Universitatea „Al. I.

Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: ……………………………....................
Anul şcolar: 2018 – 2019
Semestrul: semestrul II
Disciplina: Psihologie
Clasa: a X-a
Manualul: Manual de psihologie pentru clasa a X-a, Iaşi, Ed. Polirom
Unitatea de învăţare: Structura şi dezvoltarea personalităţii
Profesor propunător: Elena Florentina Creţu
Data: 17.03.2019
Subiectul/ Titlul lecţiei: Temperamentul.
Tipul lecţiei: lecţie de predare – învăţare.

Competenţe specifice: 1.3. Caracterizarea principalelordimensiuni ale personalităţii.

2.3. Exemplificarea, prin cooperare cu ceilalţi, a unor trăsături ale
personalităţii necesare reuşitei în activitate.
4.2. Analizarea posibilităţilor de dezvoltare personal din perpectiva
cunoştinţelor de psihologie.

Scopul: Dobândirea cunoştinţelor referitoare la personalitate.

Obiective operaţionale: la finalul lecţiei elevii vor fi capabili

O1 – Să definească temperamentul pe baza explicaţiilor/ definiţiilor primite în clasă. Obiectivul va
fi atins dacă elevii vor numi corect caracteristicile de bază (manifestare primordială a
personalităţii, este constant şi este una dintre laturile personalităţii cel mai repede de constatat).
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

O2 - Să rezume oral tipologiile temperamentale prezentate, folosind cunoștințele explicate anterior

de către profesor. Obiectivul va fi atins dacă elevii vor reda tipurile de temperament conform uneia
dintre cele două teorii (Hipocrate şi Galenus, Jung și Eyesenck).
O3 – Să descopere măsura în care temperamentul influenţează stilul de muncă sau nivelul
performanţelor pe baza experienţei personale. Obiectivul va fi atins dacă elevii vor concluziona ca
temperamentul (influenţează stilul de lucru, nu nivelul performanţei)
O4 - Să analizeze care este temperamentul dominant al unei persoane descrise intr-un anumit text,
prin utilizarea clasificării temperamentelor după H. Eysenck. Obiectivul va fi atins dacă elevul
poate să diferențieze corect extrovertitul de introvertit.
O5 - Să organizeze diferite trăsături pe baza clasificării temperamentelor a lui H. Eysenck.
Obiectivul va fi atins dacă elevul va putea să clasifice corect minim jumătate din exemplele date.
O6 – Să realizeze un autoportret temperamental (ca temă pentru acasă) în funcţie de una dintre
tipologiile prezentate. Obiectivul va fi atins dacă va alege corect cel puţin 3 caracteristici
temperamentale ale tipologiei alese.
O7 – Să-şi autoevalueze temperamentul în funcţie de una dintre tipologiile prezentate. Obiectivul
va fi atins dacă va exprima cel puţin 2 caracteristici ce pot fi modelate prin educaţie.

Strategia didactică:
a) Metode, procedee, tehnici: expunerea, explicaţia, conversaţia, exerciţiul.
b) Mijloace de învăţământ: fişe cu texte literare, fişe cu tipologii temperamentale.
c) Forme de organizare a activităţii: frontal, individual.
d) Resurse:
d.1.) Resurse umane: 25 de elevi cu dezvoltare psiho-cognitiv-motrică în spectrul normalului.
d.2.) Resurse temporale: 50 de minute
d.3.) Resurse bibliografice:
- Neculau, A., Iacob, L., Sălăvăstru, D., Boncu, Ş., Lungu, O., (2005), Manual de psihologie
pentru clasa a X-a, Iaşi, Ed. Polirom.
- Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Ed. Universităţii „Alexandru Iona Cuza” Iaşi.
- Sălăvăstru, D. (2006). Didactica psihologiei, Ed. Universităţii „Alexandru Iona Cuza” Iaşi.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Nr. Etapele/ Obiective Conţinutul instructiv educativ al lecţiei Strategia didactică Evaluare
crt. Secvențele lecției operaţionale Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi Mijloace Forme de
şi timpul alocat procedee de învăţare organizare
1 Moment - Se va face prezenţa. - Conversaţia - Frontal
organizatoric Asigurarea climatului socio-afectiv
2 min necesar învăţării.
2 Captarea Le solicit elevilor să facă diade şi să Elevii vor da diferite Exerciţiul. Anexa 1 – Frontal. Observare
atenţiei - afle de la colegul de bancă dacă sunt răspunsuri. Astfel vor ghid sistematică a
elevilor asemănători în anumite privinţe. ajunge singuri la interviu De grup. comportam.
Aceştia vor avea la dispoziţie un set concluzia că sunt diade Elevilor.
10 min. de întrebări. diferiţi de colegii lor. Diade. Evaluare şi
încurajare
1. Eşti agitat agitat? Încurajaţi fiind, vor da Conversaţia
verbală în
2. Te superi usor? şi alte exemple care nu euristică. funcţie de
3. Treceti usor peste esecuri si au fost surpinse de răspunsurile
neplăceri? întrebările ajutătoare. oferite.
4. Vă acomodati usor la diferite
conditii?
5. Sunteti timid ? Expunerea.
6. Stabiliti cu greu contactul cu
oameni necunoscuti?
7. Sunteti încrezător în propriile
forte?
8. Suportati usor singurătatea?
9. Vorbiti încet, uneori pe soptite?
10. Sunteti retinut si răbdător ?
La final le voi spune elevilor că
pentru a determina trăsăturile
temperamentale ale unei persoane, pt
a spune că „Y este calm, liniştit” sau
că „X este agitat, ipulsiv”, trebuie să
adunăm suficiente fapte de conduită.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

3 Comunicarea - Subiectul lecţiei de astăzi este - Expunerea - Frontal.

subiectului şi a Temperamentul.
obiectivelor Obiectivele pentru această lecţie sunt: De grup.
lecţiei Ce este temperamentul.
Caracteristicile temperamentului. -
2 min. Importanţa cunoaşterii
temperamentului.
Tipologii temperamentale.
4 Stimularea - Ce am studiat lecţia anterioară? Elevii vor răspunde că Conversaţia Frontal. Evaluare şi
reactualizării Ce este personalitatea? „Personalitatea este euristică încurajare
elementelor Care sunt dimensiunile personalităţii? organizarea dinamica De grup. verbală în
învăţate în cadrul individului a funcţie de
anterior acelor sisteme răspunsurile
oferite.
psihofizice care
5 min. determina gândirea si
comportamentul.
Dimensiunile
personalităţii sunt:
temperamentul,
aptitudinile şi
caracterul”
5 Prezentarea Voi sublinia în introducere,
materialului faptul că suntem diferiţi şi avem un
stimul şi mod aparte de a reacţiona la
dirijarea anumite situaţii, în funcţie de felul Expunerea
învăţării nostru de a fi. Observarea
O1 Noi suntem confruntaţi în sistematică a
22 min. fiecare zi cu evenimente sau situaţii comportam.
care pun în evidenţă moduri diferite Elevilor.
de a reacţiona. Unii reacţionează
prompt, rapid, şi se angajează
imediat într-o activitate. Alţii,
dimpotrivă, sunt lenţi şi fac lucrurile Exemplificarea Manual şi
parcă împotriva voinţei lor. Unii text
sunt impulsivi, nerăbdători, agitaţi, auxiliar.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

alţii calmi, liniştiţi, indiferenţi. Unii

sunt veseli, optimişti, căutând mereu
compania celorlalţi, alţii
dimpotrivă, sunt posomorâţi,
pesimişti, preferă momentele de
singurătate.
Toate aceste însuşiri se referă la
comportamentul exterior, la modul
în care ne mişcăm şi vorbim, la
reacţiile afective ori la cantitatea de
energie de care dispune o persoană.

I. Definiţie:
Temperamentul este
dimensiunea dinamico-energetică a Expunerea
O1 personalităţii, care se exprimă cel
Aprecieri şi
mai pregnant în conduită. Elevii vor complete Ciorchinele
încurajări
ciorchinele conform (vezi anexa) Frontal. verbale.
II. Caracteristici ale cu indicaţiile
temperamentului: profesorului. Conversaţia Individual.
- Temperamentul este înnăscut – eurstică.
(reprezintă firea omului) rămâne Vor răspunde la
aproape neschimbat pe tot parcursul întrebări atunci când
vieţii. li se va solicita să De grup.
- Temperamentul evoluează – el nu răspundă la întrebări.
se manifestă în acelaşi mod pe tot
parcursul vieţii începând de la
naştere. Aprecieri şi
- Nu este influenţat direct de către încurajări
conştiinţă. verbale.
- Nu există temperamente bune sau
rele, fiecare prezintă calităţi dar şi
defecte.
- Nu există temperamente pure –
etimologia latină a cuvântului
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

sugerează că tempera temperare =

amestec.
- Temperamentul reprezintă baza de
la care se structurează personalitatea
umană.
Elevii vor fi solicitaţi să
răspundă la întrebarea:
Ce este temperamentul?
Care sunt caracterisiticile de
bază ale temperamentului?
De ce este important să ne Elevii definesc
cunoaştem temperamentul propriu temperamentul pe Expunerea Frontal.
sau al altor persoane? baza explicaţiilor/
O1 - este important pentru a ştii să-ţi definiţiilor primite în Ciorchinele Individual.
stăpâneşti propriile porniri clasă. (vezi anexa)
temperamentale (atenuarea Elevii numesc corect
influenţei negative); caracteristicile de Conversaţia
- pentru a putea prevedea bază (manifestare eurstică. De grup.
reacţiile celorlalţi în anumite situaţii primordială a
şi a şti cum să acţionezi personalităţii, este
(ameliorează relaţiile interpersonale constant şi este una
şi orientarea profesională) dintre laturile
personalităţii cel mai
Observaţie: repede de constatat).
Dacă dorim să determinăm
temperamentul unei persoane
trebuie să observăm conduita unei
persoane în situaţii diferite (situaţii
obişnuite, inedite, critice).

III. Tipologii temperamentale:

De-a lungul vremii, cercetătorii
O2 au stabilit anumite tipuri de
temperament.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

A. Tipologia medicilor din

Antichitate Hippocrate şi
Galenus:
Ei au stabilit 4 tipuri de
temperament în funcţie de cele patru
fluide din organism (sânge, limfă,
bila neagră, bila galbenă), de 4
elemente fundamentale din natură şi Expunerea
în funcţie de anotimp.
1. COLERICUL – determinat Ciorchinele Frontal.
de bila galbenă, de foc şi de (vezi anexa)
anotimpul vara: Individual.
a. trăsături pozitive: voinţă Conversaţia
accentuată, procese afective eurstică.
intense, diversitatea şi intensitatea
reacţiilor, etc. De grup.
b.trăsături negative:
excitabilitatea, iritabilitatea,
O2 agresivitatea, inegalitatea trăirilor.
2. SANGVINICUL –
determinat de sânge, asociat aerului,
instabil ca primăvara.
a. trăsături pozitive:
sociabilitate, bună dispoziţie,
reactivitate accentuată, dinamism.
b. trăsături negative: fluctuaţia
şi inegalitatea trăirilor, mulţumirea
de sine, superficialitatea,
sugestibilitatea, inconstanţa.
3. FLEGMATICUL – dominat
de limfă, apă şi iarnă.
a. trăsături pozitive: toleranţă,
răbdare, perseverenţă,
echitabilitate.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

b. trăsături negative:
reactivitate redusă, greu adaptabil,
monotonie afectivă, înclinaţie spre
stereotipie.
4. MELANCOLICUL –
dominat de bila neagră, ilustrat prin
pământ şi toamnă.
a. trăsături pozitive: procese
afective intense şi durabile,
sârguinţă, perseverenţă, Frontal.
responsabilitate şi simţ al datoriei.
b. trăsături negative: Individual.
neîncredere în sine, predispoziţie
spre anxietate, pesimism,
adaptabilitate şi mobilitate redusă.
De grup.
În realitate tipurile
temperamentale în stare pură sunt
rare. Cei mai mulţi dintre noi avem
însuşiri combinate, însă una dintre
ele domină.
B. Tipologia lui C. G. Jung şi
Eysenck
Psihiatrul elveţian Carl Jung a
O2 constatat că între oameni există nu
doar diferenţe individuale, ci şi
deosebiri tipice. Unii oameni fiind
orientaţi predominant spre lumea
externă pe care i-a inclus în
categoria extravertiţilor, iar unii
orientaţi predominant către lumea
internă, pe care i-a inclus în
categoria introvertiţilor. (orientarea
psihicului)
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Extravertiţii sunt firi deschise,

sociabile, comunicative, optimiste,
senine, binevoitoare, se înţeleg sau
se ceartă cu cei din jur, dar rămân în
relaţii cu ei, independenţi,
pragmatici.
Introvertiţii sunt firi închise,
greu de pătruns, timizi, puţin Frontal.
comunicativi, înclinaţi spre reverie
şi greu adaptabili. Individual.
Pentru a înţelege mai bine,
O2 elevilor li se vor oferi fişe detaliate a
extravertiţilor şi a introvertiţilor. Expunerea
Teoria lui C. Jung este reluată De grup.
de Eysenck şi adaugă o nouă Ciorchinele
dimensiune numită – grad de (vezi anexa)
nevrozism, care exprimă
stabilitatea sau instabilitatea Conversaţia
emoţională a subiectului eurstică.
(stabilitatea psihică). El a obţinut
astfel tipurile:
1. extravertit-stabil
2. extravertit-instabil
3. introvertit-stabil
4. introvertit-instabil

C. Tipologia şcolii franco –

olandeze: Psihologii olandezi G.
Heymans si E. D. Wiersma propun
o tipologie a temperamentelor mai
nuantata care va fi reluata de
psihologii francezi Rene Le
Senne si Gaston Berger. Ei pornesc
de la trei factori
fundamentali: emotivitatea,
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

activitatea si „rasunetul” (ecoul).

Din combinarea lor rezulta opt tipuri
temperamentale:
pasionatii (emotivi, activi, secundari)
O2 colericii (emotivi, activi, primari)
sentimentalii (em, non-activi,
secund) nervosii (emotivi, non-activi,
primari) flegmatic (non-emot, activi,
secund) sangvinic (non-emot, activi,
primari) apaticii(non-emot,non-
activi, secund) amorfii (non-emotivi,
non-activi, primari).
6 Obţinerea O5 a) Elevii primesc sarcina de a clasa Elevii claseză Exerciţiul Individual Evaluare
performanţei mai multe caracteristici caracteristicile conform
temperamentale în funcţie de conform anexei 4, fişei de
8 min. tipologia propusă de către Eysenck fişă rezolvată. control.
(anexa 3) (anexa 4)

b) Elevilor li se supune atenţiei un Elevii citesc textul şi Învăţarea

text despre Napoleon Bonaparte. vor extrage aspecte prin Text Observarea
Acestora li se cere să extragă pregnante în descoperire (anexa 5) Frontal. sistematică a
O3 caracteristicile temperamentale ale comportamentul lui şi cooperare comportam.
acestuia? Se poate realiza un profil Napoleon Bonaparte. Elevilor.
temperamental? (precocitate în Evaluare şi
încurajare
În urma citirii textului, elevii vor fi raţionamente, ambiţios, Echie de
verbală în
întrebaţi care sunt aspectele pe care voluntar în jocurile cu câte 2 elevi. funcţie de
le-au sesizat ca fiind mai pregnante copiii, vrea totdeauna răspunsuril
în comportamentul lui Napoleon. să comande, etc.) Conversaţia e oferite.
Elevii vor concluziona euristică
că nu sunt suficiente
doar aceste date, este
nevoie de un volum
mai mare de informaţii.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Cunoscând date despre parcursul lui Elevii descoperă în

Napoleon, Hitler sau în baza baza experienţei Aprecieri
experienţei personale, credeţi că proprii măsura în Exerciţiul Frontal şi
temperamentul influenţează stilul de care temperamentul încurajări
O3 muncă sau nivelul performanţelor? influenţează stilul de De grup verbale.
(influenţează stilul de lucru, nu muncă sau nivelul
nivelul performanţei) performanţelor pe
O4 Cum credeţi că poate contribui baza experienţei Conversaţia
cunoaşterea temperamentului la personale. În orice euristică
ameliorarea relaţiilor interpersonale? tipologie
temepramentală
există inteligenţe de
vârf sau debili
mintali. Elevii vor
concluziona că
temperamentul
influenţează stilul de
lucru, nu şi nivelul
performanţei.
7 Asigurarea O1 Elevilor li se solicită să rezume Elevii vor rezuma Conversaţia Observare
feed-back-ului O2 tipologiile prezentate. oral tipologiile euristică. sistematică
Răspunsurile elevilor vor indica temperamentale a comp.
gradul de înţelegere a noilor prezentate, folosind elevilor.
5 min. cunoştinţe. Se va reveni cu explicaţii cunoștințele expuse Aprecieri
suplimentare dacă este cazul. de către profesor. şi
Elevii vor reda încurajări
tipurile de verbale
temperament
conform uneia dintre
cele două teorii
(Hipocrate şi
Galenus, Jung și
Eyesenck).
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

8 Retenţia/ O6 Realizaţi autoportretul Exerciţiu Temă Sarcină Evaluare

Sarcini de O7 temperamental în funcţie de una pentru individuală prin probă
lucru pentru dintre tipologii prezentate. acasă practică-
acasă Specificaţi care sunt trăsăturile ce pot scrisă.
1 min. fi modelate prin educaţie.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Anexa 1 - Ghid interviu diade

1. Te consideri o persoană agitată, energică?

2. Te superi usor?
3. Treceti usor peste esecuri si neplăceri?
4. Vă acomodati usor la diferite conditii?
5. Sunteti timid ?
6. Stabiliti cu greu contactul cu oameni necunoscuti?
7. Sunteti încrezător în propriile forte?
8. Suportati usor singurătatea?
9. Vorbiti încet, uneori pe soptite?
10. Sunteti retinut si răbdător ?
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Anexa 2. Ciorchine – lecţia „Temperamentul” Temperamentul

Dimensiunea dinamico-
energetică a
personalităţii care se
exprimă cel mai
pregnant în conduită Tipologia şcolii
franco-olandeze
Tipologia lui
Tipologia lui Psih. olandezi G.
Hippocrate
Jung Heymans şi E.D.
şi Galenus
Wiersma
Tipologia
lui Pavlov
Galenus Tipologie nuanţată
de Gaston Berger şi
predominanța unui René Le Senne
Orientarea
fluid organic asupra oamenilor spre
celorlalte: sânge, lumea exterioară/
limfă, bilă neagră şi Caracteristicile lumea interioară
bilă galbenă sistemului Factorii fundamentali:
nervos central: Extravertiţi
emotivitatea,
forţa/ energi, activitatea, răsunetul
Introvertiţi
mobilitatea şi
Coleric Melancolic echilibrul instabil stabil
stabil
instabil

Sangvini Flegmatic 8 tipuri temperamentale:

c Tipul Pasionaţii (emotivi, activi, secundari)
puternic – Colericii (emotivi, activi, primari)
neechilibrat Tipul Tipul Tipul slab Sentimentalii (emotivi, nonactivi,secundari)
-excitabil puternic – puternic – (melancolic) Nervoşii (emotivi, non-activi, primari)
(coleric) echilibrat- echilibrat- Flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari)
mobil inert Sangvinicii (non-emotivi, activi, primari)
(sangvinic) (flegmatic) Apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari)
Amorfii (non-emotivi, non-activi, primari)
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Anexa 3. Fişă de lucru. Clasificaţi următoarele trăsături în funcţie de clasificarea lui Carl Jung,
extrovertiţi şi introvertiţi. Notaţi în dreptul fiecărei afirmaţii „I” pentru introvertiti şi „E” pentru
extravertit.

- Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi se simte nefericit când e singur. Doreşte compania
oamenilor şi în momentele de destindere.
- Aşteaptă să primească noutăţi de la ceilalţi. E mai interesat de lumea interioară a reflecţiei decât
de lumea exterioară.
- De obicei, discută deschis cu cei din jur, îşi exteriorizează sentimentele. Vorbeşte cu plăcere la
telefon.
- Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi îşi exprimă părerile fără reţineri. Mai mult vorbeşte decât
ascultă. Compania celor mai retraşi/ tăcuţi îi produce o senzaţie de disconfort întrucât îi displace
tăcerea.
- Este de obicei deschis şi se împrieteneşte uşor. Cunoaşte multă lume.produce o senzaţie de
disconfort întrucât îi displace tăcerea.
- Este rezervat şi are uneori dificultăţi de comunicare. Îşi face mai greu prieteni, dar se simte foarte
legat de ei.
- Când se află într-un grup, are nevoie de timp de gândire înainte de a-şi spune opinia. În general,
nu intervine în conversaţia celorlalţi.
- Este mai greu de cunoscut fiindcă nu-şi dezvăluie calităţile. Mai mult ascultă decât vorbeşte.
Compania extravertiţilor îl agasează.
- Preferă grupurile mici şi contactele cu câte un singur om. O companie prea numeroasă îl oboseşte,
îl vlăguieşte.
- Îi place, uneori, compania oamenilor, dar are nevoie şi de momente de singurătate în care să
citească, să mediteze sau să aibă linişte.
- Se simte bine într-un grup şi este, în general, vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea lungi de
singurătate pot să-l deprime.
- Este impulsiv, întâi acţionează şi apoi gândeşte. Are tendinţa de a gândi cu glas tare.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Anexa 4. Fişă corectată
Extravertitul
Preferă să lucreze împreună cu alţi oameni şi
se simte nefericit când e singur. Doreşte
compania oamenilor şi în momentele de
destindere.
Se simte bine într-un grup şi este, în general,
vorbăreţ şi prietenos. Perioadele prea lungi
de singurătate pot să-l deprime.
Vorbeşte cu uşurinţă despre el însuşi şi îşi
exprimă părerile fără reţineri. Mai mult
vorbeşte decât ascultă. Compania celor mai
retraşi/ tăcuţi îi produce o senzaţie de
disconfort întrucât îi displace tăcerea.
Este de obicei deschis şi se împrieteneşte
uşor. Cunoaşte multă lume.
De obicei, discută deschis cu cei din jur, îşi
exteriorizează sentimentele. Vorbeşte cu
plăcere la telefon.
Este impulsiv, întâi acţionează şi apoi
gândeşte. Are tendinţa de a gândi cu glas
tare.
Introvertitul
Îi place, uneori, compania oamenilor, dar are
nevoie şi de momente de singurătate în care
să citească, să mediteze sau să aibă linişte.
Preferă grupurile mici şi contactele cu câte
un singur om. O companie prea numeroasă îl
oboseşte, îl vlăguieşte.
Aşteaptă să primească noutăţi de la ceilalţi.
E mai interesat de lumea interioară a
reflecţiei decât de lumea exterioară.
Este rezervat şi are uneori dificultăţi de
comunicare. Îşi face mai greu prieteni, dar se
simte foarte legat de ei.
Când se află într-un grup, are nevoie de timp
de gândire înainte de a-şi spune opinia. În
general, nu intervine în conversaţia
celorlalţi.
Este mai greu de cunoscut fiindcă nu-şi
dezvăluie calităţile. Mai mult ascultă decât
vorbeşte. Compania extravertiţilor îl
agasează.
 Universitatea „Al. I. Cuza”, Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Anexa 5. Text – Napoleon Bonaparte

„Nimic din copilăria lui Napoleon nu anunţa omul extraordinar de mai târziu. Cu o oarecare
precocitate în raţionamente, ambiţios, voluntar, în jocurile cu copiii, el vrea totdeauna să comande şi,
ca orice corsican neoaş, e gata să sară la bătaie pentru cel mai mic lucru. Încalecă pe ascuns şi, fără
frică, goneşte în galop spre munţi, urmărit de privirile speriate ale ţăranilor, schimbă mâncarea pe care
i-o dă Letiţia pe galeţii soldaţilor francezi de la care învaţă primele cuvinte franţuzeşti, îl bate pe fratele
său mai mare, îl muşcă, îl zgârie şi tot el este cel care se plânge primul mamei”.
(Gh. Eminescu, Napoleon Bonaparte, Editura Academia, Bucureşti, 1986)

Se poate observa din copilărie faptul că Napoleon avea un temperament turbulent, dar a fost
ferm disciplinat de mama sa.
Deşi încă un copil, descoperim cu uşurinţă predispoziţia acestuia spre acţiune, dinamismul şi
energia care îl vor însoţi toată viaţa şi-l vor impune ca pe un mare conducător.