Todorov Corina

RECENZIE
Paul F. LAZARASFELD, Bernard BERELSON, Hazel
Gaudet -
Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie
prezidenţială

Această lucrare reprezintă o contribuţie de maximă importanţă la studiul

comunicării, prin metodologia abordată şi prin rezultate. Paul F. Lazarsfeld,
principalul autor al volumului, este considerat “cel mai aplicat şi cel mai inovativ
cercetător al comunicării sociale. Această carte reprezintă o contribuție de primă
mărime la studiul comunicării, întemeiază o nouă paradigmă de cercetare și
interperetare a acesteia, deschide o altă perspectivă de înțelegere a preocesului de
comunicare. Nu vom putea înțelege aceste contribuții, fără a avea în vedere
formația autorului lucrării, Paul Lazarsfeld, considerat unul dintre cel mai aplict și
inovativ cerecetători din domeniul comunicării sociale.
Paul Lazarsfeld obține la 24 de ani doctoratul în matematică la Universitatea
din Viena. Pregătirea în această disciplină va fi de o importanță crucială pentru
rigurozitatea cu care va aborda problemele metodologice ale cercetării sociale. În
1933, pleacă în SUA cu o bursă oferită de Fundația Rockefeller. Bursa era un fel de
consolare pentru faptul că nu fusese promovat pe linie academică la Universitatea
din Viena, datorită originii sale semite.
Opera lui s-a constituit într-un element de legătură între abordarea europeană
a ştiintelor sociale, bazată pe demersuri filosofice şi speculative, şi cea din Statele
Unite, dominată de behaviorism, pragmatism, cercetare cantitativă. Subiectul
acestei lucrări îl constituie opinia publică, însă abordată într-un mod cu totul
original, printr-o nouă perspectivă de investigare. Autorii constată impresia
generală conform căreia a investiga înseamnă a descrie ce cred oamenii despre o
Todorov Corina

anumită problemă.2 Acestea sunt sondajele de opinie, care arată cum se raportează
indivizii la un anumit subiect, eveniment. Lucrarea de faţă îţi propune însă
cercetarea modului în care se formează, se schimbă şi se dezvoltă opinia publică,
dupa cum declară şi autorii: “nu am descris opinia publica, ci am analizat-o în
procesul formării ei. Pentru aceasta, autorii vor studia comportamentul politic
american prin modul în care sunt atribuite voturile în timpul unei campanii
prezidentiale.

Studiul de faţă reprezintă o analiză a comportamentului politic al

electoratului american conturat în condiţiile scrutinului prezidenţial din anul 1940
cu scopul de a releva procesele social-culturale ce stau la baza deciziei politice
precum şi factorii ce o influenţează de-alungul campaniei electorale.

Structura lucrării este clară şi binedefinită,alcătuită din şaisprezece capitole.

Primul capitol,intitulat introducere definește modalitățile de a analiza
procesul alegerilor,metoda de cercetare abordata.
În cel de-al doilea capitol sunt descries principalele aspecte legate de viaţa
culturală şi socială, aşezare, religie, economie, influenţă politică, iar într-un tabel
sunt cuprinse evenimentele majore locale şi internaţionale ce s-au petrecut în
perioada campaniei electorale din 1940, pentru a se contura atmosfera generala în
care s-a desfăşurat studiul.
În următoarele două capitole sunt descrise cele două tabere ale
participanţilor la vot: republicani şi democraţi. Astfel, s-a constatat ca oamenii cu
cele mai bune locuințe,mobile,haine,cu cei mai mulți bani prin urmare,vor fi
catalogați cu A și sunt de regulă republicani, iar cei mai săraci, clasa muncitoare cu
conştiinţă de sine, se află de partea democraţilor.
Capitolul cinci încearcă să stabilească în ce măsură au fost interesaţi oamenii
de această campanie. S-a constatat că cei mai sensibili la evenimentele campaniei
au fost liderii de opinie, iar cea mai mare proporţie de absenteişti a corespuns
nivelului cel mai scăzut de interes.
Todorov Corina

Capitolul opt descrie forţele de activare pe care comunicarea politică le are la

dispoziţie (materialele mass-media) şi modul în care propaganda formală dezvoltă
sau activează inclinaţiile latente ale alegătorului, pentru ca în final să se insiste
asupra fiecăruia dintre cei patru paşi ai activării (trezirea interesului de către
propagandă, receptivitatea sportită, atenţia selectivă şi cristalizarea voturilor).
Efectul de întărire, descris în capitolul nouă, se referă la faptul că propagada a
ajutat laUrmătoarele capitole vor accetua rolul anumitor influenţe din timpul
campaniei.
Capitolul doisprezece demonstrează faptul că o mare parte din comunicările
politice din timpul campaniei electorale sunt create doar conform speculaţiilor şi
predicţiilor oamenilor referitor la cine va câştiga alegerile. menţinerea fidelităţii
partizanilor unui partid prin confirmarea deciziei initiale.
Capitolul treisprezece analizează știrile politice importante. În ultimul
capitol este studiată importanţa relaţiilor personale în ceea ce priveşte influenţa lor
politică directă. În comparaţie cu mass-media, relaţiile personale au un potenţial
mai mare de influenţă, din două motive: acoperirea lor este mai mare şi prezintă
anumite avantaje psihologice.
În concluzie această lucrare descrie caracteristicile generale ale electoratului,
“Macanismul votului. Cum se decid alegatorii într-o campanie prezidenţială” a lui
Lazarsfeld, Berelson şi Caudet adoptă o tehnică nouă de cercetare şi demonstrează
eficacitatea ei. Structura clară, limbajul accesibil, informaţiile statistice prezentate,
toate acestea caracterizează o lucrare esenţială pentru cei ce sunt interesaţi de
domeniul comunicării.
Mecanismul votului reprezintă o lucrare care merită să fie apreciată.