NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

La sectia de chirurgie se ingrijesc bolnavii care necesita interventii chirurgicale.

Calitatile necesare asistentului medical in sectia de chirurgie:
 Capacitatea de adaptare la orice situatii
 Comunicare buna si capacitate de cooperare cu restul echipei
 Curaj, stabilitate emotionala si promptitudine
 Rezistenta fizica si psihica
 Bun tehnician
 Cunoasterea normelor de etica profesionala

Interventiile asistentului medical :

a) Interventii autonome
 Comunicarea cu bolnavul
 Tratarea si hidratarea bolnavului pe cale orala
 Asigurarea igienei
 Mobilizarea pacientului
 Educatia sanitara a bolnavului
 Psihoterapie

b) Interventii delegate
 Pregatirea bolnavului pentru investigatii
 Recoltarea produselor patologice si biologice pentru analize de laborator
 Pregatirea preoperatorie
 Ingrijirea postoperatorie
 Administrarea tratamentului local si general
! DE RETINUT : Pentru primele 4 interventii delegate se poate lucra si dupa protocoale
PROTOCOL = document oficial ce are ca obiectiv orientarea si facilitarea comportamentului
profesional intr-o situatie clinica data. Are ca scop ajungerea unui standard calitativ inalt si
uniformizarea metodelor de munca.

Hidratarea si mineralizarea organismului

 APA METABOLICA = apa rezultata din procesul de metabolism al proteinelor, glucidelor, lipidelor
 HOMEOSTAZIA = Starea de coordonare si mentinere sa functiilor normale a organismului
 ELECTROLITI = substante chimice capabile sa se disocieze intr-o solutie de ioni
 HIPERVOLEMIE = cresterea volumului de sange circulant
 HIPOVOLEMIE = scaderea volumului de sange circulant
 BILANT HIDRIC = diferenta dintre aportul de lichide (ingesta) si eliminarea lor din organism
(excreta)

VALORI NORMALE :
 Na = 137-150 mEq/l
 K = 3,7-5,5 mEq/l
 RA = 22-27 mEq/l
1
  Ca = 4,2-5,1 mEq/l
 Mg = 1,5-3,3 mg‰
 Ureea = 0,20-0,40 g‰
 Creatinina = 0,6-1 g‰

Celulele organismului traiesc intr-un mediu lichid, din aceasta mare interioara, extragandu-si
hrana si tot aici varsandu-si produsele de uzura. APA alcatuieste mediul intern in care se petrec toate
reactiile necesare vietii, constituind:
- 70% din greutatea corporala la adult => 50% lichid intracelular
=> 20% lichid extracelular
- peste 80% din greutatea corporala a copilului
MEDIUL INTERN = Solutie apoasa de saruri minerale formand partea fundamentala a plasmei,
limfei si lichidului interstitial
Apa din organism contine:
a.) Substante organice (proteine, lipide, glucide)
b.) Saruri minerale (sub forma de electroliti: Na, Mg, Ca, K, Fe; sub forma de sulfati, bicarbonati,
cloruri, fosfati)
- Ionii de Na si Cl reprezinta 80% din ionii lichidului extracelular (rol in mentinerea echilibrului
acido-bazic si mentinerea presiunii osmotice extracelulare)
- Ionii de K si Mg se gasesc in lichidul intracelular (au rol in mentinerea presiunii osmotice
intracelulare; participa la metabolismul glucidelor si au rol in activitatea musculara)

Ph sanguin: Normal 7,35 - 7,45

Patologic: acidoza sub 7,35
alcaloza peste 7,45
Ph urinar: Normal 5 - 7,45
Patologic: acidoza sub 5
alcaloza peste 7,45
Rezerva alcalina: 27 mEq/litru
Proteinemia: 65 - 85 g/litru
Ureea: mai mica de 40 g/litru

Reglarea metabolismului hidro-mineral

Este reglat de un mecanism complex, la care participa:

 SNC (sistemul nervos central)
 Glandele Endocrine (in special hipofiza posterioara; care elaboreaza hormonul antidiuretic
hipofizar = VASOPRESINA cu rol in scaderea diurezei. Insuficienta acestui hormon cauzeaza
diabetul insipid)
 Glandele Suprarenale (in special, corticosuprarenala intervine in metabolismul mineral prin
hormonii ADH si ALDOSTERON , cu rol in retinerea Na in organism)
 Glandele Sudoripare (prin transpiratie)
 Rinichii (prin elaborarea urinei)
 Peristaltismul Intestinal
 Plamanul (POLIPNEE - piederea lichidelor, BRADIPNEE - reducerea pierderii)
 Ficatul (prin actiune directa elaboreaza hormonul anti-diuretic; prin actiune indirecta, prin
metabolismul proteinelor, care retin apa in spatiul interstitial)

DESHIDRATAREA
2
 Definitie: Pierderea exagerata de lichide (apa + saruri minerale) si/sau un aport insuficient. Poate
interesa lichidul: - intracelular
- extracelular (cea mai frecventa deshidratare)
- ambele

Clasificare: - Izotona
- Hipertona
- Hipotona
Deshidratarea Izotona

Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza atat apa cat si sarurile minerale!
Cauze: Diaree masiva, Varsaturi, Transpiratii abundente, Paracenteze repetate, Hemoragii masive,
Aspiratie gastrica.
- se vor administra solutii izotone cu sau fara electroliti: Ser fiziologic 0,9% , Ringer, Glucoza
5%

Deshidratarea Hipertona

Def: Pierderile sau aportul insufficient intereseaza mai mult apa!

Cauze: - Polipnee (se pierd 1,5 litri in 24h )
- Transpiratii abundente (se pierd pana la 5 litri in 24 h)
*se vor adm solutii izotone

Deshidratarea Hipotona

Def: Pierderile sau aportul insuficient intereseaza mai mult electrolitii!

Cauze: Poliuria * patologica sau *provocate de diuretice (ex:furosemid)
- se vor administra solutii hipertone: glucoza 20 – 33 % , electroli (K sau Na diluate in ser fiziologic)
!!! K se face doar diluat !!!

Diagnosticul starilor de deshidratare

1. Ex. clinic
*Anamneza: ne da informatii despre cantitatea, calitatea si frecventa varsaturilor, diareei,
transpiratiei, diurezei, hemoragiilor
*Examenul obiectiv: - tegumente si mucoase palide, uscate (uneori transpiratie)
- globi ocular hipotoni (globi infundati in orbite, are hipotensiune)
- tulburari psihice (agitatie)
2. Ex. de laborator SANGE (hemoleucograma, uree, ionograma, rezerva alcalica, ph-ul)
URINA (ph-ul si ionograma urina + Clearance de creatinina)
Dupa rezultatele examenului de laborator se va stabili tipul deshidratarii, pentru a se aprecia
cantitatea de lichide ce trebuie administrate dupa efectuarea bilantului hidric.

Se masoara si se noteaza:
 diureza
 varsaturile
 transpiratia
 diareea
 hemoragia
 temperatura (pt fiecare 1 in plus se va creste necesarul de lichide cu 500 ml)
3
 Caile de hidratare

1. Peros
2. Duodenal
3. Rectal
4. Parenteral

Hidratarea Peros

Calea fiziologica de hidratare si se poate administra: - Apa plata/mineral

- Lapte/Iaurt
- Compot
- Sucuri
Temperatura dupa preferintele bolnavului
Se vor servi cu: pipeta, lingurita, lingura, ceasca, paharul, cu paiul.
Nu se hidrateaza pe cale orala:
- bolnavii cu varsaturi
- cei cu stenoza esofagiana sau pilorica
- tulburari de deglutitie
- negativism alimentar
- coma
- HDS (hemoragie digestiva superioara)

Hidratarea Duodenala

Se executa cu sonda duodenala, solutiile fiind introduse cu seringa sau cu ajutorul perfuzorului (ritm 60
– 120 ml/ora).

Hidratarea Rectala

Se face prin clisma, picatura cu picatura, la 4 ore dupa o clisma evacuatorie.

Se folosesc solutii izotone.

Hidratarea Parenterala

Se executa prin perfuzii intravenoase. Se pot folosi solutii izotone, hipertone si hipotone.
a.) 500 - 1000 ml in jet continuu in urgent ( pt ridicarea TA si completarea patului vascular)
b.) Perfuzii lente 30 ml/ora pe durata a catorva ore sau zile
c.) Pentru substituirea alimentatiei per os : 80 – 150 ml/h
! ! 1 ml = 20 picaturi ! !

DUREREA

Durerea este cel mai frecvent simptom din practica medicala .

CARACTERISTICI :
SEDIUL - localizare
IRADIERE :
 Tipica
4
  Atipica
CARACTERUL :
 Arsura
 Crampa
 Intepatura
 Ghiara
INTENSITATEA :
 Simpla jena
 De nesuportat
DURATA :
 Minute
 Ore
 Zile
FRECVENTA SI PERIODICITATEA
FACTORI AGRAVANTI :
 Alimentatie
 Alcool
 Tutun
FACTORI CARE AMELIOREAZA:
 Antalgice
 Aplicatii reci sau calde,dupa caz
SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
 Tuse
 Expectoratie
 Greturi
 Varsaturi
 Diaree

SEDIUL:
CAP :
 CEFALEE :

 SEDIUL :
o Hemicranian
o Occipital
o Frontal
 INTENSITATE:
o Difuza
 CARACTER :
o Pulsatil
o Menghina
o Arsura
 DURATA:
o Variabila
 ORAR :
o Matinala
o Nocturna
 FACTORI AGRAVANTI :
o Zgomot
o Lumina
5
  FACTORI AMELIORANTI :
o Liniste
o Repaus
o Intuneric
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
o Greturi
o Varsaturi

 MIGRENA - durere ce se accentueaza treptat.

 TIMPI DE APARITIE :
o Sezonier
o Postprandial
 FACTORI AGRAVANTI :
o Alimente iritante
o Cafea
o Alcool
o Fum de tigara
 FACTORI AMELIORANTI :
o Pozitia
o Medicatia
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT :
o Greturi
o Varsaturi
o Constipatie

LOMBARA:

 COLICA RENALA
Debut brusc,nocturn
Intensitate mare – “lovitura de pumnal”
Pozitia asumata de bolnav-“cocos de pusca”
 SEDIUL:
o Lombar,unilateral
 IRADIERE – descendenta
o Ureter
o Flancuri
o Fosa iliaca
o Organele genitale esterne
 DURATA:
o Minute
o Ore
o Zile
 FACTORI FAVORIZANTI
o Calatoria pentru timp indelungat in vehicule
o Efort fizic
o Cura hidrominerala
o Caldura excesiva
 FACTORI AMELIORANTI :
o Repaus absolut
6
o Antispastice
o Opiacee
 SIMPTOME DE ACOMPANIAMENT:
o Urinare :
 Disuria
 Polakiuria
 Hematuria
 Oliguria
o Digestive :
 Greturi
 Varsaturi
o Cardiace :
 Bradicardie
 paloare
 transpiratii reci

 DUREREA NECOLICATIVA DE ORIGINE RENALA

 SEDIUL :
o Unilateral
o Bilateral
 DURATA:
o Continua
o Intermitenta
 INTENSITATEA:
o Variabila

 DUREREA PELVIPERINEALA

 ORIGINE :
o Abdominala
o Ginecologica
 SEDIUL :
o Bazin
 IRADIERE :
o Perineu
o Uretra
 TULBURARI DE ACOMPANIAMENT :
o Tulburari de mictiune :
 Disurie
 Polakiurie

 DUREREA MEMBRELOR

 Articulare unilateral sau bilateral =( artralgie)

 SEDIUL:
o Genunchi
o Coate
o Sold
o Carpiene,metacarpiene

7
o Cervical
 CAUZE :
o Traumatisme
o Afectiuni reumatismale
o Osteoporoza
 CARACTERISTICI :
o Localizate sub forma de arsura violenta
o Migratoare sub forma de arsura violenta
 DURATA :
o Zile
o Luni
o Ani
 Gambe ,coapse,musculare =(mialgii)
 CAUZE :
o Varice
o Ateroscleroza
 CARACTERISTICI:
o Arsura
o Violente-claudicatia intermitenta ( spasm dureros) specifice in arterita obliteranta

COMBATEREA DURERII

1. Linistirea psihica a pacientului.

2. Repaus absolut sau luarea pozitiei antalgice in functie de cauza,organ.
3. Reducerea luminii.
4. Pastrarea linistii.
5. Aplicatii locale :
 Frig :
o Uscat- ghiata
o Umed –comprese reci
 Caldura :
o Uscate – termofor,cataplasme
6. Combaterea durerii medicamentos
 Antispastice
 Antalgice
 Vasodilatatoare

PERFUZIA

Def: Administratrea solutiilor hidratante sau alimentare pe cale venoasa.

Materiale necesare:
- solutii dezinfectante pe tegument (alcool sanitar sau iodat , betadina)
- tampoane de vata
- manusi
- garou
- musama
- aleza
- leucoplast
8
 - fasa tifon
- plasturi
- pansamente adezive
- perfuzor
- infozumat
- injectomat
- solutii de perfuzat lichidele ambulate steril , medicamente suplimentare
- stativ de perfuzie
- pensa hemostatica
- set de catetere venoase periferice
- seringa cu ser fiziologic steril
- tavita renala
- dispozitive de pozitionare a bratului ( perna)

INFUZOMAT -> pompa volumetrica in care se monteaza un perfuzor special, cantitatea de

solutie perfuzabila, cantitatea de solutie perfuzabial reglandu-se active printr-un sistem
electronic
INJECTOMAT->pompa injectie sau pompa siringa = aparate electronice care pot elibera 1
sau mai multe seringi simultan , cu ajutorul unui propulsor liniar cu piston.Sunt de mare
precizie!

Pregatirea bolnavului

Pregatirea psihica: se explica bolnavului necesitatea tehnicii si se ia consimtamantul

Pregatirea fizica: se cantareste bolnavul , se masoara functiile vitale , se pregateste locul prin
raderea pilozitatilor daca este cazul si se alege vena.

Pregatirea flaconului si montarea perfuzorului:

- se incalzeste flaconul cu Solutia de perfuzat la temperature camerei
- se imbraca manusi nesterile
- se dezinfecteaza dopul flaconului
- se adauga prin injectare eventuale medicamente indicate
- se desface perfuzorul
- se indeparteaza teaca protectoare a trocarului
- se dezinfecteaza dopul si se introduce trocarul prin dop in flacon printr-o singura miscare
- se elimina aerul din tubul perfuzorului; daca dureaza mai mult pozitionarea cvp (cateter venos
periferic) se poate reaplica teaca de protective

Punctionarea venei
- Se aseaza bolnavul in decubit dorsal sau semisezand
- Se fixeaza garoul pe brat
- Se palpeaza vena
- Se dezinfecteaza
- Se executa puncita venoasa
- Se verifica corecta pozitionare a c.v.p prin injectarea a 2–3 ml ser fiziologic cu seringa
- Se adapteaza perfuzorul prin adaptarea la flexula , branula sau fluturas
- Se da drumul la lichid, se fixeaza flexula sau fluturasul cu benzi de leucoplast sau plasturi
speciali
- Se regleaza prestubul in functie de cati ml/ora dorim sa infuzam
- Se supravegheaza bolnavul

9
 - Intreruperea perfuziei: *se intrerupe perfuzia cand lichidul ajunge la nivelul trocarului din flacon
(pt a nu patrunde aerul prevenind embolia gazoasa)
 Daca punctionarea a fost facuta cu fluturasul: se indeparteaza benzile de leucoplast; se aseaza
un tampon de vata imbibat in dezinfectant langa ac; se retrage brusc acul; se efectueaza
compresiunea zonei timp de cateva minute / se pozitioneaza un plasture
 Daca punctionarea a fost facuta cu flexua(branula): se injecteaza 2-3 ml pentru a spala tubul
cateterului venos periferic; se inchide cu dopul din dotare pastrat steril in prealabil
Un cvp poate ramane pozitionat 72 ore, verificandu-se daca punctual de insertie prezinta sau nu
semne de flogoza (inflamatie). Durata maxima este de 3 zile.

Accidente si incidente
# perfuzare paravenoasa
# embolie gazoasa
# punctionarea unei artere
# contaminare microbiana
# perfuzarea cu ritm rapid poate provoca incarcare volemica excesiva
# septicemia de cateter care se previne prin inspectarea zilnica a locul punctionat

Pregatirea bolnavului pre-operator

A. Pregatirea bolnavului in sectie

Bolnavii constienti
1.) Primire calda atenta, care sa-i dea bolnavului curaj si incredere in echipa de ingrijire
2.) Asistenta ii va prezenta:
a. sectia si personalul
b. salonul aerisit, patul (cu lenjeria curata)
c. sistemul de functionare al patului (telecomanda, manete pt ridicarea sau coborarea
patului sau a diferitelor parti ale somierii)
d. baia si functionalitatea baii
e. intrerupatoarele pt lumina personala a patului si pt lumina din camera.
f. soneria
3.) Asistenta se va interesa de datele de anamneza ale bolnavului
a. date biografice
b. boli dobandite
c. interventii chirurgicale pregrese
d. integritatea organelor de simt
e. eventuale proteze
4.) Bolnavii nu vor fi instalati in camera cu bolnavi convalescenti, care au probleme
postoperator

Bolnavii inconstienti, neinsotiti

Asistenta va lua legatura cu familia pt a anunta ca persoana respectiva este internata sau cu
serviciul de ocrotire sociala sau politia, atunci cand situatia o impune.

B. Pregatirea psihica
Asistenta va incuraja bolnavul asigurandul de competent echipei chirurgicale si ca se vor lua toate
masurile pentru reusita interventiei.Sarcina de a explica bolnavului in ce consta interventia, incidentele
si accidentele ce pot aparea in post-operator revine medicului, care va lua consimtamantul scris al
pacientului sau al familiei.Asistenta poate explica pasii interventiei fara a intra in detalii medicale.

C. Testele pre-operatorii
10
 a) Examene de laborator: SANGE -> hemoleucograma , timp Quick , timp de sangerare sit imp de
coagulare, grup sanguin si Rh. (etichetele dp eprubetele de sange vor fi semnate de catre
asistenta/ul care efectueaza recoltarea), uree, creatinina, glicemie (60 – 120 normala),
transaminaze (TGP + TGO)
URINA -> urocultura sau sumar de urina, test de sarcina
b) Explorari: radiografie toracica, EKG, explorari legate de organul afectat, computer tomograf
RMN, puls, temperature, TA
c) Testarea la medicamente (in vederea depistarii alergiilor): substante de contrast, antibiotice sau
anestezice
d) Starea de nutritie: se evalueaza greutatea bolnavului in raport cu varsta, sexul si inaltimea; in
cazul denutritilor, deshidratatilor si daca interventia chirurgicala nu este o urgenta, se
reechilibreaza mai intai pacientul (perfuzie, transfuzie, vitamino-terapie, alimentatie adecvata)
e) Valabil pt. sexul feminin (nu se fac interventii in perioada ciclului menstrual;exceptie urgentele)

Interventii in preziua interventiei

1. Regimul alimentar
- ultima masa va fi la ora 6 seara formata doar din supa strecurata
- de la ora 24:00 nu vor mai fi premise lichidele peros
- se poate pozitiona o perfuzie de intretinere cu solutii izotone (30-50ml/h
2. Igiena
- se va practica clisma evacuatorie
- se va efectua baie generala cu sapun + dezinfectant
- se vor sterge unghiile lacuite
3. Prescriptiile medicale: se vor administra medicamentele prescrise; de obicei anestezistul recomanda
un somnifer sau tranchilizant pentru indepartarea anxietatii (fenobarbital sau diazepam)
4. Asigurarea nevoii spirituale a pacientului

Ingrijiri in ziua interventiei

* Dimineata nu mananca si nu bea.
* Eventuala clisma evacuatorie.
* Eventuala golire a stomacului prin sondaj gastric.
* Se imbraca bolnavul cu o camasa ce se inchide la spate cu snururi.
* Parul va fi legat , protejat de o boneta.
* Se indeparteaza acele de par, ceasul, bratarile, inele, proteze.
* Bolnavul va fi invitat sa mictioneze
* In interventiile genitale, se va efectua spalatura vaginala cu solutii antiseptice.
* Cu 30 de minute inainte de a fi condus in sala operatorie se va efectua pre-anestezia (prescrisa de
anestezist) ex:mialgin + atropina i.m.
* Bolnavul va fi transportat in sala operatorie pe targa, insotit de o asistenta.

Ingrijiri post-operatorii

Def: Perioada dintre sfarsitul interventiei chirurgicale si complete vindecare a bolnavului

Ob:
1. Pregatirea salonului si a patului
- Camera de 1 – 2 paturi
- Lumina difuza
- Temperatura 20C
- Lenjerie curate, cu musama + aleza (traversa)
- Patul accesibil din ambele parti, iar langa pat: *lichide pt perfuzat (1500 – 3000 ml/24h)
11
 *sursa de O2 + umidificator
*medicamente antalgice (anti-dolorifice)
*casoleta cu comprese vata sau ambalate steril
*tavita renala
*eprubete pt diverse analize de sange
*garou
*solutie dezinfectanta
*punga cu gheata
*plosca sau urinar (bazinet)
2. Transportul bolnavului de la sala operatorie
a. Dupa anestezie locala (cu targa sau cu caruciorul)
b. Dupa rahi-anestezie sau narcoza (cu targa, pozitie orizontala sau decubit lateral; medicul anestezist
insoteste pacientul in sectia A.T.I. si informeaza asistentul despre tipul de interventie si procedeul de
anestezie, eventuale complicatii peri-operatorii, lasand instructiuni scrise in ceea ce priveste
tratamentul si analizele de laborator ce vor trebui facute bolnavului ulterior) (se pot folosi si protocale)
3. Ingrijiri in primele ore
a. Dupa narcoza (pozitie in DD; in interventiile mari bolnavul este inca intubat; daca nu este intubat
are pozitionata pipa Guedel sau are prinsa limba cu pensa lingual; sau se comprima cu degetele la baza
maxilarului pt prevenirea caderii limbii si asfixia bolnavului; se aspira mucozitatile cu sonda de
aspiratie sterile adaptata la aspirator; se supravegheza P, TA, R la fiecare 15 minute)
b. Dupa rahianestezie (pozitie orizontala 24 – 48 ore, cap nemiscat pt 2 – 4 ore, se supravegheaza P,
R, TA, varsaturi si saturatie de oxigen, se corecteaza prin oxigenoterapie) (la puls se urmareste
frecventa, amplitudinea si simetria) (hTA se corecteaza prin umplerea patului vascular cu ser fizologic;
HTA se corecteaza cu anti-hipertensive sau cu diuretice) (in varsaturi, capul lateral, tavita renala fixate
langa obraz, se corecteaza cu antiemetice ex: emetiral, metroclopamid fiole)

4. Ingrjjiri in primele zile

a. Se supravegheaza aspectul general al bolnavului
- Culoarea fetei, a tegumentelor , a mucoaselor
- Se asigura igiena corpului
- Se aplica masuri de prevenire a escarelor de decubit (masaj, pozitionare, salteaua anti-
decubit)

b. Se va supraveghea temperatura (de determina x2/zi, in primele zile poate fi subfebril)

*afebril = sub 37
*subfebril=37 – 38
*febra moderata= 38 – 39
*febra ridicata = 39 – 40
* hiperpirexie= peste 40
- Persistenta subfebrilitatii sau ridicarea temperaturii sunt semne de complicatii locale sau
pulmonare (pt temperature > 38C se vor recolta 2 hemoculturi de la cele 2 brate)

c. Se supravegheaza aparul cardio-vascular (TA si pulsul; in primele zile poate fi usor

tahicardic

d. Se supravegheaza aparatul respirator (in dispnee se administreaza oxigeno-terapie +

medicatia recomandata; se poate administra oxigen prin masca, prin ochelari)

e. Se supravegheaza aparatul excretor (in primele 36 de ore ramane sonda vezicala

pozitionata in timpul interventiei; daca nu a fost pozitionata sonda vezicala, in primele 8

12
 ore, bolnavul este solicitat sa urineze; daca nu urineaza se stimuleaza psihic sau se
folosesc diuretice sau se aplica sondajul vezical)
- oliguria si anuria sunt tulburari grave

f. Se supravegheaza aparatul digestiv

- se supravegheaza aspectul limbii
- se supravegheaza retentia de gaze (sonda rectala)
- scaunul spontan va aparea in primele 2 – 3 zile; constipatia se combate prin
(~mobilizare precoce ~supozitor cu glicerina ~clisma evacuatorie !!NU SE EXECUTA
DUPA INTERVENTIILE INTESTINALE)

5. Supravegherea pansamentului
- Se examineza imediat ce bolnavul soseste din sala operatorie
- Sa nu fie larg, stramt, imbibat de sange, cu markerul se face conturul in jurul petelor
déjà existente)
6. Combaterea durerilor
- Intensitate maxima noaptea
- In mod normal dispar dupa 36 – 48 h
Masuri:
a. linistirea psihica a bol. (se explica ca durerea nu este cauza nereusitei interventiei chirurgicale)
b.semisezand - pulmonar
decubitul lateral – pt renali
decubit ventral pe plan dur – pt cei care au facut interventie pe coloana vertebrala
decubit dorsal – pt abdominali si cei ce au suferit interventii pe torace
c. Aplicare locala a pungii cu gheata
d. Calmarea medicamentosa a durerii (paracetamol, algocalmin, Ketoprofen, mialgin)

7. Rehidratarea si mineralizarea bolnavului

 In ziua 0 a interventiei: se umezesc buzele

 In ziua 1: apa, ceai neindulcit cu lingurita, la 10 – 15 min; alimentatia va depinde de organul
afectat; se va evita foamea prelungita;
Daca in timpul interventiei, bolnavul a fost intubat, pasii prezentati mai sus vor fi aceeasi, dar
cu intarziere (dupa extubare)
Administrarea de perfuzii izotone cu sau fara electroliti.

8. Mobilizarea bolnavului
 Se face cat mai precoce, pt a preveni complicatii ca: escarele de decubit, trombozele venoase,
constipatia, pneumonia hipostatica (staza pulmonara)
 Dupa interventiile chirurgicale obisnuite, mobilizarea incepe din prima zi
 Daca bolnavul nu se poate mobilize se aplica urmatoarele masuri:
- Se ridica bolnavul in semisezand / sezand
- Se face gimnastica respiratorie cu geamul deschis
- Tatotaj toracic
- Miscari ale membrelor
- Masajul gambelor

9. Prevenirea complicatiilor post-operatorii

a. Pulmonare
b. Circulatorii

13
 c. Digestive
d. Urinare
e. Cutanate
f. La nivelul plagii operatorii

PULMONARE
- pneumonia
- bronho-pneumonia
- E.P.A. (edem pulmonar acut)
Pneumonia
Simptome: tahicardie, febra peste 38C, agitatie, polipnee, tuse
Prevenire: camera bine-aerisita, oxigenoterapie, schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului,
aspirarea secretiilor buco/nazo-faringiene, supravegherea in timpul varsaturilor, gimnastica
respiratori, tapotaj toracic, mobilizare precoce.

CIRCULATORII

Tromboflebita
Def: Formarea de cheaguri in venele bazinului si ale membrelor inferioare
Cauze: - incetinirea circulatiei venoase
- Traumatisme sau iritatii ale venelor in timpul actului operator
- Procese supurative locale
- Decubit dorsal prelungit
- Lipsa de mobilizare a membrelor inferioare
Coagulii (cheagurile, trombii) pot ramane imobilizati dand tulburari locale sau se pot
mobiliza dand embolie pulmonara sau embolie cerebrala.
MD
- Dureri la nivelul gambei
- Hiperemie locala (se inroseste zona)
- Hipertermie locala (se incalzeste zona)
- Cresterea in volum a gambei
- Tahicardie
Tratament:
a. Profilactic (de prevenire): ~ mobilizare precoce ~ ciorapi anti-embolici ~ tratament anti-
coagulat ~ aspirina ~ heparina

b. Curativ : * imobilizarea membrelor cu atela

* tratament anti-coagulat (ex:heparina + cuomadin + sintrom sub controlul testelor
de coagulare)
* unguente locale cu heparina
* aplicarea locala a prisnitelor

DIGESTIVE

 Varsaturi, constipatie/diaree, staza gastrica, meteorism

Varsaturile
Cauze: narcoza (anestezia generala)
Pot produce: dureri in regiunea operata, desfacerea plagii operatorii, aspiratie pneumonara, deshidratare
Combatere: aerisirea incaperii + asistarea pacientului in timpul varsaturii + tratament medicamentos
(nospa, scobutil, papaverina) + antiemetice (emetiral, metroclopamid)
Staza gastrica
Cauze: diminuarea sau disparitia peristaltismului; edem al mucoasei gastrice; spasm pyloric
14
Masuri: sonda nazo-gastrica sau spalatura gastric cu ser fiziologic caldut
Meteorismul abdominal
Cauza: iritatia peretilor intestinali, inghitirea aerului in perioada de desteptare din narcoza si in timpul
varsaturilor
Masuri:mobilizare precoce sau mobilizare pasiva si active a membrelor inferioare, aspiratia gastric,
introducerea sondei rectale, supozitor cu glicerina, clisma evacuatorie, administrare de triferment,
carbune vegetal.
Tulburari ale scaunului
Normal: primul scaun apare in 3-4-5 zi post-operator
In constipatie: supozitoare cu glicerina sau clisma evacuatorie

URINARE

Retentie urinara, oligurie, anurie

Restabilirea functiei renale se face in circa 6-8 h postoperator.
Daca debitul este sub 30 ml/h se iau urmatoarele masuri:
-pozitionarea sondei vezicala
- in caz de hTA: transfuzii (sange si plasma)
perfuzii cu solutii izotone cu sau fara electroliti
- daca TA permite se administreaza diuretice

CUTANATE

= > escarele de decubit

Regiuni predispose : omoplati / lombo-sacral / umeri / regiunea mesiera / calcaie / coate / maleole /
intre genunchi / crestele iliace
Masuri de prevenire : schimbarea pozitiei la 2 ore + mobilizare precoce + igiena tegumentelor si a
lenjeriei + masarea regiunilor predispuse

LA NIVELUL PALGII OPERATORII

Supuratia
Eventratia
Evisceratia

Supuratia
Cauze: lipsa asepsiei si anti-sepsiei
Semne: hiper-termie / durere locala / hiperemia tegumentelor (inrosire) / edem (umflatura) /
leucograma modificata (leucocitoza = nr mare) / C.rp. (proteina c reactiva este prezenta ) / apare
frisonul
Masuri: evacuarea colectiei, drenaj, hemoculturi repetate, antibiotic dupa antibiograma

Eventratia = iesirea sub piele a organelor invelite in sacul peritoneal

Cauze: tuse, stranut, varsaturi
Se rezolva numai chirurgical! ! !

Evisceratia (dehiscenta)=iesirea din cavitatea abdominala a organelor abdominal care nu sunt

acoperite de piele.
Cauze: desprinderea plagii operatorii prin tuse, stranut, varsaturi necontrolate.
Se rezolva chirurgical!
Masuri de prevenire a evisceratiei si eventratiei: Se obisnuieste bolnavul sa-si protejeze plaga
chirurgical in timpul tusei,stranutului prin imbratisarea regiunii interesate.
15
Pt. interventiile pe abdomen se va folosi burtiera (pozitionata inainte ca bolnavul sa fie ridicat din pat)
Pt interventiile pe torace se va folosi sterno-suport (fasa elastica prevazuta cu bretele)

TEHNICI SPECIFICE IN INTERVENTII DE CHIRURGIE

- Injectii iv. im. sc.
- Transfuzii, perfuzii
- Sondaj gastric / duodenal cu scop alimentar
- Aspiratie gastrica in pre sau post-operator
- Clisma evacuatorie
- Pansamentul si bandajarea plagilor operatorii

TEHNCI MEDIC-ASISTENTA
- sutura
- cauterizare
- punctia biopsica
- punctia abdominal (paracenteza)
- punctia toracica (toracocenteza)

INGRIJIREA PLAGILOR

Plaga = intreruperea continuitatii tegumentului (cand este deschisa la suprafata), cu risc de infectie cu
germeni anaerobi.
= leziune tisulara a vaselor de sange / a tesutului limfatic (cand este in interiorul corpului).
Plaga operatorie = plaga in mod normal aseptic, cu evolutie favorabila (se vindeca in 7 zile)
Aspecte patologice ce trebuie semnalate:
- Inrosirea tegumentului
- Tumefactia tegumentului
- Puncte purulente la orificiul de insertie al firelor
- Scurgeri purulente
- Plaga dehiscenta
- Zona cu fibrina (subst. organica proteica – intervine in coagulare)
- Zona cu necroza (distrugerea tesuturilor prin intreruperea circulatiei sangvine)
- Miros fetid

Materiale necesare:
- Solutii antiseptice (alcool iodat / betadina)
- Comprese sterile (ambalate sau din casoleta)
- Material pentru fixat (leucoplast)
- Pense (anatomice / chirurgicale) sterile
- Foarfece / bisturiu sterile
Tehnica: (2 persoane => 1 medic + 1 asistent medical / 2 asistenti medicali)
- Se explica bolnavului necesitatea si modalitatea tehnicii si se asigura ca nu este dureroasa
- Se imbraca manusile chirurgicale – nesterile cel care va servi; sterile cel care va efectua tehnica
propriu-zisa
- Se observa aspectul pansamentului si se indeparteaza
- Se dezinfecteaza marginile plagii si apoi plaga de la interior spre exterior
- Se trage cu pensa de un capat la firului pt a-l degaja de pe tegument
- Se prinde nodul firului cu pensa si se sectioneaza ata intre nod si tegument, cat mai aproape de
nod, intr-o singura parte
- Se extrage firul

16
 - Se dezinfecteaza
- Se acopera cu pansament steril pt. alte 24h
- Se reorganizeaza locul de munca

Plagile Infectate
 Simptome (manifestari de dependenta)

- Febra + frisoane
- Puls rapid , filiform
- Scaderea diurezei
- Dureri exacerbate la locul operatiei
- Inrosire, tumefiere, caldura locala
- Prezenta de puroi la nivelul plagii operatorii
Masuri (interventii)
- Hemocultura
- Examene cultural de la nivelul plagii operatorii (dupa 3 examene negative plaga se poate
reinchide, se considera din nou sterila)
- Pansament zilnic sau ori de cate ori este nevoie
- Mesarea plagii cu fase sterile impregnate cu substante antiseptic (ex: fasa iodofonica);
schimbarea o data cu refacerea pansamentului
- VAC –TERAPIA (sistem electronic de aspiratie intermitenta a secretiilor)
Masuri care previn infecta plagii operatori
- aseptic si antiseptic (intraoperator + in timpul schimbarii pansamentului)
- igiena per-op riguroasa
- ordinea de lucru dak avem o singura sala de pansament se va incepe cu pansamente aseptic e
,apoi cele septice; va urma sterlizarea incaperi cu lampa de ultraviolet
- mobilirarea percoce a pacientilor (stimularea circ + a tranz. interstitial)
- stim. Elim. Secr. Bronsice (tepatare, hidratre, fluidilorme ale secr. pulmonare
- adm de sedative ale tesei daca e riscul plagi sa se deschida
- pansamentul, daca este curat poate ramane in sediu 48 de ore
- golire la timp a drenajelor
- extragerea sondei vezicolei cat mai curand posibil (a 2 a zi)
- corectarea glicemiei
- corectarea deficientelor nutritonale
- corectarea dezechilibrului hidro-electrolitric.

INFECTII ACUTE LOCALIZATE

FOLICULITA (“cosul”) = inflamarea foliculului pilos

Manifestari  eriteme
 prurit
 durere
 Pustuleta (a doua zi; “basica cu puroi”)
FURUNCULUL – (“buboiul”) = inflamarea + infectia foliculului pilos + glanda sebacee din vecinatate
- Provocata de stafilococ
Manifestari  eriteme
 prurit
 durere
 Tumoreta dupa (3-4 zile) cu un fir de par in centru + flictena
 4-5 zi -> aspect de trunchi de con
17
  7-9 zi -> necroza tesuturilor si se formeaza burbionul (adica “furunculul s-a copt)
 Se elimina singur, lasand un crater
FURUNCULUL ANTRACOID (Carbuncul) = forma grava de furuncule multiple adunate in placard
inflamator ; aspect de stropitoare
HIDROSADENITA = infectia glandelor sudoripare (streptococul) (axiala, muntele lui Venus,
regiunea ano-rectala)
ABCESUL CALD = colectie de puroi bine-delimitata
- Inocularea prin plagi sau intepaturi
FLEGMONUL = forma cea mai grava a infectiei locale
Caracteristici:
- invasive
- difuziune
- necroza
- lipsa delimitarii
Ex: streptococ, streptococ auriu, microbi anaerobi
ERIZIPEL (eritros – rosu; pelle – piele; lb greaca) = dermita contagioasa – provocata de streptococul
hemolitic pigen
- Placard usor ridicat, culoare rosie caramizie, margini ce se extind zilnic periferic diminuandu-se
in centru = semnul lui Millian.
- Incubatie - ore/zile
- prurit
- roseata tegumentara
- Invazie - frison
- 40-41C temperatura corporala
- tahicardie
- cefalee
- Perioada de stare - maturatia placardului
- descuamarea (aspect de tarate)
GANGRENA GAZOASA = infectie supraacuta cu germeni anaerobi
- Provocata de clostridium, histoliticum, vibrion septic – aflati sub forma de spori si proveniti din
fecalele animalelor sau fecale umane.
- Se dezvolta in condtitii de hipoxie locala si ischemie (accidentati cu strivituri, politraumatisme)
, corpi straini (praf, pamant) sau aparat gipsat ce creeaza ischemie si hipoxie.
ANTRAXUL = pustula maligna, carbune, buba neagra, dalac.
- Provocata de bacilul carbunos; sursa -> cadavrele moarte de antrax
- Transmitere => tegumentara (antrax cutanat 98%)
=> digestiva (antrax digestiv)
=> respiratorie (pneumonia carbunoasa)
TETANOSUL = cea mai grava toxinfectie chirurugicala, de obicei mortal.
- Cauza: bacilul titanic anaerob, sporulat si rezistent la 1400 Celsius
- Microbii raman cantonati in plaga in care au patruns, eliberand toxin ace difuzeaza in organism
fixandu-se pe neuroni
- Urmeaza *contractura rigida a muschilor striati *febra (42-43)
*cefalee
*somnolenta
*greturi
*hiperexcitabilitate (miscari cornice brutale, inclestarea gurii, masca tetanica = ras
sardonic)
*Opistotonus = pozitie “scandura curbata” => Sufocare
- Profilaxia: ~ toaleta corecta a plagilor tetarigene
~ imunizare cu ATPA (anatoxina tetanica)
~ vaccinare cu DTP (diftero-tetano-pertusic)
18
ABCESUL RECE = produs de bacilul Koch
= tubercularul ramolit
= nu prezinta rubor sau calor ori dolor

19