numerele naturale de forma abca , ştiind că numerele ab , ca şi 2  a  b  c sunt

simultan pătrate perfecte.
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

5.147 : Determinaţi toate numerele de trei cifre ştiind că produsul cifrelor sale este de patru ori mai
mare decât suma lor, iar una dintre cifre este media aritmetică a celorlalte două.
PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

5.148 : Să se determine ultimele două cifre ale numărului natural x  7 42  931 .

PROF. ALINA CRĂCIUN , LICEUL TEORETIC MIRON COSTIN, PAŞCANI

5.149 : Ştiind că numărul 2016  n4  2 este pătrat perfect, să se arate că n este divizibil cu 5 .
PROF. AUREL NEICU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

5.150 : Se dau numerele: 1, 3, 4, 5, 5, 6, 6, 7 . Se aleg patru dintre numerele date, se adună la

fiecare câte o unitate şi se scriu numerele obţinute în locul celor alese. Se poate ca după n n    
astfel de operaţii să se obţină opt numere egale ?
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

5.151 : Determinaţi cifra unităţilor numărului natural a  2017  n4  4 , n   , ştiind că aceasta nu

este pătrat perfect.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

5.152 : Găsiţi numărul natural ab cu cifra b  2 , a cărei reprezentare în baza b are forma aaa .
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

5.153 : Demonstraţi că numărul 31 divide numărul 22016  22017  22018  22019  1 .

PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

62
 Micii MATEMATICIENI

5.154 : Determinaţi numerele abc care împărţite la bc dau câtul a  1 şi restul a  3 .

PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

a2  b  a  b2
5.155 : Demonstraţi că toate fracţiile de forma cu a,b,c,d    sunt reductibile.
c d cd
2 2

PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

2, 6 
5.156 : Să se determine cifrele x şi y nenule din egalitatea : 0, x  y   .
9x  y  1
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

5.157 : Să se scrie numărul A  90  89  90  89  902  89  903  ...  89  902016 ca sumă de patru pătrate
perfecte distincte.
PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

5.158 : Spunem că un număr natural de două cifre este o “lungime favorabilă” dacă restul împărţirii
lui la 10 este mai mare sau egal cu 5 . Segmentul având lungimea o “lungime favorabilă” se numeşte
segment favorabil. Notăm cu F mulţimea lungimilor favorabile.
a) Aflaţi câte segmente favorabile necongruente pot exista ?
b) Determinaţi lungimea favorabilă ab , ştiind că ba  F şi că ab nu poate fi descompus ca sumă
de două lungimi favorabile.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

Clasa a VI-a

6.115 : Determinaţi restul împărţirii numărului a  2013 

99...9 la numărul 38 .
2016
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

6.116 : Determinați soluțiile întregi ale ecuației x  x  1 x  15   2 y .

PROF. BOGDAN DORNEANU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

1007 1 1 1 1 1 2014
6.117 : Să se demonstreze dubla inegalitate:  2  2  2  ...  2
 2
 .
2016 2 3 4 2014 2015 2015
PROF. DANA TEODORA PAVEL , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

6.118 : Suma elementelor mulţimii X   este mai mică decât 10 . Determinaţi mulţimea X ,
ştiind că există x  X astfel încât  x; x  3  X  X .
PROF. NICU GOŞMAN, ŞCOALA GIMNAZIALĂ GARABET IBRĂILEANU, TÂRGU FRUMOS

6.119 : Determinaţi tripletul de numere raţionale  x; y; z  direct proporţionale cu tripletul 9;993;6 

pentru care x  y  z  1986 ,
PROF. DOINA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

2
2 y 4 2
5
6.120 : Există numere naturale x şi y care să verifice egalitatea 7 x 7 x  806736 ?
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

63
 Micii MATEMATICIENI

6.121 : Dacă un număr natural A se împarte în părți direct proporționale cu numerele naturale
a  b  c se obțin respectiv numerele naturale x, y, z , iar dacă se împarte în părți invers
proporționale cu aceleași numere, se obțin numerele m, n, p . Aflați numerele m , n , p , știind
că numerele a , b , c sunt numere prime, iar x  y  z  139755 .
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

x 2  5x  1 x 2  5x  26
6.122 : Determinaţi numerele întregi x din proporţia:  .
x 2  5x  7 x 2  5x  38
PROF. ANDREEA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

6.123 : Se consideră mulţimea A  1;5;9;...;197  şi o submulţime a sa B , având 27 elemente.

Demonstraţi că se poate găsi două elemente ale lui B a căror sumă este 202 .
PROF. ALINA ŞI MIHAI CRĂCIUN, PAŞCANI

6.124 : Se consideră mulţimea G a tuturor unghiurilor adiacente având acelaşi vârf. Spunem că
unghiurile mulţimii G sunt legate între ele dacă diferenţele măsurilor, în grade, a oricăror două
unghiuri din G sunt numere naturale consecutive.
a) Găsiţi o mulţime G având exact trei unghiuri în jurul unui punct legate între ele.
b) Demonstraţi că nu există o mulţime G, având patru unghiuri legate între ele.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

6.125 : În triunghiul ascuţitunghic ABC , mediatoarea laturii  BC  se intersectează cu bisectoarea

interioară a unghiului B în punctul P , iar dreapta CP intersectează cu latura  AB  în punctul
N . Fie M mijlocul laturii  BC  . Cunoscând că m  BPM   600 şi m  PCA  150 , aflaţi
măsurile unghiurilor  ABC şi demonstraţi că  PM    PN  .
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

6.126 : Triunghiurile  ABC și  ADC sunt situate în semiplane diferite față de dreapta AC .
Considerăm punctele E   BC  şi F   DC  astfel încât fiecare dintre măsurile unghiurilor
 BAE ,  EAC ,  CAF și  FAD este media aritmetică a măsurilor celorlalte trei unghiuri, iar
AC  EF . Demonstrați că d  E; AB   d  F ; AD şi că  AB    AD  .
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

6.127 : În triunghiul ascuţitunghic ABC , înălţimile AD , BE , CF sunt concurente în H , unde

D   BC  , E   AC  , F   AB  . Ştiind că m  HCE   300 şi HC  2  HF , să se arate că
triunghiul ABC este echilateral.
PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

6.128 : Fie punctele distincte M ,N ,P astfel încât NP  1cm , iar lungimile MP şi MN sunt
3  MN  MP 4  MP  1
numere naturale. Fie  ABC cu perimetrul de 3cm având AB  , BC 
4  MP  3 9
11
şi AC  . Demonstraţi că  ABC este echilateral dacă şi numai dacă P   MN  .
3  MN  MP
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

64
 Micii MATEMATICIENI

6.129 : Să se determine numărul natural x , ştiind că  x  1 2x  1  3x  2  28  x  116 0

0 / 0 /

PROF. RAMONA DARIE, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

6.130 : Se consideră unghiul  xOy , punctele A,B  Ox cu A  OB , iar C,D  Oy cu C  OD 
pentru care AB  CD şi există t ,v    astfel încât t  OA  v  AB  t  OC  v  DC . Demonstraţi
că bisectoarea  xOy şi mediatoarele segmentelor  AB  şi CD  sunt concurente dacă şi dacă are
loc egalitatea t  2  v .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

CLASA A VII-A

7.90 : Se consideră numerele reale a, b, c, d astfel încât a b c  6  d , ac d  4b ,

b  c  d  12  a şi a  b  d  18  c . Calculați a  b  c  2016 .
2 2 2

PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

2x  1 2x  2 2x  3 2x  2014 2x  2015 2015x

7.91 : Rezolvaţi în  ecuaţia:    ...    .
2015 2014 2013 2 1 1008
PROF. GHEORGHE OANCEA , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

7.92 : Rezolvaţi în mulţimea numerelor întregi ecuaţia: x 2  y 2  107  x  9  y  2882  0 .

PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD

7.93 : Arătaţi că soluţia ecuaţiei 14  6 5  x  3  2  1  2  2x  1  5 este din  /  .  

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

ab baba
7.94 : Demonstraţi inegalitatea   2 , pentru orice cifre nenule.
a ba
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

7.95 : Ce fel de triunghi este triunghiul ale cărui lungimi de laturi sunt a, b, c verifică relaţia:
2  a 3  b  c 2  c  b2  a  c 2  a  b2  b  a 2  c  a 2 ?
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

7.96 : Determinaţi numerele naturale a  b  c  1007 şi care verifică inegalitatea:

2014  2017 2016  2018
a b  a  c  b c    2015  a  2016  b  2017  c .
2 4
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

 x  1   x  2   x  3  ...   x  2015
2 2 2 2

7.97 : Demonstraţi că  2015  2016 ,    x  0 .

2 x
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

65
 Micii MATEMATICIENI

7.98 : Arătaţi că într-un trapez ortodiagonal linia mijlocie nu poate fi congruentă cu nicio diagonală.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

7.99 : Se consideră  ABC şi cevienele concurente AM , BP , CQ cu M   BC  , P   AC  ,

Q   AB . Demonstraţi că punctul M este mijlocul laturii  BC  dacă şi numai dacă PQ  BC .
PROF. AUREL NEICU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

7.100 : Se consideră un punct I situate în interiorul  ABC în aşa fel încât cercurile înscrise
triunghiurilor  AIB , BIC şi  AIC sunt tangente şi congruente. Arătaţi că  ABC este echilateral.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

7.101 : Punctele M , N şi P sunt situate pe laturile  ABC astfel încât MN  AC , NP  AB şi

MP  BC . Demonstraţi că dreptele AN , BP şi CM sunt concurente.
PROF. GHEORGHE OANCEA , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

7.102 : Să se arate că, dacă într-un triunghi dreptunghic un unghi ascuțit are măsura de 37 0 30 / ,
atunci lungimea perpendicularei dusă din piciorul înălțimii duse din vârful drept pe mediana
corespunzătoare ipotenuzei este o optime din lungimea ipotenuzei.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

7.103 : În triunghiul dreptunghic ABC cu m  A  900 şi m  B  300 se construieşte bisectoarea

unghiului C , care intersectează latura AB în punctul D . Prin D se construieşte DE  BC cu
E  BC şi prin E se duce EF  CD cu F  AB . Calculaţi EF , ştiind că AB  36 cm .
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

7.104 : Se consideră  ABC şi punctele D   BC  , M   AB , N   AC  astfel încât AD  BC ,

DM  AB şi DN  AC . Demonstraţi că bisectoarea exterioară a unghiului cu vârful în A a  ABC
BD 2 AB
şi dreptele MN , BC sunt paralele dacă şi numai dacă are loc: 2
 .
DC AC
PROF. IOAN SĂCĂLEANU, COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

CLASA A VIII-A

8.80 : Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia 5  x 2  1  2 y  y  2  2x 2 y  1  0 .

PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

x 2  x  2  2x  5  x  3 x  1 1 
8.81 : Rezolvaţi inecuaţia    1   2   x  2  2015 în
5x  5  x  3  x  2 x  2 x  4 
mulţimea  / 3;2;1;2 .
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

66
 Micii MATEMATICIENI

8.82 : Demonstraţi inegalitatea x  1963  x  1961  2x  3870  54,    x   .

PROF. DOINA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

8.83 : Demonstraţi că cea mai mică valoare a numărului x 2  88x  2017  y 2  18 y  2017
este egală cu 53 .
PROF. GHEORGHE OANCEA , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

8.84 : Explicaţi de ce ecuaţia x  220  x  1984  40 nu are soluţie reală.

PROF. DOINA STOICA, LICEUL TEHNOLOGIC FRANCISC NEWMAN, ARAD

8.85 : Găsiţi numerele reale a, b, c, d , e, f , g pentru care suma radicalilor: a 2  8a  1697 ,

b 2  12b  261 , c 2  16c  80 , d 2  20d  125 , e2  24e  160 , f 2  28 f  200 şi
g 2  32g  257 au suma mai mică sau egală cu 72 .
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

  
8.86 : Fie a şi b două numere reale distincte. Ştiind că a  a  b 2016 şi b  2016  b  a 2016 
sunt numere raţionale, demonstraţi că există p   , astfel încât a  b  p 2016 .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

8.87 : Rezolvaţi sistemul cu necunoscutele  x; y; z        , format din următoarele ecuaţii:

x  y  z  800 , y  x  z  1000 şi z  x  y  2000 .
PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD

8.88 : Demonstraţi că 4  a 2  b2  c 2   a  b  c  a  b  c  a  b  c   a  b  c  şi

2 2 2 2

scrieţi numărul 2016 ca sumă a patru pătrate perfecte distincte.

PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

x 2  2013
8.89 : De-a lungul existenţei sale, „visul” fracţiei F  x   a fost să devină „întreagă”.
x2
Un moment x al existenţei sale se numeşte „oportun” dacă x   . Aflaţi câte momente
oportune a avut fracţia F , de-a lungul existenţei sale, în care putea să-şi împlinească visul.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

8.90 : Să se rezolve, în mulţimea  , ecuaţia:  x  55   x  1961  2x  2016   0 .

3 3 3

PROF. DOINA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

8.91 : În piramida triunghiulară regulată VABC de vârf V , muchia laterală face cu planul bazei un
unghi de 300 . Dacă distanţa dintre centrele de greutate ale bazei şi ale unei feţe laterale este de
4 cm , calculaţi volumul piramidei.
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

8.92 : Pe planul trapezului ABCD cu AB // CD , AB  AD  5 cm , BC  6 cm , CD  10 cm se

ridică perpendiculara MB  2 cm . Să se determine m   
MC; BD şi d  M ;CD   m  M ; AD .
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

67
 Micii MATEMATICIENI

MATEMATICA LICEALĂ

CLASA A IX-A

9.86 : Numere întregi x, y, z verifică relaţia x  y  4z 2  2  2z   y  z  . Arătaţi că x  y  3 .

PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

 1 1 1 1 
9.87 : Arătaţi că 1    ...     88 , unde ... este notaţia pentru partea
 2 3 2013 2014 
întreagă a unui număr real.
PROF. DOINA STOICA, LICEUL TEHNOLOGIC FRANCISC NEWMAN, ARAD

9.88 : Rezolvaţi în  ecuaţia:
n1
 9x 2  2016 , pentru n    .
n
6 x 2  6 x 4  6 x 8  ... 6 x 2
PROF. NICOLAE IVĂŞCHESCU, CANADA

9.89 : Rezolvaţi ecuaţia x   x   17   x , unde  x  şi  x reprezintă partea întreagă, respectiv

partea fracţionară a lui x   .
PROF. DOINA STOICA ŞI MIRCEA MARIO STOICA, ARAD

9.90 : Se consideră numerele b,c    astfel încât 2016  1009  b  2  c  0 . Demonstraţi că

ecuaţia x 2  b  x  c  0 nu poate avea ambele soluţii în intervalul 1;1008 .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

 1 1
  1
9.91 : Rezolvaţi în mulţimea    sistemul de ecuaţii:  x  1 y .

3x  9 y  2xy  3
PROF. GHEORGHE IACOB, LICEUL TEHNOLOGIC MIHAI BUSUIOC, PAŞCANI

9.92 : Funcţiile f :    verifică f  x f  y    x  y  f  y    y  2 f  x  60 , x, y   .

Arătaţi că aceste funcţii sunt liniare şi determinaţi, apoi, legile lor de definiţie.
PROF. MIRCEA MARIO STOICA, LICEUL TEORETIC ADAM MULLER GUTTENBRUNN, ARAD

9.93 : Arătați că numărul a  3 2  5  3 2  3  3 2  3  3 2  5 este iraţional.

PROF. IOAN RĂUŢU, ŞCOALA GIMNAZIALĂ PETRU RAREŞ, HÂRLĂU

9.94 : Se consideră numerele reale a,b,c  0;   având proprietatea că a 2  b2  c 2  4 .

a3 b3 c3
Demonstraţi că are loc inegalitatea:   1.
b  3c c  3a a  3b
PROF. ALINA ŞI MIHAI CRĂCIUN, PAŞCANI

9.95 : Două triunghiuri având ariile şi perimetrele egale sunt congruente dacă şi numai dacă
triunghiurile au două unghiuri omoloage congruente.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

68
 Micii MATEMATICIENI

9.96 : Demonstraţi că patrulaterul convex ABCD pentru care  ADC   ABC şi  DC    BC  are
diagonalele perpendiculare.
PROF. AUREL NEICU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

9.97 : Fie  ABC şi punctele D   BC  , M   AB , N   AC  astfel încât AD  BC , DM  AB

şi DN  AC . Demonstraţi că bisectoarea exterioară a unghiului cu vârful în A a  ABC şi dreptele
BD 2 AB
MN , BC sunt concurente dacă şi numai dacă are loc: 2
 . Reciproca este adevărată ?
DC AC
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

CLASA A X-A

10.58: Se consideră triunghiul ascuţitunghic  ABC cu H intersecţia înălţimilor AA / şi BB / şi

BC AB AC HA HB
numerele x, y,z,a,b    astfel încât   , /
 a şi  b . Demonstraţi că :
x y z HA HB /
a) a  1 şi b  2 dacă şi dacă x  3 , y  5 şi z  2 2 ;
b) a  1 şi b  3 dacă şi numai dacă x  2 şi y  z  3 .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

10.59: Să se rezolve în mulţimea numerelor complexe ecuaţia z 2015  z .

PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

 
2014
1007  1 i 3  2 2014
10.60: Să se demonstreze egalitatea: cos  .
 
1007
3 2  1 i 3
2015

PROF. DANA TEODORA PAVEL , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

 1

 2  4 x  x 2  2x  2 , pentru    x    .
2
10.61: Să se demonstreze inegalitatea log 2 2 x
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

10.62: Demonstraţi că funcţia f :   2017;  care îndeplinesc simultan inegalităţile:

f 3x  2014   33 x  2017, x   şi f 2015x  3  32015 x2017  2017, x   este inversabilă.
PROF. AUREL NEICU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

10.63: Arătaţi că e2a  e2b  e2b  e2c  e2c  e2a  2 eabc  eabc  eabc     a,b,c   .
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

10.64: Să se arate că oricare ar fi n    este adevărată inegalitatea:

1 1 1 1 3 3n2  5n
1  3  3  3  ...  3   .
2 2 3 3 4  4 n  n 2 n  1 n  2
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

69
 Micii MATEMATICIENI

CLASA A XI-A

11.44: Se consideră matricele de ordinul trei A, B   3   astfel încât matricea A  B  I 3 este

inversabilă. Demonstraţi că matricea B  A  I 3 este inversabilă.
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

 x  x
2 2
0 1

11.45: Să se arate că valoarea determinantului d   x  2

2
0 x2 1
nu depinde de x   , unde
 x x 2
0 1
1 1 1 0
... şi ... reprezintă notaţiile uzuale pentru partea întreagă, respectiv partea fracţionară.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

11.46: Se consideră matricele A, B   3   cu proprietatea că det  A  B   det A  det B  0 .

Definim șirul  xn n  prin x1    și xn1  det  A  xn  B   det  B  xn  A ,    n    .
Demonstraţi că șirul  xn n  are limită și aflaţi limita sa în cazul în care det A  det B  1 .
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

11.47: Arătaţi că funcţia f : 1;1   definită prin f  x   1  x 2 este o funcţie convexă.

n n n
Demonstraţi că   1   xi2  1    1   yi2  1     xi  1    yi 
2
are loc oricare
i 1 i 1 i 1
n n
ar fi   0;1 şi xi , yi   , i  1,n satisfăcând condiţiile  xi2  1 şi y i
2
1.
i 1 i 1
PROF. UNIV. DR. R ADU P RECUP, UNIVERSITATEA BABEŞ -BOLYA, CLUJ-NAPOCA

CLASA A XII-A

12.39: Două triunghiuri având având ariile şi perimetrele egale sunt congruente dacă şi numai dacă
cercurile circumscrise triunghiurilor sunt congruente.
PROF. IOAN SĂCĂLEANU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

12.40: Demonstraţi că polinomul f  X 2 

n  1 X 1   n  X  are o singură rădăcină în inelul
 n ; ; dacă şi numai dacă n  3 .
PROF. AUREL NEICU , COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU

1
1  x4
12.41: Să se calculeze integrala nedefinită  e 1 x 2
dx .
1  x 2 
2

PROF. MIHAI CRĂCIUN, COLEGIUL NAŢIONAL MIHAIL SADOVEANU, PAŞCANI

12.42: Determinaţi funcțiile derivabile f : 0;    pentru care există o primitivă F : 0;   
1
a funcției f astfel încât f /  x   f  x  F  x  , x  0;  , lim F  x  0 şi lim f  x   .
x0 x0 2
PROF. MIHAELA TURNEA, LICEUL TEORETIC ION NECULCE, TÂRGU FRUMOS

70
 Micii MATEMATICIENI

RUBRICA REZOLVITORILOR
Au dat soluţii corecte la PROBLEMELE PROPUSE în numărul 9 al revistei, următorii elevi:

COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÂRLĂU, IAŞI

CLASA A V-A ( PROF. R AMONA DARIE): AGAVRILOAIE Ş TEFAN M ARIAN(15 P); ATOMEI T EOFIL D ANIEL(15 P);
AVĂDANI M ARIA-D IANA(15 P); B ÎRLĂDEANU R AREŞ(15 P); B UZNEA ALEXANDRU CONSTANTIN(15 P); CEOBANU
IOAN C ASIAN(15 P); CHITIC IONELA DENISA(15 P); D ASCĂLU CEZAR ANDREI(15 P); DOBOŞ IOANA-M ARIA(15 P);
G ĂINĂ IONUŢ(15 P); G ÎLCĂ DENIS F LORIN(15 P); M ATEI EMMA GEORGIANA(15 P); MATEI T EONA(15 P); M ĂRIUŢA
GRIGORE DAVID(15 P); MORUZI ALEXANDRU(15P); OPINCĂ LARISA ANDREEA(15 P); P RIGOREANU ALIN
G ABRIE(15P) L; Ş ALARU IOANA(15 P); T INCU Ş TEFANIA(15 P) ŞI VORNICU D AVID (15P).
CLASA A VI-A (PROF.IOAN SĂCĂLEANU): SANDU IOAN-CRISTIAN(20P); SPINEI IRINA M ARIA(14P); ALEXA
S AMI(14P); B ĂHNĂREANU ANDREEA S IMONA(14 P); C UIBUŞ CODRUŢ ALEXANDRU(10P); CUIBUŞ Ş TEFAN(10 P);
MOŞIESEI ALEXANDRA G ABRIELA(20P); M IHĂILĂ A LEXANDRU(14P); CURCĂ F LORIN ALEXANDRU(10 P); B LAGA
ŞTEFANIA G IANINA(14 P); CHIRIAC M ARIA-DENISA(14 P) ŞI B RAN IONUŢ ALEXANDRU(20P).
CLASA A VII-A (PROF. GHEORGHE OANCEA): MAXIM ŞTEFAN-T HEODOR(10P); PURCEL IOANA E LENA(10P );
AGHIORGHIESEI HORIA(10 P); AVORNICESEI C ĂTĂLIN IONUŢ(10P); IFRIM T UDOR N ICOLAE(10 P); C IUBUC COSMIN
CONSTANTIN(10 P); ROIU LAVINIA(10 P) ŞI METELEŢ CORINA(10P).
CLASA A IX-A (A. PROF. AUREL NEICU ): GLODOREANU COSMIN EMIL(14P); PAVĂL M IHAI(14P) ŞI V ICOL
ŞTEFAN (14 P) . (C. PROF. I OAN S ĂCĂLEANU): HUŢANU ANA-M ARIA(14 P); P ĂSTRĂGUŞ ANDREEA(14P); URDEA
R ALUCA-E LENA(14P);
CLASA A X-A (A. PROF. IOAN SĂCĂLEANU ): COJOCARU CONSTANTIN COSMIN(10P); FILIMON ANA
ROXANA(10P); GĂINĂ ANDREI(10P); P AVĂL M ARIA M AGDALENA(10 P) ŞI SURUNIUC CONSTANTIN(10 P).
(B. PROF. RAMONA DARIE):MAXINOAEA M ARIA-M ĂDĂLINA(10 P); V INTILĂ S IMONA-GEORGETA(10P) ŞI LEPĂDATU
IULIANA-B IANCA (10P).
CLASA A XI-A (A. PROF. IOAN SĂCĂLEANU ) : CIUBUC REMUS MIHAIL(14P); BĂCICĂ FLORIN(10P); COZMA
ROXANA E LENA(10 P); DOLHESCU ALEXANDRU C ĂTĂLIN(10P); URSAN ROBERT GABRIEL(10P) ŞI B ALTAG
MARISA IOANA(10 P). (C. PROF. RAMONA DARIE ):FOTEA B IANCA (14P) ŞI LUPU D ANIELA(14P).
CLASA A XII-A (A. PROF. IOAN SĂCĂLEANU ): OLARIU ALEXANDRU (10P) ŞI MURARIU M ARIA (10P).
(B. PROF. AUREL NEICU ): ACORNICESEI GEORGIANA(11 P); COROEANU ANDREI(11P) ŞI S TOICA LAURENŢIU I ONUŢ
(11 P). (C.+D. PROF. RAMONA DARIE ): P RICOPE ANA-MARIA(14 P);AZOIŢEI CRISTINA-V ASILICA (14P);P ETRARU
ANDREEA (14 P) ŞI LUCEAC ALEXANDRA IOANA (14 P).

ÎN ATENŢIA ELEVILOR !

ELEVII care vor trimite REDACŢIEI SOLUŢII CORECTE la PROBLEMELE PROPUSE în acest număr
al revistei, până pe 31.01.2017, vor fi menţionaţi în RUBRICA REZOLVITORILOR .
Se va ţine seama de următoarele reguli:
1. Pot trimite soluţii la MINIM 10 PROBLEME propuse în acest număr ; pe o foaie va fi redactată
soluţia unei singure probleme;
2. Elevii din clasele III—VI au dreptul să trimită soluţii la PROBLEME PROPUSE până la clasa lor şi
pentru orice clasă mai mare. Elevii din clasele VII-XII pot trimite soluţii la PROBLEME PROPUSE
pentru clasa lor, pentru orice clasă mai mare şi din DOUĂ clase mai mici , IMEDIAT ANTERIOARE.
3. Vor fi menţionate următorele date personale: NUMELE ŞI PRENUMELE, TELEFON-EMAIL, CLASA, ŞCOALA,
LOCALITATEA ŞI PROFESORUL CLASEI.
4. Plicul cu PROBLEME REZOLVATE se va trimite prin poştă pe adresa REDACŢIEI:
COLEGIUL NAŢIONAL ŞTEFAN CEL MARE, HÎRLĂU, STR. MIHAI EMINESCU, NR. 5
sau va fi adus direct PROF. IOAN SĂCĂLEANU.

71
 Micii MATEMATICIENI
UNEORI TOTUL E MULT MAI SIMPLU,
TREBUIE DOAR SĂ NE UITĂM CU “ALŢI OCHI” LA ACESTE PROBLEME “COPILĂREŞTI”

3 ,   1 4
MMMMMMMMMMO RUBRICĂ DESTINATĂ PROBLEMELOR DE ATENŢIE, LOGICĂ, PERSPICACITATE
M

4. PRINŢII ŞI ÎNŢELEPTUL
Un împărat a hotărât ca după moartea sa împărăţia să fie a acelui fiu al cărui cal va ajunge
ultimul de la palatal prinţilor la palatal regal. Erau doi prinţi şi după moartea tatălui fiecare
dintre ei ar fi vrut să conducă împărăţia, dar nu se hotăra să pornească în cursă pentru că nu
dorea să ajungă calul său înaintea calului fratelui său. Prinţii au apelat la un înţelept. Acesta
le-a spus doar două cuvinte. Care au fost acestea ?

5. POMUL MINUNE.
În pomul minune cresc 2016 portocale şi 2015 banane. În fiecare dimineaţă grădinarul rupe
două fructe la întâmplare. Dacă rupe două fructe diferite, atunci creşte la loc o banană, iar
dacă rupe două fructe la fel, atunci creşte la loc o portocală. Grădinarul se întreabă dacă în
pomul minune ar mai rămâne doar un fruct ce ar fi acesta ?

6. Profesorul întreabă pe un elev:

Care este mulţimea băieţilor deştepţi din clasa voastră ?
Ce răspuns ar putea să dea el ?
(PRELUCRARE DUPĂ A. HOLINGER)

7. Un şofer de taxi introduce un tarif original. Cât timp maşina merge în linie dreaptă el nu cere
nicio plată; se plătesc numai virajele şi anume un leu gradul. De exemplu, dacă în timpul unei
curse a făcut un singur viraj de 900 , costul cursei este de 90 lei, indiferent de lungimea ei.
Bineînţeles, maşina are un aparat care face înregistrările necesare ... . Se presupune că toate
virajele se fac în acelaşi sens.
Iau taxiul într-un punct A şi-i cer şoferului să mă ducă în punctul B , de acolo până în
punctul C , iar de acolo înapoi în A , realizănd astfel o cursă în formă de triunghi.
Cât trebuie să plătesc pentru această cursă ?
(PRELUCRARE DUPĂ A. HOLINGER)

REDACŢIA: AŞTEPTĂM CU NERĂBDARE JUSTIFICĂRILE VOASTRE !

72
 SUMARUL

O REVISTĂ DE ... 10, NICOLAE IVĂŞCHESCU …….................…………………………………… 1

POEME INEDITE, DAN BRÂNZEI …...................….................…………………………………… 2

ARTICOLE ŞI NOTE MATEMATICE

“Ş IRUL CONVERGENT”-SOLUŢIONARE A PARADOXULUI INFINITULUI ?, RAMONA BUJOR ….…...... 3

ASUPRA UNOR DEFINIŢII IMPROPRII ÎN GEOMETRIA TETRAEDRULUI,

OANA ALEXE ŞI IOAN SĂCĂLEANU …………………….........………………………………… 7
T RIUNGHIURI ISOPERIMETRICE, CONSTANTIN CHIRILĂ ……...........................…..……………... 11

ASUPRA COPLANARITĂŢII BICEVIENELOR ŞI CONCURENŢA UNOR CEVIENE,

IOAN SĂCĂLEANU ŞI AUREL NEICU ………………………………………….………………... 12

METODE DE DEMONSTRARE A PROBLEMELOR DE CONCURENŢĂ,

GHEORGHE IACOB ŞI ADRIAN TOMUŞ …………………................................…..……………... 14

VIAŢA MATEMATICǍ ZONALǍ

CONCURSUL „MICII MATEMATICIENI”, EDIŢIA A X-A DIN 28 MARTIE 2015
 R APORT DE ACTIVITATE, EDIŢIA A X-A ........................................................................ 16
 R EZULTATELE CONCURSULUI ...................................................................................... 17
 PROBLEMELE CONCURSULUI. SOLUŢII. BAREME DE CORECTARE ................................ 19
TESTAREA PENTRU CLASA A V-A. VARIANTELE PROPUSE ÎN MAI 2015 ..................................... 27
PROIECTUL EDUCAŢIONAL “SUPER MATE” ........................................................................... 29
CLUBUL MICILOR MATEMATICIENILOR. R APORT DE ACTIVITATE …...…………………….… 30

PROBLEME ŞI SOLUŢII
SOLUŢIILE PROBLEMELOR PROPUSE ÎN NUMĂRUL 9 / 2015
 M ATEMATICA PITICĂ .............................................................................................. 31
 MATEMATICA GIMNAZIALĂ ....................................................................................... 35
 M ATEMATICA LICEALĂ .......................................................................................... 50

PROBLEME PROPUSE
MATEMATICA PITICĂ .................................................................................................................. 60
M ATEMATICA GIMNAZIALĂ ...................................................................................................... 62
MATEMATICA LICEALĂ ............................................................................................................... 68

RUBRICA REZOLVITORILOR ....................................................................................................... 71

CU OCHII ÎN 3,14 ......................................................................................................................... 72