1

La Roc
hef
ouc
aul
d

MAXI
ME ȘI
REF
LECȚI
I
Tr
aducer
e,not
e șii
ndi
ceanal
it
ic d
e

AUREL
TITA
Prefaț
a de
ION VI
COL

BIBLI
OTECA
PENTRUTOȚI
ED
ITU
RA MINERVA• BU
CUREȘ
T,I1972

2
Pen
t
ru ver
si
unear
omân
easc
ătoat
e drep
t
uri
ler
ezerva
t
e Edi
tur
ii
Mi
nerv
a B(.
P.
T.
)

3
 PREFAȚĂ

Bi zară și pi t
oreasc ă epoc ă, c aeastă pri mă j umăt ae t a
secolul ui al XVI I-lea,î n ca re sesi tuea zăt i
nerețeaducel ui de
La Roch efou cau l
d! Epocăde av enturi nemai întâlnite,cân d
tânăru l regeLudovi c al XI II-lea,î n vâ rst
ă de 1 ș3
iț ai
ni
e,î
prizon ieră mama,pe regi na Mari a de Med i
cis,al iat ă cu ce i
care serăscu l
aser ă î mpotrival ui, pen tru ca , unsp rezeceani
mait ârziu, î n urma unor con fli
cte dramat ice cu Rich eli
eu,
aceeașiregi nă săfie a l
ungat ă defi nitiv d i
n Franț a. Epocăde
avent urieri de neam mar e, car e, pent ru ambi ții
le l or
person ale sa u di n dori nța de abravaput ereast abi l
ităî n stat
și e d a-și l uistr
a neî nfri
ca rea, d in di stracț i
e ch iar, u rzesc
consp i
rații nesf ârșiteî mpot ri
vareg euli, a pri mul ui mi nistru-
fie elRi cheli
eu sa u Mazari n - seco alizeazăî ntre ei , sa u trec
rân d pe â rn d cân d de p arteaunui a,cân d de p art eace l
uil
alt
adver sa r vremel nic,punând ast f
elî n peri co l ex isten ț
a î nsăși
a st atului. Pri mej dioase jocu ri de pri nți
,î ntr-
o vr eme câ nd
tânăru l Franço is al VI -
lea, pri nț de Marci llac ș i viitor d ucede
La Roch efoucau ld, pri ns î n mrej el
e aces t
or i nt rigi, f ace
planuri î ndrăzn ețe p entru a o răpi pe e rgina Anna de A ust
ria
și a o du ce pe as cuns l a Bruxel l
es, ac t gr at uit și
don qu i
jotesc, car e nu reu șeș te,dar c are- l pasi onează numai
prin absu rditatea ri scul
ui. Est e,î n f on d,o„ ep
…ocăf ără
mor
al
ă șif ăr
ăf râu, î
n car
e scandalul n-
are ni
cioimpor
t
anț
ă și
î
n ca
re gl
oriaînseamnă tot
ul,,
gl
a
od
ri
ie
căexa l
tar
eal a cul
me a

4
 1
individului .”
De acee a,nu es t
e o simpl ă întâmplare că i dealul eroci
pen tru or ice t ânăr al vr emii n îse
mneaz ă l uptă, riscuri
,
victorii asupra adversarului și asupra proprii
lor porni
ri,
îndârjire, cu raj și sa cri
fici
ul celor mai l egiti
me asp iraț
ii de
feri
cire per sonală, dacăglori
a sa u inter
esu l unui partid o cer
în anumit
e momente. Să ne am i
ntim doar
, ca o exempli
ficar
e
concl
udent
ă, de confli
ctul dramat
ic altragedi
eicorneli
ene și
de cuvi
ntele-
ch eglorie
ei șicuraj
, care r
evi
n peste t
ot, ca un
adevă
rat l
aitmot
iv:
„Ci
ne.M-a iubi
t pent
ru cur
ajul meum- ar urî dacăaș fi l
aș”
spune R
odri
g,l a car
e C hi
men aîi răsp
unde,î n aceeași
scen
ă
Ci
( dul
,Act
ul II
I, scen
aI V)

„Șt
iu ceeace on
oar
ea
…
I
mpune înflăcă
r
ări
i uneii
nimi cu
r
ajoa
se,

Cur
ajul meut
reb
uie s
ă-l eg
al
eze p
e a
ltău“.

Dar t oat
e at it
udinile turbulent
e șivoi t d e bravadă din
prima part e aveacu l
ui se otpoesc
l epnîcet
ul în cea de adoua
j
umăt ate,caurmareapol it
ici
ifermedei nstaurareaordinii
șidi scipli
neiîn t i
mpul domni eipersonale a l ui Ludovi
c al
XIV-leașiall upteiîndelungatecesedăî ntreordinearați
unii
șianar hi a pasiunil
or, sil
ite în cele din urmă să sesu pună
controlul ui su
veran al vo inț
eișial st ăpânirii de si
ne.
Orgo lios șit imid, de o pol iteț
e desăvârși
tă, Françoi
s al VI-
l
ea , ducede La Roch ef
oucauld, pai
r a l Franței
, princi
pe de

1
P. Morand,
Pre
f
ațăl
a Réflexi
ons ou s e
nte
nces et maxi
me
s morde
s La
al
e
Rocheo
fucau
l
d, sub î
ngr
ij
ireal ui de Sa
c,y Par
i
s, Gal
li
mar
d, Le l
ivr
e de poch
e,
1965.

5
Marcill
ac,baron de V ert
euil
, Montignac și Cahuzac,a gu st
at
din plin din cupa amară a a măgi
ril
orșia sp er
anțel
or eșa
d rt
e.
Simțindu-sech emat spre f
apte mari,întrep
rinde totsoiul de
acți
uni neb unești
, dar soart
a îir ezervă numai roluri de a
doua mân ă:regi
na Anna de A ust
ria e o nigraă
t,femeipe car e
le-
a i ubit (cu t oat
ă ar doarea tiner
eți
i lui - duce sa de
Chevreuse și u dcesa ele Lon guevi
ll
e - î l nîșală, avo
f rurile
curț
ii vin prea t ârzi
u pen tru aces t om van i
tos, ambiți
os și
păti
maș at uncicâ nd t oate el anuri
le tiner
eiț
i s-au irosit și
când men tal
ități
le sunt com plet schimbate î
n Franț a anilor
1650-1660, î
n car e ocu
l l en tuziasmului eroc
i d i
n vremeal ui
Ludovic al XIII
-lea este luat d e o rigi
dă disci
plină j
anse ni
stă
în viaț
a socială șimor ală, ba până șiî n or
dineaecon omi căa
austerul
ui Colbert.
Ceica re au scă pat din grel ele î
ncercăriale război
ului civi
l
al r Fondei- des tul de schil
od i
țiî n persoa na lor fizi că și
mor aăl - î ncep acu m să reflect eze la vanitatea ambi ți
ilor
omeneșt i și să demon t
eze î
nt r
egu l mecani
sm raț ional i ș
afectiv al omului, pentru a demi t
ificamul te di n ati
tudini
lel ui
așa- zi
se nob il
e, i d t
scu ând mob ilel
e inti
me al e acțiunil
or
noa stre.
Preocuparea con stant
ă de a di scuta probleme de or din
mor alșicap acit
atea de a su rprinde cauzel
e ad ev
ăraet al e
fapteloroa men i
lor su b aspect
e nob il
e,de mul te ori, aparent
anod ine șif ără noi mă,al te or i
, sunt c omune mait uturor
scrii
toril
or di n vea cu l a l X VII
-lea
. D ar facul
tăți
le ace sea
t
caracterist
i
ce gen iul
ui r fancezgă sesc condiț
ii deosebi
t de
f
avo rabil
e dezv oltări
i o l
r dep line datori
tă înflori
rii vieț
ii de
socet
iate nî sa loanele vremii, ca, de exemplu, cel al marchi
zei
de Rambou i
llet
, almar chizeide Sab lé,aldomni șoar
eide
Scu déry etc.Se vor bea des pre orice ai
ci: ecouri mon dene,
nout ăți
le zil
ei, bârfe șisca ndaluri, dar mai ales se f ăceao

6
prof
undă anal iză asen t
imentel
or celor de a f
ță, cu mii
le olr de
nuanțe,t otul î
nsăf ăcu
t cu artă, cu măsu ră, cu bun gu st
, cu
decență șicu not a de di st
i
ncție cu ve
nit
ă bunel or m anier
e.
Astf
el, bărbaț
i și femei di
n societ
atea cea mai al easă,
inst
ruiț
i, rafinați
, cu putere de d i
scernământ șiapl ecați sp
re
observareavieți
ii nteri
oare,seamuzăsăal cătui
ascăsen ti
nțe,
cu get
ări, maxime,port rete etc.pe ca re l
e discu t
ă între ei,l e
întorc pe t oate fețel
e, elșl efuiesc, i mb
sch
ă păreri asupra
ob servați
il
orfăcute sau asu pra mod ificări
loraduseul t
erior
,
consem nând apoi
,î n scri s,rezu lt
atul acesteii ntr
ospecți
i, de
o rară acu i
tate uneor i
. Treb uie not at d e alt
f el
, ca un f apt
caracterist
ic al ep ocii
, că,după 1660, l ocu l sufletelor
„gen er
oa se“-aul l l
uates hon nêtes gen,s adică oam enii de
socet
iat e, cul
ți
, d i
sti
nși, m ani eraț
i, p en
tru ca re idea
lul de
viață nu maiconstăîn cultulavent uriipentru ea î
nsăși,î
n
gu stul pen tru ceea ce i ese di n com un, c i nî culti
varea
valorilor morale cel
e mai înalte care, deși nu atât de
strălucit
oare î n aparen
ță, dau co nți
nut și f
armec vi
eți
i; un
ho nnête ho mme, în accep
ția acest eiep oci
, est e o persoană
cul t
ivată, car e îmbină nob lețea sent i
ment elor cu buna
creștere șicu buna cu vi
ință șișt i
e să se f acă agr
eabilă î
n
societatea al ea
să prin probitate, ă msură, di scr
eț
ie șibun
gu st, ă fră a cău t
a să -
și a et
l
eze ca l
it
ățile cu car e este
înzes t
rată.
Maxi mele l ui La Roche foucauld sunt rodul une i
î
ndelungat e el abor
ări, caurmar e a unor di scuț
ii ori a
schi
mbul ui acti
v de i deișide i mpresi
i purtat cu persoa
ne
cult
ivate ale vremii, ca oa
dmna de S ablé,doamna de S évi
gn
é,
doam na deLa Fay ett
e, domnișoar
a deScudér y, doamna,de
Schon berg,doam na de R oh
an - î n călugăr
ie, super
ioar
ă de
Malnon e - cu Jac ques Espri
t etc. Acest
e maxi me nu sunt
doar ni ște port
rete-
chei
e,așacu m au cr eu
zt unii
, urmând ca

7
pe fiec are figu ră celebră a epoci i să l
ipim un vi ci
u sau o
virtute,în raportcu si
mpatii
lesau ranchi
unel
epersonaleal
e
aut orului.
Fără î ndoială că unel e max i
me referi
toare la dragost
e,
glorie,i nconstanță nu potfi desp rinse ed amint
ireacel
eica
re
l-
a f ăcu t săsu fere -uce d
sade Longuevi l
le;căal tel
e,pri
vi
nd
pe mi niștri
, pe cei mari , pe f avorți
i
, evocăch i
pul lui Ri chel
i
eu,
al ul i M azar
i
n, alui l Con dé; ăc max i
mel e referi
toa re la
conjurați
i, l a răzb oaie, l a si tuații râvn i
te rep rezintă o
experiență personală de vi ață, amărăci unil
e șidecep țiil
e l ui.
Depa rt
e î nsă de a fi o răz boire mes chină cu ce i car e i -
au
împiedicat accesull a on oruMaxi
r, mel
i e l ui su nt o si nteză
armon ioasă a preocu pări
lor mor ale ale societăți
i alesedi n
vremeal ui,cuobservareaatentăaoameni l
orșiamoravuri lor
epocii șicu o anal iză lucidă, i ncisi
vă șipl ină de cu raj a
propri
eisa le nat urimor al
e,l a care,bi neînț
eles,s-au adăuga t
lect
uri
le pr opri
i di n mora l
iști
i anti
chități
i - Seneca etc.
Cunoa șt
er ea nat uri
i sale mor ael șia ce l
or din j ur cași
experi
ența per son ală de vi ață i-
au dat o vi zi
une rea li
stă a
lumii șia omul ui, vizi
une î n care i deal
ul șii l
uzii
le nu au ce
căuta. Î n dr agostea l ui de nat ural și de adev ăr, La
Rochefoucau l
d den unță t otce repr ezintă mască, aparen ț
ă,
pref
ăcători
e.To tul e f al
s:nu ex ist
ă pe l ume nicivi rtute,nici
devot
amen t d ezi
nteresat, niciadevă rați priet
eni, nicif emei
ci
nsti
te.Toți suntem mânați de acelașimob i
l uni ve
rsal-
i
nteresu
l- a ir feri
ci
rea sau nef
erici
rea noast
ră su nt oper
a
hazar
dul
ui, voi
nț
a saumer it
ul nost
ru fiind simpl e băși
cide
săpun cucare ne am ăgi
m singu
ri, pen
tru a ne dai mpor
tanț
ă
î
n propri
ii noșt
ri ochi sau ai alt
ora, ori pentru a dobândi
l
ini
șteasufletea
scă de care avemnevoie:
„
Virt
uți
le se pi
erdîni nt
eres cafluvi
il
eîn mare“.
„
Virt
uți
le noast
re nu su
,n
dt
e cel
e mai mul
te or
i
, decâ
t ni
ște

8
vici
i deghi
zate.
“
„Vi
cii
le int
ră în alcătui
rea vi
rtuț
il
or așa cu
m int
ră otr
ăvuri
le
în al
că t
uir
ea leacu
ril
or…"
„Dragost
ea șîi î
mpr umută numel e unui și
r nesf
âr
șit de
rel
ați
i.
.“
„Cumințeni
a f emeilor es t
e ad esea dragos
t
ea pentru
reputație și pent ru ti
hna l or.“
„Rec unoș ti
nța cel or mai mul ți n u es t
e dec ât a dor i
nță
ascunsăde apri mi bi nefaceri șimai mari “.
„Ca săfii om mar e,tr
ebui e să șt i
i să pr ofiți de î mpr ej
urăril
e
priel
nice“
„Întâmpl areașifir eaoa men i
lorcâ rmuil
esc
umea” .
„Toți ave m dest ulăt ări
e casăsu portăm neca zuri
le a l
tora”…
etc.
Ce mairămân e oa re,î n t oat
e f ormul ări
le aces t
ea, amar e,
din neb uniil
e i t
ner ei
ț
il ui f urtunoase, câ nd cr edși p
ea că
oatî
e
făurisi ngur so arta, asem en ea„ ge
ner oși
lor” eroi co rneil
eni, pe
care marel e C ondé i îpri vea pe scen ă deb i
tând tirade p line de
măr eți
e su fletească, șipl ângea de a dmirație,câ nd Augu stus iî
spuneai ngratului său f avo rit

„Să fim pri
eten
,i
Cinna, eut
e mp
il orpentru ast
a.
Sunt st
ăpân pe m i
,nca
e pe uni
ver
sul î
ntr
eg!
Sunt așa
,șivreau săfiu așa !
“

Și ac
um maispune ducel
e, cu o u
mbră d
e mel
ancol
i
e du
pă
t
iner
eea
ț pi
erdut
ă:
„Ci
ne trăi
eșt
e fără nebunii nu e așa de î nțel
ept epcât
crede”
. Dar vi
aț
a l -
a învăț
at că stoi
cismul
, cu ati
tudini
le l
ui
t
eatral
e de sfi dare a des ti
nului și cu dec
l
amații
le sale
gr
an di
loc
vent
e, nîseamnă o si mplă î nf
umurare fără un

9
fundamen t rea
l șif ăr
ă ader enț
e la întrea
ga viaț
ă soci
al
ă și
morală a Franțeicăt re 1660. Mai pract ic șimai real
ist
,î n
ori
ce cazmul t m aiî nț
elept, La Roch ef
oucaul
d a afl at rp
in
propria lui exp
er
ienț
ă căfiecar eșom
i ar
î
e un ad ev
ăr alsău
concret, și nu unul ab stract
, ge ner
a,l că aces
t adevăr e
deter
mi nat de e
tmperamen tul propri
u, de condi
ți
a soci
ală, de
împrej
urăril
e vr emii
. Firul co nducăt
or al tuturor maxi melor și
reflecț
iil
or lui es te aceast ă t eză pesi
mi st
ă asu pra omul ui
mânat î n toate acțiunile sale de amor ul-propri
u, î n car e La
Rochefoucauld, scri
it
or moral i
stprin excelență, vede originea
ascunsă a t uturor sen ti
men t
elor
, pasiunilor, con cep
ții
lor
noastr
e, or i
câtde nob il
e ar păr ea ele l a pri ma veder e.
Înt
reaga noast
ră viață mor ală, ne spune L a Roch ef
oucau l
d, se
află sub î mpăt ri
ta i nfluență a firi i noastre, a amor ul ui
-
propri
u, a pasi unil
or și ahazardul ui. V irt
ute, l i
bertate
spi
rit
ual
ă, resp
onsabi
li
tate? Toat
e su nt ovrbe frumoase,dar
La Roc hef
oucau
ld, su punându-le focuri
lor mul ti
ple ale
anal
izeinecru
țăt
oare șiunui ecl eraj speci
al, ne invi
t
ă să le
consi
der
ăm în adevăr
atal or umi
l nă șivaloare.
„Ni
ciod
ată tri
sta lui lucrare nu va fi gu st
ată de oa menii
2
cumsecad
e“, spune, vorbind despre Maxi me, Rou ss,
eau a
ir
doamna de Schon ber
g -f ost
a domni șoar ă de Hau tefort, de
care fuses
e î ndrăgost
it Ludovic al X II
I-l
ea și u dpă car e
suspi
nase un t imp șit ânărul principe de Mar ci
llac - s ci
ra
doamnei de Sabl é, î
n 166 Ma
3,cân dxi
mel e nu erau î ncă
ti
pări
te
„Î
nl ucr
area aceast
a ex i
stă mult spirit
, puțină bunăt ate și un
mare număr de adevă ruri pe carel e-aș fi i gnor
at t oa t
ă viaț
a,
dacă nu m- ar fiăc futsă- mi dau seama de el e. N- am aj uns
2
J
.J
.Rouseau,La N
ouvel
l
e Hé
l ,
oï
separt
eaa I
II-
a, not
ă
S l
a aa
cri
soare
XX-a.

10
î
ncăla acea stăi scusi
nță sp i
rit
ualăî n ca r
e nu cu noș
ti,î
nl ume,
ni
cionoare,ni ci bunătate,ni cicinste;eu cr ed
eam că ar m ai
put
eaexi
sta;totuși,dupăl ecturaacesteiscri
eri
,rămâiconvi
ns
că nu există ni civiciu, n i
civi rt
ute, și că t
oate acți
uni
le din
vi
ațăle săvâ r
și m pentru căt rebuie săl e săvâr
șim.“
Dep
art
e n îsă e d a ved eaMaxi
nîme un riguros etdermi
nism
moral,î n care niiți
ativanoast ră ar fired usăl a zer
o șica re,ca
urmar e, ar a d naș t
ere unui pesi mism amar și i
ncurabil
,e
maibi ne să cons i
de răm că omul ac esta de l ume nu ne
impune ni ci
o cl i
pă con cep
ț i
a l ui
, cine aj ut
ă doa r săpri vi
m
lucr
uri l
e șidi n al t
e ungh i
uri de ved er
e,să l e descoper i
m
adevărata l
or a fț
ă șisăt ragemco ncluzii
le ca re ne privesc pe
noiper son
al, pentru cor ectareaunor ef decte pe car e nicinu
ni le b ăn
uiam măcar până at unci. El ne n ivi
tă să cob or
âm î n
ini
ma noas t
ră și să cău t
ăm mot i
vele asc unse, meschine și
josni ce de mul te ori
,pent ru care vrem să apărem ca ni ște
ființ e bl ânde,modest e,i ubitoare,ca rti
abi l
e.El ne obl igășine
învaț ă săfim cuadevăr at sinceri șimod eșt
i.
Con siderațiil
e pe car e le f aceacu m pe seam a bravu ri
i,a
cu rajului, a va l
orii mili
tare,a gl orieisu nt atât de dep arte de
concep ț
iile di n tinereeț ale ari st
ocratului La Roch efoucauld,
încâ t i s- a adus î nvinuirea că ,î n ch i
p deliber at
, și -
a propus
sădemi ti
fice oi eri șisădărâme d in t emeli
e d ieeape ca re ne-o
facemî ndeo bște desp re virtuți
le nîalte a le er
oul ui. Trebui e să
vedem î nsă maicurând î n această atit
udi ne,alăturide o
prof undă șirea li
stă exp eriență de vi ață, la car e aj unge el
după vâr sta de ci ncizeci de ani , dorința unui mar e sen ior ed
a scan dal i
za l umea bună pri n op inii
le l ui
, dar cumani eree
l
alese eal u
nui om de soci etate care ș ti
e otdteau na până unde
sămear gă, precum șit on ul cu car e săi a î n der âd er
e a tât
ea
idei r p
econcep ute desp re dr agose,
t ecu r noștință, fi delit
at e,
meri t et c.

11
 Exi
stă, bineî
nțel
es,l i
mi t
e î n această i nt
erpretare a
mobil
elor fapt
elor noas tre, așa cum l e-
a văz ut La
Rochef
oucaul
d. Est
e a devărat
, de exempl
u, căelar e e tn
dința
evi
dentă de a le int
erpreta tot
deau
na di n punctul de ve der
e
cel maidef av
oarbi
l omul ui. De ce, oare,nu i -am acor da
i
ndivi
dului î
ncr
edereape ca r
e o meir
tă de mul t
e o ri
? D e ce să
credem căt ot
ul l a ele n umai acț i
une d eli
berat
ă în rău, șisă
nu acor dăm l ocu l cu veni
t el anuril
or si ncere, spontane,
țâșni
te direct din i nimă, fără nici
un gâ nd ascu ns,porni ril
or
noastre cel
or a mi frumoa se, car
e n u țin seam a de mp
il icați
i și
de u rmări, de a van t
aje mat ei
ral
e etc.? De ce să con f
undăm
așacu m f aceprea ad eseor
i La Roch ef
oucau l
d, consecnițel
e
neprevăzut
e a l
e u neiacț i
uni cu scop ul curat pentru ca re era
pornită i
niți
al?Su„ntem ca pabil
i de prieteni
e,de dr ep
,t
dae
te
omenie, decompătimire și de ujdeca
tO,
ă.priet
eni,ceest
eoar e
virtutea?“ se va î ntreba,opt zeci de an i mai t ârziu,
Vauvenar gues.
Defi nind cl asici
smul seco lului al XVI I
-lea, criti
cu l Dési ré
Nisar d spu nea că el e stex
e p„e
rs iunea unor adev ăruri
gener aleî ntr
-of ormă defini ti
vă.
Di”n aces t punctde ve der e,La
Roc hefou cauld a ap ărut del a î nceput nî l iter
autră ca un
mar e cl asi
c ni mi c nu poat e fi mai apr opiat e d defin iți
a
ami nt i
tă maisu s d ec
âtpreocu par eal ui constantă de aar ăat
ceea cee adevăr at și grija l ui necon t
enită de con cizi
une și
claritate. a E ne ob li
gă să -
i u rmărim con strucți
ile l ogice,
geomet ri
ce, perf ect si metri
ce . Maxi ma con cisă și bi ne
ech il
ibrată ca pătă atunciun r eli
efde med alie p ri
n f erm i
tatea,
preciziuneașico nturul eiperf ect del
i
mitat, șine su bj
ugăfie
prin f orț
a put er
nică a uneiant i
teze,fie pri n at racția unui
par ad ox mua zan t șineașteptat.
TrebuierelevatcăLaRochef oucaul dest eun mareart istî n
arta scr i
sului șică , deși maxi mel el ui par oafrte si mpl e su b

12
aerullorde causeri
e ușoară șiel egan
tă de salon,forma lor
defini
ti
vă n- a f ost aș ternută pe hâr t
ie de cât du pă
abandonarea multorforme n it
er mediar
e.
Așa cum se prezi
ntă ele astăzi,numaiopt maxime au
for
ma de p recepet,începân dt r
cebui
u e, se cuvi
n
.eCele mai
multe îmbracă hai edefini
nel ți
ei, genf oa
rt
e gu st
at într
-o
vreme î n care Academi
a, de curând creat ă, lucra la
publica
rea unui di cț
ion
ar șicâ nd t oți oamen ii cult
ivați se
pasionau după problemel
e de i lmbă,pen t
ru corecti
tudineași
propri
etateaunui termen, pen t
ru gen erali
zări et „Afiex
c.De .
sincer
,î nseamnă a-ți deschide i nima“.La Roc hefoucauld
îmbogățeșt
e de mul te ori aceste defi niț
ii cu r espnui
…
ect
vu l
decât. De exVi
. rt
„ut
eafemeil
ornuest e a desea decât
…“
Dar el are gri
j
ă să-șiva reze
i afirm ați
ile pe care lef aceprin
procedee mpsile,care r
tec ebnăgat e nî seam ăl a prima ve der
e
dar care,l a o analiză mai at3
en
tă, stabil
esc disti
ncțiifoart
e
subt
ile,așacu m a arătat-o Tru ch
n
î
et st
udiul său, pentru a
i
ndica:
— Valoar
eauniversal
ăaafirmațieisau oanumi tăevaluare
cant
itat
ivă,n îf raze car
e î ncep„ se
cu:par e”
,„ se poa te
spune“ , „lumea “, „ci neva“, „noi“, „omul“, „sunt oa meni
“,
„aproape oattăl umea “, „c
eimai mu“ lț
i.
etc
,
— anumi te cat i de persoane „f
egori emeile”, „tinerii
“,
„bătrânii „coch
ee tl
e“,„a varii
“,„oamenii ma
“r i
etc
.,
— rectificarea uneieroricomune:„î nseamnă să t e î nșel
i
atuncici nd“; „dacă “e
t
c.,
— expl i
cația „ceeace f ace“(
dă,î mpiedică)… es f
apt
t
e ul
că..
“,
— supozi ți
aireal ă„dacăvani tatea nu i-
ar ține.
..
“,
3
LaRochef
ou
cau
l
dMa
, xi
mes su
i
vies es
dRé
flexi
onset
c.
,tex
te ét
abl
i par a
Jcq
ues
Truch
e,tPari
s,Garn
ièrFrèr
es,1967
, pp. XLI
V șiurm.

13
 — propozi
ți
a concesi ncepând cu „o
vă,î ri
ce“,„o
ri
cât d
e”,
„o
rca
ire, “
— paradoxul„dragost
eaaduce mai mul t a ur ă”,
— proporța:„gr
i ați
a est
e pentru cor
p ceeae ce“
t.c
,
— atenuareaunorafirmaț
iipreatarisau cu caracterprea
ab
solut, prin intr
oduce
rea unor expr esi d
i e „
ca ob
icei
“,
„uneori“, „adesea” etc.
La Roch efoucauld es te u n art ist des ăvâr și
t nu numaipri n
acea stă gri j
ă de va rietate,cișipri n f elul în ca re a mânui t
com parația, a f olosit per son i
fică ri
le sa u gl uma de b un gu stî n
Maxi mel es ale.
Dacă , cel mai adesea , com paraț i
il
e u li su nt int rod usepri n
obi șnuit e „ca“
el , „așacum“, „dup ă cumsa “u pri n di feri
te
forme de com par ai t
v, de mul te or i au torul găse ște,f orme
fericit
e neob ișnuit
e,de un com i
c i ncom parabil, c a de ex.
Max ima 76: „Adevăr ata i ubire est el a fel cuapari ț
ia duhuri l
or:
toa t
ă l umea vor beș t
e despr e el e,dar puț i
ni au vă zut șa a
ceva“, „
sau( maxi ma 77) aprop ierea hazl ie între dragost e și
doge le Ven eț
iei
,l a f el neșt
ediutori de ceea ce se f ace șise
sp une n î numel e orl; ori problema ga zdel or oanst re d e ovi ață
- vi cii
le -l a ca re r teb uie să poposi m rând pe â rnd et c.
Compar aț i
il
e aces teaneașt eptate,umor ul lui negr u uneor i
(„Avemt oț i destulă t ărie ca să su portăm neca zu ri
le) al
, t
ora“
per sonifică rile sugest i
ve de ( exem plu: amoru l-
prop riu, cel mai
mar e di nt re toțil i
ngu șitori
i)
, sa rcasmel e f ără cru țare - n î
sp i
ritul ce l eimai aut en t
icet radiții galice- mp î ot rivaf emeilor
cu pri vi
re l a nat ura dragost ei,l a st atorn i
cie, alge l
ozi
e et c.
Sunt ot t t a
âtea f orme art isti
ce ca re î lî ncânt ă pe ci tit
orul
Maxi mel or
,l îinteres ează ,î l atrag, îlf ac sărefl ectez e mai at ent
la vi ațal ui interioară. Și , de n -ar fi pl ăcereaca m amară ce- și
facel oc î n i nima noast ră at uncicâ nd, l a invitaț i
a ducel ui,î i

14
cunoașt
em maibi ne t
ainiț
ele,aproape că am su bscrie l
a
4
apreci
er
ea paradoxal
ă a criti
cul
ui Fagu et
ca re,cu pril
ejul
uneinoi ed i
țiMa
i aximel
or
,își băt
ea jocde cei cesearăt au
prea indulgenți cu as prele des coperi
ri ale l ui La
Rochef
oucau
ld: „ găsesc,
Le spune Faguetapr
, oape o
tdtea
una
r
econf
ort
ante,bl
ânde și mângâi
etoar
e,pent
ru cămă aduc nî
tr-
o st
are de i
ndul
genț
ăf oart
e bl
aji
nă faț
ă de se
men
ii mei
“.

4
Em
il
e Fagu et
,
Prop
osl i
tt
éraiI
Ie sér
res, ie,Pari
s,Soc.f
ran
çai
sed’
impr
imeri
e et
l
ibra
i
ri
e, 1904, p. 32.

15
 TABELCRONOLOGIC

1613 15 decembr i
e:Se nașt e l a Pari s Françoi s al VI -
lea,
principe de Mar cil
lac, ar ce, n î 1650, d upă moar t
ea
tatălui să u, avea să aj
ungă u dce e da l Roch efoucauld. Se
trăgeadi ntr-o ve ch e șinob il
ă f ami li
e di n Angou moi s.
(Fouca uld Ia t răitî n se c.al XI -lea.Î n 1622, co ntel
e d e a
l
Roch efoucau ld a f osti dir
cata l rangu l de duce șipai r
.
Primi i născu ți purt au numel e de pri ncipe de Mar cli
lac,
ca și au t
or Maxi
ul mel or
, pân ă în 16 65, dat a mor ții
tatălui să u.) Mama l ui Françoi s:Gabri el
le de L iancou rt.
Fami lial ui î mbrăț i
șa seca lvi
nismul ,î n sec olul al XVI -lea.
Tat ăl scriitorului, Françoi s al V- l
ea, r evenise l a
cat ol
icism.
1620 - 16 28Pri meșt e t oa t
e cu noștințele dest i
naunei
te
od rasle de mari nob i
li, cu m șio t emei nică învățătură
uman istă. i C
tea cu pl ăcere roman el (
e vremiAs
itr
ée,
Amadi se t
c.)
1628 20 i anuarie: Se căsăt orește,î n vâr stă de 14 an i, cu
AndréedeVi vonne;voraveaoptcopi i.
1629 Coman dan t alregi men tul
ui di n Auve rgne.Part ici
pă l a
primel el upt eî n I tali
a.
1631Î ntâlnește,î n sal onul doa mneide Rambou il
let
, pe cei
mai de seamă r eprezentan ț
i și repr ezent ant
e al e
lit
eraturii preț i
oase avrem i
i.
1635Surghi unit de l a Curt e, di n cau za unor cuvi nte
nech ibzuite.Se n îfiripă l egătura lui La Roch ef
ou cauld cu

16
 duce
sa e d Chevreu
se, maiî n vârst
ă cu13 an i dec âtel.
16
35-16
36 Ia part
e a lluptel
e d i
n Flandra.
1637La Curt e,atras de nitri
gil
e Anneide Aust ria, împreună
cu doam na de Chevreuse, î mpot ri
va lui R i
cheli
eu.
Urmărea s-o răpească pe regină și pe dom nișoara de
5
Haut
efort. Planul se spulberă.După f uga doam nei de
Chevreuse alBruxel l
es, La Roch efoucau
ld pet rece câteva
zil
e la Bast i
li
a, apoi , su r
gh i
unit pent
ru a dou a oară,
rămâne itmp de doian i retraspe moși a l ui. Se p are că
Richel
ieu a vrut să -
l atragăde p art
eal ui
. Fi r e dorn
icăde
isprăvind î
răzneț
e, a cî n roman e, LaRoc hefoucaul
d
mărturiseș
te înMem ori
i: „Eram l a vârst
a câ nd ț i-
i dr
ag
să săvârșeșt
il ucruri extr
aordinar
e și străl
ucit
,oși
arenu
găsesceva c mai de i spravă decât s- o r ăpesc epr egi
nă
soț
ului ei șica r
dinalului de Rich eli
eu, ca re er
a gel os pe
rege...“
1639
-1642 I uli
e Pri
n meri t
ele lui militare,at rage aprecierea
cardnialul
ui de Richeli
eu. Nepr imi nd ofert
ele
măgu lit
oare al
e ca rdinalului
,r ămâne î n opozi ț
ie.Î n cele
din urmă,es te compr omis în com plot
ul urzi t de Ci nq-
6
Mars. La prop ri
etateal ui di
n l’Angou moi s duce ovi aț
ă
de n obil de a
țră.
16
42-1643 Pr in influența l ui asupra Annei deAust ri
a,
Maz arin spulber
ă r ând pe rân d, u c mul tă iscusinț
ă,
așteptări
le pri
ncipelui de Marci ll
ac, o drnic de onoruri .

5
Marie de H aut
efort(1616-
1691), domnișoar
ă de o noare aMar i
eide Med i
cis, s-
a
bucuratdemar et
recer
elaCurtealuiLudovi
calXI I
I-l
ea.S-acăsător
itcuducel
ede
Schonberg.
6
Mar chi
zu l Henri de Cinq-Mars 16(20-164
2),f avori
tul Iui Ludovic al XII
I-lea,a
murit p e eșaod
f, împr eună cu de Thou , pentru con spi
rați
a lui împotr
iva lui
Richeil
eu. Cf.roman ul l
ui Vign
Ci
ny,
q-Mars, apăru
t șiî n „Bi bli
otecapentrutoți
“.

17
 Este cu
mpl it d ezamăgit d e ingrati
tudinea r egi
nei
, șia
doamnei de h Cevreuse.
164613 august:Prezen t
ându- se din prop rie i ni
ți
ativă să
lupt
e în Fl andra î n rân duril
e ar mat ei du cel
ui de
Enghien
,î n timpul ased i
ului Mar di
ck-ului, est
e răni
t cu
treif
ocuri de musch etă. Se nîfiripă o legătură cu ducesa
de Lon guevil
le, mai ân tără ca el c u șas e an i. nÎ
noiembrie, obț i
ne ap robarea de a cumpăr a funcți
a de
guvernator al provi nciei Poi tou și este ob ligatsă
l
ocu i
ască î
n Poi tou.
16
48Decembr ieLaî ndemnurile d oamneide Longuevil
le,cu m
era foarte nemul țumit că nu i se e prmisese să poar t
e
ti
tl
ul d e duce î naint
e de moar t
ea t at
ăuli său , La
Rochefoucau l
d aj unge gen er
al de divizi
e ( li
eutenant
général
) n î armat a răzvrăti
ți
lor (
în care î i asgu
i ra o
puternică i nfluenț
ă l egătura l ui cu do amna de
Longu evil
le)
. Din nou este g rav ărnit
.
1649 Ianuari e:Doamna de Lo nguev i
ll
e d ă nașter
e u nui băi
at
,
care er a, cum t oa
tă l
umeașt i
a, fiul nelegiti
m al ducelui
de La oc Rhefou
caul
d.
Februarie:Gravrăni tînt r
-o l uptă cu t rupele lui Condé,
de dat a acea st
a aflat de part eacu rți
i refugiatela Saint
-
Germai n.
Martie-
aprili
e: Se semnează șii nt
ră în apl icare paceade
la Rueil. La Roch
ef
ou caul
d est
e amni sti
at.
7
1650 I anuarie
:Începe „
Fronda princi
pi
lo.r“După ar es
tarea
princi
pilor
, La Rochefouca
uld ser et rageî n Poi
tou, fii
nd
atras de nou a Frondă, răzb
oicivil car e avea să durez
e

7
Pr
inci
pel
e Condé,Beau
for
t i ș d
oam
na de Longuevil
le,spri
ji
niț
iîn tai
nă de
Span
ia,aupornit o ad
evăr
ată cam
pan
ieîmpot
r
ivat rupelor egal
r e,car
e a dur
at
di
n 1649 până16 m53
.

18
 trei an i, se măn ân
d rui ne î n t oată ț
ara. nÎ ci uda
primejdiil
or, La Roch ef
oucauld rămâne osti
l cu rț
ii șil ui
Maz arin.
8 f ebruarie
: Moare atătlsău . La înmormântarea lui, La
Roch efoucauld î nce
arcă să ri di
ce î mpot
riva reg euli
nobilimeadi n provi
nci
e și săse l i
a
eze cu . ani
sp ol
ii
16
50-1652 Di n ordinul car dinalul
ui, cas tel
ul l ui La
Rochef
oucaul
d de l a Verteuil este dăr âmat ânpă î n
temel
ii
.
Sept
embrie-
oc
tombri
e 1 651Doam na de Lon guevi
ll
e și La
Rochef
oucaul
d se despar t.I a par t
e, sub coman da lui
Condé,reînt
ors de part ea răsculați
lor,la luptel
e de l a
Bléneaușidi n su burbia Saint-
Antoine,unde pri mește
un focde musc hetă în plină față, rană car
e l î ameni
nța
cuorbi .
rea
Oct ombrie:O nou ă amni sti
e,de ca re n -a voit săprofi te.
Scâ rbit de otate și i
stovit, La Roch ef
ouca uld se ret rage e p
moși il
el ui
, unde î ncep e să - Mem
șiscri eorii
le, men it
e să
oglindească evenimen t
ele d i
nt r
-o perioa dă, de zece ni.a
16
53-16 54 Se ocu pă de gosp odărirea aver i
i, ajunsă î ntr-o
stare al j
nică, șș
iiîconti
nua Memor iil
e.
1655Î ncepe eglăutra de p ri
eten i
e cu doa mna de L a Faye tte,
mait ânără decâtelcu21 de an i
.
1656 O vi zi
tează,l a Paris,pe reg ina Cri sti
na a Sued iei, care
ab dicaseî n 1654, l a vâr sta de 28 de an i
, după ce î l
atrăsesee pD escartes alSt ockholm. Î iî nchină un son et.
Va scri e despre ea î nt r
-una di n Reflecț ii
le di ver
se.
Frec vent
eaz ă sal oanele pal atul R amhou i
ll
et, sal on ul
domni șoareide S cuder y, în care er al a mod ă mad rigalul,
salon ul domni șoareide Mon tpensier,î n ca re secu l
ti
va
genul port ret
ului literar, șisa l
onul doamneide S abl é,î n

19
 care se es dăvârșe
a arta maxi E.
meiaîi pr
„ ețuia spiri
t
ul,
iar el bucătări
a“,
scr
i
e un biog
raf
, Georges raGppe.
1659Este an ul împăcări
il ui La Rochef
oucauld cu Curtea.
Obține o pen sie reg
aăl de 8600 de l i
vre.Si t
uați
a lui
material
ă se maiî mbunătăe
țșt
e.Se con sacră t
otmai
mult i l
tera
turii
.
Apareport ret
ulluiLaRochefoucauld,scrisdeelî nsuși,
înt
r-o cu lege
re de por tr
ete și e d elogii în ve rsu
ri
închi
nată d- reide Mont pensi
er,t i
părită l
a 25 i anuarie.
Înt
r-o sc risoar
e a doa mneide Sab l
é,se găseș te prima
men ț
ionare cu noscu
tă desp re „
senti
nțele“ducel ui
.
10 noi
embrie:Are l occă săt
oria fiului mai î n vârs t
ă al l ui La
Rochefoucau l
d cudomni șoara de Liancourt
.
13 dec
embr i
e Apare,î nt
r-o cu l
egere,un l ung f ragmen t al l
ui
La Roch efoucaul
d despre am orul-
propriu.
1661Pri ma ap reciere cri ti
că despr M
eaximel e lui La
Roch ef
ou cauld s- a păstrat înt r
-o scri
soare adoa mneide
Mau re c ărt
e doa mna de S ablé, dataă
t 3 mar t
ie.
1662La Roc hefou caul
d pr i
meșt e pan gli
ca Ordi nului
Sfântului D uh. LaBruxel les aparMemor i
il
e l ui La
Roch ef
ou cauld, f ără voi a lui, după câ t separe,șipl i
ne
de g reșel
i.
Î
n relaț
ii de bună pri etenie cu doa mna de La Faye tt
e șicu
doam na d e Sév igné.
Suferă di n ce nîce a mi mul t de pe u rma con sti
tuți
eil ui
șubrede.
1663Se f ac mai mul t
e copi Maxi
i după mel e lui La
Roch ef
ouca uld, di nt
re ca r
e u na vast al a bazaed i
țieidin
Olanda. Dat or i
tă aces t
or cop i
i, apar î n coresponden ț
a
vremii,adresat ădoamneideSabl é,oseri
edeapreci eriși
com entarii desp re Maxi
me.
1664La î nceput ul an ului, da că nu chi ar căt re sfârști
ul

20
 anului 1663, apare la Hag a, nî Olanda, nî edi t
ura
Sten
cker, ediți
a ap ocr
ifă, dacă nu cl andes
tină, a
Maximelor
, care ci
rcu
lau de vreo patru ani în cop ii
, și
erau coment
ate nî sal
oane.
14 i
anuari
eLa Roch ef
oucau
ld obț
ine aut
ori
zaț(
l
ie pri
a vi
lege)
de a-șipubliMaxi
ca mel
e.
Inf
ormații interes
an t
e î ntr-
o sc risoare a l ui La
Rochef
oucaul
d, di n 6 februari e,căt re părint
ele Thomas
Espri
t cu privi
re l a ediț
ia di n Ol andaCuvân
șil t
aulpe
care îl pregătea l a Chap elle-Bess (
Cuvân
e t despre
Reflecț
ii
le sa u Sen t
inț
ele și Maxi mele mor ale)
.
La
Rochef
oucaul
d scri e; rip
nt re al t
elÎngă
e: d„
uiț
i-
mi să vă
spu n că se af ce despr e maximel e aces t
eacevamai mul tă
zarvădecâ t s-ar cu veni șidecâ t mer i
tă. Nu șt i
u dacăs- a
adăuga t sau s- a sc himbat ceva, cum s- a obișnui t să se
facă.Dardacă suntcum l e-
am văzuteu8 cr ed că l e-
am
put ea susți
nef ără mar eprimejdie,celpuț in dacă avem
temeisă su sț
inem o î nmănunchi ere de cuget ări diferi
te,
care n- au fostî ncăpuse î ntr
-o or di
ne și n- au ni cica p nici
coa dă. Se poa te chiar să ex ist
eî n ele unel e ex presi
i prea
gener ale,pe car e le-am mai fi t emper at dacă ne- am fi
gâ ndit că ceeace t rebuia să r ămână sec retî ntr
e una
9
dint r
e rudele și unul di nt
re priete
dn
um
iineav oast
ră avea
să aj ungă de domen i
ul public. Dar cum ț el
ul unui a șial
celuilalta f ostsă demonst rezecăvi rt
utea vech i
lor filozofi,
păgâni ,despre care au făcutzarvă,a f ostașezată pe
temel ii amăgitoare,șică omul , oricât a r fi de con vins
desp re va loarea l ui, n u ar e, nî si ne dec ât a parențe
8
Adi
că, așa mcuer
auîn copi
a ca
re a serv
i
t ca az
bă d
eiț
ieiileg
ae.
l
9
Truchet ocot
s eș
t
e că ruda l
a car
efac
e al
uzi
e La Rochef
oucau
ld es
t
e de bu
nă
sea
mă a Jcq
ues sp
Ert
i
,indicaț
ie preț
i
oasă ref
eri
t
oarea ld
ei
ți
a olandez
ă.

21
 î
nșelăt
oare de vi rt
ute, cu care ia och i
i altora, șicu ca r
e
adeseor
i seî nșa l
ă pe elî nsuși, când nu seamest ecă î
n
el
e credi
nțal ui - mi separ e,spun, căn- am put ut exa
gera
preamultmizeriil
eșinemulțumiri
leini
miiomeneșt ipent
ru
a umili or
goliul ridico
l de ca r
e e pl in, și a- i ar
ăta nevoi
a
pecareoresimt eînoricel
ucrusăfiespri ji
nitșiî
nălțatde
crești
nism. Mi separ e cămaxi mel e des pre ca r
e e set vo rba
năzu i
esc n îdea juns sp re acest țelșicănu su nt nel egiuite,
înt
rucâ t scop ul l or stee să at aceor goliul, care,după câ t
am auzi t sp unându- se, nu este n ecesar mânt uiri
i. Rămân
dec ila păr er ea că e f oarter ău că au apărut f ără să fie
ter
mi nate șif ăr ă orândui reape ca re secu ven eas- o ai bă.
Dar am ave a pr eamul t de furcă t ot
od ată săne pl ângem
de ce i ca r
e n- au dr ept ateî n privi
nța ace asta..
.“
27 oct
ombri e:Se t ermină, l a Paris,t ipărirea pri meied i
țiia
Maxi melor,d at atăt otuși- 1665.
1663
-16 65 La Roch ef
oca uld frecventeazăsa l
oa nele vremi i
: al
domni șoar eide S cudér y, aldomni șoareide Mon tpen sier
șimai al es al doamneide S abl é.
1665 18 f ebr ua rie:Doa mna de Sabl é î i t ri
mi t
e l ui La
Roch efoucau l
d un proi ect de a rticol Maxi
desp remel eu li,
pe car e vr ea să- l publ iceJo
îurnaldes Savant
n s cf(.
scrisoareadi n 10 f eb ruarie)
. Articolul aveasăapară l a9
mart ie.Nu se șt ie si gu
r d e ce rel ațiil
e cu doa mna de
Sab lé înce p să se r ăceasc
ă, nî t imp ce se î ntețește
prieteni
a cu doa mna de La Faye t
te,pe at unciî n vâr stă
de 3 1 de a ni . El sp une d espre eacăer a„ adev ărat ă“,i ar
ea spunea despr e el ( după Segr a„D
s
i)
:omnulde La
Roc hef
ou cauld mi -a dat duh, dar eui -am sc himbat ”i
. nima
Anulofici alalapari ț
ieipri meiedi ț
iia Maxi meloru li La
Roch efoucau l
d ( terminat ă de t ipărit l a 27 oct ombri e

22
 10
1664)
Angli
a decl
ară războiOl andei.La 3 i
unie,bătăli
a del a Sol
way.În
octombri
e,bânt uie ci
uma l a Londra. Carol al
.I I-l
eaest e nîscă
unat
regeal Spani ei. MolièrD
eon Juan;
, B
oil
eau,Sat i
rel
e I II și V: La
Fontai
ne,Povești c
(art
eaI ) nA
; Raci l
e,exandru;Bossuet,Predi
ci.
Înfii
nțarea publ i
cați
eiJournaldes savant s. N
ewton,Tratat despre
co
ngest
ii
.
Moa
re pi
ct
oru
l Ni
col
ae Po
ussi
n.
16661 septembrie:Se t er
mină de t i
păr
it a dou a ediție a
Maximelor. La Roc hef
oucauld cere, ă fr
ă să obț i
nă,
funcția de prof
esor al Delfinului (pri
nci
pele moșteni
tor)
.
1667La Roc hef
ou caul
d su pune a preci
eri
i doam nei de Sab l
é
noi maxi me.Î n cu rsu
ll unii augu stia partela oper ați
il
e
milit
are din apropiereedLi l
le.
1669Bol nav de pod agră,La Roch ef
oucaul
d încearcă,f ără
rezult
at, o cură la Barèges.Î n decembrie,doa mna de L a
Faye
tte publicăpri ma parted Zi
a
nïde,r
evăzută desigur
de autoruMaxi
l melor.
1670 19 apri
li
eMoa re soți
al ui La Roch ef
oucau
ld.
Ambasadorulducel uide Savoiaîldescri
e suveranului
său ca fii nd„unul d i
ntr
e cel e mai m ari gen i
i al e
regatului
“.
1671 Februarie Obți
ne aut ori
zați
e pen t
ru ediț
ia a t rei
a, care
apar
e n î 1671.
August L
a Roch efoucauld cedează ti
tl
ul de duce și pair fiului
săumaiî n vârst
ă.
16724 mai Moare mama l ui La Roc
hef
oucaul
d.În cursul
luni
i iunie,la t recer
ea Rinul
ui, La Rochef
oucaș
u
ild î
pier
de pe ce l de-alpatrul
ea fiu legi
ti
m, cum șipe fiul
său nelegi
t
im, ducele de Longu
evi
ll
e.
La Rochefoucaul
d su f
eră totmaimul t de pe urma boli
i
1
0
După .
J
-Rog
erChar
bo
nnel
.

23
 l
ui.
16
71-1674 La Roc hefoucauld scrie maximele pe care le
supune ap recier
ii doam nei de Rohan șicare vor or
f
ma,
mai târzi
u, su pli
men tul edi
țieidi
n 1693.
Tot î
n peri oada aceasta, regi
na Cristi
na a Suedi
ei
adnoteazăMaxi mel
eu li La R ochef
oucaul
d.
1674 17 decembr ieSe t ermi nă de t i
pări t ediția a pat ra a
Maxi melor
, dat aă t 1 675.
Două scri sori ( din 19 i unie și din 3 i ulie)al e d oamneide
Sévigné căt re doam na de Gri gnan î n l egăt ură cu
portretul cardi nal ului de R et
z scris d e L a Roch ef
ou ca ul
d.
2 augus tLa R oc hefou cau ld tri
mi t
e n oimaxi me doam nei
de S abl „
é.Vă t rimit doa mnă, maxi mele p e ca re i ț
neți săl e
aveți. Nu am o n îdea j
uns d e bună păr ere d esp re el e casă
cred căl e cer eți di n al t moti
v decâ t din ace a pol it
ețe car
e
nu se a mi gă seșt e d ec ât la dumnea voa
.Șst
ti
ru
ă pr ea bi ne
că banul -
simț și un ba j udecată se pot ri vesc tuturor
vârstel
or, dar gu sturi
le nu se pot rivesc ,mși
er eu
ceea ce
stă bine într-o v reme nu mai st ă bi ne.L
îu
ncra
ul t
aacest a
11
mă f ace săcr edcă puț i
ni oamen i știu săfie.V b
ăă
trâni
implor cu t oat ă umi lința să-mi comuni cați ce anume
tr
ebui e să sch imb di n ce le pe ca re vi let rimi t..
.“
1677, 12 oc t
ombri eSe t ermi nă de t ipărit pri mul di ntre cel e
două vol ume al e l ucrăr D
ie l
i a f ausseté des ve rt us
humai nes ( Des pr e f alsi t
atea virtuțil
or omen eșt i
a),l ui
12
JacquesEspri t , car e moar e nî 1678.

1
1
Al
uzie al u
na di
ntr
e m axi
mel
e rt
imi
se doamneide Sab
lé maxi
( ma 423 ,în ed
iț
ia
definit
ivă)
.
12
Jacq
uesEsp ri
t 16
(11-
1678
) au
t
orul ul
cr
Deări
il
a fau
ss
eté de
s ve
rt
us humai
ne
s
(1678
), combăt
ută parț
i
al edLebni
z.Mor al
i
st il
psi
t de haru
l ar
t
ist
ic al ui
l La
Rochefoucauld.

24
1678 16 i anuarieMoar e d oamna de abl
S é. Maxi
mel
e ei vor
apărea nîcu rsul anului
.
3 i uli
e La Roc hefoucaul
d obține o nou ă aut
ori
zaț
ie
pentru publicareaMaximel
or.
26 i ul
ieS
e e tmrină de i t
pări
t edi
ți
a a cinMaxi
ceamel
a or
(ul
ti
ma ca re apareî n timpul vi
eț
iilui)
.
6 august :Se e tmrină de i păN
t oi
t Refl
ri ecți
i sau Senti
nțe
șiMaxi me mor ael,part ea a dou a;car e formează un
su pl
imen tl a ed i
ț i
a a pat ra.
13
18 dec embr ieC orbinel
i anunț ă, într
-o scrisoare cătr
e
Bussy -
Rabut in, că a f ăcut unel e observați
iî n legătură
cu un num ăr de o sut ă de maxi me al e lui La
Roch ef
oucau ld.
1679
15 aprili
e:Moa r
e d oamna de Lo nguevil
le.Fiul cel mic al
lui La Roch ef
ou cauld, Françoi s VIII
, se căsă tor
ește cu
fiica l ui Lou vois. LaFon t
aine publ C
icu
ăvânt cătr
e
ducele d e La Roc hefoucauldp,
e care lîva rant sfor
ma mai
târzi
u î n fabulIepuri
a i.
1680î n no aptea de 16 spr e 17 mart ie, moare La
Roch ef
oucau ld, su b och iilui Bossu et
.

14
1682 P
ubli
careascri
sorl
i
or cava
leru
l
ui de Mér
,écare co
nți
n
rel
atar
ea unei conv orbi
ri a au torul
ui cu La
Rochef
ou cau
l
d.
16
93 3 se petmbr
ieSe ter
mină de ti
pări
t ediția a șasea
a

1
3
Fi
lozo
f di
n seco
l
ul al XVI
I-l
ea.
1
4
Caval
erul de Méré ( 1610-
1685)
, moral
ist fran
cze, pre
r
ezen
t
ant i
lust
ru al
„monden
il
or“,aut
orul unor studi
i apr
eci
ateDes
ca:
pr
e spi,
ri
tDe
spr
e con
ver
saț
ie
(
1677)et
c.șialuneivol uminoase cores
pondențe.

25
Maxi
mel
orl
ui La Roch
ef
ouca
uld, pe b
aza n
ueiautori
zaț
ii
di
n 28 dec
embri
e 16
92.
A.T.

26
 NOTĂ A
SUPRA EDIȚI
EI
Vol
umulde faț
ă:La Rochef d,Maxi
oucaul me șirefl
ecț
i
i,
cu
pri
nde t
oat
e maximele publi
cat
e,supri
mate sauscr
i
se cu
certitudine de La Roc hefoucauld, cu m și , n î î ntregi
me,
culegerea de eseuri mor ael
, at ât de st rân s l egată de
su biect
ele maxi melor,intitul
atReflecț
ă i
i diverse
… Un i ndice
anal i
tic va per mi t
e citi
t orul
ui ă s gă sea scăușorsu biect
el
e
trataet n î cul
egereade Max i
me,î n(Maxi
MS me su primate),
în
MP ( Maximes postume),î n Refl. (Reflecți
i di verse),sau î n
Portret (
Portret
ul lui La Roch eofucauld de el î nsVo
uși
l
u)
.
mul
mai cu prinde,su b ti
tD
uoc
l lument e,ce l
e dou ăÎ
nștii
nțăricăt re
citi
tor: cea cu car e se des chide edi ț
ia di n 1665 șice a di
n
frunt ea ed i
ți
eidi n 1666. Ca adausu ri tradițional
e l a text
ul
Maxi melor, prezentăm:Portret
ul lui La Roch ef
ou caul
d de el
î
nsuși, Port
retul l ui Roch efouca uld de ca rdinalul de Ret z șide
doamna de Sé vigné
, cât și al t
e ap recieri despre La
Rochef
ou cauld.
O precizare ref eri
toare lat ex t
ul tradus șipunct uați
e:t ext
ul
15
ales este text ul ed iți
ei aci ncea , d i
n 16 c7ar
8e poat e fi
socot
it
ă defi nitivă,fii nd ul ti
ma publ ica t
ă su b î ngrij
irea
autorul
ui. Traducer eanoa stră a f ost revăzu tă după acest text
(di
n excel enta ed i
ție Garni er Frèr es,1967, î ngrij
ită de
prof
esorul uni ve rsit
ar Jacqu es Tru ch et
) , resp ectând, î n
majori
tatea ca zurilor, punct uația aut orului , ch i
ar șivi rgula
înai
nteal ui, și
virgulăcareechi valeazăcuopauzaori zontal
ă.
În mod cu t otul exc epți
on al, am î nlocu it se mnul „ ;” cu un
1
5
T
i
tlul era
ast
f
el red
act
Ra
t
e:
fle
cți
isauSe
nti
nțe i me .m
șMaxi Ede
ori
ț
alia a ci
ncea,
spori
tă cumaibi
ne d
e osut ă d
e maxi
me noi
.Edi
torul
:Claude Bab
rin.

27
punct
,î n pragul uneii deinoi , necesi
tând o altă frază, i
ar
și
ruri
le de propozi
ț
ii exclamative l
e-am f ăcutindepen
den t
e.
La Reflecț
ii
, ca și îP
nortret
, am introdus uneori al
ineate,
acol
o unde etxt
ul î
ncep e oi dee eoseb
d i t
ă.
Pent
ru j ust
a int
er pret
are a t ext
ului acestui
a venerabil
,
pest
e ca re și
-au t ălăzui
t apele t rei veacu
ri, n
iterpret
are
anevooa
isă, neor ui , din cau za maxi meicon centrări
, alteori
din cau za al uzii
lor voa l
ate,ne- a fost edun mar e aj utor
erudiți
a pr ofesorului Jacqu esTru chet,la car e am apel at n î
mul t
e r ânduri pen t
ru gl ori
a lui La Roch ef
ou cauld. Scrisori
le
ref
erit
oarel aMax ime șil Reflecț
a i
i diver
se ne-au aj utat, de
asemenea,ca ni ște reflectoar
e meni te să pună î n l umină
unele a specte a l
e g ândi
rii marelui morali
st. Fi
rește,ne- a ven i
t
greusă i n
țem o cu mpănă dreaptăî ntre arhai
smul expr esi
v și
st
ilul cri sta
li
n al scri i
torul
ui, stil bogat ș i variat, cuf ațet
e
mul ti
ple,tăi
ate î
n ce l mai pu r șidur diamant a
l li
mbii
franceze cl
asi
ce.Glosa
rul prof
esoru
l
ui Jacqu
esTruchetne-
a
ajutat săregăsi
m unele semnifica
ți
i ar
haice,
ieși
t
e ast
ăzidin
uz.
A.T.

28
Textuldefini
tival
MAX
IMEL
OR
(
1 6 7 8)

29
30
 16
LI
BRARUL CĂTRE CITI
TOR

Aceast ăaci nceaedi țeaReflecț

i iil
or mor aleeste spori tă cu
peste o su tă d e maxi me n oi, șimai fidel ă decât primele p atru.
Apreciereapecarel e- aacordat -opubl i
culrămânemaipresus
de ceea ce ot p sp une euî n f avoa real or
. Și dacăel e su nt așa
cum l e so cot
esc eu , cum am t emei să fiu con vins, nu l e-am
putea dău na maimul t de cât nî chi puindu-ne că ar av ea
17
nevoei de apol ogie. Mă voimul ț
umi să vă at rag at enția
asupra a dou ă lucr uri: unul , căpri n cu int
vâne
tr
e
us nuse
l
înțel
eget otdea una un i nteresmat er ial, ci, de cel e mai mul t
e
ori, un i nt eres lega t de onoare sa u de gl orie;șicel ălalt( care
este ca o t emelie a t uturor a cestor refl ecți
i)
, că ce l ca re l e-a
scri
s n -
a pri vit oamen ii decâtî n aceast are vred nicăde p l
âns
a firi i corupte de p ăcat; șicăast f elmodul î n ca re vo rbeșt e de
numărul nesf ârși
t d e def ect
e ca re se gă sesc în vi rt
uț il
e l or
apar ent
e n u se ef rerăl a cei pe ca re D umnez eu î i ocr otește d e
ele p ri
ntr-un har deo sebi
t.
În ceea ce r p
i
veșt e o rdineaacest or e rfl ecț
ii
, nu vafi greu de
apreciat că , deoarec e ele se ref erăt oate l a lucru ridi f
erite,
aceasta er a anevoi e d e e rspectat. Și cu t oa t
e cămai mul te se
ref
er ă la acel așisu biect
, n- am gă st i de cu vii
nță căt rebui e să
le așezt ot deauna, î nlănțuit
e,de t ea ma de a nu- l pl i
ctisipe
18
cit
itor; dar el e vor put eafi gă sti
e n î.t abel

1
6
Li
braru
l era șied i
tor pe at unci. Acestcuvânt căt
re ci
ti
tor revi
ne,în dat
el
elui
esențial
e,la cuvântul di
nf ru nt
ea de i
ți
eia d oua,pe care u
Docb
o
uml
icăm
ep
nt
e.l
a
17
Aluzi
el a suprimare
Cua
vânt ui u
ul li La Chappell
e-Bes
sé car
e p r
ocedaes pr
ima
ediț
iea Maxi
me l
or.
18
Este vorba de t abeull subiect
elor cu
pr
inse î n maximel
e ed iț
ieia cincea.
Am
preferatunIndi
cean ai
l
ticare
c săcu pri
ndă,caî n ediț
ia J. Truche,
tșisu bi
ect
el
e

31
 REFLEC
ȚI
I MORALE
LE

Vi
rt
maiuț
il
el
mu n
t
eoast
r
e
or
i, nu
d su
ecâ
t,n
dt
en
i cel
e evi
șt ci
i
19
deghi
zate.

1
Ceea ce l uăm noidrept r vi
t
uți nu est e adesea decât o
î
nmăn unch er
e de acț i
uni ș i de interese di
fer
ite, ep care
î
ntâmplareasa u pri
cepereanoa st
ră șt
iu săl e or
ânduiască, și
nu totdeauna datori
tă vi
tej
iei șicast
ități
i bărb
ații su
nt vit
eji
,
i
ar emf ei
le case.
t

2
Amorul
-propri
uest
ecelmaimaredi
ntret
oțil
inguși
tori
i.

3
trat
ateînReflecț
i
i di ecât
vers șiîn al te m at
eri
ale publ
icat
e nî prezent
ul volum.
19
În prima ed i
ți
e
Ma a
xi
mel
or, ce
a di n 16 65
, cu get
areaaceast
a,carent et
si
i
zeaă
z
într
eagaconcepț
iealuiLaRochefoucauld,segăseasuburmătoar
eaformă(cf.MS
34): „Ceea ce umeal unmește v i
rtut
e n u este de obi
cei decâto năl ucă nfi
îri
pată d e
pasiuni
le noast
re,cărei
aî i dăm un nume onor ab
il
, ca să utem
p f ace,nepedepsi
ți
,
ceea ce rem ”.
vÎn ult
imel
e d ouă ed i
ți
i - din 1675și di n 1678,a reap ăr
ut, ca o mt
o,
sub alt
ă o f
rmă.

32
 Ori
cedescoper
i
re se vafi f
ăcutîn țara amorul
ui-
prop
ri
u,
î
ncă m airămânîn ea es
dt
ule mel
eagu un2
ri nec 0
osc
.ut
e

4
21
Amorul
-propri
u est
emaii
scusi
t d
ecâ
t cel
mai i
scu
si
t om
del
ume.

5
Durat
a pasi
unil
ornoast
re nu depi
nde d
e n
oiî
n maimar
e
măsu
ră decâ
t durat
a vi
eț
i
i noa
stre.

6
Pasi
uneaf
ace des
aeaun nebun din cel maii
ntel
i
gent om,
și
-
ifaceades
eai
ntel
i
gen
ți pe ce
i mai pr
oșt
i.

7
Acel
e marișist
răl
uci
toare f
apt
e care uluiesc ochi
isunt
î
nfăți
șate de că
tr
e cei pri
cepuțiîn t reburil
e obșt eșt
i ca ni
ște

urmăr
rm ia
ări al
e f
l un
elor
uuiț
l el
du
eriamar
fii , p
șiaeecân
l pad
siei
unl
e
l .su
or Antf
st
eld
eră
, obi
zbc
oe
i
uil
di
ntre AugustșiAnton i
u, at
ribui
t ambiț
ieipe care o nutrea
u

2
0
Imaginea amint
eșt
e de gu stul unor saloan
e pentru preț
iozi
tat
e. uTr
chet
precizea
ză: „A
șa,de p i
ldă,î
n ext rem
ul-
nord alHărți
i Drag
ost
ei, di
ncol
o de Marea
Primejdi
oasă,d-r
a de Sc udéry a aș eza
t p ămân
tur
i Necunos
cuteTerrae
(
acee
l
al
incognitaee evh
cil
or navi
gat
ori)
.“.
21
Fr.habile
, șicusensul de int
eligen
t
, capabi
l.

33
de apune s
t
ăpân
ire p
e u
lme,nu er
a - poat
e -decât
urmar
ea
22
i
nvi
diei .

8
Pasi
uni
le sunt singurii orat
ori care co
nving tot
dea
una. Ele
23
sunt cao ar tă a naturi
i, ale căreiregul
i nu pot a d greș;și
omul cel maisimpl u, st
ăp âni
t de p asi
une,convinge m
aibi ne
decât celmai mare elocvent, dar l
ipsi
t de ea.

9
Pasi
uni
le sunt ned
rep
t
e șiau un int
eresal l
or, ceea
cel e
f
aceprimejdi
oasede urmat
;treb
uie săne f
eri
m de ele,ch
iar
at
uncicân
d parnes
pus d
e ch
i
bzui
te.

10
Î n ini
ma omenească
pasi
unil
e sezămi
slesc econ
n ten
i
t, așa
încât ărnui
rea unei
a î
nseamnă maitot
deau
na înscău
narea
alteia.

2
2
Fr
.j alousi
e.Cf
. maxima 28, î
n care L a Rochef
oucaul
d defi neșt
e ac es
ttermenai ci
maimul t cuî nțel
es ed pizmă,de n i
vidi
e,decât de am biț
ie.Cf. și exem
plul datde
Furetiére nî di cț
ionaru
ll ui
: „U n supus care ajunge pr
eaput er
nic stârn
eș
te pi
zm a
suveran ului său“.Seș t
ie că ct O
avianși Ant oniu auform atî mpreună cu Lepi
dus
cel de- aldoi leat r
iumvi
rat, asi
gur
ându-șistăp ân
irealumii; dar n A
toni
u ar enunțat
la am biți
a pol i
ti
căde dr agul Cleopatrei
,r egi
na Egiptul
ui.Î nvi
ns a l Act
ium, în
anul 31î .
e.
n. els- ar et
ras nî Alexandri
a, unde s-a si
nucis.
23
Artă, cuî nțel
esul de nit
uiți
e, de nist
inct
.

34
 11
Pasi
unil
e dau naștere a desea alt
ora ca
re el sunt pot
ri
vni
ce.
Avari
ți
a duce uneoril
a risipă șirisi
pa la avari
ți
e;adesea
omul este d
ârz d i
n slăbici
une,șiî ndrăznețdi n sfi
ici
une.

12
Ori
cât
ă gr i
jă am av
ea să ne as
cunde
m pas i
uni
le sub
apar
ență de evl
avi
e șide on
oare,el
e se î
ntrevădneî
ncet
at
pri
n văluri
l
e acesea
t.

13
Amorulnost
ru propri
u suport
ă maigreu condamnarea
gu
sturi
l
or decâ
t a păreri
l
or noast
r
e.

14
Nu numai căoa menii sunt î
ncli
nați săui t
e d e bi
nefacer
i și
de jigni
ri, cii îu răsc chiar pe cei car e i-au îndatorat și
încet
ează de a-i mai urîpe cei care i-
au jigni
t. Sil
inț
a de a
răspl
ăti bi
nele ș
i de arăzb una răul li se apr
e oco nst
rânger
e
cărei
al e vine g
reusă -i deaascultare.

15
Î
ndurar
ea su
ver
ani
lor nu este ad
ese
a decât o di
băci
e
pol
it
icăpent
rua câși
tgadrago
sea
t su
puși
l
or.

35
 16
Cl
emența aceasta, di
n ca r
e s-a f
ăcut o vi
rt
ute,sepract
i
că
uneoridin vanit
ate,câ t
eodată di
n lene,adeseade e
tamă, și
24
mai tot
deauna pen t
ru toat
e rteil
a un.loc

17
Cumpăt
area per
soa
nel
or feri
cit
e provi
ne di
n l
ini
ștea pe
ca
re odau firi
ilor mp
î rej
urări
l
e pri
el
ni
ce.

18
Cumpăt
ar
ea es
t
e un chi
p alt
emeri
i de a fi pi
zmui
ți sau
disprețui
ți
, așacu m mer i
tă ceiceseî mbată cu f
eri
cirealor;
este o deșart ă f ăl
ire cu put erea cuget
ului nost
ru; și , n
î
sfârși
t, c umpă t
area oam enil
or ajunși pe cul
mea cea mai
înaltă provine di n dor i
nța l or de a părea maipresus de
sit
uaț i
a pe ca re o u a
.
2
4
Î
ntr-
o scr i
soare către păr int
ele Thomas Espr it
, d i
n 6 f ebruari
e 1664. a L
Rochef
oucauld spune ur mătoareel cu pr i
vir
el a vi rt
uțil
e oam eni
lor e dseam ă din
anti
chi
tate șil a ad eă
vratel
et emei
uri ale acestor v ir
tuți
:„ Vom di scuta din cap ul
l
ocului dacă st e
e daevăratsau nu că i ci
vil
e n it
ră n î al
cătuireanou r i vr
tuți
, așa m cu
i
ntră otr
ăvuril
e n î compoziți
a celor maii mpor t
an t
e eacu
l r i ale m edici
nei. Spunând
noi, mă r ef
er alomul car e crede că nu- și datoreazădec âtl ui ce ar e bun, cum
făc
eauoam enii d e seamă di n an t
ichi
tat
e,și n î pr i
vința aceasta cr ed că î n
mărini
mi a șiî n dărnici
al ui Alexandru , șia mul t
ora al ț
ii
,i ntr
a cev a or gol
iu, ceva
nedrept
ate și mi i de al t
e i ngredi
ente;căî n vi rtuteal ui Cat on se găse a mul t
ă
severi
t
ate,mul tăi nvi
die și ură mpî otri
va uli Cez a;rcă nîcl emen ț
a u li Augustf ață
de C i
nna se va fiafl atdor i
nța,de ance îrca nunou r em edi
u - săt ul de atâta văsr
are
de sângef ărăr ost - precum și o an umităt eam ă de even imen te,lucruri căror
al e-
am datmaideg rabă numele d e vir
tute,înl oc ă s d i
secăm toate aitniț
ele n i
imii
.”.

36
 19
Toț
iavem dest
ulăt
ări
ecasăsuport
ăm necazuri
leal
tora.

20
Tăriaînț
elepț
il
or nu est
e decât art
a de a-
și î
nchi
de
zbuciumul î
ni nimă.

21
Cei os ândiț
i l
a schingiuri afișeaz
ă uneor
i o t ărie
sufleteascășiun disp
rețfață de moart
e,ca
re,în rea
l
itate,nu
reprezi
ntă al
tceva
decâ
ttea ma de a pri
viî
n faț
ă. Așaî ncât se
poat
e spune căt
ări
a șidi sp
rețul aces
t
a su
nt, pen
t
2r
5u cuget
ul
l
or, cee
a ceest
elegăt
ura pent
ruved erea
cel
or ega
lți.l
a och
i

22
Fil
ozofia birui
e cu ușu rință nenor
oci
ri
le t
recu
t
e șicel
e
vi
it
oare.Darnenoroci
ril
eprezenteorăpun.

23
Puț
ini oam eni cu
nosc oar
mtea.De obi
cei nu di
n dâr
zeni
e
sesuportă, cidin st
upi
dit
ate șidi
n depri
ndere;cei
mai mulț
i
morpentru că n-aucum să scape demoarte.

2
5
Aceeaș
iideeest
e expusă nt
î
r-o scr
isoarel
uiaLa Roch
eof
ucau
l
d căt
reJacq
ues
Esp
ri
t, di
n 24oct
ombr
ie 615
9 p(r
obabil
).

37
 24
Când oameni i mar i se l asă dobo
râț
i de nenorociri
îndel
unga t
e,dovedesccănu l e ți
neaupi
ept decâtrinp forț
a
ambiți
ei, nu prin tăria suflet
ul
ui, șicăîn af
ară de mareal or
26
vani
tate,eroi
isuntcroi
țicatoț
ioamenii.

25
E nev oe
i de mai multe virt
uțiînsem
nat
e casăte men
țiila
înăl
ți
mea unorî mprejurări pri
elni
ce,decâ
t săl
e su
porț
i pe
cele vi
treg
e.

26
Nu put
em pri
viț
int
ă ni
ciso
arel
e n
i
cimoart
ea.

27
Ne ăfl
im adeseachi
ar șicu pasiuni
le cel
e mai j
osn
i
ce;dar
i
nvidi
a este o pasiune sfioasă și r
uși
noas
ă pe car
e nu
cutez
ăm nici
odat
ă s-
o mărturi
sim.

28
Gel
ozi
a est
e,înt
r-un f
el, dr
eapt
ă șicu t emei
,înt
rucât n
u
t
inde dec
âtsăpăst
reze u
n bun care ne apar
ți
ne saupe car
e
î
l socot
i
m noicăne aparți
ne;pe când i
nvidi
a est
e o neb
unie
2
6
Alt mor
ali
st, Espr
it, sc
r
ie:„C
u ex cep
ți
a van
it
ăți
i, care
l
e umflă șil
eînt
ăreșt
e
cu
raj
ul
, ero
i
i sunt făcuț
i cașice
il
alț
i oameni
.
”.

38
f
uri
oasă
, ca
re n
u poat
e su
port
a bi e 27a
nel l
.
tora

29
Răul pe car
e îlf ace
m nu at
rageas upra noas
tră at
âeta
persecu
ț
ii șiat
âta ură câ
t
e n
e at
rag bunele n
oast
re nîsu
șiri
.

30
Avem maimult
ăforțădecâtvoi
nță;șiadeseaneî
nchi
pui
m
căunel e u
lcr
uri sunt cunep uti
nță numaicasă e nujst
ificăm
f
ață de noi î
nșine.

31
Dacăam fi n oiînși
ne făr
ă cusururi
, n-
am si
mți at
âa
t
pl
ăcere s
ăle d
esco
peri
m la al
ți
i.

32
Gel
ozi
a trăi
eșt
e di
n îndoi
eli șiajungenebunief
uri
oasăsau
se sp
ulber
ă, de n
îdată ce recem
t de alîndoi
alăl
a cert
i
tudi
ne.

33
și găse
Trufia î șt
e t
otdeau
na o com
pen
saț
i
e șinu pi
erde
2
7
Î pr
n i
ma ed i
ți
eDi
acț
i
onau
rl
ui Academi
ei Fr
an (16
cze
e 9)4
,t erm
enii eraudefi ni
ți
ast
f
el:invidie:
neplăc
eea
r pe care o avem di
n prici
na avutul
uigeal
l
ot
u
zi
i
ea;
:
pasi
une auneipersoane g
eol
ase
gel
o;
s: celcar
e seem t
e car eu
vn concuren
t să n
u-i
răp
easc
ă un bun pe car
e lîare asula care n
ăzu
ieșt
e.Cf. și max
ima 7 .

39
ni
mic,ni
cicâ
nd ren
unț
ăla va
nit
ate.

34
Dacă -
n
am su
f
eri de or
gol
iu, nu ne-
am pl
ânge e
d al
alt
ora.

35
Orgo
l
iul est
e acel
așila toț
i oamenii
, șinu exi
stă deo
seb
i
re
decâtî
n mijl
oacel
e ș
i modul de a
-l da î
n vi
lea
g.

36
Se par
e că nat
ura,car
e a or
ândui
t cu at
âa
t î
nțel
ep
ci
une
or
ganel
e corpul
ui nost
ru ca să ne facă f
eri
ciț
i, ne-
a dat iș
or
gol
iul, ca să ne cruț
e de durerea de a ne cunoaș t
e
i
mperfec
ți
unil
e.

37
28
Orgol
iul pr ecumpăn eșt
e î n noi bu năt
a e
tacând î
i
mustrăm pe cei ce gr eșes
c; și nu-
i dojeni m at
ât ac să-i
scăpăm de gr eșel
i, cât ca să-
i con
vingem că noisunt em
scut
iți de el
e.

38
Făgădu
i
m pot
ri
vit speran
țel
or noas
t
re și ne ț
inem
2
8
În mss. Lian
cour
t iș n
î edi
ți
a di
n Ol
anda,bonté
cuvân
t
u
(=
l bunăt
at
e) t
es
e
î
nlocui
tcuchari
t
é (=mi
lă,î
ngăd
ui
nță)
.

40
f
ăgă
dui
eli
le pot
rivi
ttemeri
lor p
e ca
re l
e avem
.

39
Int
eresul vorbește tot el
ful de gra i
uri, șijoacă tot el
ful de
ro
luri, chi
ar și rol
ul dezi
nter
esul
ui .
40
Int
eresul
, care i îorbește p
e u nii
,l umineazămi nți
le al
tora.
41
Ceicar e send î
elet
ni
cesc preamul t cu l
ucruri mărunte nu
29
mai sunt în stare d e obiceide ulcruri.mari
42
Nu av em des tulă forț
ă ca să as cul
tăm î nt
ru t ot
ul de
30
j
udecatanoastră .

43
Omul crede ad
esea că se
conduce si
ngu
r, cân
de c on
dus; și
î
n t i
mp ce ripn minteal
ui t
inde că
tre u
n ț el
,ini
ma î
lt ragepe
nesi
mț i
te c
ătre a
lt
ul.

2
9
În maxi ma 51 di n pr i
ma edi ț
ie,La Roc hefoucauld păre,a dimpot r
ivă, că
soctoeșt
e s „pi
rit
ul de detali
u“ și„v ederil
e alr
gi“ cai ncompati
bile.Este daevăr
at că
max ima a ceast
a af ost supri
mat ă nî ed i
țiaa d oua,dar aos tfmen ț
inut
ă n r. 41.Cf
. și
ap r
ecier
ea es dpre Ludovic al XII
I-lea:„A vea un spi ri
t de d eal
tiu, pr
eocupatnumai
de l ucruri mici
“.
(Mémoire
s, ed, G.E.F.
,t .I I,pp. 2- 3.
).
30
Doam na de S évigné iîscria doam neide G rignan,l a 14i uli
e 1680: „Spui de o
mi e de or i mai bi ne decâtdomnu l de La Roc hefouc
auld «N u avem des t
ulă
j
udecat ăcasănef ol
osim detoat
ăf or
țanoast r
ă».I
-arfif ostruși
ne,saumăcararfi
trebuit să-
i fie,văzâ nd că a erde ajuns să-
ir ăsturnăm maxi ma ca- osfacem cumul t
mai adev ărată.
“( ci
tat edJ . Truche.t
).

41
 44
Tări
așisl
ăbici
unea minț
iisuntnepot
rivi
tnumi
teașa;ele
nu su nt,în real
itat
e,decâtunb a sauproast
a di spozi
ți
e a
organel
or r
t
upului.

45
Nes
tat
orni
cia firii noast
re es
t
e și m
ai ci
udat
ă dec
ât
nest
at
orn
icia so
riț
i
.

46
31
Drago
sea
t sa
u i
ndi
fer
enț
a pe ca
re e
l avea
u filozofi
a
fț
ăide
viaț
ănu erau decâtun gustalamoruluil
orpropriu,despre
care nu t rebui
e să maidi scut
ăm, pr ecum despre gust
ul
32
li
mbi i ex
presi
ve asu despre a
legeeraculori
.l
or

47
Fi
rea noast
ră pu
ne pr
eț pe t
ot ceea ce vi
ne de l
a
î
ntâmplare.

48
Feri
ci
r
ea st
ă î
n gustșinu în l
ucruri
; șisunt
em feri
ci
ți că
av
em part
e d
e ce n
e es
t
e dragși nu pent
ru că av
em ceea ce
3
1
.
J Truchetded
uce că a L
Roch
eof
ucaul
d se e
rer
fă al fil
ozo
fii din an
ti
chi
tat
e,mai
alesalS eneca.
3
2
Al
uzie al p
rov
ebrul
: „D
esp
r
e gust
uri șidesp
r
e cul
ori nu se isc
dută”
.

42
gă
sescal
ți
i vred
ni
c d
e u
ibi
re.

49
Nu sunt
em nici
odat
ă nici at
ât de f
eri
ciț
i n
i
ci at
ât de
nef
eri
ci
ț
i pe c
ât ne n
îch
ipui
m.

50
Ceicare se cr
ed î
nzest
raț și
i cu meri
te
fac
î o ci
nste di
n
faptul că su
nt nef
eri
ci
ți
, ca să -
i convi
ngă pe alț
ii șisă se
convingăpe eiînși
șicăsu nt vr
edni
cisăfie ex pușivitreg
i
il
or
sorții
.

51
Ni
mic nu poat
e șt
i
rbi maimult mulț
umireade noiînși
ne
decâtsă ved
em că,î
ntr
-o b
ună zi
, nu ne mai f
ace l
ă
pcer
e ceea
cene pl
ăcea d cân
va.

52
Ori
câtde di f
eri
te ar părea situaț
ii
le mater
ial
e ale
oa
menil
or, exi
st
ăt ot
ușio anumi
tă cumpănă î
ntre b
i
ne șirău,
ca
re e
l aducepe pici
or d
e ega
l
itat
e.

53
Ori
cât
de mari ar fi ar
d
uri
le n
aturi
i, nu numai easi
ngu
ră,

43
 33
ciîntâmpl areaîmpreu nă cunat ura f
ău r
esc .oi
er
i
54
34
Dispreț
ui r
ea bogă ți
il
or era, l
a filozo
,fio dor i
nță ascunsă
de a- și ăz rbuna mer i
tul pentru nedr ept
atea sor ț
ii prin
di
sprețuir
eaacel orașibunuride ca re îilipseaea ; era o taină
a lor ca săsepună l a adăpost de umi li
nțele săr
ăciei
; er
a un
drum ocol
i
t pen
tru a aj
unge alpreț
uirea e
p car
e nu o p
uteau
35
obți
ne p
ri
n bogă
ț i
i
.

55
Ura față de cei
favo
rți
i nu est
e al
tcevadecât dragost
eaf aț
ă
de f
avoare. Ci
uda de a nu ne bu cura deșieagă
seșt
îe
mângâi
ereașise li
ană pri
n di
spreț
ul pe ca
re lîarătăm faț
ă de

ce
api c
rec
ie o
e au
eri
l î
nt, și
reg
i,l
i nmi
uepu
,tân
edref
l s
uă
zăl
ea
m s
pmu
r
ecl
ge
i ml
ece
eri ea
no ce
e.elat
ast
r r
age

56
Ca să en o
rst
uim î
n l
ume,f
acemt
otce e
n st
ăî n put
inț
ă să
36
părem ga
t
a rost
uiț
i.
3
3
C
f.r
eflecț
ia XI
V: „N
atur
a are ri
g
j
ă sădeacal
it
ăți
le,i
ar
(
lafon
ro
ce)
ortu
n u
lsă
le
p
34ună nî apli
care…“ C (f.maxima 152.
).
La filozofii din antich
it
ate.
35
J
. Truchet ap r
op i
e maxi ma aceas
ta de un f r
ag ment di
n pr ef
ața lucrăr
iilui
JacquesEspr i
t,Despre falsi
t
ateavirt
uț
il
orom en
etau
ș
i;torul spunea că am bi
ți
a
filozofil
or l „ei nspir
ă di sp
reț
,f aț
ă de bogăți
i,față de dr eg
ăot
rii șide ap reci
erea
oam eni
lor, pentrucadi spreț
ul f
ață de bogăț
ii
,f ață de funcț
iir en
tabil
e șif aț
ă de
dr eg
ăot
rii să-
if acă maivr ednicide preț
ui
re decât cei care e sb
ucur
ă de el e“
.
36
J
. Truchet am inteș
te următoar
eaf raza
Medi
nr
mo i„D
i ucel
e de Beau fort
,l a
rândul lui, se rvseeacuf ol
os de dist
i
ncț
ia aceast
a șide celel
alte avant
aje al
el ui
, ca

44
 57
Cu t
oat
e că oam e3n
7
iisefăl
esccu faptel
elor mari, adesea
acest
eanu sunt roadele unui pl
an măreț
, cial
e nît
âmpl ări
i.

58
Se pare că f
apt
ele noa
str
e seî nfiri
pă sub zod
ii bune sau
38
relecăr or
a l
e dator
ează mao re parte d
i
n laudel
e sau di
n
î
nvinuiri
l
e celi seaduc.

59
Nu exi
st
ă î
ntâmpl
ări at
ât d
e nef
er
ici
t
e di
n car
e oa
men
i
i
pri
ce
puț
i sănu tragăvreu
n fol
os,niciatât de eri
f ci
te,pe c
are
ceinep
ricep
uț
i sănu l
e p
oat
ăî nt
oarce nîdauna l
or.

60
Nor
ocul î nt
oar
ce t
oat
e î
n f
olos
ul cel
or pe car
e î
i
39
favorizează
.

să ajungă pe pl acul stăpânir

ii
, pr in impr esia pe care vo ia s-o deacăse afl ăîn
graț
iil
e ce lor m ari
“. (Ed. G.E.
F. t .II, p. 60.).
37
Ini
țial, La Rochefoucauld vo rbeadesmi p
nr
ie
șt; di
ri n pruden ță,de l a ed
i
ți
aa
doua,au torul a nîl
ocu i
t acest cuvânte
oamcu
ni i
.
38
A
strologia eraf oarte prețui
tăî n secolul alXVI I-l
ea. Din prudenț
ă,cuînceper
e
de a l ediți
a a od ua,La R ocheofucaul
d a sc osca
cuvi
nt
și el
n e.
oi
39
„Maxi ma ac easta o cor etc
ează și chiar ocon trazi
ce,î n mar e măs
ură,pe cea
precedentă:nu i sc
usința,cinor ocu lînt oarce ott
ul înf ol
osul anumit
or p
esoa
r ne”.
(J
. Tru chet.
).

45
 61
Fer
i
cir
ea șinef
er
ici
rea oa
menil
or ep
di
nd î
n ega
l
ă măsu
ră
de fir
eal or ca d
și
e nît
âmpl
are.

62
A fisincerînseamnă a-
țideschi
deinima40. Si
ncert
iat
ea o
găsi
m la f oa
rte puți
ni oamen i
;i ar acee
a pe care o vedem de
obi
cei nu est e decât d o
ibace pref
ăcători
e pent
ru a câși
tga
î
ncrederea al
tora.

63
Aversi
unea f
ață deminci
ună esteadesea o i
mpercept
ibi
lă
ambiție de ane a f
ce ămrt
uriil
e vredni
cede co nsi
derați
e șide
a hărăzi c uvint
elor noast
r
e r esp
ectul cu ven
it slovel
or de
evanghel
ie.

64
Adevărul
,nu f
aceat
âtabi
neî
nlumecâtrău f
acaparenț
ele
41
l
ui .

65
Nu exi
st
ă el
ogi
i pe car
e să l
e pr
ecupeț
im î
n f
ața
4
0
.
J Truchetsemnal
eazăcă efidni ț
ia aceast
a seăseșt
g e ex
tt
ualî
nJacq
ues sp
De Er
it,
l
a au
fset
sé des us vert
hu
mai
n-
I
ère
s, art
e pie, ch
ap. I
II.
4
1
Di
n pr i
cina u
nor dezam
ăgiri cumplit
e.

46
chi
bzui
nței
. Și cu toat
e ace
stea ea nu ne poat
e pune l
a
adăpostnicif
ață d
e cee
l mai neî
nsem
nat
e dez
nod
ămint
e.

66
Un om cap abil trebu
ie să st abi
lească o i erar
hie în
int
eresel
e lui
, șisă seocu pe de fieca re când îi vi
ne rândul.
Lăcomia noastră tulbură adesearân dui
ala aceasta,făcându-
ne săne ocu păm de z orcu at âetalucr uri deod
ată,încât
, de
dragul cel
or a mi puț
in important
e,l e pierdem din vedere pe
cel
e maide seamă.

67

Graț
si
mț pi
at
end
res
u ă
mivâ
nr
și
4
t2t
e.ă es
t
e pen
tru cor
p ce
ea ce es
t
e bunul
-

63
E greu să definim iubi
rea.Ceea ce t pu
em spune des
pre ea
est
e faptul că, î
n su flet
, e pasi
unea de a domni ;în mi nți
le
oamenil
or, est
e o simpati
e și
,î n trupuri
, nu e decât dori
nța
ascunsășigi ngașă de aposeda ce ui
bești
, după mul
te ati
ne.

4
2
Ca răspuns la o cri
ti
căad usă de Cor bi
nell
i ac es
tei axi
m me,î ntr
-o scr
isoar
e
tr
imisă doam neide Sév
igné l a 31decem bri
e 1678, Bussy-
Rabuti
n ar epl
icat că,
î
mpr eunăcu doamnadeColigny,nu est
edeacord cu cr
iti
ca.„Noisocot
im că
domnul de L a Rochef
oucauld vrea să punsă cărup tul li
psi
t de g r
ați
e est
e al el
f de
nepl
ăcut ca i m
nteaf
ără bun-si
mț șigăsim că e ad evăat
r“.( Ci
tatde . JTruche.t
).

47
 69
Dacă exist
ă o i ubi
re curat
ă și c
ruț
at ă de amestecul
cel
orl
alt
e pasiuni al
e noast
re,aceeaest
e iubi
rea ascu
nsă în
adânculini
mii, șide care n
oiînși
ne n
i
cinu avem habar.

70
Nu exi
st
ă prefăcă
t
ori
e car
e săpoat
ă ascu
nde mul
tă vr
eme
i
ubirea, aco
l
o unde s-a î
ncu
ibat
, ni
cisă o si
mul
eze,acol
o
43
unde nu exi
stă.

71
Maică un exi
st
ă oamen
i căr
or
44 a să u
nle fi
e r
uși
ne că au
s-
i
ubit
, at
uncicân
d nu se a
mi i
u b
.esc

72
Dacăj
udec
ăm iubi
rea după maj
or
it
atea r
ezul
tat
eor
l ei
,
ad
ucemaimul
t cuura d
ecâtcuafec
ți
unea.

73
4
3
Cf
. maxima d oamneide S abl
é:„Iubi
r ea est
e ceva t
âtdae deoseb
it,încâtn-
o poț
i
ascunde,unde ex i
stă,nicis-o si
mulezi
, acol
o unde n u ex
istă”
.
4
4
În romanul ep i
stol
ar lal ui Jean
-
Jacqu
esRouL s
asseau
,vel
Nou le Héloï
se
,Ju
lie
cit
eazăaceastă max i
mă într
-o scri
soaren îcare i exî
pli
căl ui Sai
nt-
Pr eu
x de ceest
e
atât e d minunată căsăt
ori
a ei efi ni
nd î ntemei
at
ă pe dr agost
e,es te fer
i
tă de
t
ulburări
le pe carel e ad
ucedupă si ne sfârș
i
tul acest
ei asi
puni.( Part
eaa trei
a,
scri
soarea X.).
X

48
 45
Pu
tem găsi femei care să nu fi av ut n
ici
odat
ă vreo
legăt
ură de dragost
e,dar arr se ntâî
mpl
ă săgăsi
m o femei
e
car
e să nu fi avut cân
dva decâtuna.

74
Nu exi
stă decâtn uf
elde i
ubi
re,dar exi
st
ă mi
i de cop
i
i
di
feri
t
e d
upă ea.

75
Iubi
rea,ca șif ocu
l
, nu se poat
e men ț
ine făr
ă o arder
e
con
ti
nuă;șiîncet
ează de a maidăi
nui de îndat
ă ce nu mai
ar
e ce s
per
a sau de ce s
ă seeam
tă .

76
Adevărat
aiubi
re estelaf
elcu apariț
ia duhuri
lor:t
oat
ă
l
umeavor beșt
e d
esp re el
e,dar puți
ni au văzut așaceva.

77
I
ubi
reașî
iîmprumută numel
e unui șir nesf
ârșt
i de ulcruri
puse pe se
ama ei și î
n car
e n
u ar e maimul t amestec decât
46
are D
ogel
e nî ceeace seetrece
p al V.en
eți
a

4
5
n
Î mss . Li
ancuort
, Bart
hélemy șiGi l
bert
, se op
ate ci
ti
: „Exist
ă mul t
e em
f ei
.
..
“.
4
6
Despre ă sl
bi
ciuneadogil
or, Moreriscri
eî n ar
tico
lul V
i
n t
i
ent
u
el
iatd
ț
a inGrand
Dict
i
onnair
e hist
orie(
quI-
ère éd.
, Lyon, 16
74): „D
ucel
e pe careî lei
numescog D
ele
șicare steesu
veran
ul Senau
tlui est
e sch
imbat in
dt reiînt reiani; elnu poate ni
iț
ia
sau închei
a cevadi n treburil
e însemnate al
e Rep ubl
ici
i d ec
ât cu ap
rob
aera

49
 78
Dragost
ea de dr
ept
at
e nu est e,l
a ce i maimul
ți oam
eni
,
47
decâtt
eama de a finăpăst
ui
ți de n
edrept
. at
e

79
Tăcereaest
eal
eger
ea ceamaicumi
ntepent
ru celcarenu
are nîcred
ereicinîn elînsu
și.

80
Ceeacene f aceatât d
e nest
at
orni
ciîn pri
eteni
il
e noast
re
est
e af
ptul căe greu săcu
noșt
iînsuși
ri
l
e suflet
ului șiușor să
l
e c
unoșt
i pe a
l 4
e m
i8.
nți
i

81
Nu putem iubi cev
a decâtîn rap ort cu noi
, șinu face
m
alt
ceva dec
ât să dăm urmar e gustului șiplăcer
i
i noast
re,
când î
i pref
er
ăm pe priet
eni
i noșt
ri nou ăînși
ne;tot
ușinumai
prin pref
er
inț
a aceast
a poa te fi adev ărat
ă și esăvâr
d șit
ă

senator
il
or d i
n Marele Consi
liu“.(Ci
tat edJ. Tru
che)t
.
47
J
. Truchetob ser
văcă n umaimaxi ma aceas
ta e
s m enț
ine dintr
-un măn
unchi de
patru max i
me d esp
re acel
așisubi
ectdin pr
ima edi
ție 83-
( 91
).
48
Cu maxima aceas t
a,începe oserie de nouă maxime erer
fitoare a
l p
ri
eten
ie asu
l
a vi aț
a de so cet
iat
e( 80-
88)
.

50
pri
et a49.
eni

82
Î
mpăcareacu dușman ii noș
tri nu ar
aăt dec
âtdorința de a
ne afce osituați
e mai bună, si
la de ă
rzbor
ie șit
ea ma de vr
eo
î
ntorsă
tură rea.

83
Ceea ce au numi t oam eni
i pr i
etenie nu este decât o
asociaț
ie,o men aj
are reci
procăa i nteresel
or șiun schimb de
50
servi
cii
;î n sfârși
t, nu e dec ât o neg u,
st
oî
n
riecar
e a
morul-
51
propriușî
i propune ceva de câ șt
igat
.

84
Est
e mai ruși
nos săn-
ai î
ncr
eder
eîn pri
eten
i
ităi decâ
t să
fii î
nșe
lat de ei
.

4
9
„M
axi
ma a
ceas
t
a,car
e daează
t din 167
8,red
ă,pe sc
ur
t, ul
ti
ma con
cep
ț
ie al
ui La
Roch eof
ucau l
d des pre priet
enie.Ea es t
e,după cu m se vede,subtil
ă și nuanț
ată:
am orul-
pr opr
iu î și exer
cită acț
iunea pân ă și n î pref
eri
nța sincer
ă pe care o
aco rdăm pr i
eteni
lor noștr
iî nr aport cunoi î nși
ne,fapt care nu opreșt
e pr
efer
inț
a
acea sta de a pune t emeli
il
e uneipri et
enii desă
vârși
t
e.(J. Truch
e.t
).
50
n
Î or iginal
c
omme rc
e, aicicuî nț
elesde l eg
ăutr
a de schimbur i
;î n ed. I gă
sim
trafic.
51
J
. Tru chet am i
nteșt
e o păr eer asem ănăot
are despr
e pr iet
eni
e;gă si
m aceast
ă
afi rmaț i
e și l a alți morali
ști caJ . Espri
t, doamna de Sa blé( maxi
mele 77și 78),
Sai nt- Evr emond
(Oeuvres mêlé
e,
s1689, p. 287)
.

51
 85
Ne con vi
ngem ad es
ea că-iiubim pe cei maiput erni
cidecât
noi; și, cu toat
e acest
ea, numai inter
esul dă naștere acest
ei
priet
enii
. Nu ne dărui m lor sufleteș
te pent
ru bi nel
e pe care
vrem săli-
lfacem,cipent
ru celpecarevr
em să-lpri
mi m de
la ei.

86
Neî
ncr
eder
eanoast
ră j
ust
i
ficăî
nșel
ăci
uneaal
tora.

87
Oamen i
i n-ar t
răi mul
tă vr
eme a
lol
al
tă, dacă u
n s-
ar amăgi
unii pe alț
ii
.

88
Amorul-propri
u sporeșt
e sau micșorează î
n ochi
inoștri
î
nsu și
ri
le prieteni
lor noștri
, pe măsu ra mulțumiri
i pe care
ne-o pri
lejui
esc; le apreci
em val
oa readupă mod ul în ca
re se
poart
ă cunoi .

89
Toatăl
umeaseplângedememori
eșini
meninu sepl
ânge
de ujdecat
a pe car
e or a
e.

90
52
 Î
n rapor
turi
le noast
re cu cei
lal
ți
, n e facem mai ad
ese
a
pl
ăcuț
i pri
n defect
el
e dec
ât pri
n cal
it
ăți
le noast
r
e.

91
Ambiț
ia cea maimarenu sedă cât
ușidepuți
nîn vi
leag
când vede că- i est
e ab
solut c
u neputinț
ă să ajungă unde
năzui
eșt
e.

92
A-
ideschi
deochi
iunuiom păt
runsdi
nai
ntedemeritel
elui
î
nseamnă să -
ifaciun prostservi
ci
u, aidoma cel
ui cei-a fost
f
ăcut nebunului di
n Atena, car
e credea că toat
e corăbi
il
e
52
i
ntrat
eîn portsu
nt al
e.u
li

93
Băt
râni
lor el p
lace sădeapove
ț
e bune,casăse co
nsol
ez
e
că u
n maisu nt î
n st
are săea
d exem
pl
e ere.
l

94
Numel
e mari î
iînjosesc,î
n l
oc să
-
iînal
țe,pe cei
care nu
șt
i
u săse emnți
nă l
aî năl
ți
mealor
.

5
2
„Anecdot
ă pov esti
tă de At hene
(u ul sofi
Ospăț ș
ti
l, X
or I
I. 81) și de El ien
(
Înt
âmplărieluri
f
te,IV, 25 )
. Neb unul se numeaThr asyl
los;f
rat
el
e l ui l
-a dat nî
î
ngri
ji
reaunuidoctor.Dupăvi ndecare,spuneacă-
ipăr
eatar
erăudevremeacând
eraeb u
nn. (J
. Truche) t
.

53
 95
Semnul uneival
or
i ex
traordi
nare con
stă î
n a vedea că
oa
meni
i ca
re o ni
vi
di
ază ami mult su
nt con
st
rânșis-
o a
lude.

96
Omul acesta es t
e nerec
unoscăto;
r dar eleste maipuț
in
vi
novatdenerecunoști
nțal
uidecâtacel
acarei
-af
ăcutbi
ne.

97
S-
au înșel
at cei
care au crezu
t căspi
rit
ul șij
udecat
a su
nt
53
două l
ucruri deoseb
ite. Ju
decat
a nu este decât m
ăreți
a
l
umi nii spi
rit
ului
; l umina ac easta păt runde ad âncul
l
ucr uri
lor
; eaob servă în ele tot ce t rebuie ob serv
at șie l
percepe pe cele care par imperceptibil
e. st Af
el, rt
ebuie să
cădem de acord căput ereade cupri ndere al uminii sp
iri
tul
ui
54
producetoat
e efect
ele at
ribui
tejudecă.ți
i

98
Fi
ecar
e se l
audă cu si
mțămi
ntel
e l
ui, și i
me
n ni n
u

5
3
Aiciî ncepe o ser i
e de zece maxime des pre spiri
t și desprej udecat
ă( 97-106)
.
Termenulespirit
est
ef olosi
t cuaccepț
iuni dif
eri
te:duh, i ntel
igen
ță, mint
e,judecată
etc..
54
„S
ub pr i
mele ei forme p(ână a
l ediț
ia ao d
ua n i
clusiv)
, maxima aceas
ta cuprinde
o serie de defi niț
ii d eo
sebi
te, efr
eri
t
oarel a di f
erit
e î nsușri
i al e spi
ri
tului
. L a
Rocheofucaul
d n- areținut cadefinit
ivă decât conf
runtareaa doi t ermeni
, spir
it și
j
udecată,conf
runtar
ereluatăî
nmaximele258și456“(J
.Truchet.
).

54
 55
î
ndrăzneșt
e să
se au
lde cudeșt
ep
tăci
unea.l
ui

99
Poli
teț
eami
nți
i con
st
ăîn a gâ
ndi l
ucr
uri demne d
e st
imă și
del
icate.

100
Gal
anter
i
a sp
i
rit
ului st
ă î
n a sp
une l
ucru
ri măgu
li
toare î
n
mod pl
ăc
ut.

101
Se î
ntâmpl
ă adesea că unel e l
ucruri se pr
ezi
ntă mai
desăvâr
șit
e n
î mi
nteanoa st
ră decâtdacăne-am st
rădui săl
e
56
f
acem î
n chi
p meșt
eș ugi.t

102
57
Mi
ntea es
t
e ot
tdeau
na a
măgi
tă d
e n
ii.
mă
5
5
C
f.î
n
Port
ret
ul l
ui La Roch
ef
oucau
l
d.p
.
.,asaj
ul car
eîncep
e cucu
vi
ntel
e:„A
m
d
5
uh și nu st
6
aupe gân duri s-
o spun”.
Cf. maxi
ma 40 4(apărut
ăî n ed. a pat
ra)
, car
e preci
zeazăcă reu și
tel
e caes t
ease
realizea
zămaial essubi nfluen ț
a pasi
unil
or.
57
Doam na de Schonber
g, fosta domni
șoară de Haut
efleur, de acer es n
îdrăgos
tise
Ludov ic al XII
I-l
eași după car e suspi
nasen î t
iner
ețealui și La Roch eof
ucau l
d -
cum sp une J. Tru
chet- fem ei
ef oart
e evl
avi
oasă,scr
ia pri
ntre l t
a
ele,î
ntr-
o scrisoare
ad r
esaăt doamneide Sab l
é:„P ri
ntr
e ele( maxi
mele pri
mite), sunt unel
e care mă
i
nci ntă,cum es te maxi
ma:«Mi nteaestet ot
deau
na vict
ima i nimii
».Nu ș ti
u dacă
dumnea vo at
s
ră o î nț
elegeț
i ca mi ne;dar eu o înțel
eg, mi se pare,des tul de

55
 103
Toț și cu
iceicareî nosc i
n
mtea u
n-șicu
noscni
ma.
i

104
Oamen i
i șiaf șiî
aceri
le au un punctal l or i n
d care rteb
uie
58
pri
vi
te . Pe oamenit rebui
e să-i vezi de aproape,pen tru a-i
j
udeca așa cum se cuvine, i
ar af
aceri
le nu le apreci
ezi
ni
ciodatăla dreap
talormăsu ră decât de depart
e.

105
Om cu j
udec
aăt nu es
t
e ce
l pe ca
re n
îtâmpl
areaî
lfacesă
gă
seascăt
emei
ul unui l
ucr
u, cicel
care î
l cu
noa
ște,ca
re î
l
di
scern
e ș
iîl aprec
i
ază
.

106
Ca săcu noști bi
ne lucruri
le,trebui
e săle cunoșt
i det
ali
il
e;
șicu m detali
il
e su nt aproape infinit
e,cunoșt
i
nțele noa
stre
rămân purureasu perfici
al
e și imperf
ecte.

frumușel , și i ată cum: mi nt ea crede totdeauna, r p

in iscusinț
a și pr in
raționam ent
ele ie
, că upne n
iima să acăf tot ce r ea
v ea; dar esn îșeal
ă,est
e maăgi
tă
de i ni
mă;căc ii nima dă t
otdeau na impul
s m inț
ii
;î i urmăr
im t oatef r
ăm ân
t
ăril
e;
or i
cât n-am vrea, ba chi
arelu rmărim făr
ă să ed cr
em căelu rmăr im..
.
“.
58
Adică upnct
ul în car
e sead c săe tașezi
e pentru a vedea o oper
ă d e ar
t
ă sub cel
maipot r
ivi
t unghi. Cf
. Reflecț
ia I I
: „Fi
ecareșiareî unpct
ul său de vedere,
din care
ține săfie pri vi
t”.

56
 107
Est
e șiace
st
a un felde a coc
het
a cân
d vreisă at
ragi
at
enți
a cănu co
chet
ezi
nici
odat
ă.

108
Mi
ntean-
ar put
easăj
oace u
ml
tă vr
eme o
rull i
nimi
i.

109
Tineriiîși sch
i
mbă gu st
uril
e pri
n nea
sâtmpărul vâ
rst
ei
,iar
bătrâniișilepăst
reazădi
nobișnui
nță.

110
Nu dăm ni
mic c
u at
âa
t d
ărni
cie c
um dăm sf
aturi
le.

111
Cu câti ubeș
ti maimul
t o aman
tă,cu at
âteș
t
i gat
a s-
o
urășt
i mai mult
.

112
Cusururi
le minții spor
es
c p
e măsu
ră ce mb
îăt
rân
im, cași
ce
l
e al
e ch ipul
ui.

113

57
 Exi
st
ă că
săt
ori
i bune,dar ni
ciuna n
u e er
fmecă
t
oare.

114
Nu ne pu t
em consol
a cân d sunt
em înșel
ați de du
șmani
i
noșt
ri șitrădaț
i de priet
en i
, dar su
nt
em adese a mulț
umi
ți
când ne năpăst
uim noiî 59n
nși.e

115
E totașade lesn
e săteînșel
i si
ngu
r ăf
ră să
-ț
i dai sea
ma,
pe cât de gr
eu e să
-iînșel
i pe alț
iif
ără ca eisă pri
ndă de
vest
e.

116
Nimic nu este mai puț i
n si
ncer decâtf el
ul de- a cer e șide-
a
da sfaturi
. Celcar e ce re sf
aturi pare să ai bă un res pect
deoseb
it pen t
ru păreril
e priet
enului să
u, deși nu se gâ ndeșt
e
decât să-lfacă
să leadmită pe alel ui șisă -lia dr ept ch ezaș
pentru purtarealui. Și cel ca
re d ă sfaturiplătește n îcr
ederea
cei searat ă printr-
un zel aprins șidezi nt
eresa t
, cu t oate că
nu urmăreșt e,de cel e mai mul te ori
,î n sfaturil
e pe ca re l
e
dă, decât propri
ul său interesorisa t
isface
reava nităț
ii sal
e.

117
Celmai su
bti
l di
ntre t
oat
e și
r
etl
icu
ri
le est
e să șt
i
m să ne
5
9
Începutul, u
nei unlgi se
ri
i d e maxi
me r
efer
i
toar
e l
a di
vers
el
e asp
ect
e al
e
î
nșel
ător
ieifaț
ădeal
ți
isaudesi
ne(114-
129)
.

58
pref
ace
m cum t r
ebuie cădăm î n capcan
el
e ce inse nît
ind,
fiindcănu putem fi nici
od
ată înșe
laț
i maiușor dec
âtat
unci
când f
acemplanuri cu
m să-
iî nșel
ăm pe cei
lal
ți
.

118
Gândul de a u
nînșel
a ni
ciodat
ă ne e
xpu
ne s
ă fim ad
esea
î
nșel
ați
.

119
Sunt
em at
ât ed ob
i
șnuiț
i să ne pref
acemîn faț
a al
tor
a,
î
ncâtîn cel
e di
n urmă ne pref
acemșifaț
ă de n
oiînși
ne.

120
Se săvâ
rșes
c mai adese
at rădări di
n sl
ăbi
ciune d
ecât
după
un pl
an del
i
ber
at de rt
ădare.

121
Adeseaf
acem bi
ne,casăput
em săf
acem răulnepedepsi
ți
.

122
Dacăr ez
ist
ăm pasi unil
or noastre,e mai m
ul
t d
ator
i
tă
sl
ăbi
ciuni
ilor decât t
ăriei noast
re.

123

59
 N-
am av
ea i
p de l
c ăcer
p e da
că u
n ne-
am măgu
l
i ni
ciod
ată.

124
Cei mai isc
usi
ți sef ac t
oată vi
ața l
or că înfier
ează
și
ret
li
curi
l
e,ca să se fol
ose
asc
ă de ele cu ci
ne șt
i
e ce pril
ej
i
mportant
, mânaț
i de vr
eun mare n
iter
es
.

125
Fol
osi
rea obi
șnui
tă a șiret
eni
ei st
e
e sem
nul u
nui spi
rit
mărunt
, șicelui ca
re recu
rgela ea
, casăseacoper
eîntr-un
l
oc, mai t
otdea
una i se nî
t
âmplă săse escop
d ere n
î al
tul
.

126
Și
ret
l
icu
ri
le ș
itrădări
l
e zvo
i răscnumai di
n nep
ri
ce
pere.

127
Adevărat
ulmi jl
ocdea fiî
nșel
atconst
ăîn at
ecredemai
i
steț decât cei
lalț
i.

128
Subti
li
tat
eapreamare esteo falsădel
i
cat
ețe,i
ar a
devă
rat
a
del
icat
ețe est
e o su
bti
li
tat
etemei
nică.

129

60
 Câteod
ată est
e de a
j
uns,săfii i
ncu
l
t casănu fii î
nșel
at de
un i
ntri
ga
nt.

130
Sl
ăbici
unea es
t
e si
ngu
rul def
ec
t p
e car
e nu l
-am put
ea
î
ndrept
a.

131
Celmaimi c def
ec
t alf emei
l
or car
e s-
au l
ăsa
t n
î prad
a
60
drago
sei
t e căf
ac d
rago
s.e
t

132
E mai ușor să
fii î
nțel
ept en
p
tru al
ți
i decâten
t
pru t
ine
61
î
nsuț
i.

133
Singur
ele cóp
i
i bune sunt ce
l
e car
e ne f
ac să vedem
62
ri
dicol
ul unor r
ogi
inal
er e.
le

6
0
E vorba edd ragot
sea nep
ermisă.
6
1
.
J Truchetînț
elege ast
f
elsensul acest
eimax i
me:„Emaiușor l să-
pov
ăuți
eșt
i pe
altul, decât să-ț
i fi xezientr
pu tine o lini
e de conduit
ă;vedem mai l ar
c în
problem el
e altor
a decât n pî
ropri
il
e noast
r
e pr obl
eme”,i
nterp
r
etare
j
usti
ficat
ă și
de extt ul manuscr
isel
or
.
62
C
f.r eflecț
i
a VI I
.

61
 134
Nu ești ni
ciodat
ă atât de ri
di
col pri
n ca
l
ităț
il
e pe ca
re l
e ai
,
pe cât eș
ti prin cel
e pe care e
t pref
acicăle ai.

135
Sunt
em uneo
ril
afelde d
i
feri
ți de n
oi î
nși
ne,pe câ
t su
ntem
de cei
lal
ți
.

136
Exi
stă oameni care n-
ar fif ostni
cicând î
ndrăgo
sit
ți
, dacă
n-
ar fi auzit ni
ciod
ată vorbi
ndu-
se ed d
ragose.
t

137
Vorbi
m puț
incândvani
tat avorbă63.
eanunedăghesl

138
Pr
ef
erăm să ne pon
egr
i
m si
nguri de
cât ă
s nu spu
nem
64
ni
mic despr
e n
oi
.

6
3
„Î
ncep
e oser i
e de m axi
me d espre conversați
e și despre viaț
aîn societ
at
e 13
(7-
142)
; even
t
ualam put eaal ăt
ura acelei
ași teme m ănunchiul următ
or
, care nî
cep
e
cumax i
ma 143, desp
re au
lde”. (
J. Truch
e. t
)
.
6
4
Doam na de Longuevi
ll
e spune, de as emenea ,îEnt
r-
un
xame
n dec on
ști
inț
ă
adr
esat do
mnului Si
ngli
n î n 1661:„A mor ul-
propri
u ne f ace maidegr abăsă
vor
bim de ău
r despr
e noi înși
ne,dec âtsă n u vo r
bim de o lc”.

62
 139
Una di ntre pricinil
e pen tru car e găsi
m at âtpuț ini oamen i
care să pară ch ibzuiți șipl ăcuțiî n con ver
sație este că nu
există ap roape n imen i car e sănu se ân gdească maimul tl a
ceea ce vr ea să spu nă dec âtsă răspu ndă prec i
s l a ce i se
spune.Ceimaicap ab i
li șice i maiamab il
i se u mlțumesc d oar
săarat e omi nă at en tă, în vr eme cen î ochi
i șiî n mi nteal or se
citeșt
e o i ndif
erență f ață de ceea celi sesp une șio anume
grab ă de a se nî toarce alce vor săsp ună ei ,în vreme ce se
vedeî nochiișiînmi nteal oroî nstrăi
narefaț
ădeceeacel ise
spu ne,șică ar d de nerăb dare să se î ntoarcă la ce vor să
spună ei , când de f apt ar r tebui săvad ă căes te greșit de a
încerca să l e placial torasa u să -
i convingi
, că utând at ât de
stăruitor să -
ți pl
aciț ie n îsuți, șicăa asc ult
a cu m secu vi
ne și
a răsp unde b i
ne est e u na di n cele mai dep li
ne d esăvârșiri l
a
care p oți ajungeî n co nversație.

140
Un om de duh ar fiad
esea t
are st
ingh
eri
tfăr
ă soci
et
atea
proșt
il
or.

141
Ne ău
l dăm ades
ea cău n
ne p
l
ict
i
sim de oc;
l șisuntem atât
de orgol
ioși
,încâ
t nu vrem
săne g
ăseascăci
neva
pli
cti
sit
ori
.

142

63
 Cum car
act
eri
sti
caoa menil
orde seam ă st
ăîn a ne ace
f să
î
nțel
egem mul
tel ucr
uri în puți
ne cuvi
nt
e,oameni
i mărgi
niț
i,
di
mpotri
vă,au darul de a vor
bi mul
t șide a u
n spune ni
mi c.

143
Exage răm bunel
e nîsu
șiri al
e al
tor
a maidegrab
ă de dragu
l
propri
il
or noa st
re părer
i decât din preț
ui
re pen
tru meri
tul
l
or; ș i v r
em să ne at ragem laude când ne facem că-i
65
l
ău dăm .

144
Nu ne p
l
ace d
e oc
l ăsl
ăudă
m și nu l
ăudăm ni
ciodat
ă pe
ni
sumen
bt
il
ăi
,fărăei
car nm
ter
e
ul
țus.
Lau
edan
meșt îest
e o
mod l
dii
ngu
f
ertși
i r
pe cel
e d
i
bacar
ce,
eascu
n
oadsă
uceșiși
pe cel ca
re oprimeșt
e.Unul o i
a cao răsp l
ată a meritel
or u
li
;
cel
ăl
alt o aduce ca să- și coa
st ă în evidență spi
rit
ul d e
drep
tate șide di
scer
nământ.

145
Al
egem adeseal
audeot
răvit
ecarescotl
aiveal
ăindi
rect
,la
ceipe ca r
e i îl
ăudăm, unele d
efect
e pe care n
u îndrăzni
m să
l
e dăm î n vilea
g n
î al
t chip.

146
Nu l
ăudăm de obi
ceidec
âtca ă
sfim l
ăudaț
i
.
6
5
Î
ncep
ut
ul uneiser
ii de m
axi
me ref
er
i
toarea l
au
lde 14
(315
-0.
)

64
 147
Puț
ini oa
meni su
nt dest
ul de î
nțel
ep
ți casăpref
er
e doj
ana
f
olosi
t
oare n
îlocullaudeicare i
îdemască.

148
Exi
st
ă must
rări ca
re a
ludă șil
aude ca
re p
onegr
esc.

149
Ref
uzăm l
audel
e d
i
n dor
i
nța de a fil
ăudaț
i de d
ouă or
i
.

150
Dor i
nța de a mer i
ta laudel
e care ni sead uc ne înt
ăreș
t
e
vi
rtutea;i
arceleaduseduhului,val
ori
ișif
rumuseț
iinoast
re
contri
buie al sp
ori
rea lor
.

151
Est
e maigr
eu sănu t
elași
con
dus dec
âtsă-
i con
ducipe

al
ți
i.
152
Dacănu ne-
am măgu
l
i noiî
nși
ne,măgu
l
irea t
al
ora nu ne-
arpu
tea d
ăuna.

65
 153
66
Nat
ura făureșt
e meri
tel
eșiî
mprej
urări
l
e pri
el
ni
cel
e pun
î
n valoar
e.

154
Înt
âmpl
ar
ea ne scapă de mai m
ult
e de
f
ect
e pe car
e
raț
iuneanu l
e-ar put
eaî
ndrep
ta.

155
Exi
stă oameni ant
ipatici
, cu t
oat
e meri
tel
e l
or, șial
ți
i ca
re
67
pl
ac,î n ci
uda def
ect
elo.r

156
Sunt unii oa
meni alcăr
or e
mir
t con
st
ă în a spune șiîn a
să
vârși rp
ost
ii cu f
olos șica
re ar st
rica t
otul dacă și
-
ar
sc
hi
mba p urt
area.

157
Faima oameni
lormari secuvine nît
otdeau
na măsurat
ă cu
mi
jl
oacel
e d
e care s-
au f
olosi
t pen
tru a o dobândi
.

6
6
Încep
e un mănunchi de maxi
me r
efer
i
toarel aidei
l
e de mer
i
t, de cal
it
ăți
, de
mariacț
iuni
, et
c.(
153-
160)
.
6
7
C
f. Convo
rbi
re L
u
la
i Roch
efou
cau
l
d cu caval
erul de Mér
é.

66
 158
Li
nguși
rea este o monedă f
alsă car
e nu ar
e curs decât
dat
ori
tă vani
tăț
ii noast
re.

159
Nu e de ajuns săai mari ca
l
ităț
itreb
uie sășt
i
i cu
m săl
e
f
oloseșt
i cu ro
s.t

160
Ori
câ
tă st
răl
uci
re ar aveao acțiune,eanu t
reb
uie s
oco
t
ită
mar
e da
că un es
te ord
ul unui pl
anmăr eț
.

161
Trebui
e să exi
ste o anumi
tă concordanțăî
ntre acț
iuniși
pl
anuri dacăvr em săscoa tem din el e o
tat
e o ra
dele pe ca
r
e e
l
potda.

162
Artadeaștisăfol
oseșt
ibi
neni
ștevagiî
nsuși
rinesmul
ge
preț
uirea și dă adesea maimul t
ă faimă decât ad
evăr
autl
merit.

163
O su
med
eni
e de purt
ări
par ri
dicol
e,dar t
emei
uri
le l
or

67
asc
unsesu
nt f
oart
e ch
i
bzu
i
te șif
oart
etrai
nice.

164
E mai ușorsăpari vr
ednic d
e u
fncț
i
i pe ca
re n
u l
e a
i decât
68
de cee
l p
e care e
l n
îdepl
in.
eșt
i

165
Meri
tul nost
ru ne atrage pr
ețuirea oamen
i
lor ci
nst
i
ți
,iar
zodi
a noast
ră bună pe aceea pub
ali
cul
ui.

168
Lumearăspl
ăteș
t
e mai adese
ori
apar
enț
ele mer
i
tul
ui decât
meri
t
ul î
nsu
și.

167
Zgâ
rcen
i
a est
e mai dăunăt
oare d dăr6n
ecât 9
i
.ci
a

168
6
8
J
. Tr uchet ami
nteșt
e,î n legăt
ură cu maxi ma aceasta,că La Roch ef
oucauld
sper
aseă s aj
ungă profes
orul Del
finului (cu
m er a numit pri
ncipel
e m oșt
enit
or în
Franț
a); dardomnul de Mont ausi
erf useser efp
eratîn post
ul acest
a.
69
„Acest paad
rox văd it devi
ne clar acdă ț i
nem sea ma de sens ul u cvânt
ului
econ
om e î
i n vremea ac ea
e (aranj
ament, arta de a pune î n ap l
icar
e) iș d aăc
apropi
em maxi ma acesata de max i
mel e 491 și 49 2;i deea este următoarea:
zgâcen
ri a este maidău nătoareunbeich ive
rnisel
i a uneiaveri decât dărn
ici
a”( J.
Truchet).

68
 Cât e eade amăgi
t
oare,sp er
anț
a are cel puți
n darul săne
ducă ân
pă al ca
păt
ul vi
eț
ii pe un drum 70p
.l
ăcut

169
În vreme ce len
ea șisfi al
a ne rețin la dat
ori
e,î
ntrea
ga
71
onoare,în pri
vi
nț
a ace
ast
a, revi
ne v
i
rt un
ț
oa
iist
re.

170
72
Est
e gr
eu săapreci
ez id
acăun proced eu preci
s,si
ncer
și
ci
nst
it es
t
e ro
dul pro
bit ăț
ii sau al di
băci
ei.

171
Vi
rtuț
il
esepi
erdî
nint
17
eres,ai
1
domacufluvi
il
e-nmar
e.

172
Dacă cer
cetăm cu at enț
ie diver
sel
e urmări al
e pl
ict
i
sel
i
i,
vom găsică ea ne f
ace să ne abat
em de l
a maimulte
îndat
ori
ridecât i
nteres
ul
.

7
0
J
. T ruchet pr eci
zează că nu es te vo r
ba,ai ci, de sper anț
a cr eșt
ină, a L
Rocheo
fucau l
df eri
ndu-se cu grij
ă de o rice luazi
e alreli
gie.„D e la
tfel
, dacă am lua
cuvântulsperanțăn
î sensullui creștinesc, maxima aceast
a a r deven
i cudesăv ârș
ire
anti
rel
i
gioasă, șiaut orul n-
ar fi î ndr ăznit ni
ciodat
ă s-o publi
ce.
”.
71
Ș
iînî nțel
esul de ătri
e m oral
ă.
72
Î
n t oate ver si
unil
e man uscr
ise, ac și n î edi
ți
a ol andeză, găsi
m: „N umai
Dumnezeu șt
ie”, cuvi
nte care auf ostî nlăt
urate de La Roch eof
ucauld în ediț
ii
le
Maxime
lor publica
te subî ngrij
irea lui.

69
 173
Exist
ă diverse
fel
uride curi
ozi
t
ate una, di
n i
nteres,ca
re n e
îmbie să învă
ț
ăm ceea ce ne poat
e fi f ol
osi
t
or, șialta, di
n
orgol
iu, ca
re p
rovi
ne di
n dori
nța de aști cenu știu al
ții
.

174
E mai bi ne să ne f ol
osi
m mi ntea ca să îndu
răm
nenor
oci
ri
le ca
re se abat asu
pra noa
stră, decât
săne gâ
ndi
m
l
a cel
e care s-
ar put
eaabat e.

175
73
Statornici
a în iubire est
e o nestatorni
cie perpet
uă, ca
re
f
aceca i nima noast ră să îndrăge
ască rân d pe rând toat
e
cal
it
ăț ile per
soaneipe car e o iubi
m, dând pref eri
nță când
uneia, câ nd altei
a; astf
elî ncât st
atorni
cia aceast
a nu este
decât o nestatorn
ici
e st atorn
ici
tă și er f
ecat
ă î n aceeași
74
fii
nță.

176
Exi
stă două f
eluride st
at
orn
ici
e nîi
ubire:unul provi
ne di
n
f
aptul căgăsim necont
eni
t,în per
soa
na pe care oi ubi
m, noi

7
3
Încep
utul uneiseri
i de max ime despres tat
orni
cie și nestat
ornici
e(175
-17
9 și
181).
74
.
J Tru
chetam i
nteșt
e de evrsur
il
e cel
ebre lae u
li La Fon
Ct
eai
i ne por
doi d
inumbe
:i
„Și unul pen
trualt
ul t
rudi
ți
-vă săț ifi
O lume elfuri
t
ă,fru
moasă,veș
nic”( ă , IX
Fabule
o
nu , 2)
.

70
temei
uri de a o i ubi
, șial
tul di
n f
apt
ul căne f
acemo ci
nst
e
75
din a fi stat
ornici
.

177
Per
se
veren
ța nu es
te demnă nicide doj
ană ni
cide l
audă,
pent
ru cănu este decâtdurat
a gust
uri
lor șia sen
t
iment
elor
ca
re nicinu ni se sm
ul
g,nicinu ni se ăd
ruiesc.

178
Ceea ce f
ace să ne pl ac
ă noil
e cunoști
nțe nu-i at ât
pl
ict
isea
l
a de cel
e vechi sa
u pl ăcerea
schi
mbări
i, câ
tjignirea
de anu fi destul de admi
rați de ce
i car
e n
e cunosc r ea
p i b
ne
șins
cu per
oscan
ța
ât.că vom fi ad
at mir
ați maimul
t de cei car
e nu ne

179
Ne pl
ângemuneori cuușu ri
nță de p
ri
eten
i
i noșt
ri
, casăne
j
usti
ficăm cuant
ici
paț
ieușuri
nța.

180
Căi
nța noa
stră nu e a
tâtun regr
et după răul pe car
e -
l
am
f
ăcut, câ
to teamă de ă
rul car
e n
i se oapt
e nît
âmpl a.

7
5
În mss. Bar
thél
emy,Liancourt și Gilber
t
, maxi
ma aceastast abi
leao deo
seb
i
re
î
ntr
edurat
aiubi
ri
i,pedeopar
te,șiceeacesenumeșt
edeobi
ceis
tat
orni
cie,pede
alta.

71
 181
Exist
ă o nestat
orni
cie pr
oveni
tă din ușu
răt
ateaminț
ii sau
din slăbi
ciunea ei
, care o f
ace să primeascătoa
te părer
il
e
alt
uia, șimai este una, mai de înț
eles,
proven
i
tă di
n sila de
lucruri
.

182
Vici
ie76 i
l ntră în alcătui
rea virt
uț i
lor așa cu m intră
otrăvuril
e în alcă
t
uirea l
eacuri
l
or. Chibzui
nța le î
mbină șil e
tem perează, șise serveșt
e de ele cu f olos co
ntra vi
t
regi
il
or
vi
eț i
i.

183
Trebui
e să fim de acord, spre ci
nst
ea virt
uții
, că
nenoroci
ri
le cel
e mai cumpli
te al
e oameni
lor sunt cel
e n
î ca
re
cad datori
tăf
ărădel
egi
lor o
lr
.

184
Ne mărt uri
sim def
ect
el
e ca să drege
m, pri
n sincer
i
tat
ea
noast
ră, răul pe ca
r
e nil-
au f
ăcutî n mi
nteaalt
ora.

185
7
6
Început
ul unei l ungi seri
i de maxi me consacr at
e vi ci
il
or, făr
ădeegi
llor
,
bet
eșuguri
lorsuflet
uluiomenesc(182-197)
.J.Truchetsemnal
ează că maxi
ma
ace
asta seăseag înf ru
nt
eacó piil
or din 1663șia d ei
ți
eidin Ol anda.

72
 Exi
stă eroi
î n77.
n rău șiî bine

186
Nu-
i disp
reț
ui
m pe toț
i cei care au vi
ci
i
; dar i
î di
spreț
ui
m
78
pe ot
ți ce
i ca
re n
u au nici
o virt
ute.

187
Numele vi
rt
uț
ii serve
șt
e i
nter
es
ului cu t
otat
âta f
olos cași
vi
cii
le.

188
Sănătae
ta su flet
ului nu es te maiferi
tă decât săn
ătae
ta
trupului; șideș i ni se ar
pe că su nt
em dep art
e de pasi
uni
,
su ntem totat âtde mul tîn per i
colsăne ă lsămprinșii
ar de
vâltoar
ealor,dupăcum putem cădeal
apatdinbunseni
n.

189
Se p
are cănat
ura a st
at
or
ni
cit pen
tru fiec
are o
m, î
ncăde

l
a nașt
ere,
anumi
te i
l
mit
e p
ent
ruvi
rt
uț
i șipen
truvi
ci
i
.
190
7
7
n
Ît r
atatul uli
Despre
fal
si
t
ateavirt
uț
il
orom
enpt
eart
,eaa I
ș
i I-a, cap
.IV, J
acq
ues
Espri
t dezvol
tă aceeași
idee.
78
Maxi
ma ac east
a,împreună cu maxi
ma 1,sunt i
sngurel
e car
e au suf
eri
t
modificăr
iî n ed .a pat
raxi
Ma amel
or.

73
 Numai oa
men
i
lormari l
i se cu
vi
ne săi
ba
ă def
ect
e mari
.

191
Se poate sp
une căvi ci
i
le ne așt
ea
ptă, de-
a lungul vi
eț
ii, ca
ni
ște gazde a
l car
e u rmeaz
ă să op
posi
m rân d pe ârnd; șimă
î
ndoiesc că exp
eri
enț
a ne-ar aj
uta săle ocol
im, dacăne- ar fi
î
ngădui
t să acem
f de două or
i acel
ași
drum.

192
Când ne p
ărăses
c vi
ci
i
le,ne măgu
l
im cu gân
dul cănoil
e
părăsi
m.

193
Bol
il
e suflet
ului r
evi
n șiele cașicele al
e corp
ului
. Ceeace
l
uăm noidrep t vi
ndecar
e n
u este,de cel
e mai mult
e ori
, decât
un răst
imp de it
hnă saude schi
mbare aboli
i.

194
Def
ectel
e suflet
ului sunt carănil
e trupul
ui: ori
cât
ă gri
jă
am avea săle vi
ndecăm , ci
cat
ri
cease r at
ă mer eu șirănil
e
su
nt î
n oricecl
ipă în peri
col săseredesch
i
dă.

195
Ceea ce ne î
mpiedi
că ades
ea de a ne l
ăsa î
n voi
a unui
si
ngu r vi
ci
u est
e af
ptul căavemmai mul
te.

74
 196
Ne ui
tăm cu ușuri
nță gr
eșel
il
e,cân
d nu sunt cu
nosc
ut
e
decâtde n
oi.

197
Exist
ă oameni despr
e care p
utem să nu credem ni
cioda
t
ă
ce
va de rău făr
ă să-l fi văzu
t
; dar un exist
ă unul măcarn î
car
e să en s
urpri
ndă cumva ău
rl cân
dî l vedem.

198
Ri
dică
m î
n sl
ăvigl
ori
a unor
a pen
tru a o cob
orî
pe aal
tor
a.
Și cât
eo7dat
ă l-
am l ău da mai u pț
in pe excel
ența sa
pri
nci e9, sau pe om
pel d nul de T
urenne, da
că n-
am vrea să-
i
cr
it
icămpe am ândoi
.

199
Dor
i
nța de a păr
ea cap
abi
li ne î
mpi
edi
că să aj
unge
m
80
capabili
.
7
9
Est
e v orba de p r
incipele de Condé.Condé și Turenne erausocot iți ce
l
e două
mar i geni
i m il
it
are ale Fr anței
,în secolul al XVII-l
ea. La Roch eof
ucauld îi va
compara, după t oat
er eguli
le paral
eleiliter
are, î
n r eflecți
a a X RI
V-
eflaț
e c
i
idin
diverse.Asem eneapar al
ele au mail ăs
atSai nt-
Évrem ond ( éd. de Pl anhol
, Par
is
1927, t
.I II, pp. 284-287) șiBo ssu
Di et
sc
u r (t
s os
r it a l moart
ea Princi
peui de,î
l nC
odné
Or ai
son
sf unèbr ,Cl
es ass
i
ques arnGi er
, pp. 39139
-3. )
80
Cf. Max i
ma 40di n volumul doam nei de Sabl é: „Adesea, dori
nța de a păr ea
capabi
li ne mpîi edi
că să even
di
m cap abi
li
, deo aece
r uns tem maidorni cisă arăt
ăm
ceea cet imș decâtsă n îvăț
ăm ceea ceun ș
tim”.

75
 200
Vi
rtut
ean-araj
ungeat
âtdedepart
edacăvani
tat
eanu i
-ar
ț
ine tovără
șe.
i

201
Celcare crede că poat
e gă
siîn si
ne î
nsușitot ce-
itrebui
e
casăse i p
lseascăde lumeaînt
reagăse nî
șal
ă amarn
ic;dar
celca
re cr
ede că l
umeanu se oapte i
l
pside else nșa
îlă șimai
mul
t.

202
81
Fal
șii82oameni de treab
ă sunt 83c
ei careșiî ascund
def
ect
ele a fț
ă de al
ți
i și f
ață de ei.în
Aș
di
ș
ev
iăraț
ii oameni
de rt
ea bă sunt cei
care e
l cunosc er
pfect șile mărturisesc.
8
1
„Se știe că term enii ,ho
honnêteté nnêt
e homme ,honnêtes gensseolofseau î
n secolul
al V XII-
lea î n dou ă înțel
esuri d eosebite,unul m oral iș o cn
form cu ac tual
a
sem nificați
e a aces t
or cu vi
nte,cel al
alt monden .( A se ved ea, în pri
vința aceasta,
lucrareacl asică a l ui Mau rice Magen Ld
aie,Poli
tesse onmdai
ne ete slthéor
ies ed
l'honnêt
eté n e France de00 16.
a) De
66
1 0erm arcat că La Rochefoucauld așază aici
,
una după al ta,două maxi me,di ntr
e car e una ( 202 )fol
osește aceas
ta expresieî n
sensu l eigen eal
r, iar cealal
tă( 203)î n sen sul eimonden . Sensul moralse ăseșgte și
înmaxi ma165,i arsensulmonden,î nmaxi ma353șiî nmaimul tepasaj
edi n
Reflecții di
verse(
II,I V șiXI I
I); exist
ă șicaz uriî n carel ecedouă sensurisunt greu de
despăr ț
it, caî n maxi mele 206și 307
Port
r ;
etul l ui La Rochefoucauld de el.
”însuș
i
(Jacques ru Tche. t
)
.
82
.
JTru chetobser vă că ant
erior ediți
eia d oua,t oate evrs
iunile maxi
mel or prezi
ntă
stri
căci
uneai nimilor î
n l oc de def ectel
el or, ceeace dă maxi meiun t ondes tul de
văditj an seni
st.Î nlocuirea cuvântust
lui
ri
căciunecudefectele l
îfacesă -i pi
ardă orice
rezon anț
ă e ril
gioasă și read
uce axim ma p e i s
mpl ul planmor al.

76
 203
Adevărat
ulom de el
it
ă est
e celcar
e nu se f
ăleșt
e cu
84
ni
mi c.

85
204
Severi
t
atea e
fmei
lor est
e cao gă
t
eal
ă șio su
l
emen
eal
ă cu
re ș
ca iîspor
escrumu
f sețea.

205
Cuminț a86 f
eni emei
l
or este ad
esea dragos
tea pen
tru
reput
ați
e șipen t
rut i
hna l
or.

206

8
3
Î
n convorbi
r
eal ui La Roch
efou
caul
d cu Méré,găsim: „A
tât al
f
și
i oam enied
trea
bă, câ
t șif
alși
i cu
crei
ncinu
umblă deâ
ctdupă aparenț
ă”.
84
C
f.Idei
le cav
al
er
ului de Mér
é:„A r fide dori
t, pent
ru afitotdeauna plăcu
ț
i, să
excel
ăm pri
n tot cele stă bi
ne oameni
lor d
e soci
etat
e,fără cat
otușisă-
i vedem
făli
ndu- se cu ceva“
(.uvr
Oe e
s om c pl
ète
s,éd
. Boudhors, Pari
s.1930, t.II
, p. 45). Ci
tat
de . JTruch e.tCf . și r eflecți
a X III
. „…Oam eni
i de u l
me r t
ebuie să r oap
be ărfă diei
preconcep ute ceea ce er mi tă să fie a probat
, să cau te ceea ce er
it
ăm să fie căutatși
să n u se n î
fumur ezeu c nimic.”.
85
n
Î privința cinst
ei.
86
n
Î original
l,
’honnêteté ( cinstea)
.J . Truchet reci
p zeazăurmăt oarel
e:„Când este
vo rbade f em ei
, La Roch efoucauld folose
șt
et otdeau
honn
na
ête și honnêtî
etn
é
înțelesulrest
rânsdecastă șicastitate.Ver
siuni
le m anuscri
se ale aces
teimaxime i ș
ed i
ția olandez ă prezintă, de achlt
fel
a, é n
stet uhonnêtetés.
și ”.

77
 A voisă fiimereu expus vederi
ioamenil
orde t
reabă di
n
l
umea b ună nîseamnă a ficu ad atun om8d
evăr 7
.
e eli
tă

207
Nebunia se i
nțe scaide n
oitoat
ă vi
ața.Dacăun om par
e
înțel
ept
, e numai pent
ru că neb
unii
le l
ui su
nt pot
ri
vit
e cu
vârst
așicusit
uaț
ialui
.

208
Exi
stă oameni neghi
ob ș
i car
e
i dî
au bi
ne s eama d
e c
eea ce
su
nt șica și f
re î
olose
sc uc i
scusi
nță neg
hiobia.

209
Celcet răi
eșt
e f
ără neb
uni
e nu-
i ch
i
ar a
t
ât de î
nțel
ep
t p
e
88
câ
t cr
ede.

LIPSĂ pag.
56-
57

dacăar avea si
guranț
a căseî ntoarcet eaf
ăr. Ast
f
elîncâ
t se
vede câtde col
o că t
eama de moart
e știrbeșt
eî nt
rucât
va

8
7
A
iciex presi
i
le
honnêt
e homme șihonnêtes genssu
nt luat
e cu dublul lor nî
țel
es
moralși monden , cu
m arată . JTruch et(p. 53,n. 1)
. Cf
. și nota al maxi
ma 3 53.
88
Î
ntr-o scri
soare a doam neiel e Sév igné,din 10f eb
ruar
ie 167 2,cătr
e fii caei,
doam na de G ri
gnan, găsi
m unel e erfl eț
ciiînl egăt
ură cu aceast
ă maximă a u li La
Rochefoucau
ld: „..
.Dar e d ce nu î nțel
egi maxima lui
? Vai, cum poț it r
ăif ăr
ă
nebunie,adică ărf
ă an
ftezi
e? Și oareu- i
nnebun omul car
e ser ed
ce n
îț
elept pen
tru
că nuse d is-…
li ( gp
psă . 56
-)
57

78
vi
tej
ia.

216
Vi
tej
iadesăvârși
tăst
ăînasăvârșif
ărămartoriceeaceaifi
î
n stare săsă vâ
rșeș
tiî
n faț
al umiiî
ntregi.

217
Îndrăzneal
a, o forță extraordi
nară a su flet
ului
,î l ri
di
cămai
presus de t ulburăril
e,de răvăși rea șide emoț i
il
e pe car e
vederea unormariperi col
el e-arputea st
ârniîn el
;tocmai
prin forța aceastașiîpăstrează eroii cumpătul șif ol
osirea
nesti
ngh er
ită a j udecăți
i n î t oi
ul e ven
imentel
or celor mai

su
rpri
nzăt
oare și
mai cu
mpl
it
e.

218
I
pocri
zi
a est
e un omagi
u pe ca
re vi
ci
ul î
l aducevi
rt
uț
ii
.

219
Maj
or
itat
eaoamen
i
lor es exp
un de a j
uns n
î războipen
tru
a-
șisal
va on
oar
ea.Dar up
țini vor ă
s se exp
ună mereu atât

79
 89
cât
e n
evoi
e p
ent
ru reu
șit
a pl
anul
ui pen
tru car
e se. exp
un

220
Vani
tat
ea, ruși
nea, și mai al
es temperament
ul f
ăur
esc
90
adeseavitej
i
a bărbați
lor șivirtut
eaf emei
.l
or

221
Nu vrem să ne p i
erdem viața,și vrem să ne acoper
im de
glor
ie;ceea ce f
acecă vi t
eji
i au maimul tă îndemânar
e și
minte ca să se f
erească de moar te decâtau cei cu pat
ima
procese
l
or ca să
-șipăstrezevu at
ul.

8
9
Ît
n r-
o sc risoar
e di n 9 sep tembrie 166,2 adresat
ă mor al
istului Jacq uesEsp r
it, La
Roch eofucaul
dî și com entează ast
felmax ima:„N u șt
iu dacă î o
nțelegeți maibi ne
astf
el; dar r eau
v să u sp
n căest e un l ucru dest
ul de obi șnuit să- ți pui viaț
aî nj oc
pentru a scăp a de ocar ă;dar , după ceai ăcu ft u lcrul ac est
a,eș t
i d ets
ul d e
mul ț
umi t ca să u t n
e sinch i
sești de obice
i preamul t de zb iân da l ucrului pe care
vrei să-l ducil a bun sf ârș i
t, șieste sigur că ice care se xp eun at ât âtcest e nece
sar
ca săcer cu
ească o ce t
ate p e care oat acă, sauca săcer cu
ească o ț
ară,aumaimul t
mer i
t, su nt maibuni ofiț eri, șiauco ncepț
ii maimăreț e și maif olosit
oareecâtd cei
care se exp un doar ca să-și pună onoar eal a adăpost; și e f oartel es
ne să găsim
oam eni di n ulti
ma cat egorie d epsre car
e amspus m aiad ineauri
,și f oarte anevoi
os
să ăsigm di n cealalt
ă categ ori
e.“.
90
O ex plicaț
ie asem ănăotare se găseșt
eî nJ acq
ues spErit,î nt
De r
at
a
latu
f
aulset
sé
des ve rtus hu maines(part
ea a dou a,cap .Des
VI,
pre mod estia f emeilor)De
.
asem enea,n îmax imele ab ael
tui d ’
Aill
y: V „i
tej
ia le es te dat ă bărbaț i
lor
, ari
cast
itat
eaf em eil
or, cafii nd vi r
tuți
lel or de căp et
eni
e,cel e mai r eu
g de cu lt
ivat
;
când virt
uți
le ace steanu au de par teal or em
t peram en t
ul și gr ația care să l e
susți
nă,aj ung f oarte slab e,și u snt ascr
ificat
e î n cu rând dr agostei ed vi ață și
plăceri”
i. (Citat de J . Truchet.
).

80
 222
Nu există persoane care,de al pri
mele semne d e d
ecl
i
n al
e
vârst
ei,să nu arat
eșubrezeniil
edecarevorda dovadă mai
91
târzi
u trupul șimi nteal.or

223
Recu noșt
i
nța92 este ca buna-
cred
i
nță a negu
st
ori
lor
: ea
î
ntreți
ne negoțul; șinu pl ăt
im pent
ru că es
t
e drept să ne
achit
ăm de d ator
ii
, cicasăgăsi m maiușoroamenii car
e să
ne de a cuîmpr umut.

224
Nu t
oți ceicare se achit
ă de îndat
ori
ri
l
e recunoșt
i
nțeise
potmăguli
, pen
tru aceast
a, căsunt recu
noscă
t
ori
.

225
Înșel
areasp eranț
elor noast
re cu pri
vire la recu
noști
nța pe
care o așt
eptăm de pe urma gen erozi
tăți
lor să
vâr
șit
e vine de
acolo căorgoliul celui ca
re dă șiorgoliul cel
ui ca
re primeșt
e
nu potsăca dă de a co
rd în pri
vi
nța valori
i bi
nef
aceri
i.

226
9
1
C
f. Reflecț
ia X
I.
9
2
Î
nceput
ul unui mănu
nchi de maxi
me des
pr
e r ecun
oșt
inț
ă și des
pr
e
i
ngr
ati
tudi
ne (223-
229)
, exce
ptân
d maxi
ma 227,
i
ntr
odusă în vol
um l
a ed
iț
ia a
cincea.

81
 Grabaprea mar
e pe car
e o au uni
i de a se ac
hit
a de o
î
ndatori
re est
e un f
elde ner
ecu
noșt
i
nță.

227
Oamen
iifer
i
ciț
i nu seîndrea
ptă mai del
oc:eicred că au
mer
eudrept
ate cân
d nor
oculle su
sți
ne purt
areaurât
ă.

228
Orgol
iul nu vr
easăfie d
ator
,iar amoru
l
-prop
ri
u nu vr
easă
plătească.

229
Bi
nel
e pe car
e ni l
-a f
ăcut ci
nevacer
e să nu ne revol
t
ăm
93
î
mpotrva
i răul
ui pe c
are n
i-lf.
ace

230
Nimic nu est e mai m oil
psi
tor de cât exemplul și nu
săvâr
șim ni ci
odată ni
civr eun bi
ne n icivreun mare ăru care
să nu st ârnească alt
ele la fel
. Faptele bune le imit
ăm din
spi
rit de întrec
ere, i
ar pe cele rel
e di n răutat
ea firi
i noast
re,
pe care si
mț ul ruși
niio țineaferecat
ă șipe c are ex
empl
ul dat
o pune nîl i
bert
ate.

9
3
L
a R ochef
oucau
ld spune des
pre el
însu
Pși(
în
ortr
et…)înl
egăt
urăcuat
it
udinea
l
ui f
ață de priet
en
i: „Le su
por
t curăbdareoant
eel șil
e rtec cuvederea
ri
ce“.
o

82
 231
E o mar
e nebu
ni
e s
ă fi u9
i numait 4
î
n.ț
elept

232
Ori
ce pret
ext am da mari
lor noas
t
re necaz
uri
, adese
a
numai i
nter
esul șiva
nit
ateal
e prci
inui
esc.

233
În maril
e noast
re nec
azuriexist
ă di
feri
tefel
uride ipocri
zie.
Înt
r-unul
, sub pretext
ul că plânge
m pierder
ea uneiființe
dragi
, ne plânge
m pe noiî nși
ne; ne par
e rău după păr
erea
bunăpecareoaveadesprenoi ;plângem mi cșorareabinel
ui,
a pl ăcer
i
i șia con sider
aț
ieide ca re ne bucu ram. Și ast
f
el,
morții au ci
nsteaunor acr
limi car e n u cu rg decât pent
ru cei
vi
i. Spun că est
e un felde ipocri
zie, di
n pri ci
nă că, î
n
amăr ăci
uni
le de el
ful acest
a, ne n îșelăm pe n oiî nși
ne.Exi
st
ă
9
4
J
.Truchetapr opiemaxi maaceast adeMi zant
ropul u
li Moli
ere, repreze
ntat l
a
4 i unie 166 6.Maxi ma f ace par te di n edi ți
a a dou a,car e urma să ap aă
rî n
septem brie 166.6, ,Ridicol
ul l ui Al ceste nu stăt ocmaiî n voințalui de a fi înț
elep
t
cuor ice r eț
p, ch i
ar, șimaial es, singur? D ovadă vers
uril
e bine cunoscute p
e care e l
rostește
«Mi -soamenii
-ntr-
atâtadeodioși,că-idrept,
M- așfacef
ocde-actreceînochiil
orde ș
tept».
Sau versu ri
l
e u li Phi l
inte:
«E-o n ebunie
: una n e
mai văzută:- an ume,
Adame reucugur asă-ndrepț
iînt r
eagalume ».”
(Actul I , scena 1).
Max ima a minteșt
e i șde of rază a u li Bal
t
hazarr aci
G
Orán
á
cu,
lodi
nnua
ma :
l,,Mai
binenebunicut oți
idecâtî nțel
eptsi ngur,spunceicar eseocupădepoliti
că”

83
o alt ă ipocri
zie,care nu e at ât d e nep rihănită, pen t
ru că
amăg eșt
e p e o
tat
ă lumea - este adân ca mâh nire a anumi tor
persoanecar e năzuiesc gl or
ia unei f rumoas e du reri
nemuri t
oa re.După ce i mp
t ul, ca
re mi st
uie otu tl,le-
a cu rmat
dureril
e pe ca re l
e avea u cu adevărat,o ț in într
-un pl ânset
,
î
ntr-oj elanie șiun oftat
;i au mutra uneif ăpt urilugubre șise
ch inuiesc să con vi
ngălumea , pri
n totce ac,f cămâhni real or
nu va î nceta decât odat ă cu vi aț
a. c Aeast
ă j alnică și
95
istovit
oare vanitate oved em de obicei la femeile amb .
iți
oase
Cum, ca f emei l
e,su nt nîchi
se t oa
te drumuri l
e glor iei
, s e
străduiesc să ajungăcelebre prin afișareauneimâhni ri fără
alinare.Mai exi sta încă o ca tego
ri
e de l acri
mi , cu i zvoare
să race, car
e cu rg șiseacă rep ed
e:uni i pl
âng casăl e mear gă
numel e că su nt du i
oși
; alț
ii plâng pentru a fi com păti
mi ț
i,
alții plâng casăfie p l
ânși;în sfârși
t, mai su nt unii ca re plâng
ca ă
s sc
ap
e de ocar
a d
e a u
n pl
ânge
.

234
Mai adeseor
i din or gol
iu decâtindli
psă de î
nțel
eger
e ne
opunem cu atât
aî ndârji
re părer
i
lorcel
ormai com
une:găsi
m
pri
mele loc
uri ocupate în tab ăr
a ce
a bună,șinu vrem cu
nici
un chi
pl ocu
ri de co dași
.

235
Ne con
sol
ăm ușor ednenoroci
ri
le pri
eten
il
ornoșt ri
, când
sl
ujesc să
pună î
n l
umină dragost
eanoa st
ră f
ață de ei.

9
5
Aceeași
t
em ă se op
at
e găsiî
nl ucr
areal
ui J
acq
uDe
es a
sp
lEr
it
au
f,
set
sé e
dsver
t
us
hum
ai
nes(
pri
ma part
e,cap
.X VI
Du:
r
erea orț
mii ru
del
or și
a r )
.
pet
ieni
lor

84
 236
Se p are căamoru l-prop
ri
u este păcăli
t de bunătate,șică -
șiuită de sine câ nd munci m pen t
ru fol
osul al
tor
a. Totușiasta
î
nseam nă s-o ap ucipe drumul ce l maisi gu
r c a să-
ți aj
ungi
țel
uri
le;î nseamnă să dai cu cam ătă sub pretext
ul dărui
rii
;
î
nseamnă, î n sfârșit
, să câ șit
gide partea ta pe t oat
ă lumea
pri
ntr
-un mi jl
oc s ubtil șideli
cat.

237
Ni
meni nu merit
ă să efi ău
l datpent
ru bunătaetalui, dacă
nu aretări
a săfie rău - orice lt
a
ă bunătate nu este,de cel
e
mai mul
te ori
, decâto l
enevi
re sau o nep
utință a voi
nței
.

238
Nu e at
ât de pri
mej
di
os să f
acirău maj
ori
t
ăți
i oa
men
i
lor
,
câ
t e săl
e a
fcipreamult bi
ne.

239
Ni
mi c nu ne măgu l
eșt
e maimul t or
goli
ul ca î ncrederea
cel
or a mri pen
tru căo privi
m cape u n rezul
tat al mer it
ului
nost
ru, fără să ne gândi
m că ea nu pr ovi
ne, de cel e mai
multe ori, decâtdi
n vani
tat
e saudin neputi
nța de a păst ra
se
cretul
.

240

85
 Putem spune d espre pl
ăcereadisti
nctăaf rumuse
ți
i că est
e
o armon ie ale căreiregu li nu le ști
m, șiun raport t
aini
c al
t
răsături
lor ulat
e l aolal
tă, și al t
răsături
l
or cu cu
lori
l
e șicu
î
nfăți
șareaperso anei.

241
Coch
et
ăria est
e urzea
l
241
a firi
ifemei
l
or. Dar
nu o fol
osesc
t
oate,deoarececoch
et
ări
a câ
t
orva
est
e î
nfrânată de t
eamă
96
saude ujdecaăt.

242
Î
i st
ingh
eri
m ad
esea pe al
ț
ii cân
d cr
edem că nu-
i put
em
97
st
i
ngheri
nici
odat
ă.

243
Exi
stă puț
ine lucr
uri c
u nep
uti
nță pri
n ele î
nsel
e; en
l
ipses
c nu at ât mi
jl
oacel
e,cât r sâ
gui
nța de a le duce l
a
î
nfăpt
uire.

244
Suprema cap aci
tat
e a cui
va con
stă î
n a cunoaș
t
e bi
ne
val
oarealucruri
lor.
9
6
V
ari
ant
ă ed. 1665, nr
. 262;„Coch
eări
ta ț
ine de o
fndul șide fi
reatuturor em
f ei
lor
;
darnu t oat
e o pun î n apl
icar
e,deoar
ece coch
etăr
ia unor
a es
te înfr
ânaăt de
temper
amentul și de uj
decat
a ol
r“.
97
C
f. refl
ecț
iaI IRdefl
i
necți
i di
vers
e.

86
 245
98
Est
e omare scu
i si
nț
ă sășt
i
i să
-
ți ascu
nzii
scu
.si
nț
a

246
Ceea ce ar
pe gener
ozi
tat
e nu es
te ades
ea dec
ât oambiț
ie
degh
izată car
e dispreț
ui
eșt
e mici
l
e inter
ese,en t
pru a se
î
ndrepta sp
re a
lt
ele mai mari
.

247
Fidel
i
tat
ea, ca
re se ved
e a
l ceimai mul
ți oa
meni nu e decâ
t
o născoci
re a amoru
l
ui-
prop
riu pen
tru at
rager
ea î
ncred
eri
i.
Est
e un mij
loc de a ne ridi
ca maipres
us de al
ț
ii
, șide a
deț
ine cel
e mai i
mport
ant
e ulcruri
.

248
Mări
ni
mia di
spreț
ui
eșt
e ot
tul pen
trua obț
ine ot
tul
.

249
Nu e mai u p
țină el
ocv
en
ță î
n t onul
, n
î pri vi
ri
le șiî
n
at
itudi
neauneiperso
ane d
ecâ
tîn al
egereacu
vint
elor ei
.

250
9
8
V
ari
an
t
ă de. 16
65, nr
. 267:„A
rt
a cea
maiî
nal
t
ă aunui om i
scusi
t est
e aceea
de a
șt
i să-
șiascu
ndă scu
i sința“.

87
 Adevărat
a el
ocvenț
ă const
ăîn a spunet
otcet
reb
uie șia
nu sp une decât cetrebui
e.

251
Sunt pes
roane că
rora l
e vin bi ne def
ect
el
e,i
ar a
l
tel
e ca
re
di
splac cu t
oateînsuși
ri
l
el or 99a
l
ese.

252
Est
e un l ucr
u deopot
ri
văde ob
ișn
uit săvez
i sc
himbân
du-
se u g
sturil
e pe cât es
t
e de neob
i
șnui
t săvezi sc
hi
mbându-
și
100
î
ncli
nările.

253
I
nteres
ul se f
oloseșteed
tot f
elul de vi
rtuț
i și de vi
cii
.

254
Adesea,umil
inț
a nu est
e decâto pref
ăcut
ă supunere,de
ca
re ne fol
osi
m pen t
ru a- i supune pe alț
ii
; est
e un șiret
l
ic al

orgol
se i
ru
a l
u
tnior
sfca
mr
ăeîse î
nj
n mi oseș
i detech
p
ien
put
rru
i,nai se
ci
odî
atnăl
ă ț
na
u; es
și
,
tecu
mat
oab
i t
ei
necă
deghizat și mai apcab il să î nșel
e decât atunci când se
ascunde su bînf
ăți
șareaumi l
inț
ei.

9
9
Cf
.maxima 155 conși
vo r
bir
ea ui
lLa Rochef
oucau
l
d cu caval
er
ul de Méré.
1
00
Cf.refl
ețc
ia XR defl
i
necț
i
i divers
e;î
ntr
e MS 1 și maxima 252 se con
st
atăo
an
umită con
t
radi
cți
e.

88
 255
Toatesentimentel
eau -fiecareîn parte-un t
on,gest
uriși
chipuri propri
i. Și raport
ul acesta, bun sau rău.
, plăcu
t sa
u
neplăcut
, es te ceea ce f aceca per soan
el
e să placăsausă
displacă.

256
Î
n toat
e categ
ori
i
le soci
al
e,fiecare simulea
zăo ex presi
e șio
fizi
onomie,ca să pară ceea ce vrea să fie creuzt. Și ast
f
el,
101
putem spune,că ul
mea u n e al
cătuit
ă d ec
âtdi
n mășt i.

257
Gravi
tat
ea est
e un mi ster al ru
tpul
ui n
ăsc
oc
i
t ca să
ascundă def
ec
tel
e sp
i
rit
ului
.

258
Bunul gust p
rov
i
ne mai mul
t d
in j
udec
at
ă dec
ât i
d
n
102
spi
rit
.
1
01
Î
ntr
-o scri
soar
e adresaăt doamneide Sab l
é n î anul 1663, doam na de Schonberg
com enteazăt f
el
asmaxi
ma aceas t
a:„Emul t de cân d am gâ ndit și eulucrul ace st
a
și de â cn
d am spus ă c ot
ată ulmea aer nî mascar
adă și maibi ne deghizat
ă d eâ ctla
cea de la Luvru, căci nu mair ecu
noșt
i pe ni meni
.Î n sf ârș
it,fapt
ul căt ot
ul est e
aranjat ca săar at
e ceva cinsti
t,făr
ă săfie ci nst
i
t n î reali
tate,estetotușiun l ucru
tare ran
sti
u.”.
102
„Maxima ac esa
ta,ca și maxi ma 456, nu se mpî acă deloc ucmaxi ma 97, care
dec l
ară că nu avem drept
ate când socot
im j udecaat și spirit
ul ca două l ucrur i
deosebit
e.De r emarcat cădat ează,cași max i
ma 456, de l a ed i
ți
a a ci ncea”.( J.

89
 259
Plăcer
ea drago
sei
t se află în ea î
nsă
ș;i șieșt
i mai f
eri
ci
t
prin pasi
uneape car e o si
mțitu î
nsuț
i decât r
p
in aceeape
care o i
nspirial
tora.

260
Curtoazi
a este dori
nț
a de a fi t
rat
at cu cu
rtoa
zi
e șide a fi
socot
it pol
it
icos.

261
103
Educa
ț
ia pe ca
re l
e-o dăm de ob
i
cei
ti
ner i
l
eor
st
e u
n al
doi
l
eaamor
-
prop
ri
u pe ca
re i
l
-li
nsu
flăm.

262
Nu exi
stă pasiune î
n car
e i
ubirea de si
ne să domneas
că
at
ât e d st
rașni
c ca în dragos
te;șit ot
deau
na suntem mai
di
spuși ă s sacri
ficăm ti
hna ființ
ei uibi
te decâtsă ne-o
pi
erdem pe a oast
n ră.

263

Tru ch
e.t
)
.
103
Î
n mss. Li
aco ur
t șiBart
hél
emy,în cópii
le din 16
63,în edi
ția olan
deză șich
i
arnî
primele exe
mpl are din pr
ima ediți
e axi Ma
mel,se găs
or ea cuvânt
up
lr
ince
s
(suveran
i)
, cuvânt scos d
e autor
, din prudență,chi
ar nîcu r
sult ipări
r
ii
, cu
m ne
informeaz
ăJ . Truche.t

90
 Ceea ce es ch
eamă dărnici
e nu es
te,cel maiad es
ea,
dec
ât
vanit
ateadeadărui
,lacareț
inem maimul
tdecâtlaceeace
dăruim.

264
Mil
a este adesea o regă
si
re a propri
il
or n oastre nen or
ociri
104
în nen oroci
rile altor
a. Este o i sc
usită pr ev
ed er a
e
năpastel
or es
pte car
e putem da; l
e dăm aj ut
or t al
or a pent
ru
a-iîndatorasăne deașieiî n oca zi
i asem ănătoa re șiacest e
servi
ci
i pe care e
lf acemalt
ora sunt,la dr ept vorb ind, bunuri
pe care nile of
eri
m nouă înși
ne cu ant i
cipaț
ie.

265
105
Mi
cimeasp
iri
tual
ă duce alî
ndărăt
n icieșinu credem cu
una,cudouă cees t
e maiî
ncol
o de c ee a cevedem noi
.

266
Ne-
am î nșel
a crezând că numai pa si
uni
le viol
ente, ca
ambiț
ia și iubirea
,le pot bi
rui pe celel
al
te.Oricât e ea li
psit
ă
106
de vlagă , lenea nu se l as
ă pân ă nu aj unge, adeseor
i,
st
ăpână - eașiîarogă drep
t
uriî n toat
e proiec
tel
e șiî n toate

1
04
.
J Espri
t sc ri
e și elcă este O „ preved
erescui
sit
ă”, ad
ăugân
d că est
e P„rovi
denț
a
am orului
-propriu”.( Cit
at edJ . Tru
che.t
)
.
10
5
Cf. Maxi ma nr . 41 di n culege
rea doamneide Sabl é:„Mici
mea spir
itual
ă,
i
gnor anța și înfumur area al
căt
uiescndărăt
î ni
cia“
.
10
6
Cf
.J acques sp Erti
: „Oricâtde il
psi
tă de vl
agă, l
eneaînvi
nge mabi
ți
a, care steeo
pasiune arzătoare“.
(Op. ci
tp
.art
eaa doua,c.XI X.)
.

91
acț
iunil
e vi eți
i; eani
mice
șet șimi
stui
e pe nes
i
mți
te pasi
uni
le
107
și vi
rtuți
le.

267
Graba de ada creazre ă
rul
ui fără să
-l fi cer
cetat îndeaj
uns
est
e o urmare a or
gol
iul
ui șia lenii
. Vrem săgă sm
i vi nova
ț
ii
108
șinu vrem să en d
ăm ostenea
la de acer cet
aînvinuiril
e.

268
Rec
uzăm j
udec
ăo tr
i
i pent
ru cel
e maimărunteinter
ese,și
ț
inem cu tot in
dadinsu
l ca reput
ați
a șiglor
ia noast
ră să
depi
ndă de judecat
a oam eni
lor car
e ne sunt cu t oț
ii
potri
vni
ci, fie pri
n i
nvidie,fie pri
n idei
l
el or p rec
once
pute,fie
prin î
ngu st
imeaminți
il or; șidoa
r de dragul de a-ifacesăse
pronunțe în favoar
ea noa st
ră ne ri
scăm, în at âe
ta chi
puri
,
ti
hna șivi ața.

269
1
07
Doamna Sch onberg, î
n scr i
soareacăt re d oamna de S ablé,din 1663, socot
eș
te
aceast
ă maxi mă des pre en
le u nl ucru nou , pe car
e l îadmi r
ă.Apoispune:„E st
e
ad evăr
at- și au t
orul a r ăscoli
t bi ne în sufletpen tru a găsi un simțământ at
âtde
ascuns,dar ât at de ad ev
ărat -î ncât soco
tesc că ici
nuna d i
ntre m ax
imele acest
ea un
este maiad evăat
ră și su nt î ncân t
ată aflân d că enliiî i datorăm nimici
reat ut
uror
pasiuni
lor
. Cr edcă nîmomen tul de ațfă t r
ebuie s-o ap reci
em ca n si
gura vir
tute
dinl ume,deo arece a smeulge d inr ădăci
ni t
oate vicii
le..
.
”
10
8
În or i
ginal
, cr
l
es i ,l
mes uat cu sensul eti
mologi
crc,
i
me n, învinui
re,capde
acuzare,pot ri
vit deiți
eiG. E.F.„Maxi ma aceast
a,com pusă în 1663 - notează J
.
Truchet- ar up teapr eabi ne să f
acă al
uziel a anch earea
t l
cazu
ui Fouquet,în curs
de d efs
ășurare,și pe a ce
r L a R ochefoucaul
d o urmăr ea ed aproape”.
.

92
 Nu exi
stă om dest
ul de n
itel
i
gen
tîncât
să-
șideaseam
a de
t
ot ră
ul pe ca
re lî
face.

270
Onoar
ea dob
ândi
tă es
t
e o chez
ăși
e pen
tru ace
ea pe car
e
t
rebui
e s-
o dob
ândim.

271
Ti
nereț
eaest
eobeț
ienecont
eni
tă-est
efebraraț
iuni
i.

271
Nimi
c n-ar reb
tui să-
i umil
eascăai mmult pe oa
menii car
e
s-
au f
ăcut vr
edni
cide t
oat
ă l auda decât gri
ja pe car
e o pun
maidepa
rte d
e a se maafirprinlucruri mărunt
e.

273
Sunt oamen
i oare se ub
cu ră de vaz
ă în soci
et
ate,șicare,
drept o
rce
i meni
t, n-au decât vici
i
le ca
re f
olose
scî n rel
aț
ii
le
dint
re o
ameni.

274
Harul nout
ăți
i e st
e pentru iubi
re ce
ea ce este floar
ea
pent
ru fruct
e;îi dă o st
răl
ucire ca
re se
dest
ramă rep
ede șinu

93
 109
se a
mi î
ntoar
ce i
ci
nodată.

275
Bunăt
ateaî
nnăscut
ă, ca
re sef
ăleșt
e căe atât de se
nsi
bi
lă,
est
e adeseanăb
îuși
t
ă de celmai neî
nsem
nat i
nter
es.

276
Absenț
a micșor
ează pasi
uni
le obi
șnui
te șil
e sporește pe
cel
e mari, așacu m vâ nt
ul st
inge umâ
l năril
e și î
ntețeșt
e o
fcu
l
.

277
Adeseorif
emeil
ecr edcăt otmaiiubesc,chiarcândnu mai
sunt îndrăgost
i
te.Urzi rea uneii ntri
gi,freamătul sp
irit
ual pe
care îl dă o l egătură de drago se,
t încli
narea nat
urală către
pl
ăcereade a fi i ubi t
e,șimâhni reade a resp inge, t
oate ast
ea
l
e con vi
ng că n su
t stăpânit
e de p asi
une,cân d de afpt nu sunt
st
ăpânite decât de co chet
ări
e.

278
Ceea ce f ace să fim deseor
i nemul
țumi
ți de cei care duc
tratati
ve es te fapt
ul că mai totdeau
na părăses
c i nt
eresul
prietenilor l
or de dragul succesu
l
ui nego
ci
eri
i, care devi
ne
i
nt eresul l or prin cinst
ea de a fi reuși t în ceea ce
î
nt reprinseseră
.

1
09
Acee
așii
mag
i
ne n
îrefl
ecț
i
a X
VIIefl
R de
i
ncț
i
i di
ver
se.

94
 279
Când ridi
căm în sl
ăviafec
ți
unea pe oare o au priet
en i
i
pent
ru noi, adesea
of acemnu atât di
n recu
noșt
i
nță, cât din
dori
nța de ani se pa
reci
a mer
itul
.

280
Con
simț
ământul pe care-l acor
dăm ce
l
orcare n
itră înlume
provi
ne adesea di
n i nvi
di
a t ăi
nuit
ă pe car
e o nutri
m față de
ceica
re și
-au f
ăcu t un rostîn ea .

281
Orgol
iul ca
re ne n
isp
i
ră at
âtai
nvi
di
e ne f
oloseșt
e adesea
s-
o ș
i moderăm.

282
Exi
stă unel
e pref
ăcă
tori
i deg
hiza
te care înf
ăți
șea
zăat ât de
bi
neadevărulî
ncâtarî
nsemnacăjudeciprostdacănu t
e-ai
l
ăsa măa gi
t
.

283
Cât
eod
ată nu eșt
i mai puț
in ca
pabi
l câ
nd șt
ii săprofiț
i de
un sfat ub
n decât eș
ti cân
d te povăț
ui
eșt
i cu
m t reb
uie t
u
î
nsuți
.

284
95
 Exi
st
ă uni
i oameni răi ca
re ar fi mai puț
in pri
mej
di
oși
dacă
n-
araveai cio
n ă
frâmă de b unăt
ate.

285
110
Mărini
mi a es
t
e des
t
ul de b
ine defini
tă pri
n numel ;e
cu ei
toat
e ac est
ea am pu t
ea spune că este un bu n-si
mț al
orgo
li
ului, șica
leaceamai nobi
lă pentruprimi
real audel
or.

286
E cuneput
inț
ă săiubeșt
i a dou
a oa
ră ceea ce
iî
nce
at
at cu
adev
ăratde a maii
ubi
.

287
Nu atât inven
tivi
t
atea spiri
tul
ui ne ajut
ă să găsim mai
mult
e mi j
loa
cede so luț
ionar
e a acelei
așiprobl
eme,câ tli
psa
de cunoșt
inț
e,car e ne facesă ne op ri
m î n f
ața a totcese
prez
i
ntă închipui
rii noast
re, șie n împied
ică să di
sti
ngem
i
mediat sol
uți
a ceaai mbună.

288
Exi
st
ă treb
uri șibol i pe care l ea
curi
le l
e agr
avea
ză î
n
an
umit
e momente; și marea destoinici
e const
ă în a-
ț
i da
111
sea
ma câ
nd e pri
mejdi
os să l
e o f
losești
.

1
10
Aluzi
e la eti
mologia cuvânt
ului
magnani
mit
é:magna ni
a (
ma sufletmar
e,
)
si
mi
lar
ămăr
ini
mii (i
e niți
ali
nimă m )
ar
e.

96
 289
Si
nceri
t
ateasi
mul
ată est
eoînșel
ăt
ori
e rafinat
ă.

290
Exi
st
ă maimul
te def
ec
te î
n firea omul
ui dec
ât nîmi
ntea
l
ui.

291
112
Mer
i
tul oa
men
i
l și a
or îre a
not
i
mpul l
ui, ca
f
ruși
ct
ele.

292
292
Putem spune d
espre fir
eaoam eni
lorca es
dpre maj
or
it
atea
cl
ădiri
lor - că are diver
se f
ațade, nu
ele pl
ăcut
e și l t
a
ele
nepl
ăcu t
e.

293
Cumpăt
ar
ea u
n poat
e av
ea m
eir
tul de a om
c bat
e am
bi
ți
a și

a
esoț
t
e i
t
ânn
ej
irn
îf
earâu t
și -
r n
âni
dci
od
aat
ăvi ă
sunet
fluul
se
ui gă
sesc
,a a
șa cu
mol
a
ll
tă.bi
am C
țu
amp
i ăt
esa
erea
t

1
11
Except
ândl ung
a r eflec
ți
e despre moar t
e (maxi
ma 50 4,
) p r
ima ediț
ie a
Maxi meor s
l e nîchei
e uc maxi
ma aceast
a.
11
2
,,
Putem șov ăi- spune J. Truch
et- într
e două int
erpr
etări
: ori mer
i
tul omul
ui
decad e nî
tr-
adevăr upăd un anumittimp; or
i,făr
ă săec d
adă,înceteazăe damai
i
nt er
esa.Î n primul î
nțeles
, maxima ace
ast
a s-ar ap
ropia de maxi ma 379;în al
doilea nțî
eles,
de m axima 211.
”.

97
act
i
vit
ateașiî
nflăcă
rar
eal
ui.

294
Ne su
nt tot
deau
na dragice
i car
e n e ad
miră și nu ne su
nt
t
otdea
una dragicei
pe care i
îadmirăm noi
.

295
Maie mul
t pâ
nă s
ă afl
ăm t
otce vr
em.

296
E gr
eusă-
iiubi
m pe ce
i pen
tru car
e n
u ave
m ni
ciun f
elde
sti
mă; dar nu e t
otat
ât de greu să-
iiubi
m pe cei
pe car
e-
i
prețui
m cu mul
t maimult dec
âtpe noi
.

297
Umori
le corpul
ui au un curs obi
șnui t șiuni for
m care ne
pune în mi șcar
e și ne conduce pe nesi mțit
e voința. lE
e
ci
rcul
ăî mpreună șiexer
ci
tă pe ârnd o î nrâuri
re ati
nicăîn noi
ast
fel nî
câtau o part e con si
der
abilă î n t oate acți
uni
le
113
noast
re,făr
ă ca oinsă en putem da seam a.
1
13
J Truchetpune b i
ne n îl umină problem
umor ia
l
or,în care La Roch ef
oucaul
d
vede una d i
n cauzel
e conduit
eioam en
ilor
: „S e tș
ie că ed m
icina secol
ului alXVI I
-
leaclasat emperam
entel
or nîf uncț
ie de an umitel i
ch
umid
o
re
i-(fr.
hum eur
s)în
sens et
imologic - es
dpre care credeacădozar eal or nî organism caract
eri
zează
fiecare ndivi
d
i; eale tar
ibuia o marenflu ien
ță asupra psi
hism ul
ui, șiîi aj
uta asft
el
pe scri
i
torisă creez
e it
puri( de exemplu, sanguini
i șiposaciil ui Molière)
. Fapt
ul că
La Rocheofucaul
d se efr
erăl at eor
ia aceasta - șiîn deo seb
i căse aseaz
cl ă chiar el

98
 298
Recunoș
t
inț
a cel
or mai mul
ți nu est
e decât o dor
i
nță
ascunsăde apri
mi bi
nef
acer
i șimai mari.

299
Aproapetoatălumea si
mt epl
ăceresă seachi
te demici
le
î
ndatoriri
; mulți oa
men i dau dovadă de recunoșt
i
nță pen
tru
cel
e d e cat
egori
e mij
loci
e;dar aproape nu e omcar e sănu fie
i
ngrat în cele mari
.

300
Exi
stă unel
e n
ebuni
i ca
re seauicabol
il
e co
nt
agi
oase.

301
Destui oa
men
i di
spreț
ui
escdaruri
le,dar p
uți
ni șt
i
u să l
e
114
facă.

întremel ancol
ici-nuaredeci,înbine,nimi cor iginal.Vrednicdeobservateste
însăi mpor t
anțapecar
ele-odă.Nuf orț
ăm î nțelesulacesteimaximespunândcă
au torul ap areci ai
ca r ecu
p r soru
l psihofizi ologiei, șică op rneșt
e pe ocal e car
e ne
îndr eptăț
eșteî
nmodl ogicsăr eaducem îndi scuț i
enoț i
unileder ăspundere,de
mer it șide liber
tat
e.Lucrul acesta nu maimi ră pe ni men iî n zi
lel
e noast
re,în car
e
hor moni i și mult
e al
te descop er
iri auven it să ial ocul vechil
or umori, dar unera
acel așilucru acum treisecol
Ie.
n“
t u(
rodct
ion,LXI -
LXI I.)
.
114
J. Truchet r ec
pi
zează că, except
ân d l unga r efleț c
ie des pr
e moar t
e,( maxi
ma
504, )ediț
ia a oduMa
a xa
i or:se n
mel î
chea i cu maxi ma aceas t
a.

99
 302
De ob
icei
doar nî cepri
veș
t
e mi
cil
eint
ereseri
scămsă nu
cr
edemî
n ap
arenț
e.

303
Ori
cât de mul
t bi
ne s-
arspu
ne d
espre n
oi, nu găsi
m ni
mic
nouî n ast
a.

304
Î
iiert
ăm adesea pe cei ca
re ne pl
ict
i
sesc,
dar n
u-i put
em
i
ert
a pe ceipe care iî
pli
cti
sim noi
.

305
Inter
esul
, pe ca
re î
lî nvi
nuim de toate ti
căl
oși
il
e noast
re,
meri
tă adese
a săfie ă
ludat pen
tru f
apt
ele noast
re b
une.

306

f Nu î
acem n
bt
i
nâl
ni
e.m i
ngr
ai
ț at
âa
t vreme cât u
snt
em î
n st
are să

307
Est
e a
lfelde o
norabi
l săfii preo
cupat de i
t
ne n
îsu
ți pe câ
t

100
 115
est
e de ri
di
col săfii î
nfumu ra
af
t
ță de al
ți
i.

308
S-
a făcut o vi rt
ute din mod erai
țe,pen
tru a pune hot
are
ambiț
ieicel
ormari , șipen t
ru a- i con
sol
a pe ceimodeșt
i de
brumalordeavere,șidebrumal ordemeri
t.

309
Sunt oa
meni sort
iț
i să fie proșt
i, care nu f
ac prost
i
i doa
r
di
n bunul l
or pl
ac,cipentru căsoart
aî nsă
șiîi co
nst
rângesă
facă.

310
În vi
aț
ă seî
ntâmpl
ă uneo
ri î
ncu
rcă
turi
, di
n ca
re,casăi
eși
cubine,secad
e să ai
o ăr
fâmă de n
ebunie.

311
Dacă exi
stă oameni al că
ror ri
dicol n-a i
eșit ni
cicâ
nd la
i
veal
ă, e d
oar pen
tru că unl-
a căutat nimeni cum treb
uie.

312
Dacăaman
ți
i șiaman
tel
e nu sepl
ict
i
sescdel
oc fii
nd t
ot
1
15
În fr
g.
l eux. „L
ori a Rochef
oucaul
d mizează pe dublul înțel
es alcuvân
t
ului
: dacă
«glorieux» î
iî nfier
ează pe trăn
căn
i
tori și pe lăudăroși
, ap
r
obă în sch
imb
nobi
lul sen
ti
ment aldem ni
tăț
ii pers
onal
e.(J. R. Charb
onnel
.).

101
ti
mpul î
mpreună,e p
ent
ru că vor
bes
c mereu numaidespr
e
ei
.

313
De ceom fi av ând des
tul
ă ținer
e de mint
e ca să reț
inem
până șicel
e maimi ciamănunt
e d i
n ce ins-aî
ntâmpl
atșide
ce n-om avea dest
ulă ca să ne aminti
m de câte or
il e-am
poves
t
it ace
lei
așipersoane?

314
Plăc
erea nespus de mare pe car
e o simți
m când vorbi
m
despre noiînșine ar re
tbui să ne dea de băn
uit că nu l
e

f
acemmar
e p
l
ăcer
e cel
orcar
e n
e a
scu
l
tă.

315
Ceeace ne î mpi
ed i
că de obi
cei de a l
e ar ăt
a priet
eni
lor
adâncu
linimii noa
stre nu e a
tât neî
ncr
eder
eape ca re oavem
faț
ă de ei
, câ
t neî
ncredereape care oavem f
ață de noiînși
ne.

316
Per
soa
nel
e sl
abe n
u potsăfie si
ncer
e.

317
Nu e o mare ne noroci
re că î ndat
orăm ni
șt
e
ner
ecu
noscă
tori
; dar e
set o nenoroci
re de nesu
port
at săai o

102
dat
ori
e d
e e
rcu
noșt
inț
ăfaț
ă de u
n om neci
nst
it
.

318
Se găs
esc mi j
loac
e pent
ru a lecui nebuni
a, da
r nu și
pent
ru a nîdrep
t
a o mint
e suci
t
ă.

319
Nu put
em păstra mul
tă vreme se
nt
imentel
e pe car
e rt
ebu
ie
săle avemf aț
ă de pri
eteni
i șide binef
ăcă
tori
i noșt
ridacăne
l
uăm libert
at
eade avo rbi adesea
despre def
ect
el
e olr
.

320
A-
ilăuda pe monarhipentru vi
rtuț
ipe car
e nu i
e au
î
nseamnă a-iji
gnif ără ri
scul de afi pedepsi
t.

321
Mai cu
rând î
iiubim pe ceicare ne u
răsc ecât
d pe cei
oa
re
116
ne uibes
c maimult dec
âtvr
em noi .

322
Numai cei
vred
nicide d
i
sprețse em
t sănu fie d
i
spreț
ui
ți
.

1
16
„Sc
rii
nd maxi
ma aceas
ta,se pr
eapoat
e ca La Rochef
oucau
l
d să se fi gân
di
t
deo
pot
rivă a
l p
ret
ien
i
e sa
ula dr
agost
e.
” J
(
. Tru
che.
t
).

103
 323
Î
nțel
epci
unea noast
ră nu est
e mai pu
ți
n l
a cheremul
î
ntâmplări
i caavu
ți
a noast
ră.

324 117
Î
n gel
ozi
e exi
st
ă mai mul
t amor
-
prop
ri
u decâta.mor

325
Adeseorine consol
ăm din sl
ăbi
ciune de năpast
e pent
ru
ca
re arț
iuneanu ar e ătri
a săne con sol
eze.

326
Ri
dicol
ul dez
onor
eazăai
mmul
t decât
dez
onoa
rea.

327
Nu ne mărt
urisi
m unel
e mici def
ecte de
cât ca să-
i
con
vi
ngempe al
ții că -
n
avemdef
ect
e mari
.

328
I
nvi
di
a es
t
e și
mai cunep
uti
nță de mb
î unat decât
ur
a.

329
1
17
Cf
.max
i
ma 33
6.

104
 Socoi
tm uneori că urâm l
inguși
rea,darnu urâm dec
ât
f
elul de a l
inguși
.

330
I
ert
ăm, cât
ti
mp i
ubi
m.

331
E mai gr
eu să fii cr
edi
nci
os amanteicân
d eș
tif
eri
cit n
î
dragost
e d
ecâtat
uncicând se oa
prt
ă ăru cut
ine.

332
Femei
l
e n
u-șicu
nosc
înt
rea
gacoch
et
ări
e.

333
Făr
ă aversi
une, f
emei
le nu aj
ung l
a o severi
tat
e
neî
ndupl
ecat
ă.

334
Femei
le ș î
i p
ot st
ăpân
i mai an
evoi
e coc
het
ări
a decât
118
pasi
unea.

335

1
18
Cf
.max
i
ma 34
9.

105
 Î
n i ubi
re,î
nșe
lăci
unea ajunge ap
roap
e î
ntot
deau
na mai
depart
e decât
neî
ncr
eder
ea.

336
Exi
stă un anumi
tfelde i
ubi
re a că
reii
nten
si
tat
eîmpi
edi
că
119
gelozia.

337
Cu an
umit
e ap
ti
tudini bune sentâm
î pl
ă ea si
mț
și
u
cu
ri
l
e:
ce
ili
psi
ț
i cudes
ăvârși
re de el
e nu l
e pot obse
rva ni
ciî
nțel
eg
e.

338
Când est
e prea p
ari
nsă,
ura noast
ră ne p
une maiprej
os e
d
cei
pe care i
îurâm.

339
Nu ne drămui
m bucuri
il
e șidur
eri
le dec
ât nî f
uncț
i
e de
amor
ul nos
t
ru pr
opri
u.

340
Cel
ormai mult
e em
f ei
, mint
eal e ser
veș
t
e mai degr
abă săl
e
120
î
ntărea
scă eb
nuni
a decâtjudecata.
1
19
Cf
.maxi
ma 324,pe a
cer o com
ent
ează nt
ruî
cât
va.
1
20
Cu exc
ep
ția maxi
mei504,ed
iț
ia a Ma
tr
ei
xa
i a
me
lor se n
îchei
a cu maxi
ma
aceasta.

106
 341
121
Pasi
uni
le ti
nereu
tl
ui su
nt al fel e d pot
rivn
i
ce i
zb ăvi
ri
i
su
flet
ului cali
psade avâ
nt a băt
râni
lor.

342
Pecet
eamel
ea
guri
lor n
î ca
re e ta-i născu
t rămâne n
îti
pări
t
ă
122
î
n mint
e și
în i
nimă, cașiîn l imbă.

343
Ca să fii om mare, r
tebui
e să șt
ii să pr
ofiț
i de t
oat
e
î
mprej
urări
l areț
e c iîsu
nt pri
el
nice
.

344
Maj
ori
t
at ea oamen
il
orau, ca șiplant
ele,î
nsu
șiri ascu
nse
pe ca
re nîtâmpl
areale d
ălaiveal
ă.

345

Î
mprej
urări
l
eî i aj
ută pe cei
l
alț
i săne
123 c
unoascășine aj
ută
î
ncă maimul t să en c
unoașt
em pe noiînșine.

1
21
Cuvân
t pri
n excel
en
ță creș
ti
nes
c,lucr
ur arsub pana u
li La Roch
eof
ucaul
d.
1
22
Aluzi
e,se are,
p la Maz ari
n, căru
i
a ise eprr
oșase că ăsese
rămtal
i
ani
.
12
3
Doamna de L
onguev
ille i
îscr
ia doamneide Sabl
é:,,
Împrej
ur
ări
le pr
iel
ni
ce un
ne ac
f ceea ceuns
tem, dar nearat
ă ci
ne su
nt
em .
”.

107
 346
Nu poat e exi
st
a vreo rânduial
ă î
n mi
ntea și î
n i
nima
f
emeil
or, dacăfirealor n-
oî ngădui
e.

347
Nu-i soc
ot
i
m oam en
i cu j
udec
aăt dec
âtpe ace
i car
e su
nt
de părer
eanoast
ră.

348
Când i
ubeșt
i,te n
îdoi
eșt
i adesea
de ceea
ce ezi
cr mai mul
t.

349
Cea maimare mi
nune a i
ubi
rii con
stă î
n vi
ndec
ar
ea de
124
co
chet
ări
e.

350
Ceeace e
naf
ce să
fim at
âtde a
spri f
ață de cei
car
e a
fc p
e
125
și
r
eți
i cunoi est
ef apt
ul căsecred
mai deșt
ep
ți decâ
t noi
.

351

1
24
Ca și maxi
ma 376
, maxi
ma 349 enuat
eazăîntr
ucât
var
igo
aea
r maxi
mei334
,
rămasăeda l ed
i
ți
a p
reced
ent
ă.
1
25
„
Rival
i
tat
eaîn mach
i
avei
l
sm”.(J
.R. Charb
onnel
.
).

108
 Ne v
i
ne a
tre gr
eusă e
n des
păr
ți
m, cân
d nu ne maii
ubi
m.

352
Ne p
l
ict
i
sim mai t
otdea
una al
ături de p
ersoa
nel
e â
lngăca
re
nu ne est
e nîgă
dui
t săne pli
cti
sim.

353
126
Un om de e
l
ităpoa
t
e fiî
ndrăgo
st
it ca n
u neb
un, darnu
ca n
u pros
t
.

354
Exist
ă anumi
te defect
e ca
re,f
olosi
te bi
ne,st
r
ălucesc
mai
mul
t chi
ar decâ
t vi
rt
utea.

355
Pi
erdem câteodat
ă unel
e per soane de car
e maimult ne
pare rău decât nt
su
em îndureraț
i; șial
tel
e,de car
e su
ntem
127
î
ndureraț
i , darnu ne pare ă
ru .

1
26
Fr
. un
honnêt
e ho ,t
mme i
pul omului de societ
ate,cult
, dist
i
ns,man ierat
. Dubois
și L agane defi nes
c as t
fel er
tmeni
inê
ho
n t
e ho mme,ho nn
êt
e fe : „p
mme esroan
a
cult
ivată care îmbină nobleț
ea senti
men tel
or cu nobl eț
ea origini
i, plăcu
t
ă î n
socet
iate prni pro
bit
atea
, discr
eț
ia șigustul său”.
12
7
„Î
ndurerar
ea ezu
rlt
ă d i
n afecț
i
unea ep care oavem faț
ă de d eufnct
,în vreme ce
regretul r
ezult
ă dinf ol
oasel
e pe car
el e avem de pe urma uli, - așancât
î cel
e d
ouă
sent
imen te pot ex
ist
a nidepen
dent unul de l a
tul.
“ J(
. Truch
e.t
)
.

109
 356
De obi
cei nu-
ilău
dăm cu dragăi
nimă decâtpe cei ce ne
ad
miră.

357
Oameni
i mărgi
ni
ți se si
mt p
rea j
ign
i
ți de l
ucruril
e mi
ci;
oameni
i marile vă
d pe o
tat
e șinu se mt
sijigni
ți de el
e.

358
Umi
li
nța este adevă
rat
a dovadă a vi
rt
uți
lor cr
eșt
ineșt
i
: -
f
ără ea, ne păst
răm toat
e def
ect
el
e,numai căsu nt î
nvălui
te
128
î
n or
gol
iul ca
re e
l a
scunde d
e a
l
ții șiades
eade n
oi î
nși
ne.

359
Act
eledeinfidel
it
ateartrebuisăstingăiubi
rea,i
aromulsă
nu maifie g eos
l ân cd are mot i
v s ă fie.Numaipersoanel
e care
se er
fesc săne a fcăgeloșisu nt vredni
ce e d ge
l
ozi
a noast
ră.

360
O persoană șî
i pierde î
n mul t mai mare măsur ă
consi
deraț
ia în och
i
i noșt
ri pri
n cele mai mi
ciabat
eri de la
fideli
tatea f
ață de noi, d
ecât pri
n ce l
e mai mari abat
eir
săvârși
tefaț
ă de al
ți
i.
1
28
n
Î ac
eeaș
i per
i
oadă,La Roch
ef
oucaul
d a maicompus i ș al
t
e maxi
me si
milar
e
(
MP 35,
37 și38)
,darnu le-
a p
ubli
cat și ni
cinu l
e-a com
uni
catdoam
neide R
ohan
.

110
 361
Gel
oz
ia i
a nașt
er
e t
otdeau
na od
ată cu drago
st
ea,
dar u
n
t
otdeau
na moar
e odat
ă cuea.

362
Majori
tat
ea femeil
or un pl
âng atât moart
ea amanț
il
or or
l
pentru căi -
au iubit
, câ
t pent
ru a păreașimai vredni
ce ed a
fi iubit
e.

363
Vi
olenț
eleal
toranef
acadeseamaipuț
in rău decâtcel
epe
129
ca
re n
ile a
fcemsi
ngu
ri
.

364
Fi
ecar
e ști
e des t
ul de bi
ne că nu se cadesă vor
beas
că
desp
re soț
ia l
ui; dar nu șt
i
e dest
ul de b
i
ne cășimai puți
n s-
ar cuven
i să vor
beascădesp
re si
ne.

365
Sunt unel
e bune ap ti
tudini care degenereaz
ă în defec
t
e,
când ți
n de firea noa str
ă, șial t
ele care nu sunt nici
odat
ă
desăvâ
rși
te, cân
d su nt dob ândi
te. Trebuie, ed pil
dă, ca
j
udecata mi
nți
isă ne facă circumspecțicu avuț
ia șicu
î
ncreder
ea noast
ră; șit rebuie,dimpotri
vă, ca bunăt
atea și
1
29
Cf
.maxi
ma 369,
un exem
pl
u de v
i
olen
ț
e p
e a
cer n
ile ace
f m si
ngur
i.

111
val
oareasănil
edeafir
ea.

366
Ori
câtă neîncreder
e am avea faț
ă de si
ncer
it
ateacelor ca
re
ne vorbesc, credem mereu că sunt maisi
nceri cu noidecât
cu alț
ii.

367
130
Exist
ă puți
ne f
emeici
nstit
ecă
r
ora sănu l
i se r
u
ască
de
ci
nstea l
or.

368
Majori
t
atea f
emei
lor ci
nst
i
te sunt n
i
ște comoriascunse,
car
e nu seaflă n
î si
guran
ță dec
âtpen
tru că u
n sunt cău
t
ate.

369
Viol
enț
ele cu care ne năpăst
uim pentru a ne f
eride o
i
ubire sunt adesea mai cr ude decâ
t aspri
mi l
e ființ
eiiubi
te.

370
Nu ex
i
stăf
rico
șica
re să
-
șicu
noască
tot
dea
una t
oat
ăfri
ca
.

1
30
Î
n origi
nhonn
alêt
e e f
mme, noț
iune complexă, gr
eude t i
cluitîn tr
aducer
e.Cf
.
defi
niț
ia dat
ă d
e D uboi
s ișLagan e ho
p
en
nt
ru
n
êt
e homme,honn
ê
tef e : vez
mme i not
a
de maisus.Ai
ci prec
umpăn et
șe esn
sul mora,lnu celmonden .

112
 371
E mait ot
deau
na vi
na per
soan
eicar e i
ubeș
t
e că nu-
șidă
131
sea
ma câ
nd încet
eazăiubi
reacel
uilalt.

372
Mai toț
itiner
ii cr
ed căsu
nt nat
ural
i, cân
d nu su
nt decât
neci
opl
iț
i și gro
sol
ani
.

373
Sunt anumite a
lcr
imi car
e n
e n
îșal
ă adese
a șipe n
oi, după
ce i-
au înșel
at pe al
ți
i.

374
Dacă soc
ot
i
m că ne u
ibi
m aman
ta di
n dragos
te p
ent
ru ea,
ne nîșel
ăm de-a b
i
nel
ea.

375

eOa
l dmen
ep i
iecup
ășeșt ui
n
ttel
ei
ergen
adț
ăn
e med
î
ț i
elocr
egeă î
re. nfier
eazăde o
bicei
totce

1
31
După variant
a prezen
tat
ă de supli
1nen
t,J. Truch
et r eci
p zea
zăas t
felgândir
ea
au
torului : „Dacăer s
p
oana care ubeș
te
i nu obser
vă căființ
ai ubi
tă nîcet
eazăde a-
l
maii ubi
, nu o f ace di
n l i
psă de at
enț
ie,cipur iș simplu pent
ru cai ubeșt
e pr
ea
mult
;î nt
r-adevă,
riubi
rea, aj
unsăalun an umit gr
ad,î
ntunecă l
uci
dit
atea”.

113
 376
I
nvi
di
a este nimi
cită de adevă
rat
a pri
et
eni
e,șico
chet
ări
a
132
de ad
evăr
at
a d rago
se.
t

377
Cel maimare cusur alput
erii de păt
runder
e nu-
i că nu
mer
ge âp
nă l
aț el
, cicătrece de el
.

378
Dăm pove
ț
e,darnu î
nrâu
rim purt
area l
t
aor
a.

379
133
Odat
ă cumer
i
tul
, scad
e și
gust
ul nost ru.

380
Averea scoatel
aiveal
ăvi
rtuț
il
eșivi
cii
lenoast
re,așacum
l
umi na sc oate a
li vea
lăl
ucruril
e.

381
Ef
ort
ul pe car
e î
lfacemsă rămân
em cr
edi
nci
oșifii
nței

1
32
Cf.maxima 349.De op us maximel
or328i 334.
ș
1
33
J. Truch
eti nt
erpr
etează as
tf
elmaxima aceas
ta,nu pr
eaclar
ă:„C
ând mer
i
tul
nost
ru scade,gust
ul nost
ru se nîdr
eap
tă căt
r
e obi
ect
e maimodes
t
e”.

114
i
ubi
te e
chi
val
eazăcuo i
nfidel
i
tat
e.

382
Faptel
e noastr
e sunt caversu
ri
le i
t
clui
te p
e rime13mp
4
i, use
pe care fiecar
e e l co
mpl
etea
zăcuce-i place ui
l
.

383
Dori
nța de avo rbi desp
re noi - șide ane nîf
ăți
șadef
ect
el
e
din unghi
ul di
n care i ț
nem săle a r
ătăm - al
căt
ui
eșt
e obună
part
e din si
nceri
t
ateanoastră.

384
N-
artr
ebui să e
n mi
răm dec
âtde ap
ftul că m
aiput
em î
ncă
să nemi
răm.

385
Sunt
em apr
oapedeopo
tri
vă de greu de mul
țumi
t c
ând
i
ubim mul
t șicân
d nu maiiubi
m deloc
.

386

1
34
„Moda ver sur
ilort icl
uit
e pe an umi
te rime date a pătruns pe l a 1648
în
saloanee
lr f
anceze, l
a n îdemnul poet
ului Du Lot
,după cum ne as igur
ă Ménage.
Î
n
1649a ap ăru
t o cu legeer cu t
i
L’
Ét
l
il
u
el e
t ds bou
ts-
ri. Se i
més z
ce că poetul Sarr
asi
na
înfieratmodaaceastaîntr
-unpoem cut i
tl
ulDulotnv î
i
ns sauînf
rânger
ea erv
suri
lor
per i
medat
e“( J. Truchet
).

115
 Nu exi
st
ă oamen
i car
e săgreș
eascăai
mdes ec
dâtce
i car
e
nu potsu
por
ta gân
dul de a gr
eș
i
.

387
Un pr
ost
nu ar
e d
est
ulă st
ofă ca săe fib
un.

388
Dacăvanit
ateanu răst
oarn
ă î
ntru
-t
otul vi
rt
uț
il
e,cel
puț
in
l
e zdrunci
nă pe o
tat
e.

389
Ceeace enaf
ce nsu
i port
abi
lă va
nit
ateaal
tora, e a
fpt
ul căo
su
păr
ă pe-
a n
oastr
ă.

390
Ren
unț
ăm mai l
esn
e a
l u
n i
nter
es ecât
d la gu
st
ul nost
ru.

391
Ni
ciod
ată nor
ocu
l nu-
i pare cu
ivaat
ât de o
rb cu
m î
i pare
cel
ui că
rui
a nu-
i aduce ici
nun bi
ne.

392

116
 135
Nor
ocul tr
ebuie să-
l ch
iver
nisi
m ca săn ătaeta: ăsne
bucuram deel,cândneest
epri
elni
c,săavem răbdare,când
ne e pot ri
vni
c,șisă nu recu rgemni ci
odată la leacuri mari
fără săfie a bsol
ut nevoi
e.

393
Î
nfăț
ișa
reaburghez
ă se ier
pde u
neor
iî
n armat
ă; dar nu se
pi
erde ni
ciod
atăla Curt
e.

394
Poț
i fi mai și
retdecâtl
tua
l
, dar nu mai și
r
et ecât
d oțit
cei
lal
ți
.

395
Uneori suntem maipuțin amărâi
ț cân
d am fos
t amăgi
ți de
fii
nțai ubită, decâ
t at
uncicând am fostdezam
ăgi
ț
i.

396
O f eș
emei iîpăst
reaz
ă mul t
ă vr
eme p
ri
mul i
ubi
t, cân
d nu-
șif
acerostde un al doi
lea.

397
Î
n ge
ner
e,n-
avem cu
raj
ul să spu
nem că u
n av
em def
ec
te ș
i
1
35
n
Îfr
.
laf
ort cuî
une, nțel
esu
l de so
r
ți buni
, so
r
țir
ăi, pr
in ad
ăugarea
ep
it
etul
ui
corespunzător.

117
că dușmani
i noșt
ri nu au cal
it
ăți
; dar
, de f
apt
, nu su
ntem
prea ep
darte de a cr
ede așa
.

398
Dint
re toate def
ectel
e noast
re,cel pe ca
re î
lrecunoașt
em
mai ușor este en
lea: ne vâr
âm în capcă en
lea senruî
deș
te cu
toat
e virt
uți
le pașniceșică ,fără săle ni
micea
sc
ă întru t
otul
pe ceel
lal
te, l
e nît
rerupe numai f
uncț
i
ile.

399
Exi
st
ă o el
ev
ați
e care nu ți
ne de si
tuaț
ia noa
stră - un
an
ume aer car
e ne deose
beș
t
e de cei
lal
ț
i șicare pare a ne

dest
i
acor
dnaî
ămnnf
ăpt
ouui
ă ri
iși
î
n unn
eorf
ăru
lcru
ă rin
să ma
e ri
d;
ăme s
p
reț
e ui
amrea
a; p
pr
ie c
a
n cre
al
it
atn
e-
eao
aceast
a uzurpăm r espec
tul cuveni
t altor oameni șiea ne
așază de obiceimaipresu s de eidec ât e n
-ar așe
za vița
al
easă, f
uncți
il
eî nalte și chiar a
tl
entul
.

400
Exi
stă t
alen
t f
ără el
eva
ț
ie, a
dr nu ex
i
stă el
eva
ț
ie f
ără
oareca
re a
tl
ent
.

401
Elevaț
ia est
e pentru t
alent ce sunt pod
oab
el
e pen
tru
persoanel
efrumoa
se.

118
 402
Ceeace se
găseșt
e mai puț
in î
n l
egă
t
uri
le d
e drago
set est
e
i
ubirea
.

403
Soarta sefol
oseșt
e cât
eodat
ă de cu su
ruri
le noast
re ca să
ne înalțe,șiexi
stă oameni sti
ngh
eri
ți
, a că ror n
îsu
șire ar fi
prost răsp
l
ăti
tă d
acă - am
n vr ea să e cu
lmpăr ăm abse
nța.

404
Se p
are că nat
ura a ascu
ns î
n ad
âncu
l sp
i
rit
ului nost
ru
unel
e t
alent
e și o capaci
tat
e de care nu ne dăm seama;
numaipasiunil
e au drept
ul să l
e dezvăl
ui
e șisă ne dea
uneori
intui
ți
i mai si
gur
e mai desăvâ
rși
t
e decâ
t ar p
utea să
f
acăart
a.

405
Aj
ungem cu t
otulneșt
iutoril
a dif
eri
te vârst
e ale vi
eți
iși
adeseane dovedi
m lipsi
ți de experi
enț
ăî n ciuda atâtor ani
.

406
Coch
eteș
el î
if ac o cinst
e din a searăt
a gel
oasepe iubi
ți
i
l
or, casă
-șiascundă i
nvi
dia pe c
are opoart
ă cel
or
lal
tef
emei.

407
119
 Nu li
pseșt
e mult cacei ca
re seprind în plasașir
etl
icu
ri
lor
noast
re săne p ar
ă la f
elde ridi
col
i cum ne p ăr
em noinouă
î
nșine când ne-
am lăsa
t pri
nșide vi
clen
i
ile a
ltora.

408
Ridicol
ul celmai pri
mejdi
os ai per
soanel
or băt
râne,ca
re
au f
ostcândva t
a
răgăt
oare,con
st
ăî n a uit
a cănu mai sunt.

409
Adeseori ne-
ar fi ruși
ne de f
apt
ele noast
re cel
e mai
frumoas e dac ă l umea ar vede a mot i
vel
e care l e-
au
determinat.

410
Celmai gr
eu l
ucru înt
r-o pri
eteni
e nu st
ă î
n a ne dez
văl
ui
def
ect
ele n
îfaț
a unui pri
eten
, ciî n a-
lfacesășile vadă pe a
l
e
l
ui.

411
Nu av
em def
ect
e car
e să nu fie maivredni
ce de iert
are
decâtmi
jl
oacel
e de car
e ne ol
fosi
m casă el ascu
ndem.

412
Ori
cât
ă ruși
ne amfi mer
i
tat
, st
ă mai t
otdeau
na î
n put
erea

120
 136
noa
stră săne e
rcăp
ăt
ăm rep
utați.
a

413
Nu pl ac
i mul
tă vreme cân
d n-
aidecât n
u si
ngu
r e
fl de
137
spi
rit
.

414
Neb
uni
i șioa
men
i
i proșt
i nu vă
d decâ
t pri
n pri
sma firi
ilor
.

415
Mi
ntea ne f
oloseșt
e cât
eod
at
ă să săvâr
și
m cu î
ndrăzn
eal
ă
pro
st
ii
.

416
I
rasci
bi
li
tat
ea, ca
re sp
oreșt
e pe măsu
ră ceî
mbăt
râneșt
i nu
t
rece dep
arte d
e nebuni
e.

417
Î
n i ubi
re,cel
care se
lecu
i
eșt
e p
ri
mul e o
tdtea
una mai bi
ne
l
ecuit
.

1
36
Exc
ept
ândmaxima 504,ediț
ia a pat
r
axi
Ma al
meorse î
nchei
e cu max
ima
aceasta.
1
37
V
ari
an
tă r
a
ătat
ă de B
rot
ier
: „Eo mare ăci
săr
e său naidecât
un f
elde sp
ir
it“.

121
 418
Femei l
e tinere,ca re nu vor săpară cochet
e,șibărbațiiîn
vârstă,carenu vorsăfiecaraghi
oși
,nu t
rebui
esăvorbească
niciodată despre dragost
e cadespre cevadin care s-
ar put
ea
împărt ășișiei .

419
Putem părea mari î
ntr
-o sl
uj
bă mai prej
osde ca paci
t
atea
noast
ră, ar d păr
em ad esea mici n
îtr
-o funcț
ie care ne
138
depășește.

420
Adeseacredem cădăm dovadădetări
eî n nenoroci
ri,când
nu dă m dov adă decâtde sl ăb
ici
une și l e îndu răm făr
ă să
cutez
ăm a l e privi
, așacu m mișeii se asă
l uci șidi n t
eama de
a se apăra.

421
Încreder
ea adu ce o con t
ribu
ți
e mai î
nseni
nat
ă î
n
co
nversaț
ie dec
ât spi
rit1
ul39
.

1
38
Cf
. Reflecți
aI I
IR defl
inecți
i di
ver.
se
1
39
Doamna de S abl
é com en
ta ast
felmaxima ace as
ta:„Ar rtebu
i expl
icat
ce el
f de
încr
edere,deoareceîncredereacarenueî nt
emeiat
ădecâtpepăr
ereabunăpecare
o av em despre n oi înșine este deoseb
ită de i
s
gur an
ța pe ace
r o emav cuper
soan
eel
cu care vorbim…” au (gu st 1675)
.

122
 422
Toatepasi
unilenefacsă săvârșim greșel
i,dari
ubi
rea ne
î
mpi nge al greș
eil
e cee
l mai ri dico
le.

423140
Puț
ini oa
men
i șt
i
u săfie b
ătrâ
.ni

424
Ne f
acemo cinste di
n def
ecte op
usecelor ep car
ele avem
cân
d sunt
em sl
abi
, ne ău
l dăm că su
ntem dâr
j
i.

425
Put
ereade păt runder
e are un felde a ghi
cilucruri
le care
ne măgulește va
nitat
eamai mul t decâ
ttoat
e cel
el
al
te ca l
it
ăți
141
al
e spiri
t
ului.

426

Ha
pot
rirui
vn l
cenou
, t
neăț
iii
mp
î șiob
edi
căi
șnueg
nîinț
aă
a lî
ndel
ur
măsun
ăgat
ă, ori
să encâ
t ar
d
ăm afimaded
se e
1
40
Înt
r-o scr
isoar
e di n 2 august 1675 căt
r
e doam na de Sab l
é,La Rochef
oucaul
d
scri
e;„Șt i
u bi ne căbunul-si
mț i ș mint
eal uminat
ăs tau bine la or
icevârs
tă;dar
gusturi
le nu se op t
rivescotdt
eauna șiceea ce ă stbi
ne nît
r-o vreme n
u stăî n al
t
a.
Iată ce ămacef ă scr edcă up ț
ini oameniști
u să fie băr
tâni… “.
14
1
Doam na de Sablé g ăe
stș
e maxima ac eas
t
a „m i
nunată” sc(
ri
soar
ea in
d august
1675).

123
cu
suru
ri
le p
ret
ien
i
lor noșt
ri
.

427
Majori
tat
ea pri
eten
i
lor ne scâr
bes
c de pri et
eni
e și
142
maj
ori
tat
eacel
or cucern
i
cine scâ
rbesc
de cu
cern
icie.

428
Le i
ert
ăm cu ușu
ri
nță pri
eten
i
lor n
oșt
ri def
ect
el
e ca
re nu
ne pri
vesc.

429
Femei
l
e c are uibesci
art
ă mai ușo
r n
idi
scr
eț
i
il
e mari decâ
t
mi
cil
e n
ifideli
tăț
i.

430
Î
n bătrânețea dragosei
t, ca șiîn băt
râneț
ea vâ
rst
ei
, mai
t
răim pentru necazuri
, nu șipent
ru pl
ăceri
.

431
Ni
mic nu ne mp
îiedi
că m
aimul
t să fim nat
ural
i ca or
di
nța
de a ăp
reanatural
i.

1
42
Doamna de Sabl
é com en
teazăt fel
as
maxima aceas
ta:„Când pr
ieteni
il
e n
u sunt
î
ntemei
atepevi
rtut
e,exi
stăat
âteal
ucruricar
eledi
strugî
ncâtaimer
eumotivesă
șiseacăf leh
am i
te.
”( august1675).

124
 432
A lăuda cu dragă ini
mă fapt
elef
rumoase î
nseamnă,
î
ntrucâtva
, o part
ici
pare la el
e.

433
Semnul ce
l maiau tent
ic ca te-
ainăscu
t cu mari
cal
i
tăț
i
est
e căte-ai născ
ut f
ără invi
di
e.

434
Când ne-
au înșel
at pri
eten
ii, nu dat
orămmanif
est
ăril
or l
or
de pri
eten
ie decâtndif
i
erenț
ă; dar n u t
reb
uie să rămânem
nep
ăsă
t
oriî
n f
ața nen
oroci
ri
l
or l
or.

435
143
Î
ntâmpl
area și
firea oa
meni
lorcâr
mui
esc u
lmea.

436

E
om
,lmai
uat ușor
apartsă cu
e. noșt
i omul î
n ge
ner
a,
ldec
âtsăcu
noșt
i un

437
Nu t
rebu
ie să j
udec
ăm meri
tul unui om du
pă mar
i
le l
ui

1
43
Cf
.max
i
ma 6
1.

125
ca
l
ităț
i, cidupă f
elul cu
m sef
olose
șet144d
e e
l
e.

438
Exi
st
ă o an umit
ă formă de rec
unoști
nță înflăcărat
ă prin
care n
u numai că en ach
it
ăm de binef
acer
il
e p ri
mite,dar car
e
f
acech i
ar ca pri
et
eni
i noșt
risăsesi mtăî ndatoraț
ifață de n
oi
cândla pl
ăti
m ceea ce el d
ator
ăm.

439
N-am dori unel
e l
ucruri cu înflă
căr
are, dac
ă ne-
am da
perf
ect se
ama de cee
a ceor d
im.

440
Ceeace exp l
ică f
aptul că maj
or
it
atea f
emei
l
or su
nt pr
ea
puți
n mi șcat
e de priet
eni
e e că, după ce au gu
stat id
n
dragose,
t priet
eni
ale pare f
adă.

441
Î
n pri
et
eni
e, cași nî drago
se,
t eșt
i adeseo
rimai f
eri
ci
t
dat
ori
t
ă l
ucruri
l
or p
e ca
re nu le ști
i, decâ
t cel
or p
e ca
re l
e
știi.

442
1
44
n
Îl egăt
ură cu maxima aceast
a,doam na de Sablé i
rdi
că rmăt
u oar ea bo
i
ecț
iune
î
nscri
soareadi
naugust1675:„Nuexi
stăadevărat
ecal
it
ățimar
idacănusuntpuse
î
napli
care“.

126
 Încer
căm să ne f ace
m o ci
nst
e di
n def
ect
ele pe car
e nu
vrem săleî
ndrept
ăm.

443
Pasi
uni
le ce
l
e maif rumoa
se e n asă
l uneor
i cât
e un răgaz,
dar van
it
atea en z
buci
umă î
ntr
-14n
u 5.
a

444
Neb
uni
i băt
râni su
nt mai neb
uni decâ
t cei
ti
ner
i
.

445
Sl
ăbi
ciuneaest
e mai pot
rivn
i
căvi
rt
uț
i ât 1vi
i dec 46ci
ul
.

446
Ceeacef acecadureri
l
e ruși
nii șial
e gel
ozi
eisăfie at
ât de
vi
i,est
efapt
ulcăvani
tat
eanunepoat
eajutasăl
esuport
ăm.

447
Buna-
cuvi
i
nță est
e cea
mai neî
nsem
nat
ă di
ntre o
tat
e egi
lle,
1
45
„Van
it
ateaes t
e o pas i
une,dar uno p fas
ur
ti
u
un
ne
o ă; pri
as npasi
unif
urt
unoas
e,
La Rochef oucaul
d î nț
elegepas i
uni a c am biț
ia și iubir
ea. Cf
. maxima 266”. (
J.
Tru che.
t
).
146
Doamna d e Sabl
é g ăseș
te maxi
ma a ceasta of
arte adevăr
ată,„căc
i vi
ciul se p
oat
e
îndrepta pri
n sârgui
nța vi
rtuți
i,iar sl
ăbi
ciunea ți
ne de temperament,care
niciodat
ă n u se poate sc
himba.” A(ug. 1675.
).

127
șicea
mai resp
ect
at
ă.

448
Unui om cu mi
ntea l
a l oc
ul ei î
i vine maiușor ă
s se
su
pună cel
orcumintea șui
e,decât să-
i con
ducă.

449
Când noroc
ul ne ia pe neaș teptae
t feri
cindu-ne cu o
dreg
ăotr
i
e însemnat
ă,fără să ne fi con dus sp re ea trept
at
,
saufără ca sper
anțel
e noa
stre să ne fi î năl
țat spre ea,est
e
aproapecu neputi
nță să ne menț inem r eputaț
ia în acea
147
dregă
t
ori
e și săpărem vred
nicide ea .

450
Orgoli
ul n ost
ru spor
eșt
e ad
esea cu cât ne mi
cșor
ăm
cel
elal
te def
ecte.

451
Nu exi
st
ă proșt
i mai su
părăt
ori
decât
cei
care 14a
8
u duh.

452
Nu exi
st
ă om car
e săse cr
ead
ă, pri
n fiecar
e ca
l
itat
ea l
ui,

1
47
Cf
. refl
ec
țiaI
IIR
defl
inecț
i
i di .
vers
e
1
48
Cf
.maxi
ma 56 r și
efl
ețc
ia X
V
RI d
ei
eflncț
i
i di
ver
se.

128
maiprej
osde o
mul de l
ume p
e car
e î
l preț
uieș
t
e el
cel mai
mul
t.

453
Î
n mar ile acț
iuni
, se cade maipuțin să ne st
răd
uim a
st
ârni pri
lej
uri
, decât sătragemf
oloase e
d p
e urma cel
or ca
re
ne es
i în cale.

454
Nu există situaț
i
e în car
e n-am fac
e un pr os
t t âr
g
renunț
ând la binel
e ca
re se u
sp
ne d
esp
re noi
. Cu con
di
ți
a să
nu se spună ceva d
e ăru
.

455
Oricâtar fi de nîcl
i
natălumea săjudecen îrău, mai adesea
î
it rececu ved er
ea ceva unui mer
i
tî nch
ipui
t decât să facă
nedrept
ate a
devărat
ului mer
i
t.

456
Poț
i să fii câ
t
eod
at
ă prost
cu duh, dar n
i
ciod
ată prost
cu
149
j
udecat
ă.

457

1
49
C
f. max
i
mel
e 25
8 și
4
51.

129
 Am aveamaimul
tdecâști
gatl
ăsându-nesăfim văzuț
iașa
cum suntem, dec
âtcăut
ând săpăr em ceea c
e nu suntem.

458
Dușmani
i noșt
ri se apr
opi
e mai m ul
t de adevăr î
n
apreci
er
i
le pe ca
re l
e f
ac asu
pra noa
stră decâte n
apr
opiem
noi î
nși
ne.

459
Exi
stă maimul te eacu
l ri car
e ne ă
tmăd
uies
c d
e d
rago
st
e,
dar nu exi
stă ni
ciunul f
ără gr
eș.

460
Mai avem mult pâ
nă să ne dă
m seama de o
tt ce ne
î
ndeamnă p asi
unil
e să acem
f .

461
Bătrâneț
eaest
e caun t
iran ca
re n
e n
iter
zce,
i sub ped
eapsa
cu moart
ea,t
oat
e pl
ăce
rli
et i
nereț
ii
.

462
Acelașiorgoli
u carenefacesăî
nfierăm def
ect
eledecarene
socot
im scu t
iți ne nîdeamnă să id reț
sp uim bunele nîsu
șiri pe
car
e nu l e avem.

130
 463
Adeseadăm dovadămaimul
tdeorgol
iu decâtdebunăt
ate
depl
ân gân
d nen or
oci
ri
le d
ușmani
lornoșt ri
;l e d
ăm se mne d
e
compătimi
re ca să-if
acem să nî
țel
eagă că ntem
sumaipres
us
de ei.

464
Exi
st
ă un exces
de lucr
uri pl
ăcu
te șide l
ucr
uri nep
l
ăcu
te
ca
re n
e dep
ășeșt
e si
mț
irea.

465
Maie mult pâ
nă când va găsiși nevi
nov
ăiț
a t
ot at
ât
a
ocr
oi
tre d
e câ
t
ă se u
bcură nel
egi
ui
rea
.

466
Dint
re o
tat
e p
asi
uni
le u
frt
unoase,
cea
care l
e st
ă mai puț
in
rău femei
l
or est
e u
ibi
rea
.

467
Vanit
ateaneîmpi
ngesăf acem maimul
tel
ucruricont
rare
gu
stul
ui nost
ru decâ
t raț
iunea.

468
Sunt unel
e n
îsu
șiri rel
e ca
re o
frmea
ză a
mri t
alen
te.

131
 469
Ni
ciod
ată nu dor
i
m cu î
nflăcăr
ar
e ce
ea ce n
u dor
i
m decât
di
n rați
une.

470
Toat
eî nsuși
ril
e noast
re sunt nesi
gure șiî
ndoi
elni
ce,în
bi
ne ca și î n rău, și sunt mai t oate l
a cheremul
î
mpr ej
urări
lor
.

471
Î
n pri
mel
e l
or pasi
uni
,femei
l
or l
e pl
ace amant
ul,i
ar î
n
ce
l
elal
te dra
gost
ea
.

472
Orgolulș
i î
i are iu
cdăț
eni
il
e lui
, cași cel
elal
te pasi
uni
; ne e
ruși
ne să ăm rt
uri
sim că sunt
em gel
oși
, dar ne afcemo cinst
e
din fapt
ul că maf ostgel
oșișică su
ntem în stare să am
i fim.

473
Ori
cât de a
rră ar fi adevă
rat
aiubi
re,t
ote mai puț
in rar
ă ca
150
adevă
rat
a pri
eteni
e.

474
1
50
Cf
. max
i
ma 7
6 și
r
eflecț
ia X
VII di
n Refl
ecț
i
i di
ver
se.

132
 Exi
st
ă puț
ine f
emei alcăr
or m
eir
t s
ă dăi
nui
e maimul
t
decâ
tfrumuseț
ealor
.

475
Dor
i
nța de a fi pl
ân s, sau de a fi ad
mirat
, al
căt
ui
eșt
e
adeseaaimt
oat
ă nîcr
ederea oa
nst
ră.

476
Înt
otdea
una, i
nvidi
a noast
ră ț
ine mai mul
t decâ
tferi
ci
rea
ce
l
or p e c
are i
îinvi
diem.

478
Aceeașidârzeni
ecareneaj
utăsărezist
ăm înfaț
aiubi
riine
aj
ută, de asem enea, os-f
acăf urtunoa
să și rai
tnică,ar i
persoanel
e slabe,care s
unt mereuzbuci umate de pasi
uni
, nu
sunt mai ni ci
odată cuadevă
rat pl
ine d e el
e.

478
Imaginați
a n-
ar fiîn st
are sănăscocească
atât de di
ver
se
co
ntradi
cți
i cât
eexi
st
ă în mod fir esc î
n i
nima fie căr
ei
persoane.

479
Doarper soanel
e î nzest
rat
e cu dâr zeni
e potavea o
ad
evăr
aăt bl
ândețe; cel
e care par bl
ânde nu au de ob
i
cei

133
decât
sl
ăbi
ciune car
e seresch
p i
mbă cuușu
ri
nțăî
n răut
ate.

480
Ti
midi
tatea est
e un def
ect de care e primejdi
os să-
i
151
doj
eneșt
i pe ceipe care vreisă
-i scapi de ea.

481
Ni
mic nu e mai rar caadevăr
at
a bunăt
ate;chi
ar șiceicar
e
cred că o au , n u au , deobi
cei
, decât î
ngădui
nță sau
slăbi
ciune.

482
152
Di
n lenevi
re sau di
n inerț,
iemintease eagă
l de ce eșor u
sau pl ăcut
; depr inder
ea ac east
a ne l i
mit
ează mereu
cu noșt
i
nțel
e șini meni, ni
ciod at
ă, nu și-
a dat ost
eneal
a să
lărgea
scă ori
zont
ul minți
ilui șis- ol ase sămeargăpână unde
arput ea săun aj
gă.

483
De ob
i
cei
bârfim mai mul
t di
n van
i
tat
e d
ecât
di
n rău
tat
e.

1
51
Est
e bi
ne cunoscut f
aptul că L
a Rochef
oucau
l
d era un mar e it
mid. Huetsusț
ine
că un s-a prezen
tatla Acad emi
af r
anczeăde eam
t a di
scursul
ui de recep
ție,care
t
rebuia ro
sitî nfața publi
cul
ui.
1
52
„Di
n dragost
e d e t
sabi
li
tat
e,dinteam a de sc
hi
mbare” J
. R(. Charbo
nnel
.)
.

134
 484
Ești mai di
spus săte aprinzide focu
l uneinoipasi
uni î
n
cl
ipa când ești pe d
epl
in tămăduit de vec
heapasi
une,decât
atuncicând inima ți
-iî ncă zbuci
umată de rămăși
țel
e unei
pasiuni
.

485
Ceicare au avu
t mari pasi
uni r
ămân t
oat
ă vi
aț
alor f
eri
ci
ț
i,
și nef
eri
ci
ți
, că s-a
u vindecat de e
le.

486
Exi
stă pe l
ume maimul
ți oam
enif
ără i
nter
esdec
ât ăr
f
ă
i
nvidi
e.

487
Avem maimul
tăl
enevi
eînmi
ntedecâtî
ntrup.

488
Cal
mul sauzbuci
umul firi
i noast
re n
u ți
n atâtde ce inse
î
ntâmpl
ă maiînsemnat nîvi aț
ă,câtde orândui
rea pl
ăcu
tă
sauneplăcu
t
ă a lucruri
lor măr
unte car
e ni seînt
âmplă î
n
fieca
re zi
.

489

135
 Oricât de r
ăiar fioam enii
, n-ar cut
eza săpar ă dușmanii
vi
rtuți
i,și
,cândvors-
opersecute,sepreti
ndconvi
nșicăeste
o prefăcă
tori
e sau î
i at
ribuie p e nedrep
ttot fel
ul de it
căl
oși
i.

490
Trecem adeseori de l
aiubi
r el a ambi
ți
e, dar nu ne
153
î
ntoarcemde a l ambiț
ie a
liubi re.

491
Zgârce
ni
a exagerat
ă mai ot
tdeauna se înșală; un exi
st ă
al
tă pasi
une care săse ep
dărtez
e atât de adeseade e
țull eiși
asupra cărei
a să aibă at
âat putere prezent
ul, n
î dau na
vi
it
orul
ui.

492
154
Lăcomia de ban
i p roducedes eo
riefecte contrari
i
; exi
stă
un numărnesf âr
șit deoam șiej
eni car ert
îf
esc tot avutul de
dragul unor s
per
anț e îndoi
elniceșiî ndepărt
ate,șial ți
i care
nesocot
esc mari f ol
oasevi it
oare pen t
ru ni ște măr unte
i
nteresemomentane.

493
1
53
Cf. a Pscal, Fer
:ici
tă
, es
te viaț
a când î ncepe prin iubi
re șiseî nch
eei pr
in
ambiț
ie!” Pen
(ses
é etop u,
uscl éd
es. Bru
nschvi
cq. p. 124.
).
1
54
După cum ne asi
gură un coment
ator xi
e
gen t ca .JTruchet
e
s
avarice,
etluat ai
ci
cusen sul de „l
ăcomi
e de bani
“.

136
 Se pare că oam enii nu-
șigăsesc destul
e def
ecte;le mai
sporesc numărul pri
n an umit
e cali
tăți ci
udat
e cu care se
prefac că se împodobesc,șil e cul
ti
vă cu atâta gri
jă î
ncât
ajung,până la urmă, defect
e nat
ural
e,a că ror nd
îrep
t
are nu
mai stăî n put
erealor.

494
Ceea ce ne ar aă
t că oam eș
n
ii
idau
î maibi ne seama de
greșeli
le o
lr decât secred e eset af
pt ul cănu greșescnici
odat
ă
când î i auzi vorbind des pre purtar ea l
or - a cel
așiamor-
propriu care-
i orbește de obicei îil umineazăatunci, șil
e dă
vederiatâtdejusteîncâtîifacesătreacăsub tăceresau să
ascundă cel e mai ne însemnate l ucruri care pot să fie
înfierate.

495
Est
einevi
tabil catineri
i care int
ră în l
ume săfie ti
mizisa
u
nechi
bzu
iț
i:ifosul de oameni capabil
i șiseri
oșisesch
i
mbă de
obi
ceiîn necuvi
inț
ă.

496
Cert
uri
le n
-ar dura at
ât, dacăvi
na-
ar fi ch
i
ar di
ntr
-o part
e.

497
Nu-
țif
oloseșt
e l
a ni
mic săfii tânără, f
ără săfii f
rumoa
să;
ni
cisăfii frumoasă,f
ără săfii t
ânără.

137
 498
Exi
stă per
soane at
ât de ușu
rat
iceșide fri
vol
e,î
ncât sunt
deopot
ri
vă depart
e de a aveaadevă
rat
e def
ect
e ca șical
it
ăți
temei
nice.

499
Nu socot
im de ob
i
cei pri
ma l
egăt
ură de d
rago
set af
emei
l
or
decâtat
uncicân
do n îce
p pe a ou
da.

500
Exi
st
ă oa
men
i at
ât de pl
ini deș
iși î
ei ncâ
t
, at
uncicâ
nd
sunt n
îdrăgo
st
i
ți
, găsescun pret
ext săfie preocu
paț
i de
pasi
unea l
or ăr
fă să se n
si
ch
ise
ască
de persoan
a pe car
e o
i
ubesc.

501
I
ubir
ea, ori
cât ar fide plăcu
tă, placeșimai mul
t pri
n f
elul
î
n care se arat
ă decâ
t pri
n eaî nsăș.i

502
Puț
ină mi
nte cujudecat
ă sănăt
oasăpl
ict
isește nî mai mi
că
155
măsu
ră,cut i
mpul
, dec
âtmult
ă mi nt
e cuaiu.r
eli

1
55
Cf
.max
i
ma 44
8.

138
 503
Gel
ozi
a est
e cel mai mare dint
re toa
te rel
el
e șicel
care
i
nspi
ră mai puț
ină mi
lă per
soanel
or ca
re l
îprici
nui
esc
.

504
După ce am vor bit despre f al
sit
atea atâo
tr virtuț
i
amăgit
oare, e chi bzuit săspunem ceva despr e preti
nsul
disp
rețf ață de moa rte.Vreausăvor bescdespre aceldispreț
f
ață de moa rte cu ca re p ăgâ
nii se au
ldă că-
l sco
t di
n proprii
le
156
l
or put eri ,f ără sper anța înt
r-o vi
ață mai bună. Exist
ă o
deoseb
ire î nt
re a su por t
a moa rtea curaj
os șia o disprețui
.
Pri
ma at itudine eun l ucru obișnui
t; dar adou a cr
ed cănu

est
e
convin
ngi
ci
ă odat
maiă mu
si
nl
ce
trăc.
ă Smoar
-a scri
eas,
t nt
uo
-t
iuși
u,
ntot ;ce
rău șiroam
ap
utea
e isă
ni cei ne
mai sl abi, ca șier oi
i, au dat mi i de exem ple celebre pen tru
dovedirea acestor păreri
. Cu t oate aces tea, ăm îndoiesccă
ci
nevacu bun- si
mț a cr euzt-o vreodată; șiosteneala pe ca re
și
-o dau uni i casă -i convingăpe al ți
i șipe eiî nșișine arat ă
de aj uns că ac eastă cut ezanță nu e ușoar ă.Pu tem av ea
dive
rsemot i
ve să ne fie si l
ă de vi ață, dar nu avem niciod ată
dreptate să di sp
reț
uim moa rt
ea; chi
ar și și
ceicar
c
eurmă
î
si
sengu
înriă
sp vi
iaț
mâa
nt nude
ă socot
eaesc
șiooa
rmrt
espeang ceva
i cașitât d
a
ceie
l
alin
ț eî
nsem
când n a
vi
nt
,eși
l
a ei
pe al tă ca l
e decâ t pe aceea pe ca re și-au ales-o. Nep ot
rivi
rea
car e seob servă în curaj
ul unui număr es nfârști de oam eni
vitej
iprovi ne dinfaptulcă moart ea se descoperă î
n mod
diferitînch i
pui ri
ilor și pare mai prezen tă într-
o vr eme decâ t
în al ta. Așa, de pil
dă, seî nt âmpl ă că după ce u a dispreț
uit
1
56
Di
n en
erg
i
alor m
oral
ă. (
Aluzi
ela st
oi
ci.
).

139
ceea ce nu cu nosc, se tem, în sfârșit, de ceea ce cunosc
.
Trebui
esănef eri
m deaoî nf
ățișacu t
oateî mprej
urări
leei
,
dacă nu vrem să credemcă est e cel maimar e dintr
e toat
e
rel
ele.Ceimai ca pabi
li șicei mai cu raj
oșisu nt cei ca
re se
agață de cel
e maion orabi
le pret
exte, ca nu cumva să se
gândească a ea
l. Daror i
ce om care șt
ie s-o vadă așa cum est
e
o gă seșt
eî nspăimântătoare.Ideeanecesi tăț
ii morțiiforma tot
curajul filozofilor
. Ei credeau că trebuie să ne duce m cu
dragăni mă
i p e ătrâmul acela pe care n -avem cum f ace să u n
ne duce m; și , neputân du-
și t er
eni za vi ața, făceau or
i
ce
pentru a-șiet erni
za faima, scăpând de n aufragi
u ceea ce u n
poat
e fi e fri
t deel . Să ne mul țumi m, ca să ne ar ăătm
curajoși
, că nu ne spu nem nou ăî nșine o ttce ângdim des pre
ea și să e n eg
lăm sper anțel
e maimul t de fi reanoastră decât
de aceste șu bredeaț r
ionamen t
e care n e acf să
credemcă e n
pu t
em apr opi
a de moar t
e cu nepăs are. Fai
ma de a dov edi
tări
eî n f ața morț
ii
, speranț
a căvo m fi reg ret
aț
i șidori nța de
a l ăsao f rumoasă reputaț
ie, asigurarea că am scăp at de
mizerii
le vieți
i șică nu mai su nt em l a ch er
emul capricii
lor
sorți
i - oatte acest
ea su nt ermedii pe ca re nu t reb
uie să l e
nesocoti
m. Dar i n
cinu t rebuie săcr ed em căsu nt fără gr eș
.
Pentru a ne da î ncredere,ele joacă rolul pe ca re î
l are,î n
război, un simplu gar
d de mărăci niș p ent
ru a-i prot
eaj pe cei
care rtebuie săse p aropi
e d e un locdi n care serage
t su apra
lor
. Cân d ești depart
e de l ocul a ț
cel
ia,î
nîchipui că
mărăcinișulte-
ar pune al adăpost; dar
, de a proape,vez
i căel
repr
ezintă un ajut
or e n
însemnat. E o amăgi re săcredemcă
moartea are să ne par
ă d e aproape aaș cu
m am j udec
at-
o de
departe și că sentimentel
e noas tre, care nu sunt decât
slăb
ici
une, arfi căl i
te des t
ul de bi ne pen tru a rămân e
neat
inseî n ceamai gr ea di
ntre toate încer
că ri
le.Înseam
nă,
de ase menea,o proastă cunoaș t
ere a urmăr ilor amor
ul
ui-

140
propriu, dacăne gân di
m că r aputea să ne ajut
e să socoti
m o
nimica t oat
ă ce ea ce trebui
e neap ăr
at să- l di
strugă,ar i
rați
unea,î n care cr ed
em că găsim at âe
ta t emei
uri, e prea
slabă, î
n î mprej
urareaaceast
a, pent
ru a ne con vingedespre
ceea ce vrem noi . Dimpot
rivă,ea ne t rădează de cele mai
mul t
e ori,î n loc să ne inspi
re di
sprețf aț
ă de moa rt
e,șine
ajută să de scoperim ceea ce ar e ea maicumpl i
t ș i mai
cutremurător. Tot cepoa t
e f ace ațri
unea pen t
ru noie să ne
povăuțiască să ne ab atem och i
i de l a ea pen tru a- i op ri pe
157
alte lucruri. Cat on șiBrut us și-au al es urnel e cel.eb re
Acum cât vatimp,unl acheu s-amul ț
umi tsăj oacebăt utape
158
eșaod
f ul pe car e u rma săfie r taspe . r
oAat
ă
stf
el, cu t oate
cămot ivel
e su nt di f
erit
e,el e produc acel eașief ecte.Așaî ncâ t
e adev ărat ăc, or i
cât de mare ar fidi stanț a între oa men ii de
seamă șioa men i
i de â rnd, au f ost văzuț i de mi i de o ri, șiuni i
șial ți
i, primindu- șimoart ea cu aceea șiex presi
e a ch ipul ui;
dar ast a s-a întâmpl at mer eu cu deoseb ireacă, în di sp rețul
afișat de oa men i
i mari f ață de moa rte,dragost eade gl or ieî i
face să n- o vadă, în timp ce l a oa meni i de rândnumai
urmar ea i gnoranței orl î i împiedică să- și dea se ama de
amploar ea rău lui o lr și e l lasă mi ntea sl obodă să se
gândea scă l
a al tceva.

1
57
P
robab
il Caton din Uti
ca, part
izan all ui Pompei. După v i
ctor
ia uli Cez
a,relși -
a
pus cap ăt l zi
elor
, ămr ân
ân d ca o î ntruchipare a st oi
cismul
ui i ș a spiri
tului
rep ubli
can. Brut
us,ucigașullui Ceza.r
15
8
Î
ntâmplareaace as
ta,pe car e o afl ae s de l a JacquesEspr it
,l -a impres
ionat
put erni
c p e La Rochefoucauld. Î
ntr-
o scr i
soare cătr
e doam na de Sab l
é,di n 17
au gust 1662, cri
e,sref
eri
ndu-se la Jacq
uesEspr i
t: „Îmi vorbește de asemen ea
des pre unl ach
eucar e aj ucatbătuta p
e eșaf odul pe care avea să fie rt
as ep o rată:
i
at ă,par emi
--se,pân ă unde mer i
ta să ajungă filozofia unui l ach
eu ; cr
edcă r i
o
ce
hazî n sit
uația caee
a vi se arpe dea- d
rep tul suspect
.
..
“.

141
 MAXIME S
UPRIMATE 159

1
59
Urmăm ordi
neaed iț
ieiGarn i
er Frèr
es, 196,
7î ngri
ji
tă d
e acq
J ues ruTch
e.tEle ua
o numărătoare eci
sp
ală,i arnîi ndi
cele naal
it
ic ef
rerir
ease av ace
f pr in numărul de
ordine al maxi
mei, precedatde n i
iț
ial
ele MS ( Maxime uspr
imate)Gruparea or
la
fost ăcu
ftă de J . Truchet n „îfuncți
e de dat a supri
mării
“, eea
c ce î ngă
duie
urmăr i
rea „evol
uț
iei deiilor și a ar t
ei au t
orului“. iD
n cele 74 de maxi me
suprimate,60auf ost supri
mate după pr i
ma ed iț
ie,una si
ngură după a doua,13
după a at pr
a.

142
 I.MAXIME SUPRIMATEDUPĂ P
SUPR RIMA
PR
EDIȚIE

1
Amorul -propri
u este iubi
rea de sine160, și a t ut
uror
lucruril
or p entrusine; elface oameniii dol
atride e iînși
șiși i-
ar f ace t irani afț
ă de al ț
ii, dacă î mprej
urări
le l e-
ar da
mijl
oa cel
e t rebui
toare; amor ul-
prop
riu nu săl ășl
uieș
te
nici
od atăî n afară de si
ne,șinu se p o
reșt
e asupra unor in
fițe

st
r
Niăi
mince n…
u-ica
mai alb
ni
ănel
e
valni
cpe ca
flod
ri,n
orica
ț să
el
e lsco
ui,nai
t
ăc
mi cemaî
iiesten
ascu fo
sl
osit
or
ca .
pl
anurile u li
, ni mi c mai istețdec ât purtări
le uli
; ml ădieril
el ui
nu pot i îî nfăț i
șate, ratnsform ări
le lui întrec transform ăril
e
161
metamor foz
eorl ș ir afinamen t
ele lui rafinamen tel
e ch imiei.
Nu-i poț i cercet a ad âncimea ni ci st răpunge negu ril
e
abi
su ri
lor l ui. Acol o es te l a ad ăpost de oc hii cei m ai
păt
runzăt ori; acol o f acemi i d e ocol uri șide î nt
oa rceri

1
60
,,
Ce es t
e dec i acest am or-
pr opr
iu? Ego i
smul, dac ă vrem , dar u nî n sens ul
vul gar alcuvâ ntului. La Rochef oucauld îl defineș
i
u t
e
bi
rea «de si
ne șia t uturor
l
ucru ri
lor enp
trusi ».
neAcea st
a nu vr ea ăsspună că omul nu poat e uibicee a ce
iubește în r apot
r u c sine.Conv inger
eaace as
ta nu es te r
od ul ob
serva ț
iei
; mai
deg rabă est
e vo rba de un pos tulat
; ba,maiexact , es t
e vorba de rezu lt
atul unei
intuiț
iilogice;fie că u rol
l am orului-
propri
u se ved e sau nu se vede d i
n af ară,fie că
este sau nu percep ut dini nt
erior,t r
ebuie ori
cum pr ocl
am at
. Amorul-
propr i
u este
primul impul s al acțiuni
lor moen ești
”.( J
. Truche,t , LXI
Introduction .
).
161
Cf
.Metamorf
ozeel
l ui Ovidiu, Proteuși t eor
ia m et
em psihozei
.

143
i
mper cepti
bile. co
Al
o este adesea i
nvi
zibi
l chiar f aț
ă de el
î
nsu și
; aco l
o conce
pe,aco l
o nutreșt
e șicrește,f ăr
ă sășt i
e,un
mare număr de mpș
uri și de si at
ii
i;
f
ăuî
reșt
e unele at ât de
monst ruoase încât
, du pă ce l e-
a adu s la l umi nă, l e
tăgăduieșt
e saunu se poat e hotărî să le recunoască. Din
noaptea acea st
a ca
re îlî nvă
lui
e senascco nvingeril
e ridi
cole
pe car e l e are desp re elî 1
n62
su
;șide aco lo pri vim greșe li
le,
163
nești
ințele, gro solăniil
e ș i năt ângiilel ui î n l egăt ură cu si ne;
de acol o provi ne f apt ul șcă
i soco
î t eșt e simț ămi ntele moa rte,
când el e n u su nt dec âtad or mite,șică
încî
hi pui e cănu mai
dorește să al ergede î ndată ceseod ihneșt e,șicr ed e că și -a
pier
dut t oat e gusturile pe ca re l e-a sa tisfăcu t pe dep l
in. Dar
bezna ast a groasă, care î l ascunde de si ne î nsuși , nu-l
împiedică să vad ă per fect ce est e în af ara l ui;î n pri vi
nța
aceasta, e ai doma cu och i
i noșt ri, ca r
e descop er
ă t otul, și
sunt or bi numai pen tru eiî nșiși.Î ntr
-adevă r,î n cel e mai de
seamă i nt er eseal el ui , șiî n t r
eb urilel ui cel e mai î nsem nate,
în care ă tria dorințelor l ui îi ch ea mă î nt reagaat en ț
ie,amoru l-
propriu vede,si mt e, î nțel ege, i magi neaz ă, băn ui eșt
e,
pătrunde, hg i
ceșet t otul ; a sftel ncâ ît e șiti spiti
t s ă crezi că
fiecare p asi une al ui are u n f elde magi e ca racteri
stică. Ni mic
nu est e at ât de i ntim șiat ât de put ern ic casi mpat iil
el ui, pe
care î ncear că în zadar să l e rupă l a ve der ea nen orociril
or
nespus de mar i car eî l amen ință.Cu t oat e aces tea, amor ul-
propriu f aceuneo r,iî n scu rtă vr eme ș if ăr ă ni ciun ef ort, ceea
ce - n
a put ut face cu toate cel e d e ca re est e n î stare n î cu rsul
maimul toran i
; de u nde s- ar u pteacon ch ide,î n ch ip des tul
de ver osimi l, că dori nț el
e l ui su nt apri nsede elî nsu și, mai
degrabă decâte d frumuse țea șide mer itul lucr uril
orl ui; că
1
62
n
Îînț
elesu
l că
-
șiatri
bui
e ca
li
tăț
i pe a cre unl
e r
ae.
. su
1
63
Apreci
eri
le n
ăst
ruși
n
ce esp
dr
e el în și

144
gu stul lui este prețul care le dă va l
oarea șif ardul care le
î
nf rumuse ț
ează; ă c aleargă după elî nsu șiși
și urî
meaz ă
placu l când urmăr eșt
e ulcruri
le care iîsu nt pe pl
ac.Amoru l-
prop riu întruneșt
e t oat
e con t
rari
ile: oru
p ncitor și su pus,
si
ncerșipref ăcut
, m il
osti
v șicr ud, sfi os șicu t
ezător
. A re
diferit
e încli
nări, după t emperamen t
ele dif
eri
te care îl mână
șiî l pun î n sluj ba unui ț el
, acia gl ori ,ț
ei ai
e
ci
i,aacibogăa
pl ăcer i
i; a moru l-prop uș
ri iî schi mbă î nclinarea o dat ă cu
vârst a,cu si tuația șicu experi ențele noast re;dar î iest e
indi f
erent d acă ar e mai mul te î nclinăr i sau numai una,
164
pen t
ru căse mp îart eî n maimul te șise r st
ânge n,î
tr-una
câ nd e n evoi e,șidupă cu m î i place.
Amorul -
propri u est e nestatornic,și ,pel ângă schi mbări l
e
ca re p rovin di n ca uze r st
ăine,ex ist
ăoi nfinitate de ca uze ca re
pur ceddi n el , di n prop riul l ui t ezau r; s eet nest atorn ic î n
nes t
at ornicie, î n ușu rătate, î n i ubi re, î n nou tat e, î n
pl ict
isea lă șiî n dezgu st
; est e ca pricios șiî l vedem uneo ri
munci nd cu t otzor ul șicu ef orturi de necr ez
ut casăob țină
lucr uri ca re nu- if olosescl a ni mi c,ba ch iar i îdăunea ză, dar
pe ca rel e urmăr eșt
e pen tru căl e vr ea. Amor ul-
prop riu es te
165
bi zar șiî și pune adesea toa tă si l
ința î n t reburil
e cel e mai
frivole; ș iîgă sește o dep l
ină pl ăcereî n cel e mai i nsi ș
piide șiî
pune o tat
ă mân dri a în ce le maivr ed nice e d d i
spreț. Amor ul-
propri u ne î nso ț
ește î n t oate si tuațiile vi eții șiî n t oat e
ca tegori i
le so caile; t răieșt
e pest e t ot și ră ti
ește di n ori ce ;
trăi ește di n ni mi c;se î mpacă deop otrivă cu l ucrurile șicu
lipsal or; t recech i
ar n ît abăra cel or ca re l uptă împot ri
val ui;
își î nsu șește pl anuri le lor, și ,f apt vr ednic de admi r ați
e, se
urășt e și , ellaolaltă cu ei , unel tește propri a l ui p ieire,
1
64
ș
Îico
ncen
t
rea
ză o
frț
el
e.
1
65
P
li
n de an
ftez
i
e.

145
trudește chiar el la ni mi
cirea l
ui.În sf ârșit
, nu sepreo cu pă
decâ t săexi ste și
, numai di n dori
nț
a de a exi st
a, ț
ine într-
ad evăr ăs fie prop ri
ul lui dușman. Nu t rebuie așad
ar ă s ne
mi răm dacăse nsoțî ește cucea am i aspră au st
eri
tat
e și dacă
i
nt ră cu at âat îndrăzneal
ă î n cârdăși
e cu ea, a c să se
distrugă, pentru că, î
n răstimpul î
n ca re se ă d
râmă într
-un
loc,serestabi l
eșteî n alt
ul; când crezi căr enunță la plăcerea
lui
, amorul-
prop ri
u nu f ace t al
cevaecât d s- o suspende sau s-
o sch i
mbe,șich i
ar șiat uncicâ nd e n îvi
ns și când crezicăai
scăpat de el,î lr eg
ăseșt
i bi ru
indu-șipropri a lui înfrânge
re.
Iat
ă portr
etul amoru l
ui-
propriu, a căru i vi
ață -î ntreagă- nu
e decât omar e și îndelungat
ă zbu ci
umar e; marea est e o
imagine g
răitoare al ui șiamorul -propriu gă seșt
e,î n fluxu l și
refluxul val
urilor sa l
e necon teni
te, oexp resi
e aut ent
ică a
succesi
uni
it urbulente a gâ nduril
or lui. Și a veșn icel
or l
ui
f
rământ
ări
.

2
Toat
e pasiunile nu suntalt
ceva decâtgradel
e di
feri
te al
e
căl
durii și răcel
ii sângel
ui.

3
Mode
raț
ia de arce dămdov
adăcândne merge bi
ne nu e
decâteamta de ruși
neacar
e rez
ul
tă di
n excesu
l avu
ț
iei
, sau
fri
cade api er
de ce avem
.

4
Mod
erai
ț
a est
e ca sobr
i
etat
ea:t
are am vr
ea să mân
căm

146
 166
maimul
t, da
r ne t
emem să n
u ne f
acă rău
.

5
Ori
ci
ne găseșe
t mot
iv săcri
ti
cel
a al
ți ț
i cee
a
i
i ce
găse
a
sl
c
de cri
t
icat l
a el
.

6
Urându- i
-separ că de artifici
i șide f el
uri
tel
e metamorf
oze,
după ce a j ucat nsi
gur
- si
ngurelt oate person
aj
ele comediei
167
umane , orgol i
ul se arată ch
cu
ipulsăufir esc șisedă î n
vi
leag din mândri e;ast
felîncât,la dreptvorbi
nd,mândria
este strălucireașiproclamareaor goli
ului
.

7
Fireanoast
ră, ca
re n
e dă voca
ț
ie pent
ru l
ucru
ri mi
ci, est
e
op
usă celeide care est
e nev
oei pen
tru vocaț
i
a l ucr
uril
or
168
mar
i.

8
E un felde eri
f ci
re să
-
ți dai sea
ma până l
a ce u
pnctt
reb
uie
să fii nef
eri
ci
t.

1
66
Din corespon
denț
a lui La Rochef
oucaul
d cu doamna de Sa
bélr ei
ese că
amândoi mâncau culăco
mie,dar au
er,îngr
ij
oraț
i de st
area ăt
săn
ăț
i
ilor.
1
67
L
a Rocheofucau
l
d găsi
se,î
naint
ealui Bal
zac,acea
st
ă x
epresi
e eri
fcit
ă.
1
68
C
f.reflecți
a XVI,R
defl
inecț
i
i di
vers
e.

147
 9
Nu su
ntem ni
ciod
ată at
ât de nef
er
ici
ț
i câ
t ni separe,ni
ci
at
ât de eri
f ci
ț
i câ
t spera
sem.

10
Ne con
sol
ăm adese
a căsunt
em nefer
i
ciț
i pri
ntr
-o anumi
tă
pl
ăcer
e p
e ca
re o mț
siim săpărem nef
eri
ci
ți
.

11
Art
rebuisă put
em r
ăspundedesoart
anoast
ră,pent
ru a
putea ăspu
r nde deee ca ceomvface.

12
Cum putem să răs
pundem ceea ce vom voiî
n vi
it
or, cân
d
noinu șt
im preci
s ce v
rem î
n momen tul de aț
fă?

13

I
su
flubu
eti
rea
l f
ațest
ăedef
ațău
r
t pd
ue
lpsu
eflet
ul
e cel
ca
r lîu
îisu
n ca
flr
eeșt
ețiubeșt
e. e ceea
ceest
e

14

148
 Justi
ța169 nu es
i t
e decâto e tamă cumpl
ită de a un ni selua
ceea cene aparț i
ne;de ai ciprovin consi
deraț
ia șirespect
ul
pentru toate inter
esel
e aproapel
ui, șiscrupul
oasa sârgu
inț
ă
de a nu- i prici
nui ni
ciun prejudici
u; t
eama aceasta reț
ine
omul î n limitel
e bunuril
or pe ca re i le-
a dat obârși
a, sau
î
mpr ej
urăril
e p ri
el
nice,șifără eaar d a neconteni
tiama peste
al
ți
i.

15
Justi
ți
a,pent
ru j
udecători
imoderaț
i,nu est
eal
tcevadecât
dragosea
t lor de nîăl
țare.

16
Î
nfier
ăm nedr
ept
at
ea,nu di
n dușmăn
ia pe car
e o av
em f
ață
de ea
, cipen
trudaunel
e p
e car
e nil
e p rci
inui
eșt
e.

17
Pri
ma l ică
rri
e de bucuri
e pe ca r
e ne-o pri
l
ejui
eșt
ef eri
ci
rea
pri
eteni
lor noștrinu provi
ne nicidi n bunătat
eafirii noastre,
nicidin prieteni
a pe care le-
o purt ăm, cieste o răbuf
nire a
amorului-
propri
u care ne măgu l
ește cusperanța că vom fi și
noi feri
ci
ți,la rândul nost
ru, sau că vomt rageșinoi vr eun
f
olos de pe u rma prosp
eri
tăți
il or
.

1
69
D
in cel
e paru
t maxi
me su
ccesi
ve co
nsacr
at
e u
jst
i
ți
eiî
n ed.I (de a
l 88la 91
)
, La
Roch
efou
caul
d a supr
imatt
reiși nu a l
ăsa-
t
o dec
âtpe a pat
r
a - maxima 78din
ed
iț
ia defi
nit
ivă.

149
 18
Î
n nenor
oci
rea cel
or mai buni pri
eten
i ai oșt
nri
, găsi
m
t
otdeau
na cev
a ca
re n
u ne d
ispl
ace.

19
Orbi
rea oam en
i
lor es
t
e urmar ea cea maipri
mejdi
oasă a
orgo
li
ului l
or - ea serveșt
e să -
l hrănea
scășisă -
l crea
scă, și
ne sm ul
ge cunoa
șter
ealeacu
ril
orcar e ar put
easăne u șureze
170
mizeri
i
le și săne vi
ndec
e deec
ft .
el
e

20
Nu maieș t
i om cu j udecat
ă,cân
d nu mainăd
ăjdui
eșt
i să
găseșt
i și l
a alț
ii așa ceva
.

21
Fil
ozofi
i
, și Senecamai al
es, - an
u înl
ătur
at ăfrădel
egi
l
e
pri
n normel
e lor - ein-
au f ăcu
t d ecât săle f
oloseascăl
a
cl
ădireaorgo
l
iul
ui.

22
Ceimai î
nțel
ep
ți sunt înț
elep
ț
iîn lucru
rifără î
nsemnătat
e,
dar nu su
nt mai ni
ciodat
ăî n t
reb
uri
le o
lr cel
e mai seri
oase.

1
70
E
xpresi
il
eorbirea
șimi
zeri
i
l, sp
e une .
JTruch
e,tdăd
eau
acest
eimax
i
me o
tnal
i
tat
e
r
eli
gioasă est
dul de rară ni
Max .î
me

150
 23
Nebunia cea mai i
ngeni
oas
ă est
e f
ăcut
ă di
n cea mai
i
ngenioasă nț
îel
ep
ci
une.

24
Cumpătar
ea înseamnă dr ag
ost
ea de sănăt
at
e, sau
neput
inț
a de a mânca mul
t.

25
Ca fiec
are pom, fiec
are aten ș
l t alom
uil
ua
ire
îînsuși
ril
e și
roadel
e u
li ca
re i
îsu nt propri
i.

26
Nici
odată n
u ui
tăm maibi
ne an
umi
te u
lcr
uri dec
âtcân
d ni
s-
a urât sătotvorb
im de el
e.

27

Modest
decâtoia
d,i
orca
nțrede
ă pare că
aobț
i ref
ne u
ază
udel
l aum
d
ael
ie,n
rafiu
natest
e.e în rea
l
itat
e

28
Nu î
nfier
ăm vi
ci
ul șinu l
ăudăm vi
rt
uteadecât
di
n i
nter
es.

151
 29
Amorul-
propriu nu-
llasă pecelcarenemăgul
eșt
esă fie
vreodat
ăcelcarenemăgul eșt
ecelmaimult
.

30
Nu facemdeosebire di
ntre feluri
le de mânie,deși exi
stă
una ușoa ră și apr oapenevi novată, car
e pr ovi
ne din
î
nflăcărar
ea firi
i noast
re,șial ta, foart
e nel
egi
uit
ă, care est
e,
l
a drept vorb
i
nd, f
uria or
goli
ului.

31
Sufletel
e mar i nu su
nt ce
le car
e au maipuține p
asi
uni și
mai mult
e virt
uți decâ
t su
flet
el
e de â
rnd, cidoar acel
eacare
auplanuri maimar i
.

32
Săl
băti
cia fireasc
ă f
acemai u
pți
ni oam
en
i c
ruzi dec
ât
amor
ul
-propri
u.

33
Putem spune despre o
tat
e virt
uți
le n oast
re ceea
ce aspus
un poet i
tali
an despre cu
mi nț
enia f
emei l
or - căad
eseanu e
171
al
tcevadecât isc
usi
nța de apăreaci nst i
te.
1
71
Aluzi
e a
l an pasaj
Pdi
n
ast
or i
doa
F ll
ui Guari
ni (
act
ul I
II, scen
a 5. ed
. 1663)
„ch
’
all
ro lafin l
’hon
est
at
e

152
 34
172
Cee
a ce n umește u
lmea virtuten
u este de o
biceidecâ
to
năl
ucă nîfiri
pată de pasi
uni
le n oast
re,cărei
aîi dăm un nume
onorab
il, casăput em face ep
ned epsi
ț
it otce emvr.

35
Nu ne mărt
uri
sim ni
ciod
ată def
ect
el
e d
ecâ
t di
n va
nit
ate.

36
Nu găsi
m înt
r-un om ni
cibi
nel
e ni
cirăul î
n cel
mai î
nal
t
grad.

37
Ceicar e nu su
nt î
n star
e să săvâr
șe
ască
mari
făr
ădel
egi
nu-i bănui
escucușurinț
ă ni
cipe al
ți
i.

38

vi
iP
domp
ecâaci
t nî
nmor
sti
riimân
mo t
rț
iări
l
orl
or ser
. veș
t
e maimul
t van
i
tăț
i
i ce
l
or

39
nonè,chen’ art
ue idpare
re o hn
ets
a
(„Căci
,în sf
ârș
it
, cu
minț
en i
a nu este al
tcev
a decâ
t o ar
tă de apărea
ci
nst
i
tă“.
)
.
17
2
Man
uscr
i
sel
e,maicategori
ce,spun v
di
oar
rt
ut
ea.

153
 Oricâ
t
ă nesiguranță șiori câ
tă di
versi
t
ate separe căex i
stă
pe lume,ob se
rvămt otușio anumi t
ă înl
ănț
uire tai
ni
că șio
ordi
ne stat
orni
cită di ntru încep
uturi de cătr
e Pr ovi
denț
ă,
ceea cefaceca fiecar e l
ucru să meargă l
a l ocu
llui șisă-și
173
urmeze cal
eahăr ăzi
tă.

40
Cutez
anța trebuie să su sți
nă cu raj
ul în conjuraț
ii
, c
ât
ă
vremedoarvi
teji
aî idăt oat
ă dârzeni
a decarearenevoi
eîn
174
primej
di
il
e război
ului .

41
Ceioa re a r vreasădefi neascăvi ct
ori
a pri
n ob ârșia eiar fi
i
sp i
ti
ți
, capoeț i
i, s-
o numea scăodrasl a ceru
lui, deoarece nu-i
găsmi origi
neape p ământ .Î n realit
ate ea est
e e ra
li
za t
ă printr
-
un și r nesfârși
t d e acț iuni ca re,î n loc s-o aibă dr ep
t e ț,
l
serves
c numai i nt
ereseel par t
icu l
are ale ce l
or car e l e
săvârșesc
, î ntrucâtt oți ce i car e alcăt
uiesc o ar mată,
î
ndrep t
ându-sesp re propria lor gl ori
e șiînălțare,procu ră un
bi
neat âtdemareșidei nteresgeneral.

42
Nu poț
i fi si
gur d
e cu
raj
ul t
ău, dacăn-
ai f
ostni
ciodat
ă î
n

1
73
Maxi
ma aceast
a,care nu se reg
ăseș
teîn ed i
ți
aI , est
e,cu m r emar
că .JTruche,
t
„si
ngur
a car
e m
enți
onează rovP
i
den
ța“.
1
74
Maxi
ma aceas
t
a n e d
uce ucgândul l
a eg
lăutri
le au
torului cuFronda.Se arpe că
a supr
imat
-
o pen
tru a nu t
ăia cal
eafiul ui săucătr
e curtealui Ludovi
c alXIV-l
ea.

154
pri
mej
di
e.

43
I
mi t
ați
a e tot
dea
una neferi
cit
ă, air tot ce est
e falsi
fica
t
di
splace nîacel
eașil
ucru
ri ca
re nîcâ
ntă câ
nd sunt nat
urale.

44
E tare gr
eusădeoseb eșt
i bunătateagen
er
al
ă, șirăsp
ândi
tă
asupra t
uturor
, de mar
eaiscusi
nță.

45
Pentru a put
ea fi î
ntot
deauna bun, treb
uie ca cei
lal
ți să
cr
eadă cănu potfi nici
odat
ă răi f
ață de n
oi,fără ri
scul de afi
pedepsiți.

46
Con
vinger
eacă l
pcemes
ă t
e a
dese
a un mi
jl
oc ăr
f
ă gr
eș e
d a
displăcea.

47
Încreder
ea pe car
e o av
em î
n noio de t
ermi
nă î
n mar
e
măsură pe aceeae pcar
e o avem
î
n cei
lal
ți
.

48

155
 Exi
stăo p rimeni
re gen
er
ală ca
re sc
hi
mbă g
ust
ul oa
men
i
lor
,
ca și sorț
i
il umii
.

49
Adevărul este temeli
a și rați
unea desăvârșiri
i și a
f
rumuse ți
i; ori de cenat ură ar fiel, un l ucru n-ar up
tea fi
f
rumos, șidesă vâ
rșit
, dacănu este cu adevă rat t
otcet rebui
e
săfie și dacănu are ott ce reb
tui
e să ai
bă.

50
Exi
st
ă unel
e u
lcr
uri frumoase car
e au mai mul
tă st
răl
ucire
când rămân impe
rfect
e de cât at
unci când sunt pr ea

desăvârșite.

51
Mări
nimia est
e o nob i
lă st
răduinț
ă a orgoli
ului pri
n care
aces
ta face mu
o l stăpân pe elî nsuși
, pen
tru a-lfacestăpân
175
pest
e otat
e ulcru
ri
l e.

52
Luxu
l și r afinamentul e xagerat î
n unel e state sunt
prev
est
i
toru
l si
gur a l decăderi
ilor,înt
rucât t
oți cet
ăț
eni
i, fii
nd
l
egaț
i d e propri
il
e l or inter
ese, se depărteazăde bi nele
obștesc.
1
75
Maxi
ma amint
eșt
e cel
eb
rul ver
s di
ntr
-o pi
esăal ui CC
or
inei
nnal
le,
a
(ct
ul V,
scen
a 3)
:Eu
„sunt st
ăpân
pe in
me a
cișpe nui
ver
s
”..

156
 53
Nimic nu dovedeșt
e maibine că fil
ozofiinu sunt aș
a de
convi
nși pe câtspu n că moart
ea nu est
e un rău, cum o
dovedeș
te s
trăd
an i
al orde a-
șilăsaun nume nemuri
tordupă
moarte.

54
Dintre t oate pas i
unile, cea car e ne est e cea mai
necu noscu tă este enlea; că est e ceaai mînflăcărat
ă șicea ai m
rea di nt r
e t oat
e,deș i nu ne dăm se ama de vi ol
ența ei,i ar
pagu bel e pe car e l e pri ci
nui eș te su nt bine ascunse; dacă î i
vom drămuicu l uare ami nte put erea,vom vedea că pune
stăpâni re,în t oate î mprej urăril e,pe păreri le,pe interesel
e și
176
pe pl ăcer i
le noa stre;ea est e remor acar
e ar e puter
ea sa
op rească cel
e maimari nave, este oacal mi e maipri mejdi
oasă
în ce le maii mpor tante t reburi dec ât ânstci
le ascunse su b
apă șidecâ t cel e mai mari f urt uni - i t
hna lenii est
e o vr ajă
tăinuită a su fletului, ca re î nt rerupe deod ată urmăriri
le cele
mai î ndârji
te șihot ărâril
e cel e mai apri ge.Ca să dăm, î n
sfârșit
,i magineaceamai pot rivită pen tru pasiunea acea st
a,
trebu i
e să spu nem că l enea est e ca o be ati
tudine a
177
suflt
penet
ul
ru uel
i, l
oc
are
culîl
t
utco
n
ur
orso
l
ea
buz
nuăd
rie
l
or.t
oat
e pi
erd
eri
le șica
reț
ine,

55
1
76
Echen
ei
s e
r ,
a un peș
mor ti
șor car
e,graț
i
e uneiventuze,se poat
e fixape car
cas
a
vapoar
eol
r.O vech
e eg
lendă p
sunea că fiaravut puter
ea ăsel opr
eas
că.
1
77
J
. R.Char
bonnelsemnal
eazătr
ezi
rea n„
ot
eiroman t
ice”.

157
 E mai ușor
să-ții
eio drăgu
ță, cân
d nu ai
, decât
săscap
i
de ea,câ
nd o ai
.

56
Major i
tat
ea f emeilor se dăr ui
esc mai deg rabă di
n
sl
ăb i
ciune dec ât din pasi une;așase f acecă, edob ice
i
,
bărbațiiîndrăznețireușesc maibi
ne decâtcei
lal
ți
,deșinu
sunt mai vr ednicide u ibi
re.

57
Anui
ubidel
ocî
ndragost
eest
eunmi
jl
ocgarant
atcasăfii
i
ubit
.

58
Si
ncerti
atea pe car
e o cer nîdrăgost
iț
ii șiîndrăgost
it
ele ca
sășt i
e șieișiel e câ
nd vorncetîa de a semai i ubi, o cer un
at
ât fiindcățin săfie î nșt
i
ințaț
i când nu vor am ifi i ubi
ți
, cât
pent
ru a fi î ncred
ințaț
i că sunt iubi
ți când nu l i sesp une
co
ntrariul
.

59
Cea mai pot
ri
vit
ă comparare a dragost
eisepoat
e f ace cu
178
f
ebra ; nu avem put
ere niciasupra unei
a ni
ciasupra al
tei
a,

1
78
Est
e vor
ba de f
riguri
leint
ermi
ten
t
e care bân
t
uiauîn vr
emeaaceea
și despre
car
e vorbeș
t
e La Rochef ou
cau
ld în scr
isor
i
le l
ui. n
Î maxima 271,ee a
ac
iș
comparaț
i
e,făcu
t
ă cut i
nereț
ea
.

158
at
ât î
n cepri
veș
t
e vi
goarea
, câ
t șidurat
a ei
.

60
Ceamaimare scu
i si
nță a celor ami puț
in cap
abi
li es
t
e să
se su
pună buneică
l
ăuzi
ri a al
tcui
va.

159
II.
MAXIMĂ S
UPRIMATĂD
DUPĂĂ EDI
UP ȚI
A
EDI
A DOUA

61
Când nu ne găs i
m t
ihna î
n noiî
nși
ne, e de pr
i
sos s-
o
179
cău
t
ăm în al
tă parte.

1
79
J. Tr
uchet ocot
s eș
te că maxi
ma aceas
t
a a f
ost uspr
imată în 1671
di
n cau
za
accen
t
ului eipascal
i
a(
n.
Cuget el
ări
l ui Pascal
fuseser
ă publ
icat
eî n 1670
.)
.

160
 III.MAXIME SUPR IMATE U
DPĂ
EDIȚIA A PATRA

62
Cum nu suntem nici
od
ată l
iber
i să ui
bim, sausă nî
cet
ăm
a mai uibi, uibi
t
ul n u se poa t
e pl âng
e cu temei de
nest
at
orn
ici
a iubi
tei
, ni
cieade n ese
roi
zit
atealui
.

63
Când dragos
teadev
ine pent
ru noio pov
ară,ne par
e bi
ne
că ființa iubi
tă ne înșal
ă, ac să nu maifim ob l
igaț
i l
a
fidel
it
ate.

64
Cum să av
em pret
enț
ia ca alt
ul să ne păst
rez
e se
cert
ul
dacă oi
nînși
ne n
u-l put
em păst
ra?

65
Nu ex
ist
ă oamen i ca
re să
-
i zor
ea
scăatât
a pe al
ți
i cal
eneși
i
câ
nd și
-
au sati
sfăcutlenevi
a - casăpară sâ
rgu
inci
oși
.

161
 66
E o dov
adă de puț
ină pri
etenie dacănu-
ți daiseama de
răci
rease
nti
ment
elor p
ret
ien
il
or ă t
i.

67
Regi
i, proc
edeaz
ă cu oam eni
i ca și cu moneda pe care o
bat;l
edau val
oareapecar
eovorei ,șil
umeaestesi
li
tăsă- i
180
accept
e după cursu
llor, nu după adevăr
at
al orval oa
re.

68
Exi
stă f
ărădel
egi
care aj
ung f
ără vi
nă, ba ch
i
ar g
l
ori
oase,
prin străl
uci
rea,numărul șimări mea lor eoseb
d i tă. Așa se
facecăf urt
uri
l
e din avu
tul publ
ic sunt act
e de destoini
cie,i
ar
181
acapararea ep n
edrepta unorprovinci
i se hc
eamă cu ceri
re.

69
Mai ușor npu
em hot
are e
rcu
noșt
inț
ei, decât
sp
eranț
elor și
dori
nț
elor n
oast
re.

1
80
În Eve
nimentel
e acest
ui sec La Roch
ol
, efoucau
ld folose
șt
e ac eeași mag
i i ne,
atri
buind însă soart
eidr ept
ul de adi spune de o ameni după plac, î
nălț
ân du-i sau
coborându-i.
18
1
„Ede mi r
are - scri
eJ . Truchet- că maxi ma aceast
aaf ost menținută pân ăl a
ed i
ți
a a pat r
a 16(75)
,î n ci
uda r i
scul
ui de - al su
păraepL udovic al XIV-lea. Poat
e că
suprimareaei af ost deer
tminată de pr oces
ul uli Bri
nvill
ier
s ( 16
76), ale căr ui
crime,știut
e d e otat
ăl umea, ar fi f
ăcut șimaisu bver
si
vă ap r
opiereadint re cucer
iri
șimari le neleg
iuiri
.
“.

162
 70
Nu ne par e t
otdeau
na rău de pier
der
ea pri
eten
i
lor oșt
n ri
di
n preț
uire pentrumerit
elel
or, cide dragu
l nevo
il
or n
oast
re
șia păr
er i
i bune pe ca
re oaveau desp
re noi
.

71
Ne p
l
ace să
-i gh
i
cim pe a
l
ții
; dar nu ne p
l
ace să
fim gh
i
ciț
i.

72
E o boal
ă plict
i
sit
oare să
-
ți păst
r
ezi
sănăt
atea pri
nt
r-un
182
regi
m pr
easever.

73
Tot
deaunanetemem sădăm cu ochi
idefii
nțai
ubi
tă,când
am coc
hetatde curân
d cual t
cineva.

74

t
ărT
irebsă
a ui
elsă n
e mert
ă c
uon
r
iso
sil
ăm de greșel
m. il
e noast
re,când avem

1
82
.
J Tru
chetne i
nformeazăcă la Rochef
oucaul
d scrises
e maxi
ma ac
east
a ca o
s-
nec
ăeas
j că pe doamna de Sabl
é,exagerată în grij
a eipen t
ru săn
ăat
te.După
moar
tea ar
mchi
zei(i
anuar
ie 1670
)
,La R ochef
oucau
ld a supri
mat
-o.

163
 MAXIME POSTUME 183

1
83
Edi
ți
a defi nit
ivă (
1678), și mănunchiul cupri
ns su
bt i
t
Mal
uxl
i de
mesupri
mate
for
meazăl ec
co
ț
ia complet
ă a axim melor publ
icat
e de L
a R ocheofucau
ld. Subtitl
ul
Maxime posume cupr
t indem cel el
alt
e max ime ale lui La Roc hefoucaul
d,
nepubl
icat
e de el și
,î n gen ee,
r publ i
cat
e d upă moar
t
eal ui. Aces
te m axi
me su nt
numerotat
e ap art
e,caî n ed i
ția Garnier rères
F , 19
6,7îngri
jit
ă șiad not
ată cuat ât
a
competenț
ă deJ acqu
esTru chet
.

164
 I.MAXIME OFERITE DE
MANUSCRISUL LUI LIANCOURT

1
Cum persoa
na cea amif er
i
cit
ă cli
n lume es t
e a cee
a care se
mulțumeșt
e cu puț
in, mări
mil
e șiambi ț
ioși
i sunt în pri
vinț
a
aceast
a ce
i maide pl âns,avân d nevoei de întruni
rea unui
număr enor
m de bunuri, ca să se imt
să f er
ici
ți.

2
Vi
cleni
anuest
edecâtoi
scusi
nțăneî
nsemnat
ă.

3
184
Fil
ozofii nu con damnă bog ăiți
le decât pentru proas
ta
întrebuințare pe car e l e-o dăm ; d epi
nde de noi ă s le
dobândi m șisăne f olosim de el ef ără vreoti
căloși
e și
,î n l
oc
să nut rească șisă sp orească vi
cii
le,așa cu m vr eascu
ri
le
întreți
n șimărescocu fl, putem săl e p unem î
n sl uj
ba t
uturor
virtuți
lor,făcându-
le,chiarprin aceasta,maiplăcut
eșimai
strălucit
oare.

1
84
a
Iăt o maxi
mă în car
e La Roch
eof
ucau
ld, porni
tî mpot
riva s
toi
cien
i
lor
, par
e să
l
e d
eadr ept
ate.„P
oat
e d
e aceean-
a publ
icat
-o“,co nchi
de .JTruch
e.t

165
 4
Năr
uir
ea ap
roapel
ui f
ace pl
ăcer
e și pri
eteni
lor și
dușmani
lor
.

5
Fi
ecare c
red
e c
ă e mai i
stețdec
ât ce
i
lal
ți
.

6
N-
am maiput
ea u
nmăr
atoa
t
e soi
uri
le d
e v
ani
tat
e.

7
Ceea ce nu ne l asă adesea să pr
ețuim cum se cuvine
cu
get
ări
l
e ca re doved
esc fal
sitat
ea vi
rt
uțil
or est
e fapt
ul că
soc
ot
im cu pr ea mult
ă ușu ri
nță că î
n noiel e sunt vi
rtuț
i
adevărate.

Nc
pareăt
em
am em dmu
fi nee r
toat
i
t e,
. ca muri
or
i tor
i
, șir
âvn
i
m l
a t
oat
e, de

9
Dumnezeu a pus atl
ente d
if
eri
te n
î om, cu
m a săd it dif
eri
ți
pomi în nat
ură,așaî ncâtfiecar
e tal
ent
, ca fiec
areș
ipom, î
are î
nsuși
ri
le șiroadel
el ui ca
re î
i sunt
,toat
e,proprii; așase

166
expli
că de ce ăr p
ul cel maibun di n lume n u arput ea rodi
nicicele mai banale mer e,șide cet alen
tul cel mai minunat
nu ar u pt
eada roa del
e pe car
e le dau tal
entel
e cele maide
rând - a șa se mai exp li
că șifaptul că e ridicolsă ț ii să
ti
clui
eșt
i cuge
tări,f ără să ai î
n tine harul se
mi nțeilor, cum
este ri
dico
l să aștep ți ca pe un răzorăscr eascălalele,cu
t
oat
e căn-
ai să
ditî
n elbul 185 l
bi de alel
e.

10
O dovadă convi
ngătoare că omul n- a fost creat aș
a cum
est
e ocon st
i
tuie afpt
ul că, pe măsu ră ce evidne mai chi
bzuit
,
roșeșt
e mai mul tî n sinea lui de năst rușni
cia, de j
osn
ici
a și
186
de co
rupți
a simțămintel
or șiî ncl
i
nări
lor .lui

11
Nu t
reb
uie săne si
mț i
m ji
gni
ți căne a
scu
nd al
ți
i adevă
rul
,
pent
ru căadese
orini
-l ascu
ndem chi
ar oi
n.

12
Ni
mic nu dov
edeș
te maimult câtde e
tmută est
e moartea
ca ost
eneal
a fil
ozofi
l
or en
ptru a ne con
vinge că treb
uie s-
o
di
spreț
ui
m.
1
85
F
ireșt
e,publ i
careaacest
eimax ime - l
ar fi făcu
t un vani
tos Ma
p
exiu
at
o
me
lor
ul
.
Ea aap ăurt t
otuși î
n ediț
ia cl
andes
tină din Olan
da.De e rmarcat
, cum semnal
ează
J.Truchet,cănumeleluiDumnezeunues t
epomenitînmaximel
epublicat
edeLa
Rochefoucauld.
186
.
J Truchetpune su b semnul î
ndoiel
ii au
tent
ici
t
ateaacest
eir edact
ări
, cu
nosc
ut
ă
doardi n ediț
ia olandeză
.

167
 13
Se par
e că di
avou
ll a așe
zatan
ume e
lnea l
a hot
ar
ul mai
187
mul
tor vi
rt
uți.

14
Sf
ârși
t
ul bi
nel
ui est
e un rău; sf
ârși
t
ul răul
ui est
e un bi
ne.

15
Î
nfier
ăm cuușurinț
ă def
ect
el
e al
tora, dar a
rreo
rine f
olosi
m
de el
e p
ent
ru a l
e nîdrep
t
a pe al
e n oast
re.

16
Bucu
rii
le șinecazu
ri
le de car
e avem parte nu ne tulbur
ă
după mărimea or
l
, cidupă gr
adul nost
ru de sen
si
bil
itat
e.

17
eș
Ceicariîap
rec
i
azăpreamul
t nob
l
ețea nu ap
rec
i
azăde
188
obi
cei
î
ndea
j
uns c
eea
cest
ălat
emel
i
a ei
.

18
1
87
Este ovr
ba d e „v
i
rtuț
il
e p așn
ice“.Cf
. Maximel
e 39
3 și16.
1
88
Cf . maxima 72 adoam neide S ab
lé:,,
Ceice un
st dest
ul de pr
oșt
i pen
tru a se
ap
r
ecia numaidupă nobl eț
eal or di
spr
ețui
escntrî
ucât
va ceea cei-
af ăcu
t nobi
li
,
căcinumaivi t
eji
a st
r
ămoșilor l
or l
e-a datnobleț
e sân
gel
ui”.

168
 Lea
cul gel
ozieistă în sigu
ranța temeril
or noastre,pentru
căeadet ermină sf
ârșit
ul vi
eț
ii sau sfârși
t
ul iubi
rii; cru
d leac,
dar e mai pl
ăcut decât î
ndoi
eli
le și bănui
eli
le.

19
E greu de n
îțel
es câte de mar
e a
semăn
areașideos
ebi
rea
ca
re ex
ist
ăîntr
et oț
i oamen
i
i.

20
Ceea ce ne f ace să ne î nverșunăm atât î
mpotri
va
maximelorcare descoper
ă i
nima omului est
eteama de a ne
vedeadaț
iînvi
leagprinel
e.

21
Omul es te atât ed păcătos î
ncât, punân d totce f aceîn
sl
ujba pasiunil
orsa le,geme neconteni
t u sb t i
rania lor- n u
poate suporta nicibrutal
it
atea lor
, nicibru t
alit
atea la care
tr
ebuie sărecu rgăcasăsca pe de jugull or; găseșt
e o jigni
re
nu numai î n vici
il
e lui
, dar chiar și în leacuril
e lor, șinu se
poate împăca ni ci cuvi t
regi
i
le bolil
or, ni ci cuprocesu l
vi
ndecări
i.

22
Ca să pe de
pseas
că omul pent
ru păc at
ul ori
ginar
.
Dumnezeu i
-a î
ngădui
t să-
și acă
f o zei
tat
e di
n amor ul-

169
 189
propri
u casăfie ch
i
nui
t de elî
n t
oat
e acț
i
uni
l.
e vieț
i
ilui

23
Sper
anț
a șiteam
a su nt nedespă
rț
ite,șinu exi
st
ă t
eam
ă
f
ără sp
eranț
ă ni
cisp
eranțăfărătea
mă.

24
Put
erea pe car
e o au asu pra noast
ră per
soanel
e la car
e
ț
inem e aproap
e otd
teauna maimar e d
ecâtput
erea pe c
are o
avem noiînși
ne asu
pra noast
ră.

25
Cee
a cene facesă cr
edemcu at
âat ușu
ri
nță că al
ț
ii au
def
ect
e est
e u
șurinț
a cucar
e cr
edem t
otce ori
dm.

26
Interesul est
e su flet
ul amorului
-propriu așaî ncât
, aidoma
cum t rupul,l i
psit de suflet
, est
e f ără vedere,fără auz,f ără
cunoașt er
e,f ără simțire șifără mi șcare,t ot st
af
elamoru l-
propriu, despărțit
, dacăt r
ebui
e săsp unem așa, de niter
esul
său, nu vede,nu au de, nu simte și nu se maimi șcă;așa se
expli
că e d ce nuom car e cu
trei
eră pământ ul șimăril
e p en
tru
int
eresu ll ui ajunge dintr
-o dată paral i
ti
c pen t
ru interesu
l

1
89
Temar
eli
gioas
ă a maxi
meiexp
l
ică de ceaLRochef
oucau
l
d na-
a publ
icat
-
oîn
ed
i
ți
il
e su
prav
eghea
te de el
.

170
 190
altor a; așa sepl ex
icăbruscasom nol
ență șiacea moaperte
ca re o pri ci
nuim t uturor cel or căror
a l e poves t
im t reburi
le
191
noast r
e; șa a se expl i
că prompt a lor î nvier
e
cân d, î n
pove st
irea noastră, strecurăm ceva ce-i priveșt
e;ast felî ncâ
t
vedem,î n conversați
il
eșiî nt ratati
velenoast
re,căî n același
momentun m oș i
îpierde cu noști
nțașși
irîevi
ne n î fire,după
cu m prop riul său i nteres se p a
ropi
e sause depăr t
eaz ă de
192
el .

1
90
Apat
ia car
e dă ap ar
ență morț
ii.O i mag
ine asemănăot
are es află șiî
ntr
-un t
rat
at
alcontemporan
ului sau,Jacques spEr
it, al
Despre si
tat
ea
f virt
uțil
orom ,
ep
en t
ș
iart
eaa
doua, ca
p. V, i
nti
tul
Moat
des
ti
aoameni
lor
.
19
1
ș
Îirevin pe neșatep
tat
e,de p arcă ars-
rez
ti din somnul morți
i.
19
2
„Trat
areaaceast
a,oar ecum caricat
ural
ă,ne r eami
nteșt
e de max ima 139“
.( J
.
Truch
e.t
).

171
 II.MAXIME OFERITE DE SCRIITORI

27
Nu î
mpăr
ț
im l
aude d
ecâtca să t
rage
m f
oloas
e d
e p
e u
rma
l
or.

28
Pasi
uni
le nu su
nt d
ecât di
ver
se
le t
oan
e al
e amor
ului
-
prop
ri
u.

29
O pl i
cti
seal
ă de moar
t
e ne aj
ut
ă să ne scut
urăm de
pl
ict
iseal
ă.

30
Lăudăm saucr i
ti
cămmaj
orit
ateal ucr
uri
lor en
ptru căe a
l
modă săe lău
l dăm sausă el c
ri
ti
căm.

31
Nici
odat
ă nu e maigreu să vor
bmi f
rumos de
câtcân
d
vorbi
m det
eamadeat
ăcea.

172
 III.MAXIME OFERITE DE EȚ
DI
IA
OLANDEZĂ DD
IN
IN 1664
1664

32
Dac
ă acest
ui l ucru car șt
e se nume
e tăr
ie i
-am smul
ge
ț
dorin
a de con eș
servar ,
iteama de a pi
erde,nu i
-ar m
ai
rămâne mar
el ucru.

33
Famili
arit
atea este o neg l
ij
are a mai t uturor reguli
lor de
pol
iteț
e, e p oare desf râul a int rod
us-
o î n soci
etate, ca să
putem aj unge la ceea ce se cheamă vi ața ușoară.Est e un
rez
ultat al amorului-
prop ri
u care,vr ând săarmon izeze tot
ul
cu slăbici
uneanoa st
ră, ne su strage edla leala supunere pe
care ne-o i mpun bu nele mor avuri și
, tot u mbl
ân d du pă
mijl
oacel
e cu ca re săni l ef acăpl ăcu
te,lef acesădege nereze
în vici
i. Fem ei
le, nî mod firescmai l i
psit
e de t ări
e decât
bărbaț
ii
,aj
ungmaidegrabăsăl enegl
ij
ezeșipi
erd maimul t
pri
n asta autori
tat
easexului - nu semai men ț
ine,respect
ul
ce i se cu
vine scade,șiputem spune cășci
inp
st
iea
erd
eî pri
n
aceast
a mai toat
e drept
uri
le ei
.

34

173
 Zeflem eaua es te o voi oși
e plăcută a spi ri
tul
ui, care
î
nves eeș
lt e con ver
sați
a și ap ropi
e oam en
i
i, dacă es te
binevoi
toare,sau î
iînvrăj
beșt
e,dacă nu-
iașa.Ea este mai
mul t pentru cel ce of ace ecât
d pen tru cel car
e o suportă. E
totdeauna un duelde duh, pe car e-li nspi
ră vanit
atea;de
aceea, cei care n-au duh casăo su sți
nă,cu m șice i pe care
un cu sur cei l s-a rep roșa
tîif acesăroșea scă, sesu pără ca
de o înfrângerejignitoare,pe c are n-ar puteas-oi ert
e.Est eo
otravă care,în st ar
e pură, stingepri et
eni
a șist ârneșt
e ura,
dar care,corectat
ă cu hazu l spiri
tul
ui șicu l i
ngușir
eal audei
,
o dob ândeșt
e sauo păs t
reaz
ă;șise cad e s-o fol
osi
m cu
cu mpăt
are afță de p riet
eni șifață de c eisl
abi.

174
 IV.MAXIME OFERITE DE
SUPLIMENTUL EDI
ȚIEI DIN 1693

35
Mulți oa
men
i vorsă e
fi cu
ce
rni
ci, darni
men
i nu vr
ea să
fie
193
umi
l.

36
Muncatrupul
ui ne zb
iăveș
t
e d
e ch
i
nuri
le d
uhul
ui, șiast
a-
i
f
ace f
eri
ci
ți pe săra
ci
.

37
Adevărat
ele umil
irisunt cel
e care rămân necunoscut
e;
vani
tatealefacepecel
elal
teușordesuportat.

38
Umil
inț
a es
t
e a
l
taru
l pe car
e Dumnez
euvr
easă i
se ad
ucă
j
ertf
e.

1
93
Maxi
mele 35,37 și
38 su
nt r
eflecț
ii desp
re evl
av
i
e,pe car
e L
a R
och
eof
ucau
l
d nu
l
e-a publ
icat
. Cf
.max
ima 3
58.

175
 39
E nev oe
i de puț i
ne lucruri pent
ru a-l ace
f f
eri
cit pe
î
nțel
ept; pe un nebun nimic nu-l poat
e mul
țumi
; de aceea
mai t
oți oameni
i sunt vr
edni
cide plâns.

40
Ne chi
nui
m maipuț
in ca să aj
ungem f
eri
ciț
i dec
ât e
n
chi
nui
m să dămi
mpr
esi
a că s
unt
em.

41
E mul
t maiușo
r săst
inge
m o pri
mă dor
i
nță,decât
săl
e
î
ndep
l
ini
m pe oa
tte cel
e ca
re vi
n după ea
.

42
Î
nțel
ep
ciunea es
t
e pen
tru su
flet cee
a ce es
t
e săn
ăt
ae
ta
pent
ru t
rup.

43
Mări
mil
e p ământul
ui, nep
utân
d da n
icisăn
ăt
ae
ta ru
tpul
ui
ni
citihna minți
i, ne f
ac să pl
ăti
m f
oart
e scu
mp ori
ceservi
ci
u
pe ca
re ni-
l potaduce.

44
Mai î
nai
nte d
e a or
di cut
ări
e u
n l
ucr
u t
reb
uie săflă
am cât

176
e de f
eri
ci
t cel careî
l are
.

45
Un adevărat pri
eten est
e ceamai mare di
ntre o
tat
e a vu
ți
il
e
și
, dintr
e t oat
e, ce a la car
e ne gândi
m mai u pț
in s-o
194
dobâ
ndim.

46
Îndrăgo
sit
ți
i nu vă
d cu
suru
ri
lei
ubi
tel
or d
ecâ
t câ
nd vr
aj
a s-
a des
trămat
.

47
Prudența și iubi
rea nu duc casă bu nă î
mpr
eună; pe
195
măsură ce ui
bi
reacr eș
t
e,pruden
ța scad e.

48
Uneor
i e pl
ăcut pen
tru un so
ț să ai
bă par
te de o so
ț
ie
gel
oasă- aude mer
euvorbi
ndu-
se esp
d re fi
i
nțaiubi
tă.

1
94
Î
nf abula
Ceidoipri et(
eni ,VI
Fabule II
,11),La Fon
t
aine ave
a ăs c
sr
ie i
șel
: '
„Ce vraj
ă-i un pri
et
en ad evăr
atp!“.u
e l
me
195
Cf. La Fontai
ne L (eu-ndr
ăgost
it,I
V, I):
,,
Iubi
re,când ne-nlăn
țui tu
S-a izs cu ori
ce chi
bz ”
ui
nță!
Dar f abula aceast
a, r pi
ec zează J. T
ruchet
, es
t
e an t
eri
oară maxi
mei ui
l La
Rochefoucauld.

177
 49
Ce vredni
căde pl âns est
ef emei
a l
a ca
re î
ntâl
neșt
iiubi
rea
196
și vi
rtut
ea laol
altă!

50
Înț
elep
tul e mai câ
șit
gat câ
nd nu-
șiî
ntnde 1mr
i 97
ej
de
i
lcât
e
câ
nd pri
nde nî el
e.

51
E mai f
olosi
t
or săst
udi
em oa
men
i
i decâ
t că
riț
l
e.

52
Fer
i
cir
ea saunen or
oci
rea se duc de ob
i
cei l
a ce
i mai
î
ndrăgi
ți de u
na sa
u de al
ta.

53
Nu ne n
îvi
novăț
i
m dec
âtca săm fil
ăudaț
i
.

54
1
96
Maxi
ma lui La Rochefoucau
l
d se pot
ri
veșt
e de Pmi
nu
ri
nn
ci
pe
eseide C l J
.
èves.
Truchetded uce că r oman
ul er
aî n l
ucru la dat
a com punerii maxi
mei, adi
că î
n
167,4 cel maitârzi
u.
1
97
J. Truch
et interpret
eaz
ă astf
el di
n or
s'engager, igi
nal, p ot
rivi
t înțel
esu
lui
f
r ecve
nt în sal
oaneel vr
emii
: „aîncep
e să-
ifacicur
te uneidoam ne”.

178
 Nimic nu-
i mai firesc și
ni
cimai amăgi
t
or ecât
d săcr
ei
z că
eșt
ii ubi
t.

55
Mai cudragăi ni
mă ți
nem să-
i ve
dem pe cei
căr
or
ale a
fcem
bi
ne,decâtpeceicarenef
ac.

56
E mai gr
eu să
-ț
i ascunzi sen
t
imen tel
e pe ca
re l
e ai
, decât
198
săt
e pref
acicăai unel
e p re .n
e ca u le ai

57
Pri
et
eni
il
e reînnodate c
er a
mi mul
tă gri
jă decâ
t cel
e care n
-
au fostnici
odată rupte.

58
Un om cărui
a nu-i pl
ace i me
n ni e cu mul
t mainef
eri
cit
decâtcel
care nu pl
aceni mănui
.

1
98
Cf
.max
i
ma 7
0.

179
 V.MAXIME OPRITE DE MĂRTURII
ALE CONTEMPORANILOR

59
I
nfern
ul f
emei
l
or est
e b
ătrâneț
ea
.

60
Gest
uri
le de su
punereiș
j
osn
i
cii
le nobi
li
lor d
e a
l Curt
e a
fț
ă
de mi
nișt
ri
i care nu sunt de rangu
llor su
nt ni
ștel
ași
t
ăți al
e
unoroameni de curaj
.

61
Onest
itat
ea [
nu ți
ne]de o an
ume cat
egor
i
e,cide t
oat
e
cat
egori
i
leîn genera
l
.

180
REFLEC
ȚI
I DIVERSE

181
 I.DESPR
E ADEVĂ
R 199

comAd
pevă
aru
ar i
ț
el
,în ori
cu cn
ues-aa
lr
tgăsi
,n
ad
evău,po
r at
eor
și fiiecl
ce i
ps
datpri
n
eoseb
i
renici
arofi î ntre
dou ă l ucruri, ceea ce est
e adevăr at într-
unul nu ecl i
psează
cee a ce est e adevărat în celălal
t - potavea o mai mare sa u o
mai mi că î nt
indere or i pot fi mai mul t sau mai pu ț
in
strălucit
oare,dar su nt tot
dea una egale prin adevărullor, care
nu es t
e maiad evăr nîce l maimar e decâtî n cel maimi c.Art a
războiului est e mai vast ă, mai nob il
ă șimai st răl
ucit
oare
decâ t arta poeziei; dar poetul șicu ceri
torul sepotcom para,
unn
suutl
,cu
legial
sl
atu
tol
ruși
l,șiînpimăsu
ct
orur
laetî
n
c. care sunt cu adevăr
atce eace
Dou ă su bi ecte de r efl
ecț
ie de a ceeașinat ur
ă potfi di fer
it
e,
șichi ar op use , cu m, su nt Scipi
o șiAnni bal
, Fabi
us Maximus
200
șiMar cell
us ; t otușicu m însu și
ril
e lor su nt adevă
rat
e,ele
se e mn ț
in câ nd su nt puse ațfăî n faț
ă șinu se ecl i
psează rp
i
n
compar are. A l
exan dru și C ezar dăr uiesc regat
e; văduva
201
dăruiește un pi t; o ri
cât de di feri
te ar fi acest e daruri
,

1
99
Reflecț
i
e p ublicat
ă pentru pri
ma d at
ă d e Batrhél
émy.
DuÎnvr
a,
f
r
i.desp
re ceea
ce est er eal
, ad evăr
at, auten
ti
c - adevăat
rul, dacă am put easă spunem ast f
elîn
român etș
e:am f ost nevoi
ți să rt
aducem
Despread c
,uace
evăr stînțel
es, î
nl i
psaunui
termenmaipot rivit
.
200
Quinctus Fabi us Max i
mus, p or
ec
Cl
i
ut
nct or(
at Tărăg
ănăot
rul)
, și Mar cu
s
Clau di
us Mar cell
us a u ținut piept ul
i Han ni
bal ,în It
ali
a,î n cursul cel
ui de al
doi l
ear ăzboi punic.
201
Pit, mică o mned ă,valorând un sfert di
ntr
-un dinar. Cf. Marcu, XII
,.42-
44și
Luca X XI
, 1-4:I sus Chri
stos au
ldă geneorzi
tat
ea nu eivăduve sărace e car
adăru
it

182
dărni
cia este adevărat
ă șiega lă în fieca
re dint
re ele șifieca
re
dărui
ește nî raportcu si t
uați
al ui.
O per soa
nă poa te aveaai m
mul t
e adev
ăruri,iar al
ta poa
te
să nu ai bă de cât n uul - persoanacar e are mai mul t
e
adevăruri are o val oare mai a mr
e,șipoa te străl
ucipri
n
aspect
e î n care cealaltă persoană nu străl
ucește;dar din
privi nța î n car e și n u
a și eal cal tă su nt ad ev ăr
aet, e el
străl uce sc eopot
d ri vă.Epami nonda er a o mar e căpetenie de
oști, un bun ce tățean, un mar e 2fi02
loz
;oel
f er a mai vr ednic
de pr ețuire dec ât Vi rgi
li
u, pen tru că av ea mai mul te
203
adevăruri dec ât el ; d ar ca mar e căpe t
enie de oș t i
,
Epami non da nu- l depășea pe Vi rgil
iu ca mar e poe t, pen tru
că, r p
in l at
ura ace asta, u n era mai ad evărat decât el .
Cruzi mea ace l
ui copi l pe car e un con sull -a con damnat al
204
moart e pen t
ru că sc oses
e och ii uneici or
ei
ra maipuț in
însem nat ă decâ t cruzimeal ui Filip al I I-l
ea, ca re și-a osâ ndi t
205
fiul l a moart e,șier a - poat e -î mpl etită cu mai puț ine vi ci
i;
dargr adu l decruzi me săv ârși
t as upra unui a nimal nu
încet eazăde a st a alături
,î n aceea șica tegorie,cu cru zi
mea
su ver anilor ce lor mai cru zi
, deo arecegradel e lor d if
erite de
cruzi me auun ad evăregal.
Ori câtă di spropor ț
ie ar fi î ntre dou ă cas e car e au
frumuse țil
e ce l i se pot ri
vesc,el e nu se ecl i
psează una pe
alta: ceea ce acef caChantil
ly-
ul sănu l ase nîumbră ca sel
tul

două onede
m mi
ci.
20
2
F
usese ev
uel
l fil
ozo
fului pitag
ori
cianLysi
s.
20
3
Cuî nț
elesu
l de ca
l
ități auten
t
ice, rea
l
e.
20
4
Qui
ntil
ianatri
buiajudecata acea
sta Areo
pag
ului. Era vor
ba de n
i
ște pr
epei
l
țe,
nu de oci oar
ă.
20
5
Fil
ip aldoi l
ea,regeel Spani
ei, a poru
nci
t, poate,săi sedeaot r
avă fiului său
,
don Car
los,car
e amur itî nî nch
isoa
re nî an
ul 1568
.

183
 206
de l a Lian
cou rt, cu t oat
e că are cu mul t mai mul te
frumuseț
i dif
erite,șiceea cef acecaLiancourt-ul sănu l ase
nicielî n umbră Chant ill
y-ul
, est
e f
apt
ul, căChant i
ll
y-ul are
frumuseț
il
e ca re se potrves
i c Exeeen
lței
-sa
le Principel
ui,iar
Liancou
rt-
ul ar e f rumuseți
le care se pot rivesc unui
parti
cul
ar, având î nsă șiunul șialtul adevărate f
rumuseți.
Vedem tot
ușiunelefemeideof rumusețest răl
ucită,darf ără
simet
rie, care lasăad esea î n umbră al tel
e mai au t
en t
ic
frumoase; d ar gust
ul, care se î narmeaz ă l esne cu i dei
preco
ncepute,est e u
jdecă
t
oru lfru museți
i,cu
și
m f rumuseț ea
celor maif rumoase per
soan e nu es te totdeau na eg aă,
l dacă
se întâmplă că unele maipuț i
n f rumoase le ec l
ipseaz
ă pe
celel
al
te,l ucrul ace
sta va dura doarcât eva momen te;și
aceast
a pent ru că deos
ebirea de lumi nă și de ungh i ne va
f
ac e mai m ul
t sau mai u pț
in să di st
ingem real it
atea
t
răsăt
uri
lor șia cu lori
lor șiva f ace să apar
ă ce va avea
f
rumos ec
a maipuț i
n frumoasă n și
u va l
ăsa săsevăd
ească
207
ce st
ee adevă
rat șifru
mos a .l
l ceaaltă
2
06
Fi
ul lui La Roch eofucaul
d se căsăt ori
se,î n 1659, cudomni șoara de Li an
court,
moș teni
toarea aces tui castel
. C astel
ul d e la Chan t
ill
y er a r eședi
nț a famil
iei
princi
are Con dé.Excel
ența-
sapri nci
peleeste cunoscut n îi stor
ie cu numel e de
Mar el
e C ond é.
207
Cf. maxi ma 49 di nxi
Ma mes uprimate: „A devărul este t em el
ia și aț riunea
desăvârșir
ii șia f rumuseți
i; un l ucru, de o rice atnură ar fi el, n-
ar up teafi f rumos
șiperf ect
, dacă nu est e cu ad ev
ărat t
ot ce r eb
tui e să e, fi șidacă nu areott ce reb
tui
e
”
săai bă. Maxi ma aceas ta,pe car e o dezvo l
tă aiciLa Roch eof
ucau l
d, ap aerîntr
-o
scriso
are l a
ui cătreJ acques sp Erit, din 24oct ombr i
e 1 695( ?), cafii nd a lui Espri
t,
și La Roch eofucauld îi cerel ăm uri
ri: „D e alt
fel, vă măr turi
sesc cănu î nț
elegce
înseamnă«Adevărulest etemeliașirațiuneadesăvârși
riișiafrumuseț i
i».Îmiveți
face o mar e pl ăcere explicându-mi , când văvo r nîgăd ui grij
il
el egaet de rente;
căci, nî sfârșit, oricât
ă val oarearav ea senti
nțele, redc că î șipi er
d mul t d i
n
străl
ucir
eal or n ît
r-o odăiță a Pr imăriei
, și e mul t de cân d mi -am datseam a că
filozofia n uf ace i nm
uni dec âtcând este vorbae dn eaczu r
i di nt recut saude cel e

184
 II. DESP
RE SOCIETATE

Nu
despreams d
ocie
etatgân
e; deși
d săau
vor
b
oe
as
rcrd
ecaesp
e ret
egă
l up
r
ri
ăe
,t
esu
nie
ntcânt d
ot
ușivor
b
f
oaesc
rte
208
dif
erit
e - p rima are mai mul tă elevați
e șidemni i
t
aar
te
meritul c el mai e d seamă al e c
lei
lal
te st ă î n ace ea că
seamănă ucpr ima.
Nu voivor bi așadar,în momen tul de f aț
ă,dec ât esdpre
rel
ații
le per sonale, e p car
e trebui
e să l e ai bă î mpr eună
oamen ii de rteabă.
Arfidepri sossăspunem câtdenecesarăl eesteoameni l
or
socet
iatea- toți o doresc șit oț
i o caută, dar puți
ni sef ol
oses
c
de mi jl
oacel
e de ao f acepl ăcut
ă șidurabi l
ă. Fi
ecare vreasă -
și ăseg asc
ă pl ăce
rea și av ant
ajele î
n dau na al tor
a; ne
pref
erăm t otdeauna cel or cu care ne pr opunem să
convieț
uim, șimait otdeau na îif ace
m să- și dea se ama de
pref
erința aceasta; iată ceea ce t ulbură și dest ramă
soci
etatea.Ar rtebui măcar să ști
m săne ascu ndem dor ința
aceasta de pref
eri
nță, pentru căe preafirească î
n noicasă
putem să ne de zbărăm de ea;ar r t
ebui să as igurăm și
plăcer
ea noast
ră șiplăcer
ea cel
or
lalț
i, să le cru
ț
ăm amorul
-
propri
u șisănu- lji
gn i
m nici
odat
ă.
Mint
ea ar e o con
tri
buți
e însemnată înt
r-o t
reab
ă at
ât de

care nu sunt gata să se întâm pl

e,dar ăcnu ar e cine ști
e ce puter
eî mpotri
va
necazuri
lorpr ezen
t
e.Vă dec l
ar așad ar că vo
i așteptar ăs
punsul dumnea
voat
sră
cât i veț
voi
.Î mi e ruși
ne săvă t r
imi
tl ucrări
. Seri
os vă sp un, dacăl
e ve ț
i găsi
ri
dicol
e,t ri
miteț
i
-mi-
le n
îapoi
,f ără să l
e raăt
ați doamneide a Sblé”.
20
8
nÎ ediț
ii
le di
n sec.al XVu
II
I
mi-
le
l
ia
n,
ă, î
ț nloc d e dem ni
tat
e.

185
i
mpor tant
ă, dar singu ră nu poate săne conducăpe el
furit
ele
drumuri pe car e se cad e să le urmăm. Legăt
uri
le car
e se
stabi
lescî ntre dif
eri
te inteli
gen
țe n-ar menț
ine mult
ă vreme
societ
atea, dacă ean- ar fior ândui
tă șisusți
nută de bunul-
si
mț , de fireașide men aj
ament
ele cetreb
uie săexist
e între
persoanel
e c are vor săt răi
ascălaol
alt
ă.
Dacăse nî tâmplă câteodată - căoam en i opușica209 r
fie și ca
sp i
rit săpară uni ți
, eisemen țin fără îndoial
ă prin legături
străine, care nu du rează mul t. Pu t
em de as emenea t răi
laolaltă cu per soane față de car e su ntem su per
iori pr in
origine sa u prin ca l
it
ăți personale;dar cei ca
re au ava ntaj
ul
acest a nu t rebuie să abuzez e de el; rareori trebui
e să -if acă
pe a l
ții să
-l vadă, șinu seca de să sef olosea
scăde eldecâ t ca
să l ămurească pe alț
ii;trebuie să-if acă să-șidea seam a că
au nevoi e să fie con duși
, și să- i con ducă cu chi bzuință,
co nformându- ne,pe câ te c u put i
nță, păreril
or și i
nteresel
or
lor.
Pen tru a f acepl ăcu tă societatea, e nevoie ca fiecar e să-și
păst reze l i
bert at
ea l ui t r
ebu i
e să ne vedem , sausă nu ne
vedem,f ără să fim const rânși,să ne distrăm împreună,și
chi ar să ne pl i
cti
sim î mpr eună; r e
tbu ie să put em să ne
despăr ți
m, f ără ca des părți
rea ac eas t
a să ad ucă vreo
schi mbar e;săput em săne i lpsim uni i de al
ții
, dacănu vr em
săne ex punem ri scului de adeven i st i
ngheri
tori cât
eodată, și
trebu ie săne ad ucem ami nte căi ncomodămade sea,cân d
crede m că n- am pu tea ni cidecum i ncomoda pe ci neva.
Trebui e să cont ri
buim, pe cât ne st ă î n put i
nță, la
însen inar ea persoan elor cu car e vrem să vi ețuim; dar nu
trebui e sămfimer euî mpovăr ați de grij
a aceasta.
Compl ezența est e neces ară în societate;dar eat rebuie să
2
09
n
Î edi
ți
il
e di
n sec
. al XVI
II-
le
ta
empri
ein.
uri

186
ai
bă l i
mi t
e câ nd este excesi
vă , se ra
tnsf
ormă î n const
rânger
e;
tr
ebuie cel puțin săpară liberă, șiîn timp ce i nț
em seama de
părereapri et
en i
lor n
oștri
, eisăfie co nvinșicăț i
nem seama și
de a oanst ră.
Trebuiesăfim gat asă-
iscuzăm pepriet
eniinoșt
ri,cândau
din naștere def ect
el
e pe ca r
e l e au șicâ nd def ect
el
e acest
ea
sunt mai mi cidecât bunelel or nsu
î și
ri
; adesea treb ui
e săne
feri
m de a l e arăt
a căl e-
am ob se
rvat șicăsu nt em neplăcut
impresionaț
i de ele,șit rebui
e să pr ocedăm î n așa f elca să
poată să-șideach i
ar eisea ma de ele,pen t
ru a l e ă l
samer i
tul
săl eî ndrepte.
Exi st
ă un f elde pol i
tețe necesa
ră în relați
il
e dint re oameni
i
de l ume - eaî ifacesăî nțelea
găde gl umă, ferindu-i de a se
simțij i
gniți șide a- ijigni pe alți
i printr-
un anumi t el
f de a
vorbiprea uscatsau preadur ,carenescapăuneorif ărăsă
ne dăm seama când ne s usț
inem păr erea cucăl 21du
0 ră.
Relaț
iil
e o amenil
or e d soci
etate nu se ot p men ț
ine ăfră un
anumi tf elde î ncredere,l a care treb uie să part i
cipe cu toți
i;
fiecare trebuie sădeao i mpresie de si guranță șide di scr
eți
e
care sănu of ere niciodată pril
ejul de ane e tme căs- ar putea
da cevaî n vi
leag din impruden ță.
Spiri
tul trebuie să fie pl in de va rietat
e - cei car
e nu au
decâtun f elde sp i
rit nu potsăpl acămul tă vreme.Put em să
apucăm pe dr umuri de osebi
te, pu t
em să nu av em ac eleaș
i
concepți
i, niciaceleașit al
ente,cu co ndi ți
a de a co ntri
bui la
plăcer
ea ce lor din j urul nos tru șide a res pecta acee ași
armonie p e care rt
eb uie s-o respecte,î n muzi că , dif
eri
tel
e voci
șiinstrumen te.
Cum e ane voie ca maimul t
e pe rsoanesă po ată avea

2
10
Ceea ce i se cam înt
âmpl
a și l
ui La Rochef
ou
cau
l
d, după cum r
eies
e di
n
Port
re
t , pot
ul sau rivi
t observ
aț
i
eilui J
acq
ues ru
Tch
e.t

187
acel
ea șiinterese,este necesar
, pen tru arm onia socet
iăți
i, ca
măcar să u n aibă int
ereseon ct
rare.
Trebuie să preî
ntâmpinăm dori
nț el
e prieteni
lornoștricu
ceea cele poa t
ef aceplăcere,săcă utăm mi j
loa
cele de a lefi
de o f
los,să -
i cruțăm de n ecazuri, săl e arătăm căl e mp
î ărț
im
cu ei, cân d nu l e putem ab at
e,să l e at enuăm pe nes i
mțit
e,
fără să av em pretenți
a de a l e smul ge dintr
-o dat ă și să
punem î n locullor ul cr
uri plăcute sau care,cel puți
n, săl e
reț
ină at en
ția. uPt
em să l e vor bim despre lucruri care î i
privesc,dar numaiî n măsu ra î n care ne î ngăduie ei, și
trebuie săfim, în pri vi
nța aceasta, f
oart
er ezervaț
i; e pol
iti
cos
șiuneor i chiar man
u să nu i ntrăm prea mul tî n t ai
niț
ele
ini
mi ilor; l
e vi
ne adesea greu sădea î n vileag totcecu nosc
din ele și l
e vi
ne n îcășimai gr eucân d le pătrundem t ai
ne pe
care einu l e ști
au. Deși l
egăturil
e pe ca re le au î ntre ei
oamen i
i de lume î i duc l a fami l
iari
tate,șil e of eră pri
lej
uride
a-șivor bi cu si nceritate,ap r
oa pe ni men i nu ar e des t
ulă
mlădier
e șides t
ul bun- simț pen tru a pri mi bi ne maimul te
poveț
e ca re su nt necesa re p entru men ț
inereaso cet
iății
: vrem
să fim preveni ți pân ă al u n an umi t punct, darnu vrem să fi m
preveni
țiî n toate,șine em t em săaflăm t otf el
ul de a devăruri
.
Așacum t r
ebui esărespect ăm oanumi tădi st
anțăpent rua
vedea l
ucruril
e,l af eltrebuie s-o respectăm șiî n soci
etat
e
fiecareș i
îare p unct ul său de ved ere,per specti
vadi n care iț
ne
să fie privi
t; de cele maimul t
e ori av
em dreptate cân
d nu
vrem săfim l
uminațipreadeaproapeșimaicănu exi
stăom
care să vr
easăse ase l văzu
tî n t
oat
e așa2cu
11
m este.

2
11
C
f. ano a
Cyr llui Rost
and: „Î
șicunoașt
e def
ect
el
e,dar un
-
i pl
ace
să-
i vor
bea
să
c
al
t
ul despre el
e“(Cit
atde . JR. Charb
onnel
)
.

188
 III. DESPRE ÎNFȚ
ĂIȘARE ȘI DESPR
E
PURTĂRI
Există un f elde a fi car e se pot riveșe
t cu ch ipul șicu
talentele,fiec ăreiper soan e;ave m numaide pi erdut cân d î l
părăsi m ca să l
uăm al tul. Trebui e săncer î cămsădesc op er
im
fel
ul ca re ne este nat ural, apoisă nu- l mai părăsi m, cisă -l
212
desăvâ rșim pe cât ne st ăî n pu.t i
nță
Dacăcei mai mul ți cop i
lașisu nt plăcu ț
i, asta sedat orează
faptului căei - nau pi erdut î ncă î nfățișar
ea și u prtări
le
primi t
e d e al nat ură șinu cu nosc l t
a
ele.Le sch i
mbă, l e st ri
că
însă , când trecde vâ rsta co pi
lări ei- eiso cotesc căt r
eb ui
e să
imi t
e ceea ce vă d că f ac cei lalți șinu- i poti mi ta per fect
;
rămâne o tdteauna ceva fal
s și nesi gurî n imitați
a acea sta. Nu
au î ncăni mic statorn i
c,ni ciîn purt ăril
e șini ciîn păreri l
el or
-î n locsăfie cuadevăr at ceea ce vor p să
ară, eiî ncear căsă
pară ceea ce u n su nt. Fiecare vr easăfi ș
e
i săa
l
tuln
u maifie
ce est e - oț ti ca ută o at i
tudi ne st răină de eiî nșiși
, șial t
ă
mi nte d ecâta l oș
ri
;i î
au t onurișipurt ăril a voia întâmpl ări
i;

f
ac
potexp
ri er
ei
veș
t en
ț
câ
tă pe nei
orva u, se
făr
ăpot
să
ri ț
i
veș
tn
eă t
use
t
uaror
ma
, că
că ce
ea
nu ce
exiăl
stiose

2
12
J.R.Charbonnelami nteșt
e,în pr
ivi
nța aceast
a,cât
eva expr
esi
icel
ebr
e.
Două,din La Fontaine:
„Cum al
ungați fir
escul
, se-nt
oar
ce
-nf ugamar e.”
„Când n
ef or
țămt al
e,t
nce
ulf ău
rmi e searbăd
”
Șiun vers de Musset :
„P
ahar
ul meu nu- ,dar
i mare beau doarnt r
di
-
almeu !
”.

189
regulă gen
erală pentru ton
uri șipent
ru purtări
, șică nu
exist
ă cópii bune.Doioam enitot
ușise pot ot pri
viîn mai
mul t
e ulcr
uri,fără caunul săfie copia cel
ui
lalt
, dacăfieca re
își urmează făgașul lui fir
esc; daraproapeni meni n u-l
urmează întru totul
. Ne placesă imităm, i
mităm ad esea,
chiar făr
ă să ne dăm se ama,șineglij
ăm pr opri
il
e noastr
e
î
nsuși ri de dragul unor î nsu și
ri st răi
ne,ca re d e obi
cei nu ni
se o ptri
ves
c.
Nu pr et
ind, pr i
n ceea ce spu n, să ne f erecăm î n aș a
măsu ră în noiî nșine n îcât să nu av em li
ber t
ateade a urma
unel
e exem ple,șisăne adăugă m unel e ca l
it
ățif ol
osi
toare și
necesare cu ca re nu ne- a înzestrat natura - art el
e șișt i
ințel
e
l
i se pot rvesc
i maj ori
tății celor ca re sunt n î stare să șil e
î
nsușea scă, eleganța și ol pi
teța se pot rivesc tut
uror, dar
cal
it
ăț il
e aces t
ea dob ân di
te t r
ebu ia să ai bă o an umită
leg
ăutră și o an umi t
ă con cor dan ț
ă cu prop ri
il
e noast re
cali
tăți
, care le ext
ind șil e spor escpe nes i
mț i
te.
Suntem uneor i ri
dicațil a un r ang și la demni tăți mai
presus d e noi, su
ntem adesea angajațiîntr
-o p rof
esiune n ouă
pentru ca re nu ne hărăzi se nat ura; t
oate situații
le acestea
au, fiec are î
n parte,un f elal l or care li sepot riveș
te,dar car
e
nu conc ordă totdeauna cu f elul nos tru fir esc de a fi;
schimbar ea sit
uați
ei noast re duce ad esea la schi mbarea
înf
ățișării șimanierel
or n oast
re șil e sporește cu î nfăț
ișarea
acel
eidemni tăți
, ca re est
e totdeauna f al
să când est
e prea
exagerată și când nu se î mpletește și nu se con t
opeșt
e
armon ios cu î nf
ățișar
ea noastră fireas că;trebui
e să l e
îmbinăm șisă el a mes tecămlaol
altă, ca sănu pară ni
ciod
ată,
separate.
Nu sevor beșt
e desp re t
oat
e l ucruri
le pe acel
așiton șiî n
acel
aș i ef
l; nu mergem î n fruntea unui e rgi
ment, cum
merge m când ne p l
imbăm. Dart rebuie ca acel
așif
elde a fisă

190
ne af
că să spunem î
n modfirescucr luri dif
eri
te,săne a fcăsă
merge
m î n mod dif
erit
, dar ott
deau
na fires c,șisă mer gem
așa cum se cuvine î n f
runtea unui-
regiment ca și l a o
pl
imbare.
Exi
stă uni
i car
e nu se u ml
țumescăsren unț
e al at
itudinea
l
orprop ri
e șifirea
scă, pent
ru a lua atit
udinearangului șia
dregăt
ori
il
or l
a care au ajuns;ba ch
iar sunt uni
i ca
re a
iu mai
dinai
nte aeru
l dregă
tori
il
or șial rangului l
a care năzu
iesc.
Câț
i generali de divi
zi
e nu înva
ță să par
ă mar eș
al
i ai Fr
anței
!
Câț
i magistrați nu imit
ă șinu fac repet
i
ție f
ără ros
t ca să se
dep
rindă cuaer ul de cancel
ar șicâ
te burghezenu-
șidau ifose
de du e21!
ces 3

2
13
T
ext
ul su
bl
ini
at eraăi
at
tî
n manuscr
isu
l Gi
lbert
.

191
 IV.DESP
RE CONVERSA
ȚI
E

Cver
coneeasaț
ic
ee est
fac
eeafc
pă
tulatât
că e
dr
fiecaepuți
ngâ
seendpers
eștoane
e mainel
mu pl
t a
lacceea
î
n
cevr eaelsăsp ună decât l
a ceea cesp un cei l
alț
i. Se cu vi
ne
să-i ascult
ăm pe cei care vor
besc, dacăvr em săne a scult
e și
eipe noi ; sălel ăsăm l i
bert
at șide
ea ros
a-ti
păreril
e și chiar
de a î ndruga lucruri de pri
sos. În loc să -
i contrazi
cemsa u
să-iî nt
rerupem, cum f acemad esea, se cade,di mpotrivă, să
ne transp unem în mi nteașiî n gu st
ul lor
, săl e arăătm că-i
î
nțelegem, să le vor bi
m desp re ce-iinteresează, să lăudăm
cee
arăaă
tce sp
m că-u
inl ei
ău î
n mă
dăm su
maira
muîn
t car
l penetrumer
i
ct
ăăssă
pusfi
ee
le ău
l
l date
or și
n-
au săle
mer s la inimă decâ t din simplă pol i
tețe.Trebuie săne f erim
de a- l con t
razi
ce î n lucruri fără i mportanț
ă, să l e punem
arareori î
ntrebări fără rost
, să nu cr eă
m ni ci
odată impresia
că ne pr etindem cu maimul tă j udec aăt decât ț al
ii șisă l e
214
lăsăm degr abă cinstea ed a con .i
ch de
2
14
Ali
neatul acest
a,î n versiuneal ui Broti
er „Ceea ce acef că
puț
ine p esoa
r ne su nt
plăcute n î con
ver
sație es
te apftul că ecar
fi e se ngâ dește maimul tla cer ea d e gând
să spună d ecâtla ce usp n ceilal
ți
, și fapt
ul că unasc ul
tăm maidel oc cân d dor im
să or vbim. Cu toate caest
ea, est
e n ecesar ă-i ascu
sl tăm pe cei ce or
vbesc; tr
eb uie să
le dăm r ăga
z să-și expri
me i deile și să leî ngăduim chi ar ăsspună l ucruri de
pri
sos. Depart
e de a- i co
nt raz
iceșide a- iîntr
erupe,se d ca
e,dimpot r
ivă,săne
tr
an spunem î n minteași î n gus tul l
or, să le arăt
ăm că- iînț
elegem, să lăudăm ce
spun, at âtcât mer i
tă
fiesăău
ldat , și să el arăt
ăm că-il ăudăm maideg rabă p entru
valoareausel sp
or o l
r decât di
n co mplezenț
ă.Ca sămfipe p l
acul cel
orl
alț
i,t r
eb uie
să vo rbim despre ceeace l e pl acel or și d epsre ce-i n
iter
es
ează, ă evistăm
polem icil
eî nl eg
ăutră cuunel el ucr
urii ndif
eren
te,să elpunem ar areoriîntrebări

192
 Trebui
esă spunem l
ucrurifirești,curgătoareșimaimul t
saumai puț in, ser
ioase,pot ri
vit cufirea șicu î ncl
i
narea
persoanel
or uc car
e conversăm,f ără săl e zori
m săapr obe ce
spunem și nici măcar să răspu ndă la spu sel
e n oast
re.Cân d
ne-am î ndep
li
nit, î
n f el
ul a cest a, î
ndat ori
ri
le de poli
teț
e,
putem să ne expu nem pă rerile, f
ără păr t
ini
re și ăfră
î
ndărănti
cie,l ăsând impres i
215a că ținem să nu con trazi
cem
părer
eacel or care el ascu ltă.
Să ne erfim de avor bi mul ttimp des pre n oiînșine și de a
ne da ad eseor
i ca exempl u. Să ne s t
răduim câtmaimul t să
cunoașt
em preferințel
e șica paci
t
ăți
le ceol
r cuca re vorbi
m, ca
să rec
tem de p art
ea celui cumaimul tăj udecaăt,să e n u ni
m
i
deil
e cu al el ui,făcându- l pe cât e cu put ință, săcr ea
dă că
de al dânsul le ulăm. Dăm dov adă de atct, când nu epui zăm
subi
ectel
e pe ca re let rat ăm, lăsâ
nd t ot
dea una șial toracâ te
t șide 2sp
cevae dgân
di 16
us.
și să nu- il ăsăm ni ciodată să cr eadă că pr etindem că avem maimul t
ăj udec aă
t
dec ât ei.“.
215
V
ersi
uneaBr oti
er en ptru acest alineat: „Trebuie să spunem l ucr uri
le cu un aer
maimul t asu maipuț i
n ser i
os, și des pr
e subi ect
e maimul t a su maipuț in
pret enț
ioase, potr
ivit cufir eașicucap aci
tat
eapers oaneol
r u c care iscu
d
tăm, șisă
le ced ăm cuușur inț
ă ci nstea e d a conchi de,f ăr
ă săe lo bli
găm să ă rspundă,cân d
n-auch efsă ov r
beasă.c După ce e- nam ach itat,în f el
ul acesta,de n î
datorir
il
e de
pol i
tețe,ne put em spune păr eir
le,ar ăt
ând căne- am s trădui
t ă sl e spri
ji
nim pe
părer eacel or are
c e ns acultă,fără să r
ătăma vr eopărtinir
e sau vr eoîndărătnici
e.
“.
216
V
ersiuneaBr oti
er: „S ă n e er
fi m maial es ed avo rbi adeseori despre noi înși
ne și
de a en d a caxem epl u; nimic nues t
e m ainep l
ăcut decâtun om car e es i c
tează ep
ell a or i
ce r vo
bă.De as em enea, nu ne p utem s t
rădui îndeaj
uns pen t
ru cunoașterea
înclinări
ișiaval ori
iintelectual
eacel orcucar evor bim,alăt
urându-nej udecăți
i
celui car e d ă dovadă d e m aimul tă ujdecată,f ăr
ă săi gnj
im înclinareasaui nter
esul
celorlalț
i p r
in pr ef
erința ace as
ta. t A
unci r tebuie să punem î n l umină t oate
argumen tele pe carel e-aî nfăț
ișat, adăugân d cumodes ti
e pr oprii
le noastrei dei
lângă al el ui și făcân du-l să cr eadă,pe cât e cuput ință,căde l a ell el uăm.
”

193
 Nu trebui
e săvor bim ni ciodată cu ifosede autori
t
ate,ni ci
să f ol
osi
m t icl
uiri și er m
ten i mai mari ec d
ât lucruri
le
respect
i
ve. Ne put em păstra păr eri
le,dacă sunt înt
emeiate;
dar, păst
rându-l
e, u n trebuie să j i
gnim nici
odat
ă păr er
il
e
alt
ora, nici ă s părem co ntrari
ați d e ce
-au spu s ei. E
primej
diossăț inem mor ți
ș sădomi năm noiconversaț
ia șisă
vorbim prea demulteoridespreacel așilucru;secuvi nesă
luăm part e deopotri
vă l a t
oa t
e su biectel
e pl ăcu t
e aduse în
discuți
e, ș i să nu ar ăă tm ni ciodată că vrem să ab atem
217
con ver
sați
a spre c
e d ori
m noisă sp unem.
Ceea ce ace
f că
disp
lăcem adeseaes t
e apft ul cănimeni nu
știe să-șipună de aco rd î
nfățișarea.. Și purt ări
le cu chi
pul,
nicit onul șivorbele cu pr opriil
e-i gâ ndurișisi mțămi
nte;l e
tulburăm ar mon
ia prin ceva f al s și st răin; uităm de noi
înșine șine depă rtăm de noipe nes imț i
te.Mait oat
ă lumea
cade, pri
n cât
e ceva, nî păcat
ul acest
a, in
meni nu ar
e
urechea des
t
ul de muzi
cală, ca să î
nțeleagăper
f
ectel
uf
l

(Ulti
ma r fază d in al i
nea tlipsește nî versiuneaBrot ier
.)
.
21
7
Versiunea Br ot i
er: „N u t rebui
e să spunem ni ci
odată ni mic cu un ae r de
au t
orit
ate,ni cisăar ătăm vr eosu periorit
ateî n judecată;săf ugim de ex presi
ile
preacău tate,de erm t en iitari șiforțați
, șisă unne o f
losi
m de v orbe m aimari decât
l
ucr uri
le.Nu est e cev ai nterzi
s să ne păst r
ăm părer il
e,dacă sunt chibzui
te;dar ,
trebuie să ne p l
ecăm înf ațar aț
i
unii, de î ndată ce se r
atăașidi n ori
ce artpe r a ve
ni
;
numaieat rebu i
e să domneas că pes t
e păr ei r
le noastre;dar - o
s urmăm f ără să
j
ignim păr er i
le celorlal
ți,șifără să arătăm di sprețfață de ce au spusei .E
primejdios â cndț ii să domi ni mer euconver sați
a,să î mpi ngi prea epdatre obună
argumen tar e,cân d aigăsi t-
o. Politeț
eaț ine să ne asc undem cât eo dat
ăj umăt at
e
din deș tep tăci
uneanoas t
ră,și să men aăm
j un î ndărăt
nic care se ap ăăr prost,
pentru a- l cruța de u rși
neade aced a.Di splăc
em cu si guranț
ă cân d vorbi
m pr ea
mul tă vr em e și pr eaad eesades pre ac eaș
li l ucru, și cân d căutăm să abat em
conversația către subi ect
eî nl egăutră ca care e socot
ni m cumaimul t
ăî nvățătur
ă
decât ceilalți
:t reb uie să ap rti
cipăm deo potri
vă l at ot ceels ee
t pe p l
ac,să en o pri
m
asupra c aelor su biecte cât vor eișisă en d ep
ărtăm de o t
t ce unl e convi
ne.”.

194
acest
a de ca dență. Mi
i de oa men i di
splac în ci uda cal
it
ăți
lor
lor em
rar cabi
le;mii de oamen i pl
ac ch i
ar cu t al
ent
e mai mi ci
aceast
a se î ntâmpl
ă pentru că uni i vor ă s pară ceea ce un
sunt, al
ții sunt ceea ce par și ,î n sf ârși
t, orice darurisau
cusururi am fi primit de al natură,plăcem î
n măsu ra în car
e
luăm înfăți
șarea,tonul
, purtări
le șiopi niile care sepot ri
ves
c
cu sit
uați
a șicu ch ipul nostru, șidi spl
ăcemî n măsu ra î n
care ne d
epărtăm de e l
e.
Est
e necesarsă l uăm ami nte că or i
ce felde con versați
e,
ori
cât ar fi ea de pl ăcut
ă șide sp iri
tuală, nu est e în ega lă
măsură potri
vit
ă. Cu totfelul de oa men i de societat
et rebuie
să alege
m ce i s e potriveșt
e fiecăr uia și s ă alegem, ș i
momentul cân d se cadesă l -o spunem, dar ac dă vor
briea
218
cer
e multă artă, ni
cit ăcer
eanu cer e mai puț i
E
nxi
ăst
.ă o
tăcer
e grăti
oare ea foloseș
te uneor i c a să ap robi sau să
condamni ceva exi
stăot ăcere ri
oni că; exist
ă
219
ot ăcer
e p li
nă de
respect; ex ist
ă at i
tudini
, f ormulări și gest uri
de car e
dep i
nde ad esea cees te plăcut saunep lăcu t
, cees te gi ngaș
sausu păr ăotr în con ve
rsaț
ie.Puț i
ne su nt p er
soan el
e car e
posed ă secr et
ul de a l e folosi așa cu m t rebuie;ch i
ar și cei
care l e t ransformă în reguli seî nșală câ t
eod ată; regu l
a cea
maisi gură,după mi ne,stă,î n a n u adop t
a vr eu na pe c are s
ă
n-o poț i schi mba,î n a l ăs a maicurân d să se vad ă unele
neg l
ij
ențeî n ceea cesp ui, decâ
t af ectar
eî n a ascu lt
a, în a nu
vorbimaide l oc,în a nu î
ncerca niciodată să vorbeșticu
220
orice preț .

2
18
Tex
t
ul Gilber
t „d ar acă
d e mul t
ă art
ăî n a șt
i să vorbeș
tila momentul potr
ivi
t,
nu es
te maipuț ină ști
n
îasătaci
.
”.
21
9
G
il
bert
: „exist
ă, în sf
ârși
t,ifose
,tonurișigest
uri
.“.
22
0
V
ersi
uneal ui Broti
er:„Ori
cefelde conversaț
i
e,oricât de sp
iri
tual
ă ar fi, nu est
e
l
af elde p orti
vit
ă cuor ice cat
eg
or
ie de oamen
i de d uh: t
rebui
e să al
egem ce t es
e

195
 V.DESPRE ÎNCREDERE

seCu t
oab
deosete
escăt
c si
otn
ucert
și i
a
î
ntea șiî
mai ncred
m
ul
teerea
prisu
nn
vi ț
etî n a
- corel
fiaț
i
se,
i el
ncee
r
î
nseamnă a fi cu i nima desch i
să, f
ap t care n e ar at
ă așacu m
suntem; înseam nă dragosteade adev ăr, sil
a de pref ăcăt
orie,
dori
nța de a compensa def ect
ele pe car e șle
id ai
e a l e
micșora ch i
ar p ri
n meri t
ul mărt uri
siriil or.Î ncredereanu ne
dă at âta li
bert
at e,reguli
le eisu nt m ai îngrăditoare,ea cer e
maimul t
ă pr udenț ă și maimul tă reț inere, și nu pu t
em
di
spu ne totdeauna de eadupă pl acul nos tru: nu es t
e vorba
n
iu
ntma
erei d
ee a
sel ln
o
t
oi
r,
a.șiEai
nter
e
aresel
en n
o
evoi
east
re o
d
e su
n
at
t î
mp
en
tăl et
i
t
dr
ăemud
ie
re,o
b
picei
entcu
ru
a nu- i da în vi l
eag pe prieteni
i noștri odată cu noi î nși
ne,și
pen t
ru a nu f ace ar d
uri din avutul lor uc scop ul de a spori
valoareapropri
il
ornoast redaruri.
Încrederea îif acet otdea
una plăcerel ui
cecărui
ai -o arătăm
- est e ca un t ribut pe care lîpl ăt
im meri t
ului său, este caun

după gust ul lor. Ce s eet potri

vi t cusituaț
ia, cusex ul, cut alentel
e o l
r, șisă l eg
aem
chiar iștimpul pot r
ivitîn car e să s o
punem . Săț inem seam a de o lcul
, de o cazi
a și
de d isp
oziți
a n î care e sg
ăsesc ers
oan
peel care e s a
nuclt
ă,căci dacă este m ult
ă r at
ă
î
naș t
isăvor beștil
amoment ulpot r
ivit,nuemaipuț inăînaș tisăt aci.Existăo
tăcere r
ăitoare
g ecar
of
loseșt
e a l aprobarea sau l
a co ndam narea nuiulucr
u; ex i
stă
ot ăcere e dd
iscreț
ie și de resp ect; ex
ist
ăt onuri,ifose și gest urica reorm fea ză t
ot ce
est
e pl ăcu
t sau neplăcut, gi
ngaș sau supărăt
or nî co nversaț
i e;dar secr et
ul de at e
fol
osi bine de el e es te hăr ăzi
t u nui număr i m
c de per soa ne;chi ar și ceicar e
stabi
lesceg u
rli din ele se înșal
ă ad esea,șiregula cea maisi gură pe car e oput em
formula este ă s ascult
ăm mul t, să vorbi
m puț in, și să n u spunem ni mic de a cer ăs
putem ave a m otiv să n e ăcm.
i”.

196
l
ucru de valoare încr
ed i
nțat sp
re păst rare buneilui cr ed
inț
e;
e un zăl
ogca re iîconferă un drept asu pra noast
ră șiun f elde
aser
vi
re al care n e supunem de b ună voi e.Prin ce ea ce n spu
nu caut sădi st
rug î
ncred er
eaat ât de n ecesarăîntre oameni,
î
ntrucâ
t eaest e ceeacene ea lgăî n so cet
iate ș
i priet
eni
e;ca ut
doar s
ă-i st
abi les
c li
mi t
e șis- o fac ci nstit
ă șist atorn
ică
. Țin
ca ea să fie mereu real ă și mereu chibzuită și să nu dea
dovadă nicide sl ăbici
une nicide i nter
es; șt
iu bine că e un
lucr
u anevoiossăfixezi mi
lt
e p ot
ri
vit
e mod ul
ui de apri mi tot
fel
ul de dovezi de încred
ere din parteapri
etenil
or noșt
ri
, șide
al e arăt
aî ncredereanoastră.
Ne d es
tăi
nuim de cele mai mul te oridi
n van it
ate,de dragul
de avorb i, di
n dorința de ane a t
rage ncr
îed ereaalt
ora șide a
face nusc himb de a tn
ie.Exi st
ă persoan
e care p otaveatemei
să-șipună î ncr
edereaî n noi, per
soane f
ață de ca r
e noin- am
avea t
emeide ane p urt
a la fel, șine a ch
i
tăm f ață de a cest
ea
păst
rân du-l
e t ai
na și ăsprlăti
ndu- l
e cu mi ci con fidenț
e.
Exi
stă al t
e persoa
ne a căr orst at
orn i
cir
e ne est e cu noscut
ă,
car
e ni seî ncred
ințează f
ără rezervă șicăr ora putem să ne
des
tăinuim di n precăd
ere șidi n preț uire.Nu t rebuie să l e
ascundem ni mic din l
ucruri
le care n e p ri
ves
c numaipe n oi,
să ne ar ătăm faț
ă de e elmereu aș a cum sunt em, cu bu nel
e
noastre însuși
ri șich iar cu def ectel
e noa st
re, ăr fă să l e
exagerăm pe unel e, f
ără să l e mi cșorăm pe al tele, să ne
i
mpunem ca ol ege di
n a nu l e ace
f ici
n odat
ă semiconfidenț
e
- el
e i îpun t ot
dea una în î
ncurcătură pe ceicare el a
fc,șinu-i
mulțumes c maini ciodată pe cei care el p
ri
mes c;le dau vagi
i
ndicați
i des pre ceea ce vr em să l e ascu
ndem, l e spor
esc
curi
ozitat
ea,l e îndrept
ățescdorința de a șt i mai mult, șise
cred liberi să dispună de lucruril
e pe care le-au descoper
i
t
si
ngu ri
. E maisi gur și maici nsti
t să nu l e spunem nimic
decât să e n opr
im cân d am început să el v
obrim.

197
 Mai sunt șialte regu
l
i de urmat pentru l
ucr
uril
e cene- au
f
ost încredi
nțat
e. C u cât sunt mai mp ior
tan
te, u c atât
prudenț
a șifidel i
tat
ea noast
ră su nt mai ecnesar
e. Toată
l
umea est e de acord căsecret
ul t
rebuie săfie inviol
abi
l, dar
nu estet otdea
una de acor
d în privi
nța fel
ul
ui șiimportanței
sece
rt
ului; de cel
e maimul t
e ori, nu ne consu
ltăm decât pe
noiî nși
ne d espre ceea ce rebtuie să u sp
nem șidesp re ceea ce
trebui
e să t recem su b t ăcere; u s
nt puț i
ne sec rete care
dăinuiesc mer eu și șov ăal
ia de a l e da î n vi l
eagnu ț i
ne
necontenit.
Avem l egăt
uri strânse cu prieteni a căror fideli
tateo
cunoaștem; ne- au vorbitt ot
deauna fără reținere,șinoi ne- am
purtat totdea
una l af elde at enți cuei ; ne c unoscdep ri
nderil
e
șir elaț
ii
le,șine pri vesc prea de aproa pe pen tru a nu- șida
seama de cea maineî nsemnată schimba re; potsă șt i
e, pe
alt
ă cal e, ce an ume ne- am l egat ă s nu spu nem ni ci
odată
nimănui ; n-a stat în putereanoa stră săl e mp
î ărtășim ceea ce
ni s- a î ncredințat - au poat
e ch i
ar vreun i nteres să șt i
e -
suntem si guri deei c a și denoi î nșine, ș i n e vedem
constrân și al cr uda nec esi
tat
e de a l e pi er
de pri eteni
a,
preți
oa săpen tru noi, sau săren unț ăm la strășnici
a păstrării
secretului. Situația aceasta consti
tuie fără îndoială ceamai
grea î ncercare a cr edinț
eif ață de al ți
i; dar eanu t rebui
e să
zdrunci ne u n om ci nstit-î ntr-o asem eneaî mprejurare iîeste
permi s să se pref221
ere altora; pri
ma lui datori
e est
e să
păstreze neapărat ace l secret ces-
a
i încr
edinț
at spre
păstrare î
n î ntreg
i
mea l ui, ărfă să drămuiascăurmări
le
acesteihotărâri - se cuvi
ne nu numai ă- sșicântăr
eas
că
ri
gu ros cuvi
nt
ele șit on ul
, cișipresu puneri
l
e șisă nu l ase

2
21
„P
ri
n să
« prse
ef
er», L
e a Roch
eof
ucaul
dî nțel
eg
e i
a
ci: să r
ef
perenoarea
o ui
,lceea
ceî
șidatorea
ză lui î
nsu
ș.“
i(J. Tru
chet
.)
.

198
nici
odat
ă săse va dă ceva , di
n sp usel
e sau din atit
udinealui,
care săpoa tăî ndrepta mi nteaal t
ora căt
re ceea ce u n vr
easă
spună.
Avem adesea nevoiedet ărieșideprudență,ca să ți
nem
piep
t t i
raniei maj ori
tăți
i p riet
enil
or noștri
, cași
re a
rî
ogă
drept
uriasu pra î ncrederi
i noastre șicare vor sășt iet ot
ul de
la noi. Nici
odată nu treb
uie să-ilăsăm să-șiînscăunezecesta
dreptf ără exce
pție -exist
ă ocaziișiîmprejurăricare n u țin de
competența l or dacă se pl ân g, re
tbui
e să l e supor tăm
plângeri
le,șisă ne j ust
ificăm cu duhul bl ândeți
i; dar d acă
rămân nedr epț
i, rt
ebuie să renunțăm l a priet
enia l or de
dragul datori
ei,treb
uie să alegem di
ntre două rel
ei nevi
tabil
e,
222
dintre care unul sepoateî ndrept
a șicelăl
alt est
ef ără leac.

2
22
n
Î por t
ret
ul pe car
e și l
-afăcut si
ngur
, La Rochefoucaul
d spune „S
unt foar
te
reze
rvatșiî mi vi
ne maiușorecâtd oricu
i să ințsubt ăcere eeace
c i ms-
a spus a
c o
dest
ăinui
re.Su nt nep
sus de chibzu
it nî ceeace spun, nu- mi acc
l nici
odat
ă
cuvântul
, ori
ce rmar
u e arut ea
p săibăapr
omisi
uneamea, și
,toat
ă vi
ața mea,mi-
am f ăcu
t din acea
s
ta ca olege d
e care u mă
n p ot l
ipsi
.
..
”.

199
 VI.DESPRE IUBIRE ȘI DESPR
E
MARE 223

Ceica re au vru t săne î nfăți

șeze iubireașica priciile eiau
com par a-t
oî n atâteaf el
uri cu mar ea, încât e a nevoe i sămai
adaugiceva la spusel e or
l. Ne- au arăt at cășiuna șial ta su nt
deop ot ri
vă de nest atorniceșide amăgi toare,că bucu riil
e și
năpast ele l or sunt f ără număr , că cel e mai f erici
te că lători
i
su nt exp use l a mi i depri mejdii, căf urtunile șist âncile
ascu nse u snt per i
cole mer eu de e tmut șică d a
esea vasu l se
poa te s cu funda ch i și î
ar n port . Dar dând gr ai atâtor ă n
dejdi
și at âotr t emeri
, n u ne- au ar ăatt e d aj uns, mi se par e,
raport ul ca re există î ntre o i ubire secă t
ui t
ă, f ără vl agă și
ago ni că, șiacel e aca l
mii, acele cea suri de ca l
m ch inui tor d e
care au part e navi gatori
il a ecu ator : eșt i ob osi
t d e o l ungă
călători e,doreșt i s-o t ermini, zărești pământ ul, dar n- ai vâ nt
prielni c ca să aj ungi al l iman; e t vezi ovit
l de vi tregii
le
anot impuri lor ; boli
le și ân lcezeal
a nu t e l asă să t recia l
acțiune;apa șimer i
ndele i lpsesc sau nu mai au acel așigu st;
recu rgif ără rost alaj utoare st răine î ncer cisă pescu iești și
prinzicâ țivapeșt i, ca re nu- ți dau ni cihrană, ni ciușu rare;ț i-i
lehami te de t ot ce vezi; ești mer eu f rămân t
at e d acel eași
gândurișimereu plict
isit
; mai t răieștiî ncă,ț
id p
aa
rre îrău
căt răiești
; așt epții mbol dul unor d orințe casăt e scu turi de
starea aceast a de apăsa r
e șide t ânjire,dar dori nțele car e
2
23
Refleț
c
ie publi
cat
ă pr
ima dat
ă de Bar
t
hél
emy,î
n 1863.
În mss. Gi
lber
t
, er
a
t
ăiat
ă, cuindi
caț
i
da s.
e cos

200
mi
jes
c s
unt f
ără vl
agășif
ără r
ost
.

201
 VII.DESPRE EXEMPLE

Orc
vom i
cât
onsă
tatd
aeoseb
cășiir
ene
u alrșifi
e î
al
tnl
et
ereauexempd
avutlel
e
eopob
tu
rn
i
văeur
și
măcel
rie rele,
rel
e.Nu șt iu dacăf ărădelegi
lel ui Ti
beriu șial el ui Neron nu
ne dep ărteaz
ă maimul t de vi ci
u dec âtne ap rop
ie de virt
ute
exemplel
e vr ednice ed st i
mă al e celormaide se amă oam eni.
Câțifanfaroni n- a creat vit
eji
al ui Alexandru! Câte pret
exte de
acț
iuni îndrep t
ate contra pat ri
ein- a pril
ejui
t glori
a lui Cezar!
Câte virtuți crâncene n- au ri dicatn îsl avăRoma șiSpart a!
Câți fil
ozofipi sălogin- af ăcut exe mplul lui Diogen
, câți flecari
n-a f ăcut Cicer o,
224câ
ți oa men i nepăsători șileneși n-a făcu t
Pompon i
us A tticus , câț
ir ăzbunători n-au f ăcut Marius și
Syll
a, câ ți ahtiați de vo lupt ate,un Lucu ll
us,câ ți destrăbălaț
i
225
Alci
biadeșiAnt oniu,câț iî
ncăpăț ânaț
i,Caton ! To at
e ace set
mode le de seamă au pr odusun nu măr m iens de cópi i
proaste. Vi rt
uț i
le su nt vec ine cu vi ciile; exem pl
ele su nt
călăuze c ar
e n e ab atad ese a de al drumul bun și sunt em at ât
de pl ini de prefăcă tori
eî ncâ t nu ne f olosim mai puț i
n de el e
ca să ne depăr tăm de dr umul v irtuții c ât ne f ol
osim
urmân
du-
l.

2
24
U
n pri
etencărui
a -i
a scr
i
s Ciceroul t
e
m scr i
sor.i
2
25
Roman celeb
ru pr
in au
st
eri
tat
ea pr
incipii
lor lui
, Cenzo
r în an ul 384
î
.e.
n.
Pr
overbi
alpri
n dârzen
i
a cucar
e cer
eadistrugerea art
ag
Ci
neiînflor
itoare.

202
 VIII.DESPRE NESIGURANȚA
GELOZIEI 226

Cu cât vorbim maimul t despre gel ozi

e,cu at âtmaimul t
apar , d i
n di f
er i
te ungh ere, sp aectele nep l
ăcute; cele mai
neînsemnat e î mpr ejurăr i l e schi mbă,și ne aj ută să
descope ri
m mereu ceva nou . A ceste nou tăț
i n e f ac să
revedem sub al te as pec te ceea ce soc oet
am că văz usem și
drămui sem de aj uns; cău tăm să n e ag ățăm de o pă rere și nu
ne agăț ăm de ni mi c;t otce es te maiop us șimaișt er
s ni se
înfăți
șeazăî n acel ași timp; vr em săurâm șivr em săi ubim,
darot tmaii ubim cân d urâm, și t otmaiurâm cân d iubim;
credem ori ce și ne n îdoi m de oa tte;ne est e urșine și ci
udă că
am crez ut și că ne- am î ndoit; ne chi nui m nec ontenit ca să
ajungeml ao p ărere h otărâtă șinu aj ungemni ci
od atăl a cev a
statornic.
Poeț i
i art reb ui să com pare aceast ă păr eer cu ch i
nul lui
Sisif
, pen tru cărost ogo lim, la f elde f ără rost ca el
, o st âncă
pe un dr um ane voios p și
li
n de pri mej dii
, vedemcu lmea
munt el
ui șine s trăd uim să u ajngem pe e a,sper ăm uneor i că
vom aj unge,darnu aj ungem ni ci
odat ă.Nu sunt em destulde
feri
ciți casăî ndrăzn i
m săcr edem ceea ce ori
dm șini cich iar
destul de f eri
ciți ca să fim î ncredințați de lucrul de ca re ne
temem maimul t
. Sunt em r obii uneive șnice esni
gu ranțe,care
ne p rezintă, rând pe â rnd, bunuri șirel e ceenscap ă mer eu .

2
26
P
ubl
icat
ă p
ent
ru pr
ima o
aăr d
e B
atr
hél
emy.

203
IX. DESP
RE IUBIRE
ȘI DESPR
E VIA
ȚĂ

suI
u
ntbi
rea
supuest
see acel
caor
oaimagi
și tun
le
bura
ărivieț
ii no
și ast
ce
al re
or - sc
ași și
hiuna
mb și
. al
ăr
i t
a
Ti
nerețea loreste pli
nă de bucuri e șide speranțăt e si
mți
f
erici
t c ă eștit ânăr, cum t e si mțif eri
ci
t c ă i ubeșt
i. St
area
aceast
a pl ăcu
tă ne î mbie să dor im alte bunuri și dor i
m
bunuridi ntre cel
e mait raini
ce nu ne mul țumi m că mai
suntem î ncăî n vi aț
ă,vr em săprop ășim, cău tăm mi j
loace să
î
naintăm șisăne a si
gurăm si t
uaț i
a;umbl ăm după prot ec
ția
minișt
ril
or, l e sl uji
m i nteresee;
l nu put em î ngădui să
r
sâ
t
rvn
ăbea
ăts
utcă
ăa dl
t
ecinmi
eva
il a
de ce
grir
j
iâvni
șimdenoi.i
miÎ
ntrecer
de neaaa
ec cea
zu
ri,st
apeest
ee
car
pl
ăcereade a ne ved eacă pătuiț
il e spul
beră; t
oa t
e pasi unil
e
sunt atuncisat i
sfăcute și nu ne mai t receri n
p gân d căni s-
ar mai put ea cu rma f er
ici
rea.
Tot
ușif ericireaaceastaerareoridel ungădurată,șinu- și
poate păst ra mul tă vreme har ul nou tăț
i
i. Ca săob ținem ce -
am dor i
t nu pr egetăm să ottdor im mer eu. Ne obișnuim cu t ot
ce este al nost ru; aceleașibunuri nu- șipăstrea
ză cu t impul
aceeași val
oare și nu sunt o tdteauna aidoma după gu stul
nostru; ne schimbăm pe nesi mțite, făr
ă să ne obse rvăm
schimbarea; cee
a ce am obț
inut ajunge o ar p
te din noiînșine
- am fi cu mpli
tl oviți dacăam pi er
de-o,dar u n maisi mțim
nici
o plăcer
e că o păst răm; bucu ria nu maiar e nici
o vl agă
;
căutăm plăcereaî n altcevarăsti
n de ceea ce ma dorit atât de
mul t
. N es
tator
nici
a aceas ta involunt ar
ă este o urmar e a
ti
mpul ui
, care are nîrâuri
re,fără săvr em, at
ât asupra i
ubi ri
i
,

204
cât și pr asu
a vi eț
ii noastre;î n fiecare zi mai sp ulber
ă, pe
nesi
mț it
e,câ te ceva din înfăț
ișarea aceea de ti
nereeț șide
voi
oșie,șiîini
miceștecelemaiaut enti
cefarmece;căpătăm o
ți
nută mai seri oasă și l a pas i
unea noas tră adău găm
preocupăril
e pract
ice; iubi
reanu mai t răi
eșt
e prin eaî nsăș,
i
ci ecur rge la ajutoare st răi
ne. t S
area aceasta a i ubi
rii
reprezi
ntă decl i
nul vâr st
ei
,î n car e nîcepem săve dem cu m o
s-oîncheiem; dar u n avem t ări
a s-o încheiem de b ună voie,
și,î n amurgu li ubiri
i ca șiî n amurgu l vieț
ii, ni
men i nu se
poa t
e hot ărî s-o ia înaint
ea nep l
ăceri
lor care mai rămân de
încercat
; mai t răi
m î ncă pen tru necazuri
, dar n u mai t răi
m
pen t
ru pl ăceri. G el
ozia, eînncrederea,eamta de a dev en i
plict
isi
tor, eam
t a de a fi părăsi t su nt chinuri care ți
n de
bătrânețeaiubiri
i,așacum bolilețindeopreal ungăduratăa
vieț
ii-nu t e maisi mțiviu decâtpent ru că si
mț ică eșt
i
bolnav,șiel
easemenea,numaisimț icăeștiîndrăgost
itdecât
pentru căsi mțitoat
e chinuri
l
e d ragosei
t. Nu t e d esp
rinzidin
l
âncez eal
a unor egă
lturi preaîndelungate d ecât pri
n ciuda și
prin amărăciuneade at e vedeamer eu l egat;în sfârșit
, di
ntre
toate decrepi
tudi
nil
e,ceaai ubiri
i est
e ce a mai nes uf
erit
ă.

205
 X.DESP
RE GUSTURI
227
Exi
22s
8t
ă pe rsoanecar e au mai mul t
ă j udecată
decât
gust , șial tel
e care au mai mul t gustdecâ tj udecat
ă; gust
ul
e mai sch i
mbăt orșimai ca prici
os ecât
d j udecata.
Cuvântul gust are fel
uri
te sem nificați
i, șie ușorsă ne
î
nșel ăm. E ste deos ebi
re înt re gu stul c ar
e se ap ropie de
l
ucruri șigu stul car
e ne aj ut
ă să l e cu noaștem șisă l e
discernem ca lit
ăți
le,respect
ând regu li
le poa t
e să ne pl acă
teat
rul f ără săavem gust
ul destul de fi n șidest ul de gingaș
casă- l apreciem bine,șiput em avea st gu
ul destul de bun ca
săapreci em bi ne t ea
t
rul ,fără cat eat
rul săne pl acă
. Există
gusturi care ne aprop i
e pe nesi mț it
e de ceea ce i nse r ată;
alt
ele ne n îflăcărează ri
pn tăria sa u pri
n durat
al or
.
Există oamen i cugu stnep ot
rivi
tî n toat
e;alți
i nu au gu st
ul
înșel
ător decâ t nî anumi te lucruri, șiîl au drept și just nî
ceea ce est e pe măsu ra put eri
il or de înțel
eger
e. l ț
Ai
i au
gusturideo sebite,pe care el știu proaste,dar nu încet
eazăsă
le urmeze. S unt unii c u gu st nesigur; al ei h azardul
hotărășt
e;sesch imbă di n ușurință, sunt vesel
i sau pli
cti
siț
i,

. deca
2
27
Înt ex
t , cuî
esprit nțel
esu
l de m i
nte,intel
igență, j
u tă
2
28
P
roblema aceas
t
a ofrma obiect
ul discu
ții
lor în saloaneel v
rem i
i. Doamna de La
Fay
ette se ref
er
al a o ast
felde di scuți
eî nt
r-o scrisoa
re cătr
e doam na de Sévigné,
dat
ată 4sep t
embri
e 1673:,,
Nu știu dacăoam dna d e Coulangesunv- a sc
r
is depsre
o convers
aț
ie car
e a avut l
oc nît
r-o după-am i
ază l
a G ourvil
le,unde e s afl
a doam na
Scar
ron și abael
te Têtu, despr
e per soaneel care au gust ul superi
or asu inf
eri
or
put
erii de judecat
ă.Ne- am avân tat nîsubt i
lit
ăți d i
n care nu mai nț î
elegea
m
ni
mic.”.

206
după cum î ii nfluenț
ează priet
enii. Alț
ii au t otdeau
na i dei
preco
ncepute;sunt robiituturor g ust
urilor olr și l
e resp ect
ă
î
ntrut ot
ul. Unii su
nt sensibil
il a cees te bun, șicont rari
ațila
cenu est e bun; ved
eril
el or su nt preci
seșij uste șit emeini
cia
gust
ului o găsesc n j
îudeca
ta șidi scer
nământ ul l
or.
Mai sunt unii ca
re,printr-
un f elde i nsti
nct, pe care nu și-l
pot expli
ca,judec ă cel i seînf
ățișe
azăî nainteaoch il
or ș i al
eg
tot
deauna hot ărârea val abil
ă. c A
ești
a dau dov adă de mai
mult gu st dec ât e dj udecaă
t, deoarece amor ul-
propriu și
disp
oziț
ia lor e d momen t nu le umbresc n cu
oști
nțele firești
;
229
tot
ul acți
oneazăuni t
ar n î ei,tot
ul e p e acelașiton. Arm onia
aceast
a î ifacesă apreci ezesănătos lucruri
le șisă -
șif acă o
idee temeini
că desp re el e;dar, n î general vorbind, puț i
ni
oameni au gu stul statornic șii ndependen
t d e alal tor
a;ei
urmează exem plul al
t ora șiobișnuința; i
ar bruma l orde gu st
e ăcu
f t ă d i
nî mprumut uri.
În t oatef el
urimi l
e a cesteade gu sturi
, pe ca rel e-am arăt at
,
e f oarte rar și aproape cu nep uti
nță să î ntâlneșt
i acel f
elde
bungustcar eșt
iesăapreci ezefiecarelucru,careî icunoaște
întreagaval oare, și car e se apl ică în gen ere, l a orice:
cunoșt inț
ele noa stre su nt p rea măr gi
nite,șiaceast ă justă
orândui re a calitățil
or car e ne ajută să j udecămbi ne nu se
men ți
ne d e obicei decâtî n ceea ce u n ne priveșt
e d irect
. Când
este vor ba de noi , gu stul nostru nu maiar e justețea aceea
atât de nece sară, ideeaprecon cepută o t ulbură, tot ec ar e
vreol egăturăcu noineaparecu al tchip.Nimeninu vedecu
ace i
așioch i ceea ce- l pri veșt
e direct și ceea cenu- l pri
vește;
gu stul nostru es te căl ău zi
t a t
uncide î ncl
inarea amor ul
ui-
prop riu șia di sp oziț
iei, ca re ne dau al t
e per spective șine

2
29
„Exs
it
ă în einu f
elde si
mfoni
e mor
ală,de ar
moni
e spi
ri
tual
ă“.
(J
. Roger
Char
bonnel
.)
.

207
supun unui număr nfiini
t de schimbări șide n îdoi
el
i; gu
stul
nost
ru nu maiest e alnos tru, nu maidi spu nem de el, se
schi
mbă fără con
simțământul nostru, șiacel
eași ob
i
ecte ne
apar sub at
âteaaspecte d
if
erit
e nîcât nu mai recunoașt
em, în
sf
ârși
t, ce ma vă
zut șice-am simț i
t.

208
 XI.DESPRE LEGĂTURA DINTRE
OAMENIȘI ANI
MALE 230

Exi
stă t ot t aât
ea seminți
i di ver
se de oa men i de sp eci
i
diver
sede ani male,șioa men ii sunt,față de cei lalț
i oamen i,
ceeacesu nt di f
eri
tel
e speci
i de ani mal
eî nt
re ele șiunel e afță
de al
tele.Câț i oameni nu trăiesc din sângel
e ș i din viaț
a celor
nevi
novați
, unii cani ștetigri
, mereusăl bati
ci și cru zi
, al
ții ca
nișt
el ei
, păstrând unele aparențe de mări ni
mie,al ț
ii cani șt
e
urși
, grosolani șiaco lmi, a l
ți
i cani ște lupi, p rădalni
ci și
necru
țători
, alți
i ca niște vulpi, care t
răiesc din i st
eți
mea l or

2
30
„Aceast
ă ci udat ă
refl e t
ecți reb uier aportat
ă,după cât se par e,l a un cu ren
t de
i
dei car e dat eaz ă, r ecân
t d de vech il
e bes tiar
e, i nd vr em ea dezv oltăr
ii tș
ii
nței
fizi
onomi ei.Î n 16 55a ap ăruto t raducer
e r fanceză, datorat
ăl ui Ruau lt
,a l ucrări
i
De hum ana phy siognomi a fizi
a, ci
anului nap ol
itanGi ambatti
sta del la Por t
a.( Prima
edi
țiea f ost p ubl
icată în 15 86.) nÎ carteaacea st
a or igi
nal ă su nt cercet
atef oart
e
amăn unți
tl egăutri
le care xist
ăeî ntr
e fizi c și moral( cuo i nsisten
ț ă deoseb
it
ăî n
pri
vința och i
lor). Carteaes tei lustr
ată cudes ene care un alpăt uri un cap de o m și
un capde an i
malcu an aolgi
iî ntre ele,fiec aer ani
malcor es punzân d uneia asumai
multor r t
ăsături de car act
er l e
a omul ui.I deeaa f ost elruat ă de căt r
e pictorul
CharlesLe Brun, car e a dezv oltat
-o într-o con f
erință ținut ă î n 16 71, și care a
desenatși elnumer oase studii par al
ele de cap eet și de och i de oam eni și de
ani
mal e.(Cf . H. J ouC
in,l
hares e L B r
un e tl e
s A rts ou
ss o L1889
s ,X
i
u I
Vp,p. 391393
-
și59 1 șiurm .
) La Roch eofucauld nu se po r
ește al asp ect
ul pl ast
ic al acest
eit eo
rii
,
elr eți
ne i deeacă di ver
sele tem peramente uman e cor espu nd di versel
orspec i
i
ani
mal e.Bi neînțeles, t
oate acesteaaul egăutr
ă șicuf abul
elel ui La Font ai
ne,care,
î
nf abulaX,15,I epuri, vaar
i ăt
a că omul «s e poar tă în mi i de î mpr ej
urăr
i, ca
dobit
oacele»și o vaî nchi
na l ui La Rochef oucau l
d spunân d că- i datoreazătotce
are ai m«tem ei
ni c»“ (
J. Truche.t)
.

209
șial că ror felnat ural de afi est eî nșel
ăci
unea!
Câți oam eni nu se amăn ă cu câiniișiEd
! iist
îrug seminț
ia;
vâneazăpent ruplăcereaceluicareîlhrănește;uniiî
lînsoț
esc
pretut
indeni p e st ăpân, a l
ți
i iî p ăzesc casa. E xist
ă ogari
i
231
pentru să l
bătăci
uni f er
oce , care trăiescde pe urm a vit
eji
ei
lor
, su nt pregătiț
i pen t
ru răzb oi, șiau nobl ețe în ini
ma lor;
există mopși iî nverșunați, care nu au al t
e ca li
tățiîn afar ă de
furia lor ; exist ă o se amă de câi ni, maimul t saumaipuț in
fără rost , care l atră adesea , șica re mușcăuneo ri
, șiex ist
ă
ch i
ar și câi
ni de gr ădinar
. Exi st
ă mai muț oișimai muțe,ca re
plac pri n pozn ele lor, care au ceva deșt
eptăciune,șica re se
țin t otde auna de rel e. E xistă pău ni c ar
e nu au de cât
frumuseț e,ca re di splac prin câ nt ecull or, șica re nimicesc
232
l
ocu rile n î care s unt adăpo.stiți
Există păsă ri car e nu mer ită at enție decât r p
i
n cân tec ul
sau pri n cu lori l
e l or
. Câți papaga li nu vorb escf ără încet are,
fără săpri cea pă vr eodată ce sp un! Cât e co
țofen e șicâ t
e ci ori
nu se om d esticesc ec dâtca să fure!Cât e păsă ri de prad ă nu
trăiesc decât pri n prădăl nici
e!Cât e sp eci
i de ani male pașn ice
șil inișt
ite n u servesc decât pen t
ruhrana al tor animal e!
Există pisici, mereu l
a pândă, r ele șiî nșelătoare,șica re f ac
pe bl ajinele;ex istă vipere ca re au l i
mba ven inoasă,i ar e rstul
233
folositor ; exist ă păianjeni, mușt e,pl oșniț
e șipuri ci,inse cet

2
31
n
Îf r
.
lesl év
rers
i d'att,eogari
ach i nordici
, cei ai m igv
uro ș,ifolosiț
il a vânarea
sălbătăci
unil
or pericul
oase, ca upl
ul șimi streț
ul.
232
Nu se i e
ștsi
gur ori
gineaacesteilegende.J . TrucHi
h
eet
rci
ogt
lea
i
ficz
eă
eu
l li Jean-
Pierre Valerian( Pi
eri
us)
, publi
cateî nt r
aducere ran cfez
ăl a Lyon, î n 16 15„Al
ții nu
facr ăuî ntruchi
pându-iîn păun pe r isi
pitori
i care prăp ădescot ut
l prinl uxu
ll or“,
(p. 297).I ar M aurce
i La Porte,înl ucrarea
Epit l
ui
hèt
es,ranfçai
ses1
(594)
, ar ătasecă
pău nul spăr gea ouăl
e păuni
ței
.
233
Di
n ven i nul vi
per
eise p regăea
t unprl
aeac,
f
uldeviperă, desp
re car e este v or
ba
și în corepson denț
a uli La Rochef
oucauld cu doam na d e Sab l
é.
Ma A
xiut
meor
lu
o
rl

210
care su nt tot
deau na su părătoare și i nsu por
tabil
e; exi
stă
broaște râi
oase car
et e-
ngrozesc,șicare n- au decâtvenin;
există bu f
nițe care se t em de l umi nă. Cât e an i
male nu
vi
eț ui
esc pe sub pământ,ca să- șipăstreze vi
ața!Câțicai,
cărora l i se dau at ât
ea î ntreb
uințări, n u su nt lăsaț
i nî
părăsire când nu mai potsl uji! Câți boi, car
e muncesc oată
t
viața ca să- lîmbogăț ească pe celcar eî ipune l aj ug!Câț i
greieri
, c areș iî pet rec viața cân tând; câț ii epuri de câm p,
cărora l e est ef ri
căde ori ce; câ ții ep uride ca să , care sesp eri
e
234
și se l iniștes
c î nt r-
o cl ip;ă câ ți por ci ca re t răiescî n
destrăbălar e șiî n murdări e;cât e raț e domes tce ș
i car
ie î
trădează sem enele,șil e at rag î n pl ase;câ ț
i cor bi șicâ ți
vulturi,carenu t răiescdecâtdi nput rezici
unișidi nst ârvuri !
Câte păsăr i mi gr ao tare,car e mer g de at âeta or i de l a un
capăt l a al tul al l umii șica re s e e xpun l a at âteapri mej di
i, ca
să-șiasi gure t raiul ! Câte rândunel e,car e se ț i
n scai după
vremea f rumoasă!Câț icărăbușinechi bzui ț
ișif ără țel;câț i
fluturi, ca re u mbl ă după f ocu l ca re-i arde!Cât e a lbi
ne ca re-
și
respectă că petenia șica re secon servă cu at âta di scipl
ină și
destoinicie!Câț i bondari , va ga bonzișit rânt
ori, ca re ca ută să
se căp ătuiască pe se ama al bi
nel or! Cât e f urnici, a căr or
prevedere șich iver niseal
ă l e scap ă de t oa t
e nevoi le!Câț i
crocodili car e se pref ac că pl âng, ac să- i sf ârtecepe cei
235
mi șcați de â tngu real
i or! Și câ te a nimale ca re su nt î nrobite,
pen t
ru cănu- șicu noscorț fa de ca re su nt în st are!
îiscri
edoamneideSablé(f ăr
ăsăpr eci
zezedata)
:Vătri
mitunbileț
elpecar
emi -l
scrie doam na de Puisi
eu x,în car e veț
i vedeacă . .
.(
) dânsa ar r ea
v să facă rost de
prafde vi per
ă.Dacă veți aveabunăt ateasă-itri
miteț
i, o veț
iî ndator
a nespus de
mul t.
..
“( Din scr
iso
area publi
cată.dT
e
ruc
Jhetsu b nr
. 17.
).
234
Cf.fabulalui La FontIai
n
epe,
u iX
ri (. 15)
.
235
Leg en
da lacri
mil
or cr ocodil
il
or af ostcântat
ă adesea în vers
uril
e poeți
lor din
secolul alXVI -
lea(Ronsard , Bai
f, Garnier c.
et
)
.

211
 Toat
eînsușiri
leacest
ea seregăsescî
n om,car
esepoart
ă
f
ață de ceil
alți oamenilaf elcu m sepoartăînt
re el
e ani
mal
ele
de care amvor bit maisu s.

212
 XII. DESPR
E ORIGINEA BOLI
LOR

obDac
ârșiă î
a v
nom exam
pasiunili
na
e și nî
at
nura
f
r bol
ământi
l
ăor
ri,
levmi
omnțv
i
i.edea c
Vârst
aă-ș
die au
aur,
care e ra scuti
tă de e l
e,era scuti
tă șide b oli. Vârsta de a rgi
nt,
care -ia urmat , și-a păstrat șieapuri tatea. Vârst a de b ronz a
dat nașt ere pasi unil
or și ră fmânt ări
lor mi nții
; b olil
e au
început săse f ormeze și mai ar ătau î ncă sl ăb i
ciunea și
ușu răt
atea cop i
lăriei
. Dar s- au mani f
estat, cu t oată put erea
șicu t oată răut atea lor,în ep ocafier ului șiau răsp ânditî n
lume,ca urmare a al ter
ări
il or
, di versele bol i care ch inuie
oamen
acuteiișide a
del
i
rt
ân
a t
ea
te;veacu
i dr
nvi iî
i
a n
acoace.
produA
smb i
găț
li
a
bi
naarea
pr
od
șiusi r
fi
gu
nsom nr
i
il
ae
;
let
argi
il
e,paral izii
le și p a
at i
il
e se t rag di n l ene;mâni a a
pri
cinuit năduf ul, ef ervescen ța sân gelui, și i nflamaț ii
le
pector
ale; rif
ca a cau zat băt ăi
le de i nimă și n si
copele;
vanit
atea a zămislit nebuni i
le;zgâr cenia,chel bea șir âia;
tri
steț
eaa det erminat sco rbutul; cru zi
mea , piat
ra; poneg rr
iea
șipâri l
e au răsp ândi t pojaru l
, vă rsatul șieru pți
il
e,șige l
oziei
îi dat oărm can grena, ci uma și t urbarea. Nenor oci
ril
e
neprevăzute au dat ap op l
exia;procese
le au dat 2m i
gr
36 ena și
congesti
a cer ebrală; dat ori
il
e au dat f ri
guri
le cr on;i
ce
pli
ctise
ala căsniciei apr odus fri
guri
le int
ermit
en t
e, iș si la
î
ndrăgo sit
ți
lor care n u îndrăznesc să se ăp
răsească a prod us
tul
bur ări
le nervoa se. uIbirea, umai
n ea, pa ri
cinuit mai
mul t
e r el
e decâtt oate celel
alt
e l
aolal
tă, șinimen i nu t rebuie

2
36
Aces
t
eapr
oduceau ea
ce
ce e
s nu
mea
, ad
etiziai
căo sl
ăb
ir
efoart
e pr
onunț
ată.

213
să se ncu
î
mete ale da gr
a;
idarcu m totea da
uce ișce l
e mai
mari bucuri
i al
e vi
eț
ii
,în locs-o vor
bi
m de rău, seca de să
t
ăcem; se cuvine să ne temem de ea și s-o respe
ctăm
237
mereu.

2
37
Reflecț
ia acea
st
a,cașir
eflecț
ia VI
, er
atăi
at
ă pe man
usc
r
isu
l Gi
lber
t i
ș pur
ta
men
ț
iunea: s.
de cos

214
 XIII. DESPRE FA
LS

Ct
vorineva
otdeauest
naesăf
a
plsrăî
a n
238 dif
eri
ceeate
cechi
up
nuri
su.nt
E
.xist
Eă
xi
sto
ăamen
alții
,f
i al
mași
idca
ere
bună credinț ă,care s- au născutfalși
,care se înșală pe ei
înși
și, șicar e nu vădni ci
odată lucruri
le așacu m su nt
. Sunt
unii cu mi nteadrea ptă șicu gu st
ul fals.Al ț
ii au mi nt
eaf al
să
șioa recare si guran ț
ă î n gu st. Și maisu nt uni i car
e nu au
nimic fals,ni ciî n gu st, ni
ciî n judeca tă. Acești
a su nt f
oarte
rari
, deoa rece, în gen eral vor
bind, aproa pe nu exi stă nimeni
care să nu prez inte pe undev a ce va fals în judec aă
t sauî n
gu st
.
Ceeaceducel a f alsi
tat
ea acea st
a atât de uni ver
sal
ă este
faptul că î nsuși
ril
e noast re su nt n esi
gure șico nf
uze, șică
vederil
enoast resuntșiel el afel
;nu vedem lucruril
eexact
cum sunt el e f
ăcut e, l
e ap reciem maimul t sau maipuț in
decâ t va
lorează și nu l e arportăm la per
soana noa st
ră înt
r-un
mod f avorabillor, ciî ntr
-unul ca re sepotri
vește cu sit
uația și
cu î nsușiri
le noas tre. Greșeala ace as
ta ad uce un număr
nesfârși
t de l ucruri falseî n gu stșiî n mi nte:amorul nostru
propriu est e măguli
t de totceni se nî f
ăți
șeazăsu b aparența
binel
ui;dar cum exi stă maimultefeluride bine care ne
flatează van it
ateasaut emperament
ul,l e căutăm ad eseadi n
obișnuință, saudi n com od
it
ate;le căutăm pen t
ru căl e caută
șial ț
ii,f ără sățină seama căaceea șipărere nu t reb
uie să fie
deopotrivăî mbrăț
ișată de ottfel
ul de p er
soane,șicăoamen i
i

2
38
C
f.
Bar
on
ul de Foe
nes
tal
e,lui Agr
ippa d
’
Aubi
gné.

215
trebuie să se eg
elde ea ai m mult saumaipuț in st
râns,după
cum se pot ri
veșt
e maimul t sau maipu țin cu cei car
e o
caută.
Ne e tmem maimul t să e n ar
ătăm falșipri
n gust dec
âtprin
judecată. Oamenii de soci
etat
et rebui
e să aprobe fără
prejudecaă
t ceea cemer it
ă să fie ap robat
,t reb
uie să cau
te
ceea ce merită să e fi căutatșisă nu se mp î ău neze cu ni
mic.
Dar este nevoie de un rigu rossi mț al măsu rii șial nuanțel
or
șide o ri guroasă exacti
tate;t rebuie să șt i
m să di scer
nem
ceea ce est
e b un î n general, șiceea ce en este of
losi
t
or nouă,
și să urmăm at unci cu t emei înclinarea naturală car
e ne
duce că t
re ulcr
urile ce en p l
ac.Dacăoa meni
i n- ar vr
easăse
dist
ingă decât prin propri
ile lort al
en t
e și,ț i
nând sea ma de
îndatori
ri
lelor, n-ar exi
sta ni micf alsî n gustul șiî n purt
area
lor
, s -ar ar
ăat aș a cum sunt : arj udeca lucruril
e după
priceper ea lor, șis- ar ega
l de el e cu ch 2
i39
b zu
;i n
aț
ră exi
sta
pot ri
vi
re nîve deri
le și păr eri
lel or;gust ul lor a r fiadevă rat
,l e-
ar ven i de l a eișinu de l a alț
ii
, șil -
ar u rma după pref eri
nț
a
lor, nu di n obi șnuință sa u l a vo i
aî ntâmpl ării.
Dacă n su
tem f al
și cân d ap robăm ceea ce n u t rebuie să fie
ap robat, nu su nt
em maipuț in falși
, de ce le maimul te ori,
din dori nța de a ne ved ea apreciați prin î nsu șiri care,deși
bune î n sine,nu nise pot rivesc nouă;un magi strate fals
cân dș i
î dă ifose de b ravu ră, cut oat
e căpoa te săfie cu t
ezător
în anumi t
eî mprejurări treb uie săpar ă dârz și sigur p e sine
în cu rsul uneirăzvr ăti
ri pe ca re are drep tul s- o pot olea
scă ,
fără săset eamă căe f al s,șiar fif als șiri dicol dacăs- ar bate
în duel . U neif emeipot să -
i placă șt ii
nț ele, a d
r nu t oate
științ
ele i se pot rvesc
i oricând, șiî ncăpăț ânarea eipen tru
anumi te știi
nțe nu i sepot riveșt
e niciodată șiest et otdea
una
2
39
n
Î mss
. Gi
lbert
,
pa
rle
urr
aion (
s după u
jdecat
a o
lr
).

216
falsă.
Se cade carațiuneașibunul-si
mț sădrămui ascăl ucruri
le
după valoa
real or șisăcon vi
ngă gust
ul nostru casăl e dea
rangul pe ca
reî l meri
tă șipe car
e secu vi
ne săl i
- l dăm; dar
mai toți oa
men i
i se înșal
ă în aceast
ă apreciere șiî n aces t
rang șiîn conf
uzia aceast
a ex
i
stătotdeauna ceva fal
s.
Cei maimar ir egisunt oam eni car e gr eșesc de cele mai
mul t
e ori eivor - să
i depășeascăpe cei l
al ț
i oamen iîn va loare,
î
n șt ii
nță, în cu rt
oaziși
e,în mi i de al te ca l
ităț
il a care are
dreptul să pretindă t oat
ă l umea;dar gu stul acesta car e
constă în a-i depășipe a lți
i poate să fie a fl
s a l ei
, când mer ge
preadep art
e.Întrecerealor cual ț
iitr ebuie săai bă alt obiecti
v
-t rebuie să-
li mite p e Al
exandru, ca re n -a vr ut săcon cu reze
240
l
a premi ul uneiî nt
recer
i decât cu r ;
egiii
ș să -șiaducă
aminte că nu t rebuie să se î nt
reacă decât nî l eg
ăutră cu
calități caracteri
st
iceregali
tăț
ii
. Oricât de viteaz ar fiun reg e,
oricât ar u pteafi de î nvățatșide p lăcu
t, vagăsi un număr
nesfârșit d e oamen i care voravea acelea
șica lit
ățil a f elde
strălucite ca al e lui
, și ori dnța de a- i n ît
receva păr ea
totdeau na f alsă, ișad esea chiar îi va fi cu nep utință să
reușeasc ă; ar d dacăse pasi onează după ad evărae
tle l ui
îndat ori
ri, dacăva fi mări ni
mos, dacăvafi o mar e căp etenie
de o ast
e și un mare câ rmuitor
, dacăvafi drept ,îngăd uitor și
gen eros, dacă șiîvaajuta supușii, dacăvaț i
ne la gloria șil a
li
ni ștea statului său, nu va gă sidecâ t ergi de învins î ntr-o
întrecere a t
ât de n obi
lă; vafi numai adevă r șimăreț ie n ît
r-un
țelat ât d e j ustșidorința de a- iî ntrecepe al ți
i nu va avea
nimi c a f
ls.Î ntrec
eeraaceasta este vrednicăde u n rege,șiest e

2
40
După rel
at
areal
ui Plutarh
, când af ost invi
tatsă art
picipe l
a o probă de vi
teză
î
ncadrulJ
ocur
il
orOl
impice,Al
exandruarăspuns:„Cupl ăcer
e,dacăaraler
ga
reg
i
il aîntrece
reaace
asta!
”V(
C
i f
.u
aț
a l
i Al
exand,
rucapi
tol
ul VII.
).

217
adevărat
a gl
ori
e că
t
re ca
re se
cuvi
ne sănăzui
ască
.

218
 XIV.DESPR
SPRE MODELELE NATURI
I
ȘI
ALE NOROCULUI
Se par e că nor o2c
41
u l
, ori cât este elde sch i
mbăt orșide
caprici
os, en runță l a sch imbările șil a ca prici
ile l ui , ca să
acți
on ez
e î n bună î nțelegeer cu nat ura, i șcă amân șidoiî
îmbină ef orturil
e la f ăurirea unor oa meni e xrtaordi nari ș i
aproape uni ciî n felul l or, men i
ți să se rvească de mod el
e
posteri
tăți
i. Nat ura are gri j
ă să l e dea ca l
it
ățile;i ar n orocul,
să l e pu nă î n ap licare și s ă l e araet î n l umi na și c u
dimen si
unile cesepot rvesc
i cu r ostul lor; s-ar i zceat uncică
imită regu li
le marilor p i
ctori, pentru a ne da ni ște t ablouri
desăvârșit
e al e lucrurilor p e ca re vo r săl e înfățișeze. Î
șial eg
un om șise i n
ț de p l
an ul pe car e și l
-au prop us;i au măsu ri
cu pri vi
re l a nașt erea , creșterea, ca l
it
ățil
e nat urale și cel e
dobândite, l a vr emuri , l a î mprej urări
, l a pri eteni și al
dușmani ; sc ot n î eviden ț
ă vi rtuți șivi ci
i
, acț iuni f eri
cite și
neferi
cit
e;ch iar adaugămi cil
e mpî rejurărila cel e mai mari , și
ști
u săl e a șeze cu atâta meșt eșug n îcât acțiunile oa men i
lor și

mot
ca
reive
le
n
atul
or
r e
a șinnorocu
aparlot
bid
t
neau
na su
evoi
esc bsă
lch
e i
pdul
ea.șicu cu lor
il
e pe
Ce mănunch i de calit
ăți st
răluci
toare n-au adunat el
e în
persoana lui Alexandru, casă- l arae
tl umii caun mod elde
el
evați
e su flet
eascăși e d măreți
e în vi tej
ie! aDcă î
i vom
2
41
n
î fr
.
l
a ort
fun;ecuvânt
ul are șiînțel
esu
lrsi
u de haz
t
ă, ard
,c
um se va vedeamai
j
os,î
npasaj
ulîncareLaRochefoucaul
dînfăț
ișeazămoart
ealuiCezar
,dupăce
zugr
ăveșt
e mp
î rej
ur
ări
le prel
inice recalîridicaseră.

219
cer
ceta obârși
a i l
ustră, educația, ti
nereț
ea,f rumusețea
, firea
lui f
eri
cit
ă, înti
nderea șica pacitatea minți
il ui pent
ru război
șipen t
ru științ
e,vi rtuți
le șich i
ar d eec
ftele lui
, numărul mi c
al oști
ril
or lui, p uterea form idabil
ă a dușmani l
or, scurt
a
durat
ă a uneivi eți atât de frumoa se, moart
eașiurmași il ui
,
nu vomved eaoa re nigeniozi
t
at eașisâ rgu
ința norocul
ui șia
naturi
i de a u p
ne nît
r-un singur om aces t număr nesfârși
t de
di
verse î mprej
urări
? Nu vomved ea grij
a deosebită pe car e
natura șinor ocul au avut-
o de a or ândui atâetaev en
imen te
ext
raordinare șide a- l soroci pe fieca re la t i
mpul pot rivi
t,
pentru a forma mod el
ul unui tân ărcu ce
rit
or, maimar e otutși
pri
n ca lit
ăți
le lui perso
nale dec ât prni vasit
tat
ea cu ce
rri
ilor
l
ui?
Dacăvomurmări î
n ce el f ni-
l araăt natura șinor ocul pe
Ceza,r nu vomved eaoa re căs- au ți
nut de a lt pl
an, căn- au
pus î n per soana l ui atâta vi tej
ie, t at
â a î ngădui
nță, a tâta
gen er
ozi
tate, at ât
ea cal ități mi l
itare, at âta put ere de
pătrundere,at âta belșug î n deșt eptăci
une șiî n dep ri
nder i
,
atâta eloci
nță, atâteaf armec e trupești, atât
a elevați
e ge nial
ă
pentru paceși pent ru răz boi
, nu vom vedea oar
e,zi c,că
natura și nor ocul nu s- au st răduit v reme îndelungată să
orân du
iască și să pu nă î n apl i
care at âeta t al
ente
extraor
dinare, ș i că nu l -au con st
rân s pe Cezar să se
serveascăde el e con t
ra pat ri
eil ui decât ca să ne l ase un
model alcelui maide seamă om di n lume, și alcel ui mai
vesti
tuzurpator? Nat ura î
laducepel umeca peun si mplu
cetățean într-
o repu bl
ică st ăpân
ă pe l ume, întări
tă și
sprij
ini
tă de cei mai de seam ă bărbați din câți a zămi sl
i
t
vreodat
ă;noroculal egedintreeipeceimaii l
uștri
,peceimai
puterni
ci, șipe cei mai de e tmut pent
ru a- iface udșmaniilui.
Ea î lîmpacă, pen tru o vr eme,cu cei mai import
anți, pen
tru
a-i pune în sl ujba î nălțări
ilui;îi uluiește șiîi orbeșt
e după

220
aceea, pentru a-if ace să pornească împotri
va lui un război
care îl duce l a put er
ea absolută. Peste câ t
e piedi
cinu l -a
făcut săt reacă! De câte pri
mej dii
, pe u scat șipe apă, nu l -
a
feri
t
,f ără să-llase ăsse fial esvr eodat
ă cuvr eorană! Cu câ tă
stărui
nță nor ocul n-a spri
j
ini
t p l
anuri
le lui Cezar și nu le-a
nimici
t pe a le uli Pompei
! Cu cât ă i
scusință nu a înduplecat
eapop or
ul roman, at âtde p uterni
c,at âtde mân dru șiat ât
de grij
uli
u de libert at
ea lui, s-o su pună put erii unui si ngur
om! Nu s- a sl
ujit oa re norocul ch i
ar d e î mprejurări l
e morții
l
ui Cez arca s-o pună î n con cordan ț
ă cu vi ața l ui? At ât
ea
preven
iri din partea gh i
cit
oril
or, at âtea mi racol
e, at ât
ea
stăru
ințe ale soți
ei șil e apri
etenil
or să i n u-l p ot feri
, și
hazar
dul alege anume z i
ua în car e u rma să fie n îcununatî n
senat enptru asasinarea l ui chiar de căt re cei pe car e îi
242
salva
se el șide că tre un om ca re iîdat ora vi aț
a.
Potrvi
ireaacea sta î ntre nat ură șihaza rd n- a fostni ciodată
mai bi ne realizată caî n per soana lui Caton, șise a pre căși
una șiceal altă s- au st răduit să î ntrunească î
nt r
-un si ngu r
om nu numai vi rtuț i
le vech ii Rome,cich iar săl e opună de- a
drept
ul vi rt
uț i
lor u li Cezar , pen tru a arăta că , avâ nd aceea și
capacit
ate de j udeca tă șide cu raj
, dorința de gl orieîl mână
pe unul săfie uzurpat or i șpe al tul săfie ci t
atcamod elde
cet
ățean desă vârși
t. Scop ul meunu est e săf ac a i
cio paral el
ă
î
ntre a cești doibărbaț i de sea mă, după at ât
eal ucr uri câ t
e s-
au scr is în pri vința aceast a: voi sp une numai că, or
icât ed
mari șide l i
uștri ne- ar părea , natura șihazar dul n- ar fi put ut
pune t oate mari lel or ca l
itățiî n lumi na care li sepot ri vea, ca
săl e deat oa tă st răluci
rea, dacănu l -
ar fiop us pe Cat on lui
2
42
După cum se ș ti
e,Servi
li
a,mam a lui Brut
us, a f
ost amant
a l
ui Cezar
.Î n
l
ucr
area l
ui nît
it
ulat
ăăz
R boa
iel
e civi
l,i
e st
ori
cul grecAppien scr
ie „B
rut
us
t
receadr
ept fiul l
ui Cezar”cart
(eaa II
-a,cap. CXI
I.
) Dat
el
e st
iori
ce ar
p sănfirm
ie
i
pot
eza acea
s
ta.

221
Cezar. Erau hărăziți să senascăî n acel
așitimp, în aceeași
republi
că , d
eosebiți prn
i deprinderi
le și ripn tal
entel
e lor,
dușmani prin i nteresel
e patri
eișiprin interesel
e perso
nale,
unul cu pl anuri vaste șicu o ambi ț
ie f
ără margini, cel
ăl
alt
auster, er
fecat î
n pravilel
e Romei și nflăî
cărat de cu l
tul
li
bertăți
i, amândoi vestiț
i p ri
n virt
uț
i ca r
e î i arăt
au di n
ungh i
uriat ât de diferi
te,șimai cel eb riîncă, dacăî ndrăzni
m
s-o spu nem, prin op oziț
ia pe car e nat ura șiursi ta au avu t
grij
ă s-o așeze î
ntre ei. Ce orândui re,ceî nlănțuire,cebună
chiverni
sire a împrejurări
lor n î viața lui Caton șiî n moart ea
lui! nÎsu și est
di
nul e rpubli
cii a sl uji
t l a tabloul p e ca re
hazardul a vr ut săni -l deades pre a cestbăr batde seam ă,și
i-a curm at vi
ața odată cu l ibert
ateaț ăriilui
.
Dacă vompărăsiexem plele l
uat e di n veacuri
le t r
ecu t
e ca
săne î ntoarceml a exem pl
ele veacu l
ui de ațfă, vomcon stat
a
că nat ura șihazar dul au păst rat ace eași unire de care am
vorbi t
, pent ru a ne arăt a model e di f
eriteî n doi bărbați
desă vâ rșiț
iî n arta con duceri
i.Î i vomved ea pe excel enț
a-sa
243
Princi pele și pe d omnul de Tu renne u lân du-se alîntrecee
r
pen tru gl oria armelor și meritând, pri ntr-un număr nesf ârși
t
de a ci ț
uni st răl
ucit
e,f aima pe ca re au dob ândit-o.Vor paărea
egaliî n meri t șiî n ex ;
peri
enn
eo
țăbosi ț
il a tru p șil a minte,îi
vom vedeaacț i
onândî mpreună,acț ionândseparat ,șiuneori
opuși n uul al tui
a; i î o vm ved ea î nvi
ngăt oriși nviînși nî
diver sele î mprejurărial e răzb oi
ul ui, d atorându- și zb
iânzi
le
purt ării șivi tej
ieilor, șiarăt ându- sech iar m er
eu mai mariî n
restriștile l or; pe amân doi, sal vân d st atul
, amân doi
,
con tribuind l a nimi ci
rea l ui. Ș i olfosindu- se de acel eași
tal
en t
e pe căidi f
erit
e, domnul de Tu ren ne urmăr i
ndu-și
plan uri l
e cu mai m ultă di sci pl
ină și cu mai u pț
ină
2
43
E
ste vo
r
ba d
e P
r
inci
pel
e d
e C
ondé.Cf
.not
a a
l m
axi
ma 198.

222
î
nflăcărare,cu o vi
tej
i
e mai reți
nută șitot
dea una potri
vit
ă cu
nevoa
i de a o da î n vil
eag, exce
l
enț
a-sa Pri ncipel
e f ăr
ă
seamăn în modul de a vedea și de a executa lucruri
le cele
mai mărețe,mânat de super
ior
it
ateageni
ului săucar e parte
că-
i su bor
don
ează eve
nimentel
e șile pune î n slujba glori
ei
l
ui. Sl
ăbici
uneaarmatel
or ep car
e e-
lau com andat î
n ul t
imele
cam panii și puterea dușman i
lor u c care av eausă dea pi ept
le-
au dat , și nu ui
a și t al
uia, n oi r p
il
ejuri de a- și arăta
înt
reaga vi t
eji
e și de a î nlocui, prin meri t
ul lor
,t ot ce lel ipsea
pentru a susț i
ne răz boiul. C hi
ar moar t
ea dom nului de
244
Turenne at
âtde con f
ormă cu o vi ață aș a de f rumoas ă,
însoți
tă de at ât
ea î mprejurărist ranii șiî ntâmplată înt
r-un
moment at âtde mpor
i t ant, nu ne apar e ea oare c ao u rmar e
a t emerii șinesi guranțeihazar dul ui
, ca re n-a îndrăzni
t să
pecetl
uiascădest inul Franțeișial I mperiului? Acel
așihaza rd,
care lîia pe ex cel
en ța-saPrincipele d e al com anda armatel
or
sub pretext
ul sănăt ăți
il ui șiî ntr
-o vrem eî n ca re a rfi trebui
t
245
săsă vârșească l
ucr uri atât de măreț,enu-și dă oar e mâna
cu nat ura,ca să ni -l arae
t î n moment ul de f ață pe acest
bărbatdeseamăî nvi ațaluiparti
culară,îndel
etnici
ndu- secu
vi
rtuțipașni
ce,sprij
initdeproprial uiglori
e!Șistrăl
uceșt eel
oare mai puțin în sc hivnici
al ui dec ât î
n mi jl
ocu l vi
ct
ori
il
or?

2
44
E
ste vorba de ă rzb
oiul din Olanda,în car
e Tur
enne av
easă fie u ci
s a
l 27iul
ie
1675,l a Sazb
lach.Înl ocull ui a ulatCondé com
anda.
24
5
,
La R ocheof
ucaul
d deza probă errt
ageea
r uilCondé,car
e ott
uși er
a cuadevă
rat
bolnav.Cuvântulhazardul
nu pareol of
si
t ai
cidecâtpent
ru a ev
itaimpli
car
eaprea
deschisaa re gel
ui”. (
J. Truchet
.)
.

223
 XV.DESPR
ECOCHETE
COCHETEȘI DESPR
E
BĂTRÂNI
Dacăest e a nevo i
e s ă ex pli
cigust uri
le,î n ge nere, trebuie să
fie șimai gr eu să exp li
cigu stul f emeilor coc hete. Pu tem
spune o tutșicădori nța de a fi pe p l
ac seext inde,î n gen er
al,
la t ot ce l
e poa t
e măgu li van it
at ea,șică nu găses c ce va
nedemn de cu ceriri
le olr. Dar cel mai de n eînțelesdi ntre otate
gusturil
e l or es t
e, u dpă păr ee ra mea, s gu
tul orl pen t
ru
bătrâniicareau fostcândvaamat oridef emei.Gust ulacest a
era prea i b
zar, șiave m prea m ult
e ex em ple pen tru a nu cău t
a
prici
na unui si mț ământ at ât de ob ișnuit șit otodată at ât de
opus părer i
i pe car e o avem desp re femei.Î il as pe fil ozofi să
hotărascădacăest e vor ba de o gri jă plină de mi l
ă a nat uri
i,
care vr easă -
i co nsoleze pe băt râni î n restrișt
eal or și care le
pune l a dispoziție ajutorul co ch etelor d upă acel așipl an ca re
246
o det ermină sădeaari pi omi zil
;ordar,f ără săpăt rundem
247
în t ai
nele fizicii, putem, par emi -se, săcău tăm pri cini mai
văditealeacestuigustdesf rânatalcochet el
orpent ru bătrâni.

2
46
J
. Truch
etnot ează: „Nu ved em cupr ecizi
e de car e filozofiî și batejoc aiciLa
Roch eof
ucaul
d; în oricecaz, aces
t el
f de final i
sm nai v es t
e î n tonul scol
ast
icei
decad ent
e.Pe d e alt
ă par t
e,ne p ut
em duce cu gâ ndul lar ol
ul importan
tjucat de
flutur iîn poezi a Renașt
erii
…“,și ci t
eaz
ă cât ev
a vers uri sem ni
ficati
ve,ale lui
Ron sard di
nDiscou
rsde ’ al
ltér
ati
ondeschoses én
(
humaid
.
es Laumonier,t. XV, pp.
155-156).
24
7
Fizi
ca, nîî nțel
esul secol
ului l a XVI
I-l
ea, cuprindea, r pni
treal t
ele, ii
șt
nț
ele
naturale,cel
elal
te părț
i ale filozofieifiind l
ogicașimor ala.

224
Lucru l cel mai vădit est
ef aptul căl e plac mi nunil
e,șicănu
exi
stă mi nune car e, pesemne, le măg ul
ește mai m ul
t
vanit
at ea decâtsă î
nviiun mort.Simtpl ăcere să-
llege de
carul orl, și ă- s
și mpîod obească t
riumf ul cuel , ăr
fă ca
reputația să l e fie ști
rbi
t ă; di
mpotri
vă , un băt rân este ca o
podoa bă î n urma uneicoch et
e,șielest e alf elde n ecesa
r nî
alaiul eicu m er au pe vrem uripi A
t
i ma
ci
iî d
nis248. Nu au robi
mai serv iabil
i șimai f ol
ositori
. Coch etel
e par b une șise roi
ase
prin f aptul că păst rează un pri eten fără i mport
anț ă. El l e
ridicăî n slavăpret utindeni, elcâ șit
găî ncred ereaț ă
f de s oți și
sef acega rant pen tru purt area soții
lor o lr. Dacăbăt rânul se
bucură de î ncredere,cochet el
e găsesc un aj ut orîn miide
împr ej
urări; el se vâră î n t oat
e i nterese le și nît oate grij
il
e
ca sei
. Dacăare cu noșt i
nță de zvon urile ca re circu
lă cupri vi
re
la adevă ratel
el egă t
uri de drago se,
t ni cinu segâ ndeșt e săl e
deacr eazre;l e nîăbușă, șipune mâna î n f occăașabârf ește
lumea ; apreciază, din propria lui ex perien
ță, câte d e g reu să
înduplecii nima uneif emeiat ât e d bune;cu câtt rebuie să
plătească mai scu mp acel e gr aiți șif avoruri
, cu at ât e mai
discret și mai cr edi
ncios;propri ul să u i nter
es î l constrânge
îndeajuns l a tăcere;set eme mer eu să nu fie păr ăsi
t, șise
socotește foarte f eri
cit că est e su port
at. S e con vinge cu
ușu ri
nță că est e i ubit
, n îtrucâtest e ales î n ciuda at ât
or
apar enț
e; ed cre că es te un pri vi
l
egiu al m eir
tel
or l ui d e
altădată și-i mul țumește amor ului că- șiami nteșt
e de elî n
orice rem
v e.
Coch eta, la rândul ei, n- ar vreasănu- șiț i
nă promi siunea
pe car e i -a f ăcut-o; îi arat ă că i -a t rezi
t î ntot
deau na
dragostea, și că n- ar fi i ubit nici odat
ă dacănu l -ar fi

2
48
Aluzi
alui La Rochef
oucau
l
d dov
edet
ș
e succ
es
ul aces
t
eilucr
ăr
i med
i
eva
l
eîn
seco
l
ul alXVI
I-l
ea.

225
cunoscut pe el
;î l roa
gă maial essă nu fie ge los cisă ai bă
î
ncredere în ea;i î mărturi
sește că-i cam placel umea și
soci
et
atea oa meni
lor dist
inși
, că are ch iar int
eresul să
t
oler
eez mai mulți deod
atăî n jurul ei
, casănu se va dă căpe
elîlt rat
ează al
tf
eldec ât pe ce i
lal
ți
; că dacă mai facecâ t
e o
i
roni
e pe se ama l ui cu ce i despre car
e a av ut grij
ă să-i
vorbească,enumaidinpl ăcereadea- iaducemaidesnumel e
în di scuț
ie sau casă -șiascu ndă mai bi ne sentimen
tele;că,î n
defi nit
iv, de eldepinde purt area eișică, numai ca să fie el
mul țumit ș i s-
o iubească mereu, renunț ă cu ușurință l a
ceil
alți. Ce bătrân nu se l ini
șteșt
e î n fața unor ar gumen t
e
atât de con vi
ngăt
oare,car e l-
au amăgi t a des
ea,cân d er a
tânăr și vred
nic de iubire?Dar , sp re nenoroci
realui, uit
ă cu
prea mar e ușurinț
ă că nu mai e ni ciuna nici alt
a, i ș
slăbici
unea acea st
a este,di ntre toate,ceamai obi șnui
tă la
bătrâni
icareaufostiubiți
.Nușt iudacăamăgi reaaceastanu
f
acepen tru eich iar m aimul t decâtcu noa șter
ea adevărului
l
umeaî i suport
ă cel puțin, îi mai învesel
ește;su nt abătuți de
l
a pri ve
li
șteapropriil
or o l
r a mărăcuini șiri dicol
ul î
n ca re cad
est
e adese a, pentru ei, un rău mai mi c decâtri st
t
ețil
e și
deprimareauneivi eț
i apăsătoare și fără vl
agă .

226
 XVI.DESP
RE DEOSEBIREA DINTR
TRE
OAMENI 249

Deș it oat e,ca litățil

e sp iritului omen esc sepot î ntâlni într
-
250
un sp i
rit al es , ex istă t otușiunel e ca re î i su nt p roprii și
deoseb i
te:l umi nile l ui nu au margi ni; acț ion ează t otdeauna
la f elșicu acee așirâvn ă, di sce rne o biectele nîdep ărtate c a și
cum ar fi pr ezent e, n îțelege, magi
i neaz ă cel e mai m ari
lucruri,l e ved e șil e cu noașt e pe cel e mai mi ci; gâ ndurilel ui
sunt gen er oase, cu prinzăt oa re,j uste șipe î nțeles; nimic nu
scap ă păt runder iil ui, car e î l ajută t otdea una să descop er
e
adevă rul pri n î ntuneri cu l ca re îl ascu nde ce lorl
al ț
i. Dar o tate
aceste mari ca lit
ăț i nu potadesea evita casp i
ritul sănu pară
mi c și slab, câ nd sel asăî n vo ia ca pricii
lor.
251
Un i ubi tor a ll itere lor gân deș
te o tdteau na cu
elevaț i
e; el
făurește cu ușu rință l ucru ricl are,pl ăcu te șinat ural e;ell e
arată în l umi na l or cea mai f avorabilă șil e î mpod ob eș
te cu
toate orn amen tele car e l i se pot ri
ves c;î mbrăț ișează gustul
altora șiî nlătură di n gâ nduri le lui ce eaceest e fără rostsa u

poat
să e
evsă
i
te di
sp
grela
u
tcă
.
ăț
i
leUși
n spi
ri
să t
lei
scusi
vi
nt
ă,dpe
rompt, păt
hac; ru
esnză
ml t
or
ădi, șt
azăi
ecu
ușurinț
ă pentru a aj
unge alceea ce ordeșt
e:șt i
e săcu noască
șisăseț i
nă după judecat
a șit oanel
e celor cu care discu
tă;
2
49
Cf
. La B r
uyèr
e -acel
eași
tem
e.
2
50
n
Îf r.
un gran
des .t
Cuvân
pri t
ul a
re u
esprit m
lt
ipl
eînț
elesu
risp
i
rit
, duh, mi
nte,
om aleset c.
25
1
În fr
u.n belespri
t
.

227
și
,ținând seama, de i nter
es lș
ee l
ior,
fac
îel oc ș șiiiî
nstal
ează
252
t
emeini
c i nt
eresele lui. O mi nte ch i
bzui t
ăvede t oat
e
l
ucr
urile cum secu vi
n săfie vă zute;l e preț uieșt
el a dr eapt
a
l
or val
oare,știe săl eî ndrep
teî n part eaca re îl avantaj
eazăce l
mai mult, șise co nsacră cu hot ărâre gâ nduri lor uli
, pen t
ru
căle cunoaște otat
ăf orța șitoatăt emeinicia.
Exi stă deo seb i
re î nt re un sp i
rit o flosi
tor și n u sp irit d e
afaceri: p ut em fi com peten ți n î af aceri ăr fă să ne dăm
osteneala pen tru i nter esul nost ru per son al; exsită oa men i
isc
usi țiî n t ot cenu- i pri veșe
t șit are nep ri
cepuțiî n l ucru ri
le
care-i pri vesc, și exi st ă al ții
, dimpot rivă, care ua o dest oinicie
măr ginită l a ceea ce-i pri veș
te pe eișica re șt iu să t ragă
fol
oasedi n t oatel ucru ril
e.
Put em ave aî n acel ași t
imp un f elgr av e d afi șisă sp unem
lucruri pl ăcu te șipl ine de haz;f el
ul acest a de duh st ă bi ne
ori
cu i șil a ori cevâ rstă. Ti nerii au de obi cei un sp irit ves elși
zeflemi tor f ără a fi seri oși, șif aptul acest a î if ace adesea
supăr ăotri. Ni mic nu e maigr eu de men ți
nut l a î năl ț
ime ca
int
en ția de a fi mer eu amuzan t, șiap recieri
le de car e t e
bucuricât eodat ă când î idi strezipecei lalținu meri tă riscul
de at e ex pune ru și
ni i de a -i plict
isiadeseo ri
, când su nt prost
dispuși . Zefl emea ua est e u na di ntre cel e mai pl ăcu te și dintre
cel
e mai pri mej dioaseca l
ități ale sp i
ritul
ui : placet otdea una
când es te del icat
ă;dar t otodată ne t emem de ce i car e se
fol
osesc pr ea ades ea de ea. e Zflem eau a poat e fi o tu tși
îngădui tă,cân d nu es te umbri t
ă de ni cio rău t
at e șicân d
antren ăm î n j ocu l eich i
ar per soa nele d esp re care vor bim.
E gr eu săai un sp irit de zefl emeaf ără sănu t ef ălești că
ești glumeț , sa u f ără sănu- ț
i pl acă. Să- ț i bațij oc de al ții
; se
cere o drămui re a ten tă ca să zefl emi seșit mul tt imp f ăr ă să
2
52
În
fr
.
un bon
espri
t
.

228
cazi î
n vr eu
nul dintre aceste două excese. Zeflemisirea est
e
un duh de voi oși
e car e umple imaginația, și, care o face să
vadă sub un aspect ri
dicol l
ucruri
le care i se prezi
ntă;
toanel
e vin șiele,mai mul t saumai puț in, cu blândețeaori
cu as pri
mea lor; exsită un mod de zeflem isi
re subtil și
măgu l
it
or care atinge numaidef ectel
e pe car e per soanel
e
despre c ar
e vorbim consimt să elmărt urisească;un modcar e
ști
e săî mbracel au
dele pe car
el e a duce m, sub ap ar
ențe de
învi
nui re,care d ă î
n vilea
g ceau si mpat i
c nî ele pref
ăcându-
se că vor să-l ascu
ndă.
Un sp i
rit fin șiun sp iri
t de25fi
3
ne
su
țent o f
art
e di f
eri
te.
Spirit
ul fi n pl ace or i
când; este su btil
, gâ ndeșt
e l ucr
uri
rafinate și l
e ved e pe cel
e mai greu de o bser
vat. Un spiri
t de
finețe nu mer geni ci
odată drept
, cicau t
ă drumuri pi ez
ișeși
ocoluri, pen t
ru a- și asigura reușit
a pl anuril
or sale și
purtareaacea st a este n îdat ă desco peri
tă, inspi
ră înt
ot deauna
teamă și nu duce i ci
nod atăl a u lcruri mari.
Exist
ă oa recare deoseb ire înt re un sp i
rit nîflăcă
rat și un
spi
rit străluci
tor. Un sp irit n îflăcărat ajunge mai dep arte și
mult mai rep ed e;un sp irit străluci
tor epl i
n de vi oici
une,de
l
ucru riplăcu te ș i de u jstețe.
Blândețea spi ri
tul
ui î nseamnă un ae r amabi l și
complezent,t otdeau na pl ăcu t, când nu es t
e searbăd.
254
Un spi rit d e mi gală se oc upă cu sâr guință,în mod
2
53
P
ascal nu face deosebir
eaacea staînr eflecți
il
el ui despre spi
rit
ul de geomet rie
și spir
itul de finețe.Așa cu m pr eci
zează J
. Truchet, La Rocheof
ucauldi a cuvântul
finețe fin
(es
se) cuî nț
elesul pei
orat
iv de șiret
eni
e.
25
4
n
Î max ima 51di n pr ima ed i
ți
e( cf
. MS. 7), La Roch eof
ucauld socot
ise ,
,spi
ritul
de mi gală”și, ,vedei
rl
e mari"' cai ncompati
bil
e.Cf . șimax ima 41 , car
er ei
ai deea
cu maimul tă mod erați
e.Tr uchetciteaz
ăMedmo
inrii
le lui La Roch ef
oucauld
următoarea eflercț
ie despre Ludov i
c al XI
II-
lea: ,
,Aveaun spi ri
t de mi gal
ă,ocu pat
numaicu l ucrur
i mărunte.”mo
Mé (
ire
s, ed. G.
E.A. t II, pp. 2-
3.

229
sistemati
c șimet odic,de t oat
e parti
culari
tăț
ile subi
ectel
or ce
i seprezi nt
ă. Sârguința ace ast
a î
lf erecă
, de obicei,în lucruri
măr unte;ea nu es t
e t otușiî nt
otdeauna i ncompati
bil
ă cu
vederil
e mari, și când aceste două cali
tăț
i se nimeresc
laolal
tă, în ace eași mi nte, o ri dică cu mul t deas upra
celorl
alt
e.
S- a abu zatde t ermenu li
t
lerat
255 șid eșitc
oe
tea ce am
spus puț i
n mai î nainte des pre diferi
tel
e cal
ități ale spi
rit
ului
sepoat e potri
vișiunui l itera
t,t otuși
, cum t i
tl
ul acesa
ta f ost
dat unui număr n esfârșit de poeț ifără val
oa re șide scri i
tori
pli
ctisi
tori, ne f
olosim mai desde elpen tru a l ua oamen i
iî n
derâdere d ecâtpen t
ru a- il ăuda.
Cu t oate că există, pen t
rusp iri
t, mai multe ep it
ete ca
re p ar
acelașil ucru, tonul șif elul în ca re l
e rost im aduc unel e
deosebiri; dar cum t on uri
le șif el
uri
le de a-l sp une nu sepot
reda î n scris, nu voii ntra î n amăn unte pe car e ar ficu
nep utință săl e exp li
c cu m t r
eb uie.Uzul cu rent ne ajută de
ajuns să î nțel
eg em deos ebirea ace ea, și spu nân d că un om
are sp i
rit
, că are f oarte mul t sp i
rit
, că are mul t sp i
rit
, șică
are sp i
rit de ca l
it
ate,numai t on ul șif el
ul de a o sp une pot
introducevr eodeo sebire nître a ceste ex pcar
resi
ei par ai
doma
pe hârt i
e,șica re ex primă t otușif el
urif oarte deosebite de
spirit.
Se maisp une c ă u n om nu ar e decâtun f elde s pirit
, că ra
e
mai mul t
e feluride sp iri
t, șică ex i
stă sp i
rit de toate fel
uri
le.
Cineva poat e f i p ros t
, d eși e î nzestrat cu mul t duh, și
altcineva poat
e să nu fie p rost
, deși înzestrat cupuț i
n duh.
A aveamul tspiritesteoexpresi eechi vocă:poat ecuprinde
toate f el
uril
e de sp i
rit desp re ca re am vor bit puțin mai su s,
dar poa te de a semen ea,să nu ar aet n i
ciunul di n ele nî mod
2
55
În
fr
.
un bel
es
p,
ri
tca
re a
aj
uns să
fie o
fl
osi
t șipei
orat
i
v,cusen
su
l de sc
li
fosi
t
.

230
di
sti
nct. Putem ar ăa
t uneor i deșteptăci
une î n ceea ce
spunem, f
ără să avem și î n purt area noast
ră;put em avea
minte șis-o avem mărgniit
ă;un om poa t
e fi potri
vit pent
ru
anumite u
lcr
uri șisănu fie p entru altel
e;putem ave a multă
minte șisă u n fim buni la nimic,și , deș
i având multă minte,
putem fi adesea foa
rte supărător
i. Se p are t
otușicămer i
tul
cel mai însem nat al acestui felde s pi
rit constăî n conversa
ți
e.
Deși ea cr
ț
iile sp i
rit
uale su nt i nfinit
e, elput em di sti
nge,
pare-mi-
se, în f elul următ or: există lucruri atât de f
rumoase,
î
ncâtoa tă l umea es t
e î n st are să l e vad ă șisă l e simtă
frumusețea; exi st
ă unel e ca re au f rumuse ț
e,dar p l
icti
sesc;
exist
ă altel
e ca r
e su nt frumoa se, pe care otatăl umeal e simte
șil e admiră, cu t oate cănu t oțile șt i
u t emei
ul; exi
stă lucruri
care sunt at ât de fi ne și de su bti
le,încât puți
ni oamen i sunt
î
n st are să l e observe toate frumuseț i
le,șiex ist
ă altel
e ca re
nu sunt des ăvâr
șit
e,dar su nt spusecu at
âa
t ar
tă șisunt
spri
ji
nite șiconduse cu atâta judecat
ă șicu at
âta gr
ați
e,
î
ncât meri
tă săfie admi
rat
e.

231
 XVII.DESPR
E NESTA
TORNICIE

ma N
iupuaț
mnp
i îret
n en
că ț
nia
estsă
at j
u
ornst
i
cii
afic a
cari
ci
e pn
rest
ovina
etorn
dici
oa
radi
în u
n gen
șuer
eț
ri
n ăși
;
dar nu es te dr eptni cisă o î nvinuim de t oat e cel
elal
te
sch i
mbări al e iubi ri
i. Exi
stă o pri mă floa re a pl ăcer
ii șia
vioi
ciuniiî n iubire care trece pe nesi mțit
e, ca floarea
fructel
or; n u e vi na nimăn ui, e doarvi na timpul ui
. La
început, ch i
pul est e îmbiet
or, sentimen t
ele sunt î
n armon i
e,
umbl ăm după b lân dețe ș
i după p l
ăcere, vrem să-i fim pe pl ac
ființeii ubit
e deoa rece și eane p lace, șicău t
ăm săarăt ăm că
ș
uti
m să
r
mă ur
n p
ețui
maimsine
mțiț
mărmue
ce r
ai
td esoc
ce mu
ol
tt fii
eamnța
că dr
vagă;
om sidar
mți mea
mre
iu
p,e
înflăcărarea s-a dus,mer itul nou t
ății seșt erge, frumuseț ea,
care a re opart e atât de n îsemnată în iubire,ori sca
de o ri nu
mai face ceeași
a impresie;numel e de uibir
e se ă p
strează
, dar
parcă nu ne mai găs i
m ac eleași ființe, ni ci ac el
eaș i
senti
men t
e; a mi ăst
p răm l egău
tril
e doard oni
noare, i nd
obișnuință,saudi n cau ză cănu su ntem des tul de si guri de
propria n oa
stră schi
mbare.
Ce p ersoane ar fiî nceput să se ubească,
i dacăs- arfi văz ut
din cap ul l
oc ul
ui așacum se văd cu t recerea an il
or? Dar
i
arăși, ce erpsoane s-
ar put eadesp ărț
i, dacăs- ar revedeaașa
cu m s-au văz ut pent
ru pri ma dat ă? Orgol iul, car e este mai
totdeauna st ăpânul gu sturil
or noas tre, și car e nu ar e
niciodat
ă sațiu, ar fi măgu l
it neconten
it de vr eonou ă plăcer
e;
statorni
cia și
-ar pier
de v aloarea, n-
ar mai co ntribui cu nimic
l
a acea stălegă t
ură plăcută, favoruri
le acutale a r aveaaceea și

232
graiț
e ca pri mele favoruri și am i
nti
rea n- ar ad uce nici
o
deosebir
e;nest at
orni
cia ar fi ch iar necunoscută, șine- am
iubi m ereu cu ac eeași plăc
ere întrucât amav ea mereu
acel
ea șitemei
uri de iubire.Schimbăril
e ca re seînt âmplă î
n
pri
etenie au cau ze aproape asemănătoar
e cu cel e car e se
înt
âmpl ă în iubire:reguli
le l
or au mul t
e asem ăn ări
. Dacă
iubi
rea ad uce mai u ml t
ă voi e bună șides fătar e,priet
en i
a
trebuie să fie maicon stantă șimaiexi ge
ntă;ea nu i artă
nimic;dar vr emea , care sch imbă disp
oziț
ia șii nter
esele,l e
destramă apr oape deopo tri
vă pe amân două.Oameni i sunt
prea schi mbători, ca să supor te multă vreme pov ara
prieten
iei
. Antichi
tat
eane- a dat exe
mple:dar,în vr emuril
e pe
care le t răi
m, se poat e spune că este maipuț i
n gr eu să
256
găsești o adevăr
atăi ubire d ecâ
t o adevă
rată prieteni
e.

2
56
Cf.maxi
ma 47
3 „Or
icât
de ar
ră ar ad
fievă
r
ata u
ibi
re,t
ote m
aipuț
inr
ară d
ecât
ad
eăvrat
a p
ri
eten
i
e”.

233
 XVIII.DESPR
E FUGA DE LUME

M-
de- așnu
amă vâ
nruî
t l
,î
ntr
t-
ot
oa eprea
t lu
emeiun
rgă
iled i
fiseri
a
reșttț
ied
careacă
îiafș
acn
pîși
eraoaai
ci
men,i
icu
în vâr st
ă să seret ragă di n vâl t
oarea l umii; sch
imbar ea firii
lor
, a ch i
pul ui or
l și ă slbi
rea or ganelor îi determină pe
nesimțite, ca și m ajori
tatea cel or
lalte ani male, să evi te
înt
âlnirea cu sem eniilor. Orgo l
iul, ca re este nedespărți
t d e
amoru l-
prop ri
u, le i ț
ne a tuncil ocde u jdecat
ă. Nu mai poa te
fi măgu li
t de mai mul t
e l ucruri car e- i măgulescpe cei lalț
i,
experiența l e-
a arăt at valoa rea a t ot ce dor
escoa men i
iî n
ti
ner eeț și i
mposibil
it
ateade ase u b
cura mai mul t
ă vr eme d e
ele257; di
versel
e căi care par d esc
hi
set ineril
or casăaj ungăl a
mări ri,la plăcer,ila rep utație,șil a tot ceî nal
ță oamen ii
,l e
su nt închise, fie de situația lor materi
ală, fie d e p urt
arealor ,
fie de n ivi
dia șide ned reptat
eacel or
lal
ți; drumul reî nt
oarce
rii
la t oate acest
ea este prea l ung șiprea anevoi os, câ
nd te-ai
rătăcit o dată de el ; greutățil
el i separ d e neînvins,șivâ rsta
nu l e î ngăduie să pret indă as tf
el de î ncumetare. A j
ung
nep ăsătorifață de priet
en i
e,nu numai pen tru căn- au găsi
t–
poa t
e -ni ci
odat
ă o prieten
ie a
devărat
ă, cipentru căau vă zut
muri nd un mar e număr de pr
iet
eni care n-avuseseră î ncă
ti
mpul n i
ci r p
il
ejuri
le să se abat ă de la î ndatoriri
le de
priet
enie șise con vi
ng cu ușurință că eiar fi f ost mai
credinci
oși dec
ât eic care l
e rămân . Nu se maibucu ră de
primele bunuri c are l
e-au umplut mai nî t
âi nî chipuirea;
2
57
Cf
. max
i
ma 43 0 „Î
n băt
r
âneea
ț dr
agos
tei
, cașiî
n băt
r
âneea
ț vârs
tei
, mait
răi
m
pen
t
ru necaz
ur
i, nu șipen
tr
u pl
ăceri
”.

234
aproape cănu se m aibucu ră nicide glor
ie;cea pe care au
dobândit-o a șif ostofil
ită de t i
mp, șiadesea oamen i
i, câ
nd
î
mbăt rânesc, mai mult o pi erd decât o cucer
esc. Fi
ece zi l
e
258
smulge opart e di
n eiînși,și
nu maiau des t
ulă vi
ață casă
se u bcure de ce-
au agonisit
, șimai puț i
nă chiar casăaj ungă
l
a cerâvn esc; nu mai vădî naintealor ecâ
d t necazuri
, bol
i și
dec ăder e;au văz ut t ot
ul, șipen tru eini mi c nu maipoat e
avea vr aa
j nou tății
; i t
mpul i î d epărtează pe nesimț it
e de
ungh i
ul de ved ere di n ca re e l p l
ace ăs pri veascăl ucru ri
le,și
din ca re se ca de săfie vă zuți ei . Ceimai f eri
ci
ți mai su nt î
ncă
tolerați
; cei l
alți sunt di sț
pu ț
re
ii; singu rul lucru bun ce el mai
rămân e d e ăcu
f t es t
e să ascu ndă de u lme ce ea ce -
au iar ăa
tt
- poat e -pr eamul t
. Gust ul lor , dezm eit
citdțeefă
do
ră
ri
nrost,
se î nt oar
ce at unci căt re l ucruri mut e și nepăsăt oare;
clădiril
e,agri cu l
tura, buna șimet odicaadmi nist
rare,st udiul,
toa t
e l ucr
urile su nt su puse vr ei r
lor l or
; se apr op i
e sause
dep ărtează de el e după pl ac;su nt st ăpâni pe p lș
an
iu
pr
eile
îndel et
ni ci
ri
le l or; t ot cedores c eist ă în put erea lor și, după
ce s- au el i
ber at de l eg ăutril
e cu l umea,ac f ca t otul s ă
259
dep indă de ei . Ceimai î nțelep ț
i
șt i
u să f ol
oseascăpen t
ru
mân tuirea lort impul car e e l mairămân e și, fiindcă nu mai
part i
cipă decât ntr-î
o atât de mi că măsu ră la viața aceast a,
260
se f ac vredn ici de una maibu .
nă C ei
lț
al
i nu se au , cel
puț i
n, dec ât pe eiî nșișimart oriî n ai ru i
niil or; propriile l
or
beteșuguriî ifacsă l emait reacă de urât ;acalmia cea mai

2
58
„I
magine impresion
antă, em
dnă de Bos suet, p
ent
ru zu gă
rvi
rea rui
nări
i
progresi
ve afăpturi
i omeneșt
i
”.( J
.R. Charb
onnel.)
.
25
9
Cf. maxi
ma 210 : „Îmbăt
râni
nd, ajungemmainebu ni a
su maiî nțel
epț
i
” și
maxima 429: „Puți
ni oa
men ișt
iu să fi e b
ărt
ân i
”.
26
0
Aluzi
el a viaț
a vii
toare,
-l ucru rar b su panalui La Roch
eof
ucau
ld, car
e ev
i
ta
problemel
er el
i
gioase.

235
neînsem nat
ă le ține l
oc de f eri
cire;natura, vlăgui
tă șimai
înțel
eaptă decât ei, i
î sca pă adesea de t ruda ji
ndui ri
i; nî
sfârși
t, uit
ă de lume,ca re este atât de bucu roa
săsăui t
e de
ei; chiar șivanitat
ea lorvese
de împăcată prin schivni
cirea
lor, șicu mul te necazuri, cu mul t
e îngri
jorărișisl ăbiciuni,
acidi n cu ce
rni
cie,acidi n cal
cul și, de ceel mai mul t
e o r,idin
obi
șnu2i
nță, î
ndură greu
tat
ea uneivi
eț
i ser
bede șisl
ei
t
e de
put .61
eri

2
61
Î
nai
nte d
e a u
mri
, La R
ochef
oucau
l
d a av
ut par
t
e d
e oî
ndel
unga
t
ă m
ucen
i
cie a
su
f
eri
nț
elor fi
zi
ce.

236
 XIX.DESP RE EVENIMENTELE
SECOLULUI NOSTRU
EC
I
storia, car e ne î nvață ce se î ntâmpl ă î n l ume,ne ar at
ă
deopot rivă eveni ment el
e î nsemnat e ca și pe cel e de mai
pu ți
nă i mpor t
an ță; ac eastă har abab ură de l ucruri ne
împi edică ade sea să di scernem cu de st
ul ă at enți
e
întâmpl ăril
e n eob ișnuit
e ca re s- au pet recutî n cu rsu l fiecărui
secol . Secol ul î n car e t răim noi a pr odu s as emenea
întâmpl ări, după păr erea mea,maidemne d e u latî n seamă
decâtsec oel
le prece dente. m A ț i
nut să așt er
n cât eva pe
hârt i
e,casăl ef ac mai vr edni
cede at en ț
ia per soa nelor care
vorvoisămedi tezeasupral or.
Maria de Med i
cis,regina Franț ei
, soț ial ui Hen ric cel Mare,
af ostmama regel ui Ludov ic a l XIII
-lea,a l ui Gast on, principe
262 263
al Franț ei
, a Regi neiSpani ei
, a duce se i de Savoi așia
264
regineiAngl iei; eaa f ostrege ntă a Franț ei
, șil -a co ndus pe
rege, fiul său , șiregat ul l ui,t i
mp de mai mul ți ani . Ea l -
a
ridicat pe A rmand de R ichelieu în demni tateade ca rdinal; ea

l
-
raeu
eg f
lă
icu
.t p
ri
Aveam-mi
puțne
i
n i
str
urt
vi,uțst
iăpânpup
și țest
needef
i stat
ecte și
cap
r
eest
eomi
s- fant
căeade
t
emut, și, cu toate acestea, după atât
a st răluci
re șiat âtea
mări
ri, pri
nci
pesaaceast a, văduva lui Hen ri
c al I V-
lea și
mama at ât
orr egi
,a f osti nuțt
ă în captivi
tate de cătr
e rege,
2
62
E
lisa
beta, numit
ăI sabel
a, soț
ial ui Fi
li
p al I
V-l
ea.
2
63
Chri
sti
na,soția ul
i Victor
-AmédéeI .
2
64
Henret
ite-
Marie,soț
ial ui Carol I
.

237
fiul ei
, șide ura ca rdi
nalul
ui de Rich
eli
eu careîi dat ora t
oată
si
tuața265. Ea a f
i ost pără
sit
ă și de cei
lal
ți re
gi
,f eciori
i ei
, care
nicimăca r n-
au îndrăzn
it s-o pri
meascăî n st
atel
e l or, șia
266
murit de mi zer
i
e șiap roape de oa
fme,l a Colonia,după o
pri
gonire de zece ni.a

Ange de Joyeuse267, duce șipai r, mareșal al r F

anțeiși
ami ral
, boga t
, cu rt
enitor și er fi
cit
, a ren unțat l a at ât
ea
sit
uaț i
ii l
ustre ca să î mbracerasa de cap ucin. După câț i
va
ani, nevoi l
e statului l-au rechemat î n l ume;Papa l -a dezlegat
de u jruința călugăr ească șii -
a por unci t săacce pte com anda
268
armat el
orr egel
ui î mpotrivahugh enoț
ilor; a rămas i mp
t de
patru ani î n funcț i
a aceast a, și s- a lăsatt ârât, n î acest
răstimp, de acel ea șipasi uni care îlf rământaseră î n vr emea
ti
ner eiț
i
. După t erminarea războiului,a r enunțat p entru a
dou a oa ră lal ume,șia î mbrăcat i
ar veș mintele d e269.
cap
uci
n
A dusvremeî ndelungată o viaț
ă desfinț enieșia respect at
2
65
Maria de Med i
cis a os
ft sur ghiuni
tă al Compi ègne după 11oi em
n bri
e 1630.
2
66
Î
n 1642 .
26
7
E
ste vo r
ba d e H enri de oy
Jeu se,cu numel e m onast
ic de păirntel
e A nge( Î
nger),
(1567-1608).
26
8
„Ș
i-a părăsit mănăsti
reaî n 15 92, la moarteat atăl
ui său, Guil
laume de oy Jeuse,
mar eașlalFr anței
, dar ep dat r
e de a coman da armateler egel
ui, care era atunci
Hen ri
c al IV-l
ea, al uptatî mpot r
iva uli
, fiind numi t guvernat
or al Languedoc-
ului,
din par t
ea Li gii
. S- ar put ea pr opune dou a exp l
icaț
ii ale afi rmați
ei ui l L a
Roch eofucau
ld: ori se sit
ueaz ă a i
cidi n punctul de v edeer al l
ui Hen ri de oy
Jeu se,
care ițne săe su lpte pentru ad evărat
ul rege (dar i g
La nu căd ea e d acor
d pen t
ru a
i
ndi caun r ege)
, ori - exp li
cație maisi mpl ă și maiver osi
milă - l îcon funda cu
frat
ele sauAnne,car e com andasermat aa r eg
eu l
i Hen r
ic alI I
I-l
eaî n bătăl
ia de la
Cont r
as 1 (
587)”. (J
. Truche.t
).
26
9
. Truchetpr
J ecizează:,,
Numaiî n 1599, din momen t ce ăcu
fse a ct de supunere
față de H en r
ic al IV-l
ea ncăî i n
d 159”6.

238
canoanele monahale;dar avnit
atea,pe care o biruiseî n t
oiul
măriri
lor, l-a biruit l
a mănăst i
re; a f ostal es st areț al
mănăstiri
i din Paris,și
, aleg
erea l
ui fiind tăgăduită de câți
va
căl
ugări, s-
a expus n u numaisă se ducă alRoma l a o vârst
ă
î
naintată, pe jos șiî n ciuda celor
l
alt
e nea j
unsu ri ale unei
căl
ători
i at ât de anevoi oa
se,dar , aceeași împot ri
vir
e a
călugărli
or e rp etându- sel a î ntoarcereal ui, a pornit pen tru a
dou a oa ră sp re R oma,ca să -șisu sțină o ca uză atâtde p uț
in
vrednicădeel ,șiamuri tpedrum deoboseal ă,desupărar e
270
șide b ăt râneț e.
Trei oameni de seamă271, por t
ughezi, urmaț i de
șaptesprez ecepri eten i aior ,
l aupus l a ca l
e răscoa l
a di n
272
Portuga l
ia șidi n I ndi ,
i ca re ț in de ea ,f ără înțelegeer cu
mas ele sau cu st răi ni
i și f ăr
ă vr eo compl icitate cu
garnizoan ele or așe lor f ortificate. Acest mi c număr de
con j
urați a pus st ăpâni re p e p alatul din Lisabona, a al ungat-
273
o pe văd uvade a l Mant ova, regen t
ăî n loculr egel
ui S,paniei
șia răsc ulat t ot reg at ul;î n t ulburăril
e acelean- a pi eri
t decât
274
Vasconcel los,mi nistrulSpani ei,șidoioamenidi nsuitalui .
O at âtde mar e sc himbar e s- a prod us n îf av
oarea u dcel
ui de
Bragan za, și ăr f
ă part i
ciparea l ui a f ostdecl arat rege

2
70
Î
nreal
it
ate n
u av
eadecât
41de n
ai
.
2
71
Est
e vor ba î n alineat
ul acesta despre conjur
ați
a di n 16
40, e car
a restabil
it
indep endența P or
tugal
iei(ali
pit
ăl a Span i
a din 1580) șia așeza
tîn scau
n pe d ucel
e
de B raganza, sub numel e de oIanalI V-l
ea. Conjuraț
iaaf os
t· maiales ns
îuflețit
ă
de căt re Pi nto Ribeir
o, secret
aru
l ducelui, de către duces
ă,și de căt
re Rodrigo
d'Acu nha,arh iepi
scopul Lisab
onei
.( J. Truch
e.t
).
272
Este vorba d e er
tit
ori
il
e d e pets
e m are,atâtdin noua câtși di
n vech
ea uL me.
273
Margareta d e Savoi
a,duces ă de Man tova.În vrem ea ace
ea aererge al
Sp ani
ei
Filip al IV-lea.
274
Este vorba e dd ucel
e de C aminha ișde o cnt
ele de Armamar
.

239
împotrva
i vo i
nțeilui, șia fostsingurul om din Portuga
li
a care
s-a împotrivi
tl a aleger
ea lui; a st
ăpâni
t apoi coroana vreme
275
de patrusprezece ani, nedând dovadă nicide măreție,nici
de mer i
te;a muri t nî patul l
ui șia l ăsat un r eg
at așn
p ic
copi
il
or ul i
.

Cardinal
ul de R ichel
ieu a fost stăpân absolut peste regatul
Franțeiî n ti
mpul domni eiregelui, c ar
e îi l ăsaî n se amă
cârmuirea statului, î n vreme ce nu î ndr ăznea să- i
încr
edințez
e prop ri
a l ui p ersoană; ca rdi
nalul avea și el
acel
eașibănui el
if ață de r eg
e,șisef ereasăseducăl a el , de
teamă sănu- șiriște viața sau libertat
ea; regeelî llasăt ot
uși
pe Cinq-Mars,f avort
iul lui
, pradă răzb unări
i ca rdi
nalului, și
consi
mt e caCi nq-Mar s să moar ă pe eșaf od
. Apoicar dinalul
se stinge în pat ul lui; prin t estamentul săudi spune de
funcții
le publi
ce ș i de demni t
ățile 2s
tatului, șiî l obl
igăpe reg
e,
câ nd bănuiel
il
e și ura lui er au l a 7cu
6
,lme
să-i urmeze l
a fel
de or beșt
e vr eir
le șidupă moar t
e,cu m f ăcu seșiî n ti
mpul
vieți
i.
Fără nici
o î ndoi
ală,t rebui e să socot i
m nemai pomenit că
277 278
Anne- Mari
e-Louised’Orléans , nep oata Fran ței , cea mai
bogată fii
nță din Europa,hărăzi tă pentru ceimaimariregi ,

2
75
De ap
ft,cu m const
ată .JTruch e,tvreme d e 16nia( 1640-
1656)
.
2
76
Nu semp îlini
ser
ă nicitreian i de a l ex
ecut
area ui C
linq-
Mars.
277
Rel
atăr
il
el ui La Rocheofucaul
d desp re aceas
t
ă pri
ncipesăotpfi con frunt
ate cu
însemnăril
edoamneideSévi gné(scri
sori
ledin15,19,24și31decembrie1670),
cum șic u mori
Me ie Domni
l șoarei
.
278
Adică nep oat
a unui rege alFr anț
ei. Domnișoar
a de Mon tpensi
er 1627-
( 1693)
numi tă Domnișoara Mare,er a fiica lui Gast
ond’ Orl
éans, elînsuși fiul lui Hen
r
ic
al IV-lea
.

240
zgâr
cit
ă, asp ră șior gol
i
oasă, a putut
,l a 45 27d
9
e
,să
ani
conceapă planul de a seăsăt
cori cuPuyg ui
lhem, fiul maimic
al f
ami l
ieide L auzu
n, dest
ul de p r
ost croti caom, cu o mi nt
e
mediocră șineavân d al
tă cal
itate decât că er
a îndrăzn
eț ș
i
li
ngușit
or. Dar treb
uie săfim șimai su rpri
nșicăDomni șoa
ra
a luat această năst
rușni
că hotărâre di
n sp i
rit de aservi
re și
pentru că Puygu i
lhem se bucura de t recere pe lângă rege ;
dorinț
a de a se ved ea soț i
a unui f avori
t - i
a ținut oc
l de
pasiune; și -
a ui tat vâr sta și or igi
nea,și , fără să fie
îndrăgosit
tă, -ia făcut o chi dulcil ui Puygu i
lhem, p urt
are
pentru ca re o iubire adevărată și
-ar găsicu gr eu scuze la o
fatăt ânără șide ocon di
ție mai mod est
ă. I-a spus nît
r-o bună
zi că nu exi st
ă dec ât n u singur b ăr
bat e p care l-ar u p
tea
alege caso ț
. El a st ărui
t să-i sp
ună ci ne este al
esu linimii ei
;
dar ea , neavând tări
a să -irostea
scănumel e,a vru t să-l scri
e
cu un di aman t pe ge amuri le uneif eres t
re.Puygu il
hem s- a
gân dit f ără î ndoială l a ce av ea să f acăDomni șoara, și
sper ând, poa te,că avea să-i dea decl arați
a aceea în scr i
s,
dec larați
e p e care ar put e-of olosil a ce va, s-a prefăcut căest e
stăpâni t de opasi une cut otul deo sebită, f
apt ca re -ia plăcut
Domni șoarei, șii-a sp us cănu se ace f săscrie pe sticl
ă un
sen timen t ca re rt
ebuia sădăi nuiascăveșn ic.Pl anul i-a reuși
t
așa cu m dor eael , șiDomni șoara a scr i
s ch i
ar î n seara aceea
pe h ârtie„Acela sunteț
i dumnea voast
ră
.”A pec elt
ui t chi
ar ea
bilețelul;dar ,cum aventur a aceasta sepet recea î
ntr-ojoiși
fiindcăbăt use e d miez
ul nop ți
if ără caDomni șoara să-i poat
ă
da bi let
ul l ui Puyguil
hem, n- a vr ut săpară ni cieamai puț i
n
grijulie decâ t el, și,temându- seca vi nerea să nu fie o zi de
pros t au gu r
, l-a pus să- i promi t
ă că va așt ept
a zi ua de
sâm bătă ca să deschi
dă bi l
etul care u rma să- i descop er
e acea
2
79
De f
apt
, 43
, pr
oiect
ul acest
eicasat
or
ii dat
ân
d di
n 16
7.0

241
mar e vest e. Norocul - d in cale-af
ară de mar e - p e car
e
declarați
a aceea î
lf ăceape P uygui
lhem să -lî
ntrezărea
scănu
i s-a părut mai pr esus de ambiți
al ui. S-
a gândit săprofit
e d e
capricii
le Domni șoarei, șia avut cu t
ezanța să
-i dea de veste
șireg euli
. Toată l umea știe că,avân d at ât ed mari șide
st
rălucite ca l
it
ăți
, ni ciun suveran de pe l ume n- a fost ami
stăpâni
t vreodată de at âa
t se meție și de at âat mân dri
e.
Totuși
,înlocsă-ldistrugăpePuygui l
hem căaî ndrăznitsă-și
deaî n vil
eag sp eranțele,i-
aî ngăduit nu numai săl e p ăst
reze,
dar hciar acon si
mț it capatru ofi țer
i ai cor oaneisăvi nă să-i
ceară aprobareapen tru o căsători
e atât de su rpri
nzătoare,și
280
făr
ă ca mon se
niorul șimon se ni
orul princi pesă fi au zi
t
ceva despre asta. Ves t
eas- a răspândi
tî n l ume și a umpl ut-o
de u i
mire și de n idignare.Regele nu și-
a dat seam a at uncice
greșea
lă săvârși
seî mpot ri
vaglorieișia demni tăți
il ui. A gă st
i
numai căț ineade măreț i
a lui să -l ri
diceî nt
r-o singură zipe
Pu yguilhem maipr esus de cei maide seamă oameni ai
regat ul
ui, și,în ciuda uneinep otri
viriatât de mari ,l-a soco
tit
vredni c să fie vărulsău primar,pri mulpai r aiFranțeiși
stăpânul unui ven it de cincisu te de mi i de il
vre;dar ce eace
l-a măgu l
it șimai mul tî ntr
-un pl an atâtde n emaipomen i
t,a
fostpl ăcer
ea t ăinuită de a su rprinde l umea,șide a f ace
pen tru un om l a car e i
țnea ceea ce u n
-it rec
use nîcă i n
mănui
prin ca p. A st at în putereal ui Puygu i
lhem săprofi te,timp de
treizi le,de at âtea mi nuni pe ca re le să vâ
rșise noroculîn
favoareal ui șis- oi a în căsători
e pe Domni șoara dar, pri
ntr
-o
mi nune și maimar e,van i
tateal ui nu s- arfi put ut mul ț
umi,
dacăn- ar fi luat-oî n căsători
e cuacel eașiceremonii de parcă

2
80
Est
e vor
ba de f rat
elereg eu
Mol
is
n (
i
e ) și de p
ur ri
nci
pel
e d e C
ondn
Mo ési
e(
url
e
Pri
nce)
, pri
mii doi, pri
nci
pi de sânge,deci ceimai i
nteresa
ț
i, alăt
uride reg
en
t să se
opună uneicăsător
ii nepot
rivit
e.

242
ar fi fostde arngul ei
;a ț i
nut car egel
e și regi
na săfie mart ori
la că
sători
a lor șinunt a să ai bă toat
ă străluci
rea pe ca re
prez
ența regel
ui șia regi neiput ea să i-o dea.Î nfumurarea
aceast
a fără seamăn l -
a f ăcu t să-
șipet r
eacă, cu pregătiri
deșa
rte șicu î nch
eier
eaco ntract
ului de căsă
torie,tottimpul
car
e puteasă- i con
sol
ideze er
fi ci
r
ea. Doamna de Mon tesp
an,
care îl ura, ascu l
tase t ot
ușide dor ința regelui ș i nu se
opusese l
a căsători
a acea st
a. Dar a zrval umiia t rezi
t
-o șia
făcut
-o să -
i arat
er egel
ui ceea cenumai elnu ved eaîncă;i -a
dat prilej
ul săascu l
te părereamul țimi i
; regel
e ș i-
a dat seama
de ui mirea ambasadori
lor
, a pri mit p l
ângeril
e șimust răril
e
281
pli
ne de resp ect eal princi
pesei văduve șia î ntregi
i case
regal
e.At âtea argumente l-au făcut pe regesă st ea multî n
cumpănăși , cu o negrăi tă amăr ăc i
une, i -a spu s l ui
Puyguilhem cănu put eacon si
mț i pe a fțăl a căsă t
orialor. L-
a
asigurat totuși
, căsch i
mbareaacea sta de och iil umi i n-avea
săsch imbe ni mic î n reali
tate;căer a nevoit,f ără săvr ea, să
cedezeî nfața părer i
i u nanime șisă -ii nter
zcăi s- o i a în
căsăotrie pe Domni șoara, dar că nu ț inea neapăr at ca
interzi
cerea aceasta să -iî mpiedice feri
cirea. L-a zo rti săse
căsătoreascăî n tai nă șii -a făgăduit cădi zgrați
ereaca re ar fi
urmatdupă o a semenea gr eșeală n-avea să dureze dec âtopt
zil
e. r O
ice sen t
imen t i -
ar fi put ut insp i
ra lui P uyguil
hem
cuvintele acestea,lei -a sp us rege l
ui că ren unță cu dragă
ini
mă l a t ot ceea ce-
i n îgăduise să sp er
e, nt î
rucâtgl ori
a
regală puteasăfie șt i
rbită din prici
na acea st
a, șicănu ex i
sta
sit
uaț i
e care să -l poa t
ă con sola pen t
ru desp ărți
rea,t i
mp de
opt z il
e,de su veran. Rege l
e a f ostucad evărat m i
șcat e d
dovada aceast a de su puner e,n- a uit
at nimi c casă- l obl
ige ep

2
81
Est
e v
obrade Marguer
i
te de L
orr
aine,văduvalui Gas
t
ond’Orl
éans
i mam
ș ă
vi
tregă a o
Dmni
șoa
r
ei, car
e er
a fi
ica udcel
ui din pr
ima u
li căsăt
or
ie.

243
Puygui
lhem să profite de sl ăbi
ciunea Domni șoar
ei
, iar
Puygui
lhem, l
a rândul lui
, n- a uitat
, nimic nicielca să- i
arae
t regel
ui că sacr
ifica t ot
ul pentru el. Dar nu numai
dezi
nter
esar
ea l-
a făcut ot
tușipe Puygu il
hem să se poa rt
e
ast
fel
; a creu
zt căse siagura pent
ru t ot
deauna de n
îcreder
ea
rege
lui șicănimic nu avea sămicșo reze,î
n vi
it
or,favo
areade
care sebucu ra. Capri
ciil
e șiva nitateal -
au î mpi ns ch iar a t
ât
de dep arte,î ncât căsătoria aceasta, atât d e străl uci
tă șide
inegaă,
l i
s-a păru t n isuportabil
ă pen t
ru că nu- i maier a
îngăduit s-o oficiezecu t ot fastul șicu t oată st răl
ucirea, așa
cum își propusese. Dar ceea ce -al deter
mi nat mai cut ări
e să
renunțe la eaa f ost aversiuneai nsu portabil
ă pe car e o avea
faț
ă de p er
soa na Domni șoarei, șisi l
a de afi soț ul ei. A sp erat
chiar să t ragă f oloase seri oase de pe urma f uri
ei
Domni șoarei
, soco t
ind că ,f ără s-o i a în că săt
orie,avea să-
i
dea dom eni
ul de a l Dombes și du catul de Mon t
pensi er
. Cu
int
en ț
ia acea sta a refuzat mai î ntâi toate hatâruri
le cu ca re a
vrut să-l copleșească regele; firea zgârcită și i
negalăa
Domni șoarei
, câ t șigreu tățil
e ca re s-au ivit când a f ostvorba
să-i asigu r
e at ât de mar i ven i
turi u li P uygui
lhem, a u
zădărnici
t p l
anul aces t
a, șil -au ob li
gat p e Puygu i
lhem să
primească binef
aceri
le regel ui. R egel
e i -a dat con ducerea
Berry-ul
ui șici ncisu te de mi i de il
vr e.Asem eneaf oloaseat ât
de nîsem nate n -au fostt otușil aî nălți
measp eranț
elor pe ca re
șil e făcuse uPygui
lhem. Nemul ț
umi rea lui a datî n cu rând
dușman i
lor, și nd î
eos ebi doam nei d e Mon tespan
, o tate
pretext
el
e pe car e le dor eauca să- l dob oare.El și-a dat
seama de situați
a șide decl i
nul lui , și
,în l oc săsepoart e cu
grij
ă pe âlngărege , dând dovad ă de su pușen i
e,de ărbdare și
de i scu
si
nță, ni
mi c n-a mai f ostîn st are să-i st
ăvi
l
eascăfirea
aspră șimândră. Î n sf ârși
t
,i -a făcu t erproșuriregel
ui,i -
a
spus ch i
ar ulcr
uri t ari șiust urăt
oa re,ajungâ nd să-
șirupă

244
sabi
a î n prezența lui
, decl
ar ând că nu o va maisc oate în
sl
ujba lui;i-a vorbi
t cu di
sp rețdespre d
oamna de Montespan
șis-aî nfuri
at împotri
vaeicu at âta vi
ol
enț
ă, încâ
t ace
sei
ta i-a
f
ost f ri
că și - na mai găs i
t altce
va cu cal e decâtsă- l
hărăzească piei
rii
. Lasc urtă vr eme după ace ast
a a fost
ares
tat și dus l a Pigner
o, l unde a cu nosc
ut
, pri
nt r
-o
îndel
ungată șigr ea î
nchisoa
re,dur er
ea de a- șifie pierdut
trecer
ea pe l ângă regeșide a fi l ăsatsă -i scap
e,dint
r-o
vani
tatefără rost
,atâtea măririșiavant
aje pe care il
e
ofer
iser
ă bunăvoința st
ăpânului să
u șij osn
ici
a Domni șoa
r
ei.

282
Alphonse,regel e Port ugali
ei , fiul ducel ui de Bragan za,
283
des pre care am vor bit puț in maiî nai ,
ntes-
a că sători
t n î
Franț a cufii caducel ui de N emou rs,t ânără, f ără avere și fără
ocrotire.La scu rtă vr eme d upă aceea , pri ncipesaacea sta și-a
pus n î gând să -
l părăsească pe e rge, soț
;aulporu
einci t să-l
ares t
ez e la Li sabon a și , acel eași t
rupe car e,cu o zi mai
î
nai nt e,îl străjuiau ca pe r eg eell or ,l -
au păzi t adoua zica
deținut .A f ost su rghiunitî ntr-o i nsu lă di n propri il
e lui st ate
și i s-a lăsa t v i
aț a și i tt
l
ul de reg e. riPncipele Port ugaliei
,
284
fratele său, s-a că sătorit cu reg i
;
na ea șiîpăst ra demni tat
ea
și - al investi
t pe pri nci
pe, soț ul ei , cut oat
ă aut orit
atea
285
câ rm uiri
i
,f ără să -
i dea t itlul de r .egReegina se u b
cu ră în

l
ini
ște de reu
șit
a uneiacț
i
uni at
ât d
e neo
bi
șnui
te,î
n r
elaț
ii
2
82
Est
e vo r
ba de Alfons al VI-
lea,r
ege săr
accuduhul , car
e se ur cas
e pe tr
on în
1656,ar iî
n 1666 s-a căsăt
ori
t cuMar ie-
Eli
sab
eht
-Françoi
se de Savo i
a,fii calui
Charles
-Améd ée ed Savo
i
a,duce d e Nem
ours.Era nepoat
a uli Hen
r i
c al I
V-l
ea ișa
Gabriel
leid’Est
rées.Arest
at nî16 6,
7 Al
fons la VI
-l
eaa f ostsurghiunit nîinsul
a
Terc
eira,una dint
re nisu
lel
e A zo
re.
28
3
o
Ian al IV-l
ea.
28
4
După casarea ori
eicăsăt
cuAl f
ons alVI-
lea.

245
de p
acecu sp
ani
oli
i șif
ărără
zboi ci
vi
lîn reg
at
.

Un vânz ăt
or de ierburi medicinal
e, cu numel e de
286
Mas ani
el , a răscul
at populaț
ia de rând di
n Neapole,și
, cu
toat
ă put erea sp
ani
oli
lor
, a uzu rpat autori
t
atea rega
l
ă; a
dispus după bunul l ui plac de vi aț
a, edl i
ber
tat
ea șide
bunurilet uturor celor care ise păreau suspecț i; a pus
stăpânire pe vă mi ;i-a j ecmănit pe aren dașide t oți banii, de
tot o mbil
ierul, șia pus săsedeaf oc,su b ochi
i populației
,î n
i
ni ma orașu lui,t ut
uror bogă ț
ii
lor acestora imen se,fără caun
si
ngu r om di n toată mul ți
meaaceea pestri
ță de ervolt
ați săfi
cău t
at săprofi t
e d e b unuri socotit
e afi f ostdobândite p e căi
necinsti
te.Mi nuneaacea sta n-aț i
nut decâ t ci
ncisprezece zi
le
și s- a t erminat cu al t
ă mi nune; ac elași asan
M i el
, car e
săvârși
sel ucruri atât de î nsem nate cu at âta succes, at
ât de
glorios ș
i cu o co
rect
it
udine d
esăvâ
rșit
ă, și
-a pi
erdut di
n bun
senin minți
le,șia muri
t neb
un furi
osî n douăze
cișipat ru de
287
ore .

288
Reg
i
na Suedi
ei ,în pacecu stat
ele eișicu ve
cnii
i,iubi
tă
de su
puși
,r es
pectat
ă de st
răi
ni,tânără șif
ără evl
avi
e,și-a
2
85
P
urt
aîn sc
hi
mb ti
tl
ul de r
egen
t,iarnî16
83, după moart
eafr
atel
ui său
, av
easă
se n
îcoron
eze bsu
numele d
e Per
tu alI
I-l
ea.
2
86
Masaniel
lo, pres
cur
tare din Tomaso Ani el
l
o. Evenimentul ace
st
a,după cum
preci
zează . JTruch
e,ts-a perecu
t tî n 1447.
28
7
Unii susți
n că ebnunia aceas
taf uri
oasă aerurmar eauneiot răvi pe car
e ar fi
reuși
t să i-o deaducel e d'Arcos,vicer
egee
l Neapol
ului, car
e a ordonatsp adasi
ni
l
or l ui să-
l omoare.
28
8
Chri
sti
na de Su ed
ia a ab dicatîn 1654, nu chiar e d bunăvoi
e,par es
-e,cum
credeaLa Rochef oucaul
d. La Rochefoucaul
d i-
aî nchinat nusonet, descoper
it și
publicatîn 19 56de sit
ori
cull i
ter
areanJ Marchand, edit
orul Operel
or ocmplet
e ale
l
ui La R ochefoucaul
d.

246
părăsi
t de bunăv oe
i regatul, mul
țumi
ndu-se cu o viaț
ă
289
part
icul
ară. Regel
e Pol
on i
ei , di
n acee
ași i nd
ast
i
e ca și
290
regi
na Suedei, a renunț
i atde asemenea la cor
oan
ă doar
pentru că ise ruâse săe fie rge.

Un l ocot
enent de i nfanteri
e,f ără nume și fără29t
1
r,ecer
a e
început,l a vârsta de pat ruzecișici ncide ani , să devi nă
cu noscu tî
n cu rsult ulburărilordi n Anglia. L- a det ronat pe
regeel său legi
ti
m, bun, drep t, blaji
n, vit
eaz ș i gener os;a pus
să i se t ai
e ca pul, printr-o decizie a Par l
amen tul ui său;a
schimbat m onarhi
a î n republ ică; i mp
t de zece an ia f ost
stăpânul Angliei
, mai t emut de veci nii săi șimai absol ut în
țaral ui decâttoți regi
i car e au domni tî n ea. A muri t când i s-
au i sprăvi
t zi
lel
e,dep li
n st ăpân pe t oată puterear egatului
.

Olan
dezii au sc ut urat jugul stăpâni
rii S pani
ei; ei u a
î
njghebat o r epublicăput ernică, șiau su sț
inut, vreme d e o
sută de ani, răzb oiul împotrva
i regil
or lor legi
ti
mi, ca să -și
păst
rezei bert
l atea. Dat orea
zăat âtealucrurimăreț e cârmuiri
i
șidestoi
nici
eipri ncipilor de Orania, de a că ror ambiție s-
au
temut ot
tdeauna șil e-
au limitat upter
ea.Î n momen tul de
f
ață, erpubl
ica ol andeză, re ca ț
ine cu at âta strășnici
e la
puter
ea ei,îi oferă pri nci
pelui de Orania de ast ăzi
,î n ciuda
puți
neilui experien ț
e șia rezu lt
atel
or proast
eî n război, ceea

2
89
,
Cazimir alV- l
ea, numi
t și I oan
-
Cazimir
,r eg
e d in 16
48pân ă nî 166
8.A ab di
cat
după moar tea soț
i
eil ui
, Mar i
a de Gon zaga (
soră cu vest
it
a Anna de Gon zaga)
,
care f
usese î
nai
nte soți
af r
atelui șipredeceso
rul
ui său, Ladi
slau al I
IV
-l
ea. Cum
fusese ezuii șicar
t dinalînainte de ur
carea pe tron, s-
ar eî
ntor
s,după abdi
care a l
viațar el
igioasă.A muritîn Fr anțaîn 1672“(J. Truch
e.t
)
.
290
Casa de V aa
s.
291
Cr
omwel , car
e -l
a execu
tatpe C ar
ol I î
n 1649.

247
cel e-
a ref uzatt răs
moși l
or ul i
: nu semul ț
umeșt e să-l scoa
t
ă
din rest ri ștea lui, î i dă put i
nța să se f acăsuveranul
292
Olan dei, șia t olerat faptul că a asmuț i
t poporul să sfâșie
293
un om car e mențineasi ngu r
,l ibert
ateaob șt
ească
.
Spania,aceast ă put ere at ât e dî nti
nsă șiat ât e dtemut
pen trut oți regi
i di n l și gă
ume, îsește astăziprincipal
ul spri
ji
n
în su puși i ei răzr văt
iț,ș
i i
și menîți
ne put er
ea pri n ocr
oti
rea
294
olandezil
or .

Un î mpăr a,t â tnăr

, sl
ab, si
mpl u, câr
mui t de mi nișt
ri
i
ncap abili
,î n per i
oada cel
eimai mari decăd er
i a casei de
Austria, ajunge l a un moment dat căpet enia tut
uror
pri
ncipi l
or G er maniei
, ca
re setem de aut ori
tat
ea lui
, dar l î
disp
r ețuiesccaom, șiest e mai absol
ut decâta f ost vr
eodată
295
CarolQui ntul.

296
Regel
e Angl
i
ei , sl
ab, l
eneș șirob al des
f
ătări
l
or, ui
tând
de i
nter
esel
e rega t
ului să
u șide pil
del
e pe care l
e putea lua
2
92
Wilhelm de Orani
a a dec l
arat
,în 16711,st
athuderat
ul u c dr
ept eredi
tarî n
f
ami l
ial ui.
2
93
J
ohn de Wi tt
,r epubl
icanînflăcărat
,a fost măcel
ări
t n î 167,
2 cașif ratel
e său
Corneli
u, în cu
rsu
l uneir ăzmeri
țe pusealcal
e de p r
inci
pii de Orani
a.
2
94
Se t ș
ie că,
î
nr ăz
boiul di
n Olan
da,Ludov
ic alXIV-lea iîsocot
ea aim de em
t ut pe
o
2
l
9
5
andezi decâtpe spani
oli
.
Est
e vorba de Leop ol
d I ,î mpărat i n
d 1658.La Rochefoucau
ld se r ef
er
ă,
probabil
,l a coali
ți
a formată împotri
va Fr an
ței nî16 73,a lcampani
il
e din an i
i
următori șilar ol
ul armateii
mperi al
e nî acest
e campani
i.
29
6
Caro
l alII
-l
eaalAngl ieiînchease
i al i
anță cuLudovic alXIV-
leapr i
nt r
atat
u1 de
l
a Douvr es 16
(
7) 0
, pri
n carer egeel Fr
anțeiîi asi
gura o su
bvenț
ie de treimil
ioane
de l i
vre pe an. Alian
țas târn
ind opoziți
a Parl
amentul
ui,în 16
77, Carol alII
-l
eaa
l
uat oh tărâreasă-
șischimbe polit
ica, î
n acest ens,s
și-
a căsăt
ori
t enpoata,Maria,
princi
pesa de York,cu Wilhel
m de O rani
a.

248
din propria lui famili
e,s-a expus cu î ndârji
re,de șa se ani
încoace, f
uri
eipopoarel or sa
le șiurii parl
amen t
ului pen
tru a
păstra o alianță strânsă cu regel
e Franței;î n loc să pună
capăt cuceri
ril
or a cest
ui suver
an în Țăril
e de Jos,elch i
ar a
contri
buit la ele punându- i rtupe la di spozi
ție. egăt
L ura
aceasta nu l-al ăsat săajungăstăpân abso l
ut al Angl
ieișisă-
șiî nt
indă granițel
e î n Flandra șiî n Ol anda, p ri
n ce tăți
fort
ificate șiprin porturi, pe care le-
a refuzat mer eu; dar n î
acelașit i
mp, când primește sume co nsi
derabile de a lr ege și
când ar e mai m ult
ă nevoi e de a fi s usținut î mpot riva
proprii
lor uli supuși
, renunță, fără vr
eun pret ex
t,l a at âtea
legăminte,șise dec l
ară con t
ra Franței, ocm
t ai cân d ar e
nevoie șit reb
uie săfie al i
atul ei
; pri
ntr-
o nec hi
bzu it
ă pol i
ti
că
zorti
ă, p ier
de, ntî
r-o cli
pă, singurulfolos pe ca re î l put ea
trage dintr-
o proastă poli
ti
că de șa se ani, și, de unde ar fi
put ut of eri p aceaca mi jloci
tor, es
te nevoi t s-o ceară ca
solici
tato, r când reg eel o acor dă Span iei, German i
ei și
297
Ol andei .
Propuneri l
e cei sef ăcuseră rege
l
ui Angl ieide a-șică sători
nep oata,pri nci
pes a de Yor k, cu principele de Or ania,nu- i
erau pe pl ac; ducel e de Yor k nu păr ea maiî ncântatdecât
fratele să u, regee,
l i ar prnici
pel
e de Orani a, elî nsușisc ârbit
de pi ed i
cil
e puse î n ca lea acestui proiș
ect
i ,u
lase
î ori ce
nădej de. Rege le Angl i
ei, strâns l egat cu regele Franței,
con simțea l a cu cer i
ril
e aces tui
a, câ nd i nter
esel
e marel ui
298
visti
ernicalAngl i
ei șit eam a de afi at acat de Parl
amen tl -
au f ăcu t să-șiînt ăr ească si
guranța personală, hot
ărându-l pe
rege, stăpânul să u, săseal iez
e cu pri nci
pele de Orania prin
2
97
Pri
nt ratat
ul de a
l Ni
mègue esmnatî
n august 1678.
2
98
Tho mas Osbor ne,ont
ce de Danby, acer urmărea să spul
ber
e op
ozi
ț
ia
Par
l
am ent
ului pr
in căs
ăt
or
ia pr
inci
pes
eiMari
a cu Wil
hel
m de Orani
a.

249
căsă
tori
a cupri nci
pesade York șisăf acăAngli
a săse ecl dare
cont
ra Franț
ei, pent
ru ocrot
irea Țări
lorde Jos. Schi
mbarea
regel
ui Angl
ieia f ost tâa
t d e bruscășide t ăi
nuită, î
ncât
ducel
e de York nu știa încă de ea cu dou ă zil
e înaint
e de
căsă
tori
a fiicei l
ui, șini
men i nu seput ea dumeri că regel
e
Angl
iei și ri
,careî sca
se vr
eme d e zece ni vi
aaț
a șicor oana ca
săr ămână al iat cuFranț a, puteasăren unțe nîtr-
o clipă lat ot
ce năd ăjdui
a de pe urma ei , ca să dea asc ultar
e păr eri
i
ministrului său . La rândul său , pri nci
pele de Or ani
a, car e
aveaar me niter
es să-șicr oa
iscăun drum casăaj ungăî ntr-o
bunăziregealAngl iei
,negli
jacăsăt oriaaceasta,careîlfăcea
moșten i
tor prez umt i
v al reg autl ui
;și îl
imita ț el
urile l a
înt
ărirea aut ori
tăți
i l ui în Ol anda, î n ci uda eșec uril
or
ult
imel or campani i
, șisest rădui a săaj ungăl a f elde absol ut
în ce l
elalte provi
ncii ale acesuti st at pe câ t credea că est e în
Zelanda299 dar și -a dat î n cu rând seama căt rebuia săi a al t
e
măsu ri șio î ntâmplare ri dicolă l-
a f ăcu
t s ă vad ă maibi ne
decâted ea
v de ob i
cei situația în care se afla ț ara lui. Un
crainic obș tesc vi ndea ni șt
e mobi l
e l a mezat unde se
strânsese m ul t
ă l ume î n j ur; a pus î n vân zare un at las, și
văzând că ni meni nu of erea un preț mai mare, a spus
mul ți
mii c ă l ucrar
ea ac eea era ceva mai ar șiât î
r dec
închipui
au, i ar h ărți
le erau at ât de exacte,î ncât râul de ca re
excelenț
a-sa pri nci
pele de Oran i
a nu șt iuse ni mic cân d a
pierdut bătălia de a l Ca3ssel
00 era notatîntocm a.
iZeflem eaua
aceasta, care af ost pri
mi t
ă cu apl auze u nanime,a f ost unul
dintre mot ivele ce le mai put er
nice car e l -
a ob l
igatpe

2
99
Pri
nci
pi
i de O ran
ia er
auguvernat
or
ii Zel
an
dei
.
3
00
Este vo
r
ba d e vi
ctori
a duce
lui de Or
léan
s n
îlupta cuWil
hel
m de Oran
ia di
n 11
ap
ri
lie 16
7.7 Aluzi
ila ace
stev en
imen
t segăsesc n op
îerel
e sc
r
ii
tor
il
or v
remi
i( La
Fo
nt
aine,doam na de Sévi
gné)
.

250
pri
nci pel
e de Oran ia să cau te din nou al i
anț
a cu Anglia,
pentru a pot oli Olanda, i ș pent
ru a uni at ât
ea puteri
î
mpot riva noastră. e S pare t ot
uși c ă cei care au dorit
căsătoria acea
sta, șicei care au fostpot rvn
iici
, nu și
-au dat
seam a de i nt
eresel
e lor; marel
e visti
erni
c a vrut să î
mpace
Parl
ament ul și să se as i
gure că nu va fi at acat ed el,
îndemnân du-l pe erge,stăpânul său , s-
o dea e p nepoat
a lui
principel
ui de Orani a șisă se decl are î mpot ri
va Franț ei
;
regeel Angl
ieia crezu t că-
șiîntărește autoritat
eaî n regat prin
spriji
nul p ri
ncipel
ui d e Orania, și a vr ut să -și oncvingă
popoarele să-i deabani pen t
ru pl ăceri
lel ui, sub pretextul că
porneș t
e război împot
ri
va reg euli Fran ței și că î l va
con st
rânge să pri
mească pacea; princi
pele d e O rania a avu t
de gâ nd săsu pună Olanda datorită prot
ecț i
eiAngl iei
; Franța
s-a t emut ca o căsă tor
ie at
ât e d opusă i nter
eselor ei să nu
st
rice ech i
librul,î mpingând șiAngl i
a în t abăra dușmani l
or
noștri. Rezultatul a arătat,î n șa sesăptămâni , netemeinici
a
acestor arți
on amen te;căsători
a aceasta aduce oneî ncr
edere
continuă între A ngli
a șiOl anda, șiamândou ăo p rive
sc can u
pl
an de al e nîăbușilibert
atea; Parl
amentul Angl i
eiî i atacăpe
miniștri
i rege l
ui, ca să -l atace după aceea șipe el ; statel
e
Olandei, sătule de răzb oi șidorn icede libert
at e,secă iesccă
și
-au pus l ibertat
eaî n mâi nil
e unui tânăr am biț
iosca re este
șimoșt en
itoru l prezumt
iv al co roaneiAngliei
; rege l
e Franței,
care a văzut mai î
ntâi î
n căsăt
ori
a aceast
a o nou ă l
igăce se
al
cătui
aî mpot
rva
i l
ui, a ști
ut săse ol
f
osea
scăde eapen trua-
șidezbina dușmanii
, șica să fie în măsură să ia Fl
an dra,
dacăn- ar fi pref
er
at gl
oria de af
acepace,glori
eide af acenoi
301
cuceri
ri.

3
01
Doam
na de Sév
i
gné,scr
i
aî n acel
așisen
s: „To
aet or
așe
letr
emur
ă.Credcă i
n
d
t
oat
e ace
st
eane vo
m alege cu pace
a saucuFl andra”.(
Scr
i
soar
eadi
n 18mar
ti
e,

251
 Dacă secolul nos
tru nu a pr odus maipuț i
ne evenimente
ext
raordi
nare decât seco
lel
et recu
te,vomcă deaf ără îndoi
ală
de acord săsp unem căar e nef
eri
cit
ul ava
ntajde a l e nîtrece
în nesăb ui
nța crimel
or. F ranța însăși
, care le-
a det es
tat
înt
otdeauna, care li se op une prin firea naț i
unii și p rin
rel
igi
e,șica re est
e susți
nut ă de pildel
e suver
anul
ui aflat a l
domni e,es te t
otușiastăzi sc
ena pe car e vedem ap ărân
d t ot
ceea ce i stor
ia și m i
tologi
a ne-au spu s despr e crimele
anti
ch i
tăț
ii. V i
cii
le exist
ă de cân d l umea,oa meni
i su nt
înzest
rați din nașter
e cu interese
, cu cruzime ș i cu porni
ride
desf
râu; dar d acăunel e per soa
ne,pe car el e cu noa
ștet oată
lumea,- ar
s fi i vi
t nî primele veacuri, oar
e s- ar mai vor bi
acum despre dezmăț uri
le l ui Heli
og abal
, d espre reaua-
credi
nță a grec il
or și despre ot
răvuri
le șicrimel eîngrozi
toare
302
ale Medeei?

167,
8 căt
re Bussy-Rab uti
n.)
.
30
2
„E
cou, spune J . Truche,talvâl
veis
târn
it
e de cr
i
mel
e și de pr
oces
ul mar
ch
izei
de Bri
nvi
ll
iers” (1676.).

252
APENDICE

253
DES
PRE EVE
NIMENTEL
E S
ECOLULUI
NOSTRU

254
1.PORTRETULDOAMNEIDE MONTES
PAN
Dian e303 de R ochechou
art este fi icaduce lui de Mor temart
și soț i
a mar chi
zului de Mon t
espan . Est e de o f rumuseț e
surpri
nzăt oare; du hul și conv ersaț
ia ei sunt mai
fermecă t
oa re d ecâtfrumusețeaei . Și-a pus n î gând să -i pl
acă
regel
ui, smul gându-l din mrej
ele uneiLa Val l
ièr
e,de ca re era
îndrăgosi t
t. Mul t
ă vr eme,regele a neg lij
at cu ceri
rea aceasta,
bachiaraf ăcutglumerăutăci
oasepeseamaei .Autrecutdoi
saut reian ifără ca doa mna de Mon tespan să r eal
izeze alte
progrese decâtsă aj ungă doam nă l a curt e, afl at
ă î n mod
deose bit n î suit
a reg inei, și într-
o st rânsă f amil
iari
tat
e cu
regeel ș i cuLa Val li
èr e.Cu t oate acesea
t nu s- a descurajat, și
,
încrezăt oa
re î n f rumuseț ea, în sp i
rit
ul , și î n servi ci
ile
304
doam nei deMont ausier, doa mnă de on oare a regi nei, și-
a
urmat pl anul, mai dep arte,sigură de e rzultat. Nu s- a înșelat
datorită f armecel
or ei, șit impului,rege l
e a părăsi t-
o pe La
Vall
ière,șidoamnadeMont espanaaj unspef ațăf avori
talui.
Mar chizul de Mon t
espan și -a datseama de n ăpast
a ace asta
cu t oat ă viol
enț
a unui bărbat ge los.S-aî nfuriat contra so ț
iei
;
i-a rep roșat î
n modpubl ic doamneide Mon tau siercă ot ârâse

3
03
Un lapsus allui La Roch
ef
oucaul
d: Dian
e,duces ă d
e Mort
em ar
t
, er
a mama ei
;
doam na de Montes
pan esnumeaFr ançoi
se-
Athénaï
s.
30
4
Juli
e d' Angen
nes, fii
ca marchi
zeiedRam boui
llet
, căs
ăor
tit
ă cu ducel
e de
Mon t
ausier
. Fuses
e numita pr
ima doam nă de on oar
e ergi
neiîn 1664,
în locu
l
doam neide N avai
l
les
.

255
î
n moci r
la în ca re seaf undase. Durer
eașidez nădejdealui l
-
au î mpins să f acă atâa t zarvă, nîcât a f os
t nevoit să
părăsească țara, ca să-
șipăst reze li
bertat
ea. oa Dmna de
Montespan a căp ătat at unci otat
ă l iber
tat
ea pe car e o
j
induia,iar t
recerea einu maicunoșt ea margini
.A avut
l
ocuință personală în toate pal
at el
e regeu
li
; consil
ii
le se
cret
e
seț ineau l a ea
. Reg ina a ced at în favo
areaei, cașit otrest
ul
curți
i, șinu numai că nu i -a mai f ostîngădui
t să i gnor
e o
i
ubire at ât de bine șt i
ută de t oată lumea, dar af ost evoi
ntă
să-i privească î
n f aț
ă t oat
e urmări l
e,f ără să cu teze să se
plângă, fii nd obligată să-i ar ae
t doam nei deMon tespan
semnele d e drago
st e și de bunăvoință pe care el pri
mea ea de
l
a r ege. Ba maimul tî ncă,doam na de Mon t
espan a ț i
nut ca
La Vallière să fie mart orat ri
umfului ei, să fie de f ață șiî n
preajma ei alt oate pet receri
l
e publ i
ce sau part i
cu l
are; - a
i
împărtăși
tt aina nașt eri
i copii
lor să i
,î n vreme cef ață de t oț
i
ai ca și
sei îascu ndeast areaî n ca re seafla. S- a plict
isi
tî n cele
din urmă de prez enț
a ei, cu t oate act
el
e de su punere șicu
toat
e su feri
nțele î ndurat
e de La Val l
ière, și ataf aceasta
simplă șicr edulă af ost nevoi
tă săî mbrace r st
aiele monahal e
ale carmeli
tel
or , mai puțin din evl avi
e decât di
n sl ăbici
une,și
se poate spu ne că n- a păr ăs it ulmea decât pent ru a- și
305
îndepl
ini î
ndat ori
ril
e afță de C urt e.

3
05
„L
a Valli
ère s-a călugări
tî n 167;4 a dep us u
jrui
nțaîn anul următor
,iar red
pica
af os
tr osti
tă de Bossuet. Versiuneape car e o dă La Rocheof
ucauld fap
t
elor es
te
î
ntrutot
ulcontest
abil
ă:separe,î
ntr-
adevăr,căvocați
amonahal
ăafos
teif
avori
tea
f
ostreală șipro fundă“. (
J. Truche)t
.

256
2.PORTRETUL CARDINALULUI DE RETZ
306

Paul de G ondi , car

dinal de R et
z,are mul t
ă eleva ț
ie,un larg
orizont sp iri
tual, dar i î place mai mul t săpozez e decât să
araet o vi teji
e cu ade vărat măr eață. Ar e o memor i
e
extraordinară, mai mul t
ă vi goare decât finețe nî vorb i
re,o fire
î
ngă duitoare, l â
bndețe șisl ăbi ci
une în f aț
a t ângu i
ril
or șia
must răril
or ca re- i vi
n de l a prieteni
, puț i
nă evl avie șiva gi
urme de cr edință. Par e ambi ți
osf ăr
ă să fie;van i
tatea șicei
care l -au î mpins sp re ea l -au făcut s ă întrepri
ndă l ucr
uri
mari , mai t oate op use î ndel et
nici
riilui; a st ârnit cele mai
mari tulburări î
n ț arăf ără săai bă un pl an an ume d e atrage
f
oloa se e d pe u rma l or, și, depart
e d e ase ec dlara dușmanul
cardinalului Maza rni
, casă -
ii al ocul, nu s-a gâ ndit decâ
t să-
i

p
tar
ă
em
eiun
de om
a-
ifi depot
temut
rvn
i i și
c.A să-
șt
iși
utfacă
tot osă
uși f
ală d
proi
fin
e vi
t rt
cuuit
easi
scuf
ăr
n ă
ț
ă
de nen
oroci
ri
le obșt
ești ca să aj
ungă ca
rdinal; și-
a îndurat
3
06
Textul mss . 325 bi s,ed iț
iaJ . Truch e.tPortret
ul acesta a ap ărut pen t
ru pr ima
datăî n vol .I I
I al scri
soril
or d oam neide Sév i
gné,di n ed i
țiaî ngri
ji
tă de cav alerul
de P erri
n( 1754
),î n urma scr i
sori
i doam neide G ri
gnandi n 19i unie 1875 ,în car e
sesp une:„I at
ă un por t
retăcuft p e neașteptat
e cardinalului
: cel car
el -a zu grăvi
t
nu-i este pri et
en i n;
ti
mnu ar e de gâ nd să-i ajungăsub ochi port retul, ni
ci să
cir
cule d i
n mân ă n î mân ă;n- a av ut pretenț
ia că-ll audă.Mi s- a păurt bun pen tru
toate em
t eiuri
le acestea:ț i
-lt ri
mit șit e rog să undaini măn ui nici
o co pie după el .
Suntem at âtde săt ui de aulde n îf aț
ă,î ncât e opl ăcere când poți avea chezăși
a că
autorul n-a avut d e gân d să-ți fie pe pl ac;i ată ce spune omul cân d r ost
ește
adeăvrul gol-goluț
,î nt oată naviit
ateal ui“ L a3 u i
lie,doam na de S év i
gné p reci
za
căpor tret
ul era oper a l ui La Roch eo
fucauld, și-
i povest eafii cei eică- l ar ăt
ase
cardinal
ului, care „asi mțit aceeașipl ăcereși ca
mi ne văz ând căad evărulî l sil
ea
pe au t
or săvo r
beascăî n f el
ul ace st
a des pre dân sul
, cu t oat
e că nu- li ubeași
socoteacă un -i va aj unge ni ci
odată sub och i
“.J . Truch etam i
nteșt
e că . dAndr é
Berti
ère a des coperit o al tă versi
une a por tret
ului, care pare să fie aceea despre
care vorbește doam na d e Sévigné.

257
înch i
soarea cu dârze ni
e,șinu și -a dator
at i l
bert
atea decâ t
cu t
ezanței l u3i
07
. Trândăvi
a l -
a su sț
inut st răl
ucit, î n
anon imatul uneivi eț
i răt
ăcit
oare șiascu nse.Și -a păst rat
arhiepiscopat
ul di n Paris înf
runtând put erea cardinalul
ui
Mazar in; dar, după moartea acest
ui ministru, a ren unțat al
slujba ace asta f ăr
ă să-șidea seam a ce f ăcea șif ără să
fol
os ească î mprej urarea pen t
ru 308a f avor
iza i ntereseel
prietenilor și r p
oprii
le sa l
e i nteres
.
e Af ăcut p ar
te di n
309
diverseco nclave șipurt areal ui i-a sp orit mer eu rep utația.
Înclinareal ui firea scă est e rtândăvi a; lucreazăt otușii nt ens n î
treburile c are lîzo resc,șiseodi hnește ă frăsinch i
sire c ând l e-
a i sprăvi t. Are at âta preze nță de sp i
rit, șișt ie să î ntoarcă î n
așaf elî n f olosu ll ui pri l
ejurile pe ca re împrejură rli
e il e sc ot
în cal e, e d parcă l e-a pr evăzut și e- la dori t. iÎ p lace să
povestea sc ă, ține să -i uluiascăf ără deo sebi
re pe t oți cei ca re
îl ascu ltă, pri n i sprăvinemai pomen it
e,șiadeseo ri sco ate mai
mul t di n i magi naț i
e d ecât di n memori e.Maj ori
tateaca li
tățil
or
lui nu su nt reale și ceea ce acon t
ribuit mai mul tl af aima l ui
este a fptul cășt ie s ă-șipună def ectel
e n îtr-
ol umi nă pri elnică.
Este nep ăsă t
or a fță de ură șif aț ă de pri eteni
e,ori câ t
ă gri jă a
avu t să ar pă preocu patde am ân două;nu es te nî stare n i
cide
invidie ni cide ca li
cie,fie di n vi rtute,fie di n lipsade vo ință. A
luat u cî mprumut de l a pri etenii săi maimul t dec ât pu t
ea
sper a să dea î napoica si mpl u part i
cu l
ar; a si mț i
to f ală să
găsea scăat âta cr ed i
t șisăî ncer cesăseach i
te d e dat orii
. Nu
are gust , ni cifineț ș
e;
ip î
etrecei mptul cu ori ce și nu se mt sie

3
07
Arest
atîn 165,
2 Retz areuștisă ad
eveze î
n 1654di
n cas t
elul de a l Nant
es.
3
08
n
Î 1662. J
. Tru
chetpreci
zează că
,în rea
lit
ate,și
-a n
egoci
at cuî ndârj
ire em
disia.
3
09
Part
ici
pasect i
val a co
ncl
aveel d
in 1655(pent
ru al
egeea
r lui Al exandru alVI I-
l
ea), di
n 1667( pent
ru aleg
eea
r lui Cl
em en
t alIX-l
ea)i dși
n 16 70( pent
ru alegeea
r
l
ui Clem en
t al X-
lea
),iar amitârzi
u, î
n 1676,la al
eg
erea l
ui Inocențiu al XI
-lea
.

258
binecuni mic;sef er
eșt
ecudi băciesăsedeadegolcănuare
decât o sp oi al
ă de cu noșt
inț
eî n t
oat
e d omeni
il
e.Recenta l
ui
310
schivni
cire es te acț
iunea ceamai st răluci
toa
re șiceamai
amăgitoare di n viaț
a l ui
; e st
e o j er
tfă pe car e a adus-o
orgol
iului să u, sub pretex
tul cucern
ici
ei
: părăseș
te curt
ea
, de
care nu se poat e lega,și se depăr t
ează de l ume, car
e se
dep
ărt
ează e
d el
.

3.ÎNSEMNĂRI ÎN LEGĂTURĂ CU
ÎNCEPUTURILE CARDINALU
LUI DE
RICHELIEU

Domnu l deLuç o3n

11 car
, e d upă aceea a aj uns car di
nalde
Rich
el
ieu , fiind lega tt rup șisu fletde i nteresele mareșalului
d’
Ancre312, l
-a sfătuit săpornea scărăzb ou il; dar d upă cei -
a
dat dieea ace asta și după ce pr op
unerea a aj uns î n fața
Consi
liului, ep
iscopul de L uçonși -
a exprimat dez aprobareași
313
i s-
a î mpotrvi
it
, deo arece epi
scopul de N evers
, ca re socot
ea
paceapri el
nică pl anuril
or sa l
e, i nt
erven i
se ca pări nt
ele

3
10
În i unie 1675, etzR i
-a scri
s Pap ei acsă- i pr
ezint
e dem isi
a di n r an
gul d
e
cardinal; și-a dat es vt
ea casă- șiach i
te datori
il
e,a dat ru dmul l s
ugilor șise
preg ăea
t să se et
rag
ră al m ânast
ireade a l San
it
-Mi ch
e.l
31
1
n
î fr . ns
Mo ie ,t
urde it
ulaturăt r
adiț
ional
ă a ep i
sco
pilor ca
tol
ici
, coresp
unzând, în
i
er arhi
a or todoxă, cu pr ea
sfinți
a-saep isc
opul de..- R ichei
l
eu er a într
-adeăvr
ep i
scopde Lu çon
.
31
2
Ministrul Concini
.
31
3
Est
e vo r
ba d e Eustache d u Lys,episcop de Neversîntr
e 1606-1643
.

259
Joseph314 să -
i ofer
e stăreț
ia de l a Charit
é,cu co ndi
ția să
obți
nă apr obareaCon si
li
ului
. Schimbareaaceasta de părer
e a
episco
pul ui de Luçon l
-a surpri
ns p e mareșal
ul d’
Ancre,șil -
a
făcut să-i spună, cu oareca
re ri
itare,căse i m
ra văzân
du-l că
treceat ât de repede de la o părerel a al
ta, cu tot
ul opusă;l
a
care epi scopul de Lu çon a răs puns textual ă c noil
e
împr ej
urăr i ce r hot ărâri n oi. D ar soc otind bi ne că pri n
cu vi
ntele a cesteaî l supărase e p mareșa l
, s- a hot ărât săca ut e
mi j
loace de a- if ace de pet recanie;șiî nt r-
o bună zi , câ nd
315
Déag eant ven ise u dpă elca să- i ce ară să se mnez e câ teva
copii după ni ște acte,i -a spu s că av ea ce va i mpor tant d e
comuni catdomnul ui de L uyn es și că dor ea să st ea de v ob ră
cu dânsu l. A dou a zi, domnul de L uynes a s- întâlnit cu elși ,
la acea stăî nt âlnire,ep i
scop ul de L uçoni -a sp us că mar eșalul
d’Ancre era hot ărât să -
l nimi cea scășicăsi ngu rul mi jl
oc d e a
se er f
i de p rigo ana unui dușman at ât de p uternic er a săi -o a i
înainte.Cuvi nt ele a ces
teal -au su rprins g rozave pd omnul de
Luyn es, care șil uasehot ărâreaacea sta, neșt iind dacăsf atul
pe car e i -l dăd ea un f avori
t almar eșaull ui nu er a cu mva o
capca nă pen t ru a- llua pri n su rprinder e șia- lf ace să -șidea
sen t
imen tele î n vi leag.Cu t oat e acest ea Luço n î i arăt a at âta
râvn ă pen tru bi nele regel
ui șiat âtaî nflăcă rare p en tru pieirea
mar eșalului, de spr e car e spu nea că est e cel mai mar e
du șman al ăr ții
, n îcât dom nul deLu ynes, c onv ins de
sincerit
at ea l ui, er a pe punct ul de a- șida gân dul pe f ață,
destăinuidu- i pl anul pe ca re l îurzise e d a -l uci de p e mareșa l;
dar e rițnându- se at uncide a- i vorbi desp re aces t p l
an, i -a

3
14
Est
e vorba de Fr
ançoi
s Lecl
erc du Tr
em bl
ay,ves
t
it
ul cap
uci
n pn
Emi oe
r
ecl
țai
t
.
cenușie
31
5
„G ui
chard Déagean
t d
e Sai
nt-
Marcel
l
in, ames
tec
atîn i
ntri
gil
e ducelui d
e
Luynes.“(J
. Truch
e.t
)
.

260
rel
atat l ui Déage
ant con vor
bi
rea pe car e o av useseră
împreună și dori
nța pe car e o nut rea de a-i mpăr
î t ăși
secer
tul; D éage
ant însă a dez ap
rob at î
n î nt
regi
me l ucrul
acest
a șii -
a ar
ătat că ar nîsemna să-i dea un mijl
oc si gur
epi
scopu l
ui de Luçon de a se î mpăca, în dauna lui, cu
mareșaull șide a se al i
a maist rân
s dec ât or
i
când cu el ,
dân du-iî n vileagun pl an de asem en ea gravit
ate:așaî ncât
planul a f ostpus î n apli
ca re șimareșa l
ul d’Ancrea f ostuci s,
316
fără caep iscop
ul de Luçonsă. șt
i
Da
e r sfaturi
le pe ca re i le
dăd use dom nului de Lu ynes , ș i înverșunarea pe car e îi
mărt uri
sise că o ar
e mp
î otrivamareșa l
ului l
-au l ăsat pe olc și
i-au ajutat caregel e să-i poru ncească săasi ste mai dep arte
la Consi l
iu, șisă -șiîndepl
inea scăf uncț i
a de secret ar de stat
cum se ob i
șnuise așa încâta mairămas o vreme a l curie,
fără caprăbuși reamar eșal
ul ui care-l avansase să-
i dăunez e
în poziți
al ui
. Dar cu m nu l uase cel
aea șimăsu ri de p recau ț
ie
șif ață de vec hi
i mi nișt
ri, cum f ăcuse faț
ă de domnul de
317
Luynes, dom nul de Vi ll
er oy și d omnul pr eședinte
318
Jeannin , ca re au vă zut pe ceca l
e piezi
șei ntra î n treburil
e
obșteș
ti,i -au arătat domnul ui de L uynes că nu t reb
uia săse
aștept
e l a mai mul t
ă fidel i
t ate din partea lui decâ t doved i
se
faț
ă de mareșa lul d’
Ancr e,șicăer a necesa
r să -lî ndep ărt
eze
cape o per soană primejdioa să, car
e i ț
neasăse că pătuiască
pe or i
cecal e cu put i
nță: fapt carel -
a hotărât e p domnul de
3
16
La 24 apri
li
e 6 117.
3
17
Ni
colas ed N euvil
le,senior de Vil
ler
oy,fusese sec
ret
ar ed statîncă i n
d vrem ea
domni eilui Caro l alIX-l
ea. Nevoi
t să ărăsească
p onsi
l
iul î
C
nt i
mpul lui Conci
ni, s-
ar eî
ntors nî Consiliu după as asi
nar
eal ui Conci
ni, dar amur it chi
ar nîcu rsul
an ul
ui 1617.
31
8
Pierr
eJ eannin, fost pr
eședi
nte alTr i
bunal
eul
(l uP
il
a r
emen
t)din Di j
on, fuses
e
numi t cont
rol
or gen eal
r de cătr
e Mar i
a de Med ici
s ișîșipierduse ufncț
i
a nît i
mpul
l
ui Conci ni
.

261
Lu ynes să-i dea por uncă să se ret rag
ă l a A3v
19
i
gn
.Îon
n
vremea aceastaregina,mama r egel
ui,s-
a dus la Bl
ois,și
episcopul de Luçon , car
e nu put easu port
a să-șivad ă t oat
e
speranțel
e sp ul
berate, aî ncercat sărest
abileascăl egăt
uril
e
cu domnul de Lu ynes șii -
a t ri
mis vorbă,făgăd ui
ndu- i că,
dacăî i vaî ngădui săse reîntoarcăîn preajma reginei
, avea să
sef oloseascăde înrâurirea pe car e o avea asupra eica să- i
alungepe toți cei pe care nu-i sufereaelșisăî nfăpt
uiascăt ot
ceav ea să-i prescrie domnul de Lu ynes
. Propunerea a f ost
primi
tă șiep iscopul de Luçon , reî
ntor
cându-se, a pecetlui
t
320
soart
a lupt
eide l a Pon t-de-Céî
n urma căr ei
a a f ost f
ăcu t
cardi
nal șia î ncep ut să așeze t
emeli
il
e măreți
eil a ca re avea
să u aj
ngă.

321
4.CONTELE ’
H
DARCOURT
Grija pe ca re a avut-
o î ntâmplareasăî nalțe șisădob oare
mer i
tul oamen il
oreste cu noscu tă din t oa
te timpuri l
e,șise
potci t
a mii de exemple men it
e săarat e drept
ul pe ca re și l-
a
luat de a da prețca li
tăț il
or o l
r, așa cu m su veranii st
abil
esc
valoarea monedei,pent
ru a ar ăta că pecet
ea eile conferă
322
cursu l pe car e îl vrea . eaD acă s- a slujit de t alent
ele
3
19
Surghiunul l
ui Richeil
eul a Avi gnon a ț inut un an, din ap r
il
ie 1681,î
n apr
ili
e
161.9 Retrageea
r a Mri
eide Med i
cis a l Bl
ois d aat d
in mai16 1.7 Ri ch
eil
euo însoț
i
se
l
a Bl ois.
32
0
Vi
ctor
ia armateiregal
e asu pra a rmateir eg
ineimam e 7( august 1620)
.
32
1
Henri de Lorr
aine,conte d’ Harc our
t( 1601-1666)
.Î ntimpul Fr ondei
, se up
ltase
î
mpot rivaluiCondé,șiLaRochef oucauld aveamot ivesănu-lsimpati
zeze.În
Me moriî
i i atri
bui
se scaensui
neaunor n î
tâmplări pri
elni
ce.
32
2
Aceeaiș magi
i ne î n MS 67, unde La Rochef oucaul
d at ri
bu i
e chiar egi
rlor
putereape caredăoa i
ciî ntâm plări
i.

262
ex
traordinare al
e excel enț
ei-sa
le princi
pel
ui șial e domnul ui
323
de Tu renne,pentru a- if acevr ed
nicide admi r
,aț
se
ie pare
căl e-
a resp ect
at valoareași , ori
cât est
e eade ned reaptă, n-
a
avutî ncotro șia trebuit săl e afcădreptat
e.Dar put em sp une
că vrea să- șiar ae
t t oată ampl oarea puter
ii eicân d al eg
e
oamen i de categori
e mi jloci
e pentru a-i pune pe pi cior de
egailt
ate cuce i maide seam ă oamen i
. Ceicar e - lau cu noscut
pe co ntele d ’Harcourt vor fi de acord cu sp usel e mel e și îl vor
privi c a pe o capod operă a î nt
âmpl ăr
ii, c are a ț i
nut ca
posterit
at easă -
l socoteascăvr ednic de afi co mparat ,î n gl ori
a
armel or
, cu cel e mai cel ebre căpet
enii de oșt i.Î l vorved ea
înfăptui
nd î n ch i
p f er
ici
t cele mai gr eel șimai gl orioase
324
acțiuni, zb iânzile di n I nsulel
e Sai nt
e-Margu eritede l a
Casal, l upta de l a Rou te, asedi
erea Tu rinul ui, băt ăli
il
e
325
câșitgat
e î n Cat al
onia - u n șir atât de l ung de vi ct
ori i vor
stârni mi rarea vremuri l
or car e au să vi nă. Gl oria con tel
ui
d’Harcou rt va st a î n cu mpăn ă cu gl ori
a exc el enț
ei-sale
principel
ui șia domnul ui de Turenne,î n ci uda dep ărtării pe
care a rândui t
-o fireaî ntre ei
; vaaveaacel așirang î n i st
orie,
șinu vaî ndrăzni nimen i să-ităgădui
ascămer itului săuceea
ce șt im î n moment ul de f ață că nu se dat orează de cât
nor ocul
ui .

3
23
Cf
. paralel
a C ondé-Tur
enne dinr eflecț
ia 14
.
3
24
Ast
ăzii nsul
ele Lérins S(ai
nt
e-Margueri
te șiSai
nt-
Honor at)
.
3
25
„To
ate vict
ori
il
e ace st
eaau f ostobț i
nuteîmpotri
va sp aniol
il
or, șiasu
pra Sav
oi
i;
î
ntre1637(
insulel
eLér i
ns)și1645(
campaniadinCat
aloni
a)“,(
J.Truchet
.)
.

263
DOCUMENTE DES
PRE LA
ROCHEFOUCAULD

264
265
 1.PORTRETUL LUI LA
ROCHEFOUCAULD DE ELÎNSUI
Ș 326

Sunt d e t al
ie mi jl
ocie,ml ădie șibi ne pr op orți
on at
ă. Am
ten ul brunetdar d estul de net ed,f ru nteaî naltă șipot rvi
it de
mar e,och ii negri, mici, adânci țiî n ca p, șisp râncen el
e negre
șist ufoa
se, dar b i
ne arcu it
e.Mi -ar ven it are gr eu să sp un
cu m am nasu l croti
, că cinu est e ni cicâ rn, ni cicor oi
at, nici
mar e,niciascu ți
t - cel puțin după câ t soco tesc . eu
Știu doa r
că e maidegr abă mar e dec âtmi c ș i coboa ră puț in cam prea
jos.Am guramareșibuzel edest ulderoși ideobi cei,șini ci
frumos,ni ciurât cr oi
te.Am di nți
i al bi șimul ț
umi tor de
simet ri
c o rânduiți
. Mi s- a spu s maidemul t căav eambăr bia
puț in cam pr ea mar e: chiaracu m m- am pi păit și m- am privit
în ogl i
ndă,casă- mi dau seam a șinu prea șt iu ce să cred.
Cât desp re o frmatul feții,î l am fie p ătrat, fie o val; care anume
din dou ă,mi -
ar fit are gr eu s- o spu n. Am păr ul negr u,
on dulat d e felul lui, șicu t oate acest ea dest ul de desșide
lung,ca săoat p
ă năzu il a un capf rumos.
Am ceva,î n expresiaf eți
i,care aduce a î ntristar e șia
mân dri
e,ce ea ce -if acepe ce i maimul ț
i să cr eadă că su nt
disp reț
uit
or , deși nu su nt cât ușide puț i
n așa.Vor bescși
gest i
culez oafrte u șor și ch i
ar puț in ca m preamul t; șipână și

3
26
Aces
ta eratit
lul por
tret
ului î
n cu l
egeea
r din 16
59,când a apărut pen
tru pr
ima
dat
ă, înt
r-o
Culeger
e ed Port
ret
e și Elog
iiîn ver
su
rișin
îch
ni
î n
pat
reAl
oză
teț
ei
-sal
e
Regal
e Prni
ci , publ
pes
ei icatde d ei
tor
ii Ser
eyșiBarbi
n, î
n două formate si
mult
ane,
un in-
12șiun i n-80
.Î l sc
risese,
după câtse are,
p pr i
n 1655sau 165.
6

266
câ
nd vorbescfac multe gest
uri
.I ată cu t oat
ă si ncer
it
atea
cum socot
esc eucăsu nt f
ăcut pe di
n af ară, șilumea va găsi
,
cr
ed, căceeace so
cotesc eu desp
re mi ne,î n pri
vința aceast
a,
nu est
e preadepart
e de ceea ce es
te.Voiproceda cu aceeași
exact
itat
e șiîn ce-
mi mairămân e de ad ăugata lpor t
retul
meu; căc
i m-am studi
atî nde
ajuns pe ntru a mă cunoaș t
e
bine, și nu-mi l i
psește ni ci încrederea, ca să spun
nesti
ngheri
t calit
ăți
le pe ca re elpot ave a, nicisinceri
tatea
, ca
sămărt urisesceschdi s defectel
e p e care el am.
327
În primul rând, în pri vi
nț a firim
iel
e ob ișnuit
e,su nt un
temperament mel ancoli
c,șiast aî n asem eneamăsu ră,î ncât
,
de vreo rei
t sau pat ru ani, abi a dacă m -
a văzu t ci
nevaâz r
ând
de t reisaude pat ru or i. Aș av ea,t otuși
, mi se par e,o
melancol
ie destul de su portabil
ă șidest ul de b l
ândă, dacăn-
aș mai avea și al tel
e î n af ară de ac eea l egată de
tem peramen tul meu; dar miî maivi n at
âetadin altă parte,și
totce -mi vine îmi umpl e nî asemeneahalî nchi
puireașiî mi
acap arează mi ntea at ât de put er
nic, î
ncâtmaj orit
atea
timpul ui, ori vi
sez, fără să scotn u cuvânt
, ori vorbescf ără
nicio noi mă. u Snt oar
f te r ez
ervat cuace i
a pe car e nu- i
cu noscșinu su nt pr eadeschi
s nicicu maj or
it
ateacel or e p
car eî i cunosc. Este un defect.Îmi dau bine seama, șin- am
săpr egetî n fața niciunui efort casămă cor ectez
; dar cu m o
an umi tă căutăt
ură su mbră pe care o ma pe aț
fă contribuie și
ea să mă f acăsă par nî că și mairezervat decât u s
nt, și
pent ru că nu st ă în putința noast
ră de a ne dezbăr a de o
înfățișare urâtă, car e ne vi ne di n așezarea firească a
trăsăturilor
, socotesc că, up dă ce mă voi ficor ec
tat pe
dinău ntru, totau să-mi rămân ă semne urât
e nî afar
ă.

3
27
n
Îf r.um
h e .A
ur ut
orul dă cu
vânt
ului o exp
li
caț
ie psh
iofizi
ologi
că,con
vi
ns de
teoria
umori
l , carepl
or ica
ex if
d
eri
t
ele it
puride em
t peram
ent col
eri
c,san
ghin et
c.

267
 Am duhșinustaupegânduris-
ospun:căcicerostar e,în
privi
nț
a aceast
a, săne a scu
ndem după dege t? S ăt otocoleș
ti
atât șisă te scuziatât, ca să spui avantaj
ele pe ca re l
e ai,
înseamnă,mi se par e, să ascunzi puți
nă van i
tate sub o
mod est
i
e amăgit
oare șisăt e fol
oseșt
i de un proced eu foa
rt
e
iscusi
t
, ca să lașisă secr eadă despre ti
ne l ucruri cu mult
mai bu ne de cât es spun. Î n ceea ce mă pr i
veșt
e, sunt
mulțumi t că nu mă crede ul mea ni ci maif rumos decâtmă
prez
int, nicicu o fir e maibună dec âtmă zugr ăves
c,nicimai
spi
ritual șimai cu j udecată decât voi spune căsu nt
. Așadar
,
am du h - o maispu n o dată - dar nudu h pecar e l
î stri
că
melancolia; căcideși sunt dest
ul de stăpân pe i l
mba pe care
o folosesc, deși am o memor ie fer
icit
ă șinu gân desc prea
î
ncâ l
cit, ot
tuși ă m las at ât de mul t pradă trist
eț
ii, n
îcât
adesea exp ri
m destul de prostceea ce reau
v să spun.
Con ver
sația cu oam enii desoc i
et3at
28ees te una di ntre
pl
ăcerile care mă mi șcă cel mai mul t.Î mi place să fie serioasă
329
șisă e s ocupe maimul t de mor ;acu
ă
l t oat e ace
sea
t, ști
u s-
o ap reci
ez și când es te veselă,și dacăeu nu spu n mul te
ni
mi curi din acelea de r âs, asta nu î nseamnă că nu cunos c
măcaral oa
v reani micuril
or i n
be sp use și cănu găsesc oa
rtef
amuzant o mdu
l ac esta de gl umă î n car e anu miț
i oameni
330
spontani șit al
entați reușesc atât de . b
ine
Scriu bine în proză ,r eușesc în ver su ri, și
, dacăm- ar sp
iit
i
gl
oria l egaăt de l ucruril
e aces t
ea, ed crcă mi -aș put ea
331
dobândi, cupuț ină muncă, destulăf ai mă
.
3
28
Honnêt
esge
ns, oameni cu
lț
i șicuo ț i
nutăi r
eprșoab
il
ăî n socet
iate.
3
29
Cuînțel
esul de naal
izăa car
act
er
elor șia m orav
uril
or omenești
.
3
30
De pi
ldă,Voitur
e.
3
31
„
Tot
uși nu și-a semnat ar
c
teași n-a vrut să se prezi
nt
el a Academ
ie;de al
t
fel
,
maideg r
abă din dispr
ețdecâtdin modest
ie…“ J (
.R.Char bonnel
.).

268
 Îmi pl acelect
ura în gener
al; aceea î
n ca re gă
seșt
i ceva ce
poate ofrma minteașiî nt
ări suflet
ul î mi place nîcel mai î
nalt
grad. M ai es
al, am o negr ăit
ă sat isf
acți
e să ci t
esc cu o
persoană de duh; căc,iîn fel
ul acesta, reflect
eziîn ori
ceclipă
asuprace lor c
i
ti
te,iar di
n reflecți
il
e pe ca re lefaciseînfiripă
conversația cea mai agr eab
il
ă di ntre t oate și ce a mai
folositoare.
Apreci
ezdest uldebinelucrăril
eîn prozășiîn versuricare
mi se ar ată;dar mi î spun, poa t
e,păr ee
rades pre ele ca
m cu
preamul tă li
bertat
e.Ce mai est ei arășirău î n mi ne e faptul
că su nt u neori de o exi gență prea mar e și cr i
ti
c cu prea
multă se veri
tate.Nu- mi displacesă au d disc utându-se cu
apri
ndere,și ad esea mă amest ec și eu cu dragăi nimă în
discu
ție:dar , de ob icei
, miî su sți
n păr erea cu prea mul tă
căl
dură și când cineva ărapă oi dee ed nreaptăî mpotri
va mea,
câteodată, pas i
onân du-mă pr ea mul t pe ntru dr eapt
a
judecată,procedezeuî nsumicuf oart
epuț inăjudecată.
Am sent imente vi
rtuoase,înclinărif rumoase șio dorință
atâtde vi e săfiu î ntru totul un om on es
t șide l ume,încât
prieteni
i mei n u mi -ar pu tea f ac e o mar e plăcere decât
dân du-mi c u si ncerit
at e în vi leagdef ect
ele. ei
C car e mă
cunos c ceva maide apr oape și au avut bu nătaeta să-
mi
sem naleze câte cev a, n î privința aceast a, ști
u că eu i -am
primi t tot
deau na cu t oat
ă bucu ria posibilă și u c toat
ă
supunereasp irit
uală pe ca re ar putea -
o dori ci
neva.
Toatepasi
uni lemelesuntdest uldebl aj
ineșidestrunit
e:
maică nu m- a văzut v reodată cineva în pr adamân i
ei și
pentru nimeni n- am nut rit v reodat
ă ură.Nu sunt o tutși
incapabi
l de ă rzbunare,dacăm- ar fi jign
it ci
neva, șidacăar
fiî n joc n o
oa reamearăn i
tă de p e u rma inj
urieice mi s-ar fi
adus.Di mpotrivă, sunt încr ed
ințat cădat ori
a ar i ț
ne at
ât de
bineîn mineloculurii,încâtmi -
așurmărirăzbunareacu și

269
mai multă strășn
ici
e decât al
tul.
Ambiți
a nu măfrământă deloc.Nu măt em del ucruriși
nu mă t em nici
decum de moar te. Sunt pr ea pu ți
n înclinat
spre milă și aș vrea să nu fiu cât uși de pu ț
in. Cu t oat
e
acest
ea, nu exist
ă lucru pe ca re sănu- lf ac pen tru ali
narea
uneiper soane mâhnit
e,șicr ed cu t otdi nadinsul căt r
eb uie
să facemt ot
ul , chiar să -
i șimărt uri
sim mul t
ă com păti
mire
pent
ru năpast a ei , căci oameni
i amărâți sunt at ât de proști
î
ncât lucrul aces t
aî nseam nă pen t
ru eicel mai mare b i
ne d i
n
l
ume; darsusț i
n de as emenea căretbuie să n e mulțumi m cu
mărturi
sir
eacom pasiunii șisăne er fim cugri j
ă s-o a vem.E o
332
st
are emot i
vă car e n u e bună l a nimic nîtr-un su flet bi
ne
cr
oti
; ea nu serv eșt
e decâ t săî nmoaie curajul șit rebuie s-o
l
ăsămoa men il
orde â rnd, care,fiindcănu f ac nici
od ată cev
a
di
n raț i
une,au nev oei de pasi uni pent
ru a fi î mpi nșila
înfăptui
rea l ucruril
or.
Îmi iubes c pri et
enii șiî ii ubescî n așaf elîncâ t n-aș șo vă
io
cli
pă să -
mi sa cri
fic i nteresele pen t
ru reu și
ta int
er ese
lor lor;
am st i
mă pen t
ru ei ,l e su por t cu răbdare toanele șil e trec
ușor cu ved erea orice; numai că nu- i al
int prea mul t
, și,în
absen țal or, nu su nt cu prins d e preamari î ngri
jorări
.
Din fire su nt p rea puț i
n at ras de maj or
itat
ea l ucruril
or
care i îat rag pe c eli
alți oamen i.
333
Sunt foart e e rzerv
at și îmi vine mai ușorecâ dt oricu i să
țin sub t ăcere cee a ce m i s-a spu s ca o dest ăinuire.Sunt
foarte cred incios cu vântului dat nu mi -l cal
c niciodată, orice
urmar e a r put easăai bă pr omisiuneamea, șitoată vi aț
a mi -
am f ăcu t di n aceasta o egel edcare nu mă potl i
psi.
Sunt de o pol iteț
e desă vârși
tă față de femei, șinu cr ed că
3
32
În
fr
.
u ,î
nî
ne pass
i
on nț
elesu
l ca
rez
ti
an al cuvânt
ului
.
3
33
În
fr
. , cuacest
secret î
nțel
es,cum îl găsi
m șil a Boss
uet
.

270
am sp us vreod
ată ceva î
n f aț
a lor ca re săle fi prici
nuit vreo
supărar
e. Cândau o mi nte aleas ă î mi place mai mul t
conversa
ț
ia cu ele dec
ât cu bărbaț i
i:î n conversa
ți
al or găseș
ti
un anumi tfarmec car
e n u se nîtâlneș t
e al noi
, șimi se a p
re,
pe âlngăaceasta, căelel ămurescot u
tl cu mai multă ri
goare
șidau o t i
clui
re mai pl
ăcu t
ăl ucrurilor pe care e
l spun. Mi-au
plăcut șimi e em
f ei l
e nît
rucâtva,pe vr emuri; acum nu- mi mai
plac,cu t oată t i
nerețea mea. Am ren unțat al î ndrugat
ul
vorbel
ordul cișimă mi rdoarde f aptulcă maiexistăî ncă
atâiț
a o ameni de u lme care s e ocupă cudep ănatul lor
.
Aprob nespus de mul tpasiunil
ef rumoase:ele dovedesc
măr eț
ia sufletului, șicu t oate căî n frământări
le p e care n
il e
dau e ceva potri
vn ic sever
eiî nțelep
ciuni, el
e seî mpacă atât
de bi ne,de al tf
el, cu virtuteaceamai aust eră, încât cred că
n-am put ea avea etmei să e l conda mnăm. Eu car e c unosc o
tt
ceest e gi
ngaș și, put
erni
cî n maril
eî nvol
burăriale dragost
ei
,
dacăvr eodat
ă voi ajungesăi ubesc, voiiubi
, cu siguranță î
n
f
elul acest
a; dar
, după fel
ul în care sunt eu făcu
t, nu credcă
o astfelde cu noașter
e are să tr
eacă vr
eodată di
n mi nt
e în
i
nimă334.

3
34
J
.R. Char
bonnelprec
i
zează ncă mom
îent
ul ac
ea
l La R
ochef
ou
caul
d nu f
uses
e
cu
cer
it de o prof
undă șimi
stui
toarer
ag
dost
e,cea car
el-
al eg
a,tcuîncep
er
e di
n
1665,
de doamna de La Faye
t
te.

271
 2.PORTRETUL L
UI LA
ROCHFOUCAUL
D DE CARDINAL
ULDE
335
RETZ
A exist
at înt
otdeauna o f ărâmă de taină336 î n ființa
domnul ui de La Roc hefoucauld. A voit să se amest ece în
unelti
ri încă din co pilări
e,șiî ntr-
o vreme câ nd nu- șidădea
seama de mi ci
le i nterese, care n- au f or mat ni ciodată
slăbi
ciuneal ui, șicâ nd nu l e cunoșt
eani cipe cel e mari , care,
pe de al tă parte,n- au f ormat partea l
ui t are.Niciod at
ă n- a
fostîn st are de vreot reabă, șinu șt i
u de ce ; căciaveaca l
it
ăți
care al oricare al
tul ar fiput ut săț i
nă locu l celor p e ca r
e n u
le avea. Nu ved eapreadep arte șini cilaolaltă ceea ceer a la
îndemâna l ui! Dar puterea lui de judecată, foart ei scusit
ă în
speculați
i, unită cu blândețea, cu farmecul săude cu ceri
tor
șicu mani ereellui alese, care su nt admirabi le,t rebuia să
compe nseze, mai mul t dec ât a f ăcut
-o, i ps
la l ui de
pătrundere. La el , nehot ărâr
ea a f ost t ot deauna ceva
obișnui; dar nuș
t t
iu căr ui lucru să at ribui ace astă
neh ot
ărâre;nu i -
a put ut veni din bogă ți
a i maginaț i
eil ui,
destul de vie.N- o pot pune pe sea ma st eri
lități
ij udecă ț
iilui,
căc,ideși nu are oj udeca tă subt
il
ă î n acțiune,e î nzest
rat cu
mul t
ă r ați
une.Ved em urmări l
e acesteineh otărâri, deși nu-i

3
35
Se ă
afl n
îmor
Me i
ie ca
l rdi
nal
ului de R
et
z(B.
N., ms.f
r. 10325, f
ol. 736-
739) șiest
e
post
eri
or publ
ică
rMa
ii xi
meor u
l li LRochefoucauld.
a
33
6
Întext
„un nu șt
iu ce”.

272
cunoaștem cauza. N-a f ostni
ciodat
ă un mare st rateg,deși a
fostfoart
e brav;niciodată n-afostprin elî nsușibun cu rtean,
cu t oat
e că a năz uit să fie;n- a fos
t n ici
odată un bu n
parti
zan, deși toa
tă vi ața l
ui fost ngaajat n î vr eo grupare.
Ati
tudinearuși
natășitimidă,pecarei-ocunoaștețidinviața
parti
cular
ă, se t ran sf
ormase,î n af aceri
, î n at i
tudi
ne
apol og ei
tcă
; credeamer eu căare n evoi
e de ea , cr
edi
nță care,
uni tă cuMaxi mele l ui, car e n-arat
ă destulă î ncr
edere în
virtut e,șicu pri
cepereal ui
,careaconst atînt
otdeaunaîna
sel ăsade t reburi, cu acee ași gr
abă cu car e se p a
ucasee d
ele, mă f ace să conchid că ar fif ăcut mul t maibi ne să se
cu noa sc
ă șisă seăr m
gniească să e soc
fi
otit
, cu m arfi put ut
,
drept curteanul cel mai
polit
icos din câț
i s-au i vi
tîn vea cul
337
lui .

3
37
După ult
ima f
rază,
cum ne asi
gur
ă J
. Truch
et
, se maipot it
c
i următ
oar
el
e
cu
vi
nte ăi
toase:
„șicel
maidist
ins m
o de ul
me cu
pr i
vir
e a
l v
i
ața o
bșt
easă”
c.
.

273
 3.PORTRETUL LUI LA
ROUCHEFOUCA
UCAULD DE
DE DOAMNA DE
DO
338
SÉVIGNÉ
Domnul de LaRoc hef
oucaul
d spune c
ă răs
pund con
cepț
i
ei
339
l
ui desp
re afec
ț
iune, cu toat
e circu
mst
anțel
e ș
i urmări
l
e e
i.
(
25 f
ebruari
e 1
671.
)

Domnul de a L Rochefoucaul
d m- a nîtrebatde maibi ne de
zece ori dacă n- ai primit drajeuri
le lui , șii -am sp us t oat
e
cuvintel
e t al
e amabi le în privința acea sta. De ast ățidat
ă, î
tri
mi t
e o anecd otă în l oc de draj euri; co ntel
e d’Estréesi -a
povestit că,n îcăl ători
a l ui n î Gui neea, aj auns pri nt
re
crești
ni. A gă sti acol
o o bi seri
că, douăzeci de canonicineg r,i
care, goi -pușcă, doarcu ni ște bon ețel
e păt rat
e și cu
340
aumus a p e brațul stâng,cân tau slavăDomnul ui. Te oargă
sărefl ectezi la întâl
nireaacea sta, șisănu cr ezi căavea u nici
cel mai mi c stihar, căcierau caprunci i când ies i n
d pântecele
mamei , șinegri cani ște di 2
avo
l0
i… ma
(rt
ie 16 7.1
)

3
38
S.de S ay
c a ext
ras i n
d cor
epsondența doamneide Sév i
gné ceea ce s-
arput ea
numi „t ușe ușoar
e ișfugi
ti
ve” pent
ru un por t
retalducel ui de La Rochef
oucauld,
men ți
onatde m aibine de 170 de oriî n ediț
ia Pleiad
e.iMajori
tat
eaf ac arpt
e din
scri
sori
le daresat
e d
oamneide G ri
gnan , fii
ca scr
ii
toarei
.
33
9
E
ste vorba eduibi
rea oam
d neide Sévigné pentru fii
ca ei
,doam na de Grignan.
34
0
Piel
e de j derpe care o poartă can oni
cii i ș ân
ctăreț
i
i atcol
icipe br aț, când
sluj
esc.

274
 Am fosti
eriladomnuldeLaRochef oucauld,șil-am găsit
ți
pând cadi n gu ră de șarpe din pri
cina durerilor cumpl
it
e a l
e
podagrei
. Dureri
le l ui er
au at ât de sfâșiet
oare, ncâ
ît o tat
ă
tări
a l ui era învinsă, ărfă să-i mai ăm r ână o f ăr
âmă:
i
nten si
t
atea dureril
or îl b zuci
uma at ât de st rașni
c, nîcât
aiura în fot
oil
u, cuprins d
e of ebră năprasn
ică. M-a cu prins o
mi l
ă negrăi
tă; nu-l mai văzu
semni ciod
atăî n halul acesta; m-
a rugat - să
ț
i dau de ves t
e șisă t e asi
gur căosâ ndi ț
ii ca
re
sunt trașipe r oată nu suf
er ă într
-o cli
pă ceea cesu fer ă elde
o j umătat
e de vi ață, șică a ș
st
ifel
dor
î
eșt
e moar t
eacape o
lovi
tură de gr aț
ie;ni cinoa ptea nu i -a fost aim(
23inbe.
mart
ie 1
671.
)

…Nu ț
i s-
au păru
tfrumoa
se ce
l
e ci
ncisaușase
abu
fl
e a
l
e
l
ui La Font
aine,care seflăaî nt
r-unul di
n volumele pe ca
re i
ț
l
e-am tri
mis? rEam încân
taț
i de ele maideu năzila domnul
de La Rochefou
cau
ld. Am învăța-
to pe di naf
ară pe cea cu
Mai
muț
a șiMot
anul
… (
19 apri
li
e 1
671.
)

…Când mă cul
c mă bân t
uie ni
ște v
ise c
are sunt de u
n gri
-
caf
eni
u, cum spu ne dom nul deLa Rochef oucaul
d; ar
i
noapt
eaajung cu t
otul șicu t
otul negr
e:ștu eu(
i 14 sp
ce un.
i
uni
e 167l
o)

Maideu năzi am t
iclui
t numaidecâto maxi mă făr
ă să mă
gândesc,șimi s- a părut atâtde b ună,încât am creuzt c-
am
reți
nut-o cumva pe dinaf
ară di
ntre maximel
e d omnul
ui de La
Rochefoucaul
d. Te rog să-mi spu i dacăeste așa: î
n cazul
acesta, memoria mea ar meri ta laude mai mul te decât
judecat
a. Spuneam, de parcă n- aș fi spus nimi
c, că

275
ingrat
itudi
nea at r
ager eproș
uri
le așa cum recunoșt
inț
a at rage
noi bi nef
aceriI
. a spu ne-mi, ce-
i cu asta? Am ci tit-
o? Am
visat-
o?Am scorni t-
o?Ni mi
cmaiadevăratca l
ucrulacesta,
șit otat ât de adevărat est
e că nu șt
iu de u nde am l uat-
o șică
am gă sti
-o gata ti
clui
tă în minteameașipe vâ (
rf
u2
l8limbii
.
iuli
e 1 671.)

Iat
ă maximele dom nul
ui de La Roc hef
oucau l
d revăzut
e,
341
corec
tat
e șisp ori
te; ț ile t
rimit din part ea lui. Sunt unel
e
di
vine;și, sp
re ruși neamea, su nt alt
ele pe ca re nu le pri
cep
.
Domnul ști
e cum ai săl e nîț
el(20t
egi ui
anuari
. e 1672.)

Domnul de La Rochef
oucaul dț
iîdă de ști
re că ar e un
șori
celal
b care elaf elde r fumoscat i
ne:e cea mai f
rumoa
să
j
ivi
nă di
n cât
e s-
au văzut vreodată;st
ăînt
r-o col
i e. (
vi 5
f
ebruari
e1672.
)

Domnu l de La Roche foucauld… e mereu copl eșit de

podagră;și-a pierdut-
o pe mama l ui bună șies t
e cuad evărat
îndurer
a;tl -
am văzu t p l
ân gând cu o dui oșie care-lf ăcea
adorabi
l. Era o f emeie nesp us de ca pabilă; iș, n î sf
ârși
t,
spune el, era singura care n u a încet
at o cl i
pă de amă i ubi
.
Caută să-i scri
i neapărat
, șidomnul de G ri
gnan l af el
.Iubirea
domnului de L a Roc hef
oucau l
d pentru familialui e u n l
ucru
fără seamăn; spune căes t
e u nul di
n l anțuri
le care n el eagă
pe unii de al(
4
ți
i.mai 1672.)

Șt
ii bi
ne,domnul
e cont
e,căpe vr emuri av
eamdar ul de a
ne nîț
elegeără
f săne-
o spunem pri
n cuvi
nte.Unul di
ntre n
oi
3
41
Est
e vo
rba de ed
i
ți
a a t
rei
a,cu341de max
i
me,car
e ap
ăurse căt
re sf
ârși
tul
an
ul
ui 1671
.

276
răsp undea foarte bine la cee
a cedorea celăl
alt săsp ună; și
dacăn- am fi vr ut săne oferi
m plăcer
eade ar ost
i cu dest
ulă
ușu rință cu vi
ntele, mintea noast
ră ar fi su sț
inut toată
conver saț
ia. Fii
nțel
e care s-
au înț
elesatât de bine nu pot să
ajungăni ci
od at
ă greoai
e.Frumosl ucr
u, după păr ee
ramea,
să î nț
elegirep ede…; asta denot
ă o vioi une ț
ci car
ie a
fce
î
plăcere și pent ru care amor ul-
propri
uț
i î
păs
trează o
recunoști
nță fără seamăn. Adevărat pu
sne dom nul de La
Rochefoucaul
d înMaxi mel
e sa
le:Mai dragine su nt cei car
e
342
ne î nțel
eg bine decât ceicăror
a l e pl
ace să fie ascu
. l
taț
i
(Către Busy-
Rabut i
n,16mai1672 .
)

N- așmaii sprăvi î
nșirân
du-ți com
pli
mentel
e de al domnul
de La Roch efoucau
ld, câtî i e de drag să vor
beasc
ă despre
ti
ne,cu cât dr ag mă pune să ci tesc uneo
ri f
ragm ent
e din
scrisor
i
le tal
e:es t
e omul cel maiamabil di
n câți am văzut
ă.(
vreodat 16 mai 1672. )

Doam na de La Fay ette este mereu l ipsi

tă de vi go
ar e;
domnul deLa Roc hef oucauld, m ereu șchi
op; nj î
ghebăm
uneori discu
ți
i de o t ri
steț
e de parcă n- am așt epta altceva
decâtsă fim î nmormân tați
. Grăd i
na doam nei de L a Fay ette
est
e l ucrul cel mai frumos di n l ume:t otul e înflorit,t otul e
î
nmi r
esm at
; petr
ecem aiciser i de-a rândul, căcibi ata femei e
nu î ndrăzneșt
e să pl ece de acas ă cu t răsura.Te -
am dor i
uneori după un gar d casăau zi an umi
te sporovăel
ii despr e
anumi te pămân turi necunos cute pe car e socoit
m că l e-
am
des
cop
er
i
t noi
.(30 mai 1672.
)

3
42
Cuget
ar
eaaceas
tatr
ebui
er ap
ort
ată maideg
rab
ăel
Refla
cț
i
i di refl
vers
e, ecț
ia nr
.
2,Despr
e soci
et,
e or
at ila vreoredact
ar
e pri
mit
ivăa vreu
neimaxi
me la car
e La
Rocheof
ucau
l
d a en
runț
atîntr
e it
mp.

277
 …Domnul de Lon guevi
ll
e a f t 3u
os 43
c:i
sves t
ea aceasta ne
doboară.Eram la doam na de La Fa yette cu dom nul de I
a
Rochefoucau
ld cân
d am aflat -
o,odat ă cu cea des pre ran
a
domnul ui deMar ci
ll
ac și des pre moar t
ea cav ae
lrul
ui de
Marti
llac,în urma rănii pri
mite.În sf ârși
t, gri
ndi
na aceast
a
s-a ab ăt
ut asupra lui nî prezenț
a mea. Af os
t p ut
erni
c
îndurer
at. Lacri
mil
e îi i
zvor
au di n adâncul i
nimi
i; numai
dârzeni
a lui l
-a ți
nut sănu i zbucnea
scăîn h(
17ot
oh i
un
e i
.e
1672.
)

Câtdespre d omnul de LaRoc hef

oucau l
d, se ducea,ca un
copi
l, să revadă Verteu
il
-ul șilocuri
le pe unde a vân at cu
atât
a pl ăcer
e;nu sp un unde a fost îndrăgo
sit
t, căcinu cr
ed
că i s- a înt
âmplat rv
eodată să fie ceea ce se cheamă
îndrăgost
i.(
t 7 oct
ombri
e 1676.
)

…Nu șt i
e c e s
ă răspu mănân
ndă; că maz
ărefierbi
nte,cum
spu
ne dom nul de La ocRhef
oucaul
d cân
d nu șt ie ci
neva ce
să
344
răspundă .(
6 octombri
e 1679.)

Domnul de La Roc hef

oucauld a f ost șiest e încă tar
e
bolnav;ast
ăzisesimtemaibine;dar,însfârși
t,erau semnele
morții:o febră mare,o mar e greu t
ate al respiraț
ie,șipodagra
din nou î nt
ărâtat
ă; î
n sfârși
t,ț i-
era mai mare mi l
ă să-l vezi
.
(
13 mart
ie 1680)
.

Tar
emăt
em sănu-
lpi
erdem dedat
aaceast
apedomnulde
3
43
C
f.în
Tabelcron
ol
og
iceven
imen
tel
e d
in an
ul 1672.
3
44
Expr
esi
a lui L
a Roch
efou
cau
ld suger
a î
ngăi
mar
eacui
va car
e arî
ncer
ca să
r
ăspundă u
c gura p
l
ină d
e bo
abeedm azăr
e fiebi
rnt
e.

278
La Roc hefou caul
d: f ebra a cont inuat ; a pr i
mit i eri
împărtășania.Dar t ar
seal ui e u n lucr u demn de a dmirați
e:
este cu cu getul împăca t
, asta-i sigu r; de altf
el, parcă ar fi
vorba despre boala șidespre moart ea altcuiva;nu-lati
nge,
nu-lt ulbură; îi aude cert ându-
se e da f
ță cu elpe d octori
, pe
345
frat
ele Angeșipe en glez șirămâne n idiferent
, aproape ăf
ră
să catadi
cse
ascăsă-
șisp
ună părer
ea;
îmi vi
ne i
ar n
î mi
nte
versul
:
„Mul
t mai pr
ejos e
d d
ânsu
l s-
o p
oat
ăl n 3sea
ua î 46
mă.
“

I
er i dimineață doa mna de L a Faye tt
e nu s- a ar ăattdeloc,
pen tru că pl ângea,i arelpri mea cu minec ăutra;l a prân z a
trimis p e cineval a easăafl e cu m se mt si e.Crede- mă,draga
mea , nu f ără rosta sc rsi reflecți
it oată vi ața; s-a apropiat în
așaf elde a cest
e u lt
ime clipe,î ncât nu mai au ni mi c nou sau
străin pen tru el . Domnul de Marci l
lac a so sti a lal
tăieri
,l a
mi ezul nop ți
i, atât de cop l
eșit de o amarni cădurer e,cu m ai
săfii șit u f aț
ă de mi ne.A t recut mul tt i
mp până să- șiia o
figură l i
niști
tă șisă -
șirec apete cu mpăt ul
;î n sf ârșit,a intrat
șil -a găsit pe domnul de La Roch efoucau ld în f otoil
ul său,
pu ți
n schi mbat față de cu m est e el de obi cei… Cum nu mai
intră ni men iîn casa l
or, numaicu gr eu afl ; ev
i ad o
tt
u
ăș ru
i,
l
mi s- a sp us că, după ce aost f azi-
noa pte gat a-gata să m oară,
dat ori
tă acț iunii med icamen t
ului șioa t
nelor pod agr e,i a
eliminat at âta apă î ncât, cu toa te că f ebra î ncă n- a scăzu t
,
există un t emei de speran ță:eu una sunt c onvinsă că va
scăp a.Domnul de Mar cil
lac nu cut ează î ncă să spere; î n
dragost eașiî n durereal ui, seam ănă leit cut ine,scu mpa mea

3
45
Un călugărapucci
n și unmedi
c eng
l
ez se aflau
împr
eună l
a căpăt
âi
ul
bolnavul
ui.
34
6
C
ornei
ll
e,Pom
pe, II,
i 2.

279
cop
i
lă, ca
re n
u vr
eisămă vez (
1
i mu5
ri
ndma
.r t
ie 1
680.
)

Domnul de La Roc hefoucau

ld a muri t az i-noapte. Mi-i
gândul at
ât d e greu cop
leși
t d e nen
oroci
rea aceast a, șide
347
nespusa îndurerar
e a sărmanei n oast
re prietenenîcât
tr
ebuie să stăm de vorbă despre ast
a. I
eri
, sâm bătă, l
eacul
en gl
ezu lui f ăcusemi nuni;t oa t
e sp eranț el
e de vi ner,ț
i câ
i nd î
scriam, sp oriseră; ne șibucu ram de vi ctori
e;resp i
rația se
ușu rase, capul nu- l mai durea, febra scăz use, scau nele er au
norm ale; nî st area aceast a, er ii, l a or eel șa se,ot u
tl se
agravea ză : dintr-odată f ebra seî nteț
eșt e;seî neacă, aiurea ză;
pe scu rt , pod agra î l sugrumă mi șeleș te;șicu t oa te că avea
destul ă vi goare șinu er a istov i
t de l uăril
e rep et
ate de sâ nge,
n-af ost nevoi
e d ecât de p atru sa u ci ncior e casă -l răpună; și
la mi ezul nop ții și-a dat su flet ul î n mâi nile ep i
scop ului de
Condom 348. Dom nul de Mar cli
lac nu l -a părăsit o cl i
pă.A
muri tî n bra ț
elel ui,î n fotoli
ul pe careî l ști
i.I -a vo rbit despre
Dumnezeu cu curaj . Este at âtde n îdureratacu m, cum nu- ți
poțiî nch ipui; dar sevaî ntoarcel ângăregeșil a cu rte;t oată
fami li
a î i val ua l ocu l
; dar unde vamai găsi oare d oamna de
La Fay ette un ase menea pri eten, ot ov
ărășie ca a l ui, o
asem enea bl ân dețe,un f ar
mec ,o î ncredere,o st imă eg aăl
pen tru ea șipen tru fiul ei ? Est e i nfirmă,st ă tot i mp
t ul î n
cam ea r ei , nu i es
e d in casă; șidomnul de L a Roch efou cauld
era un sed entar; l ucrul acesta î if ăceanecesa ri unul al tuia;
nimi c nu pu tea fi compar atcu î ncrederea și cu f armecul
prieten i
eil or. Dr agamea , gâ ndeșt e-
te puț in, ai săvezi șit u că
e cu put i
nță să su feri o pi erdere maidurer oasă, de car e
timpul să sepoa tă con sola mai puț in. N-am părăsi t
-o zi lele
3
47
Doam na e
dLa a
Fye
t
te.
3
48
Bossuet
.

280
aces
t
ea:ea nu s-
a dus să dea buzna pes
te f
amil
ia duce
l
ui,
așaîncâ
t avea
nevoi
e săi se acă
f mi l
ă cui(
17de
va mart
eai
e
.
1680.
)

Toat
ăl umearegret
ăpierdereaast
a;am opriet
enăcarenu
se va putea consola nici
odat
ă; dumneata l- ț
ai i
uibi
p
t;
oți
î
î
nch ipui câtă dui oși
e șicâtf arm ecexist
ăîntr-
ol egă
tură plină
de o tată dragosea
t șide o tat
ăî ncr
edereaposibil
ă dintre dou ă
persoan e cu o val oar
e deos ebită; ad
augă șiî mprejurar
ea
sănăt ăț
iilor șu brede,care îif ăceaparcănecesariunul al tuia
șica re le dădea răgazul să -
șiapreciezebunele însușiri
,f apt
care nu seî ntâlneșt
e în alte legă
turi
. Mi separe căl a cu rt
e
oamen i
i nu au t imp săse ui bească
; vârt
ej
ul
, atât de n ăucitor
pentru t oți
, e ra pașnic pen tru ei, și l
ăsa l oc din bel șug
pl
ăcer ii uneil egăt
uri atât d e fer
mecătoa
re. r C
ed că ni cio
pasiune nu poa te dep ășit ăria uneiast f
elde l egă
turi; era cu
neput ință să fi f ostn îpreaj ma l ui de at âtea or if ără să-l
iubeș ti cu pasi une,așaî ncât i -
m
a păr ut ă ru după el , și
pent ru mi ne și pent ru bi ata doam nă Laf ayett
e,car e ar fi
discred i
tată în privi
nța pri etenieișia rec unoștinței
, dacăar fi
mai pu ți
n î ndureraăt dec ât es t
e.Est e ad evărat că els- a
bucuratpreamul tăvremedenoroculșidebel șugulrevărsat
de cu rând asu pra fami l
ieilui; prevăzuse ulcrul acest
a șimi -
a
vorbi t despre el î
n mai mul t
e rânduri; ni
mi c nu scăpa
înțel
ep ciunii reflecț
ii
lor l ui
. A dat d ov
adă de mul tă t ări
e în
faț
a morț i
i(
.Căt
re Guitant,a5pril
ie 1680.)

Domnul de Rev ela pl ecatn î rev

ărsat
ul zori
lor
; n-a st
at
decâ t o ziaici
; doamnel
e sunt t
ulburate șile vafi t are u
rât
.I-
a spu s fiului meu că are motive foar
te seri
oase; dar eun
ștrengar, a plecat pent
ru că nu vrea să supere o al tă
persoană f rumoasă; as
ta ne face să i zbucni
m î n râs în

281
gen
er
al vor
bi
nd, femei
l
e sunt t
are nosti
me,șidomnul de La
Roc
hef
oucau
ld le-
a cunoscut bine sufletu7
. sept
l ( em
bri
e
1689.
)

282
 4.O CONVORBIRE A LUI LA
ROCHEFOUCAUL
D CU CAVALERU
ERULL DE
349
MÉRÉ
Ținețisă vă scri
u,doamnă;șimi -
ațicerut -o cu atât
a
amabi l
itat
e și cu atâta el
ega
nț
ăî ncâ t n-am put ut săvărefuz.
Dar ee ca ce - m
aî mbiatsă vă scriu art rebui să m ăîmpi
edi
ce
s-o fac.Căcivă d, pri
n acea
st
a, căsu nteți atât de ex
i
gent
ă în
pri
vința apr eci
eri
i, nîcâte nevoei ca un l ucru, pen
tru a
răspunde gu st
ului du mneav
oas
tră,să fie mi nunatși de o
reală valoare. D e ac eea, doam nă, u n vă scri u at ât di
n
speranța de a vă fi p e pl
ac, câtdi n t eama de a nu vă da
ascultare.Și poat e că ar fi î ncă șimaiur ât să nu-mi țin
făgăduința,decât sănu vă spu n nimic p l
ăcut. Oricum ar fi,
dumneavoa st
ră î mi dați posi
bili
tateasăscap șide u na șide
alt
a, or puncindu-mi să vă rel atez conversaț
ia pe car e am
avut-o alalt
ăieri cu domnul de La Roc hefoucaul
d; c ăcia
vorbitmaitottimpul,șiști
țicum vorbeșt
eel!
Ne a flam î ntr
-un col ț alcam eer,inumai noidoi , discu
tând
cu si
ncer
i
tat
e desp
re t
otcene treceapri
n minte.Ci
tea
m din
cân
d în când cât
eva ron
del
e,î
n care iscusi
nț
a șifineț
ea se
3
49
Con vor
bir
ea es t
e r el
at
ată î n cad rul unei cr s
isor
i eral
e sau mai eg dr
abă
închipuit
e. Ediț
ia G.E.
F. o crede adresat
ă ducesei de Lesdi
guièr
es. Dat
a
convo r
biri
i es t
e nec unosc
ută, dar par e pos ter
ioară publicăr
Ma i
xi
i or.
mel
Scrisoar
ea a apău
rt în volumu
Letl
tre
s d e
M.l e cheval
i
er de ,é
Mér1682, t
.I , pp.
83-91. Cav aer
lul de Mér é( 16 07
-1684
),t rat
at cu consider
aț
ie de Pascal
, și-
al egat
numel e d e eori
t a noiț
unii
hod
nenêt mme,cuî
e ho nțeles
ul eimor alși monden.

283
luaseră laîntr
ecere.
— Doamne,mi-aspusel,cerău j
udecăl umeasoi
ulacest
a
de r fumuse
țe!Spuneți șidumneav oast
ră dacănu t răim nișt
e
timpuri în care nu trebui
e să-ți pi
erzi prea mult vr
emea cu
scrisul.
I
-am răspuns căeram de a ceeași părere șică nu vedeam
alt
ă ex pl
icați
e a ned reptăț
ii acest
ei
a, în afară de faptul cămai
toț
ij udecători
i acești
a nu au ni cigu stniciduh.
— Mise pare că nu- inumaiast a,a reluat el,cișio
anumi tăinvidie și răutat
e care ne ac
f să primim cudușmăn i
e
totce se i e
scrmai bun.
— Sănuvăî nchipuițiunacaasta,văr og,i
-am repl
icateu,
șicrede ți
-mă că e cu nepu ti
nță să cunoș ti val
oarea unui
lucru mi nunat ăr fă să i ubeșt
i l ucrul acel
a șif ără să ai
oarecare simpatief aț
ă de cel car
e - la f
ăurit
. Și cu m ar putea
cineva sădov edească maibi ne căe â tmpit șif ără gu st dec ât
rămânând nep ăsă t
or nîf ațaf armecelor spi
ritului
?
— Am observat ,a r eluat el, defectele minț
ii și inimii
maj ori
tăți
i oa men i
lor, șicei care nu mă cu noscdecâtri np
aceasta socot esccă am t oate def ect
ele de car e vor besc, de
parcă mi -aș fi f ăcu t port ret
ul . E un l ucru ciudat că f aptele
mel e și procedeul meunu l e d eschi
d ochiiî n privința aceast a.
— Mă facețisă-miaducami nte,i-am spus,deacelgeni u
350
vrednic de admi rați
e car e ne- a l ăsatat âe
ta l ucruri
frumoa se, atât
eaca pod oper e p l
ine d e duh șide n iventi
vitat
e,
ca o l umină vie de ca re uni i au f ost l
umi nați șimaj oritatea
orbiți
. Dar cu m eler a con vins că omul nu es t
e f erici
t decât
prin pl ăcer
e,ni cinef erici
t d ecâ t prin durer e,ceea cemi se
pare,dacăne gâ ndim bi ne,mai l i
mped e ca lumina zi l
ei,a f ost
privi
t cai ni
țiat
oru l celeimai i nfame șicel eimai ru șinoase
3
50
Al
uzi
e a
l E
picu
r
.

284
destrăbălări, așa încât n ep
ri
hănirea moravuri
lor lui nu l-a
putut scu ti de a ceea îngrozi
toare ca
lomnie.
— Eu aș fi î n bună măsură de părerea l
ui,mi -
a spus
dânsu l, șicr edcăs- ar puteat icl
ui o maximă desp re a
fpt
ul că
vi
rtutea prost înțel
easă nu e maipuț in sti
ngheri
tă decât
351
vi
ciulfolositcuprecauți
e .
— Hei,Domnul e!-am st ri
gateu -t rebuiesă nef erim de
una ca ast a;cu vi
ntel
e aces tea su nt atât e d sc andaloase,
încât ar duce alcon damnareacel ui mai ci nstit șia cel ui mai
sfânt l
ucr u di
n l ume.
— De aceea,nu mă f olosesc de cuvintele acestea,mi -a
spu s el, decât ca să mă con formezgr auilui an umi t
oroam en
i
care dau adesea vi
rtuți
i numel e de vi ciu, iar vi ciului numele
de virtute;șicu m toatăl umeavr easăfie er ficită, șicu m ăsta
este șiț elul cătreca re i n
td toate acț i
unile vi eți
i,î mi place că
ceea ce numes c eivi ciu es t
e cev a pl ăcu t ș i com od, și că
virtuteapr ostî nțeleasăesteaprigășiapăsăt oare.Nu mămi r
căomul de seam ă a av ut at âi
ța dușman i; adevăraat vi rtute
are î ncr edere î n ea î nsă ș;i ea se arat ă f ără șiret
l i
c șicu o
înfățișare si mplă șifirea scă, asem en ea vi rtuți
il ui Socr ate.
Dar f alșii oamen i ci
nstiț
i, cași al fși
i cu cerni
ci, n u ca ut
ă
decât ap arența,și eu cred că,î n mor aă,
l Seneca era un
352
ipocrit și Epi cur u n sf ânt
. Nu văd ni mi c maif rumos ca
nobl ețea i nimii șiel evaț
ia mi nți
i; de ai cipurced e adevă rata
on esti
tat e,pe ca re o așez am i presus de ori ce, șica re mi se
pare de pref era t, pentru ferici
rea vieți
i, șia st ăpâni rii unui
regat. Deci i ube sc ade văr
aat vi rtute aș a cum ur ăs c
adev ăratul vi ci
u. Dar , după părer eamea, casăfii cuadev ărat
virtuos,celpuț i
ncasăfiivi rtuoscupl ăcere,trebui esăștiisă
3
51
Cf
.Maxima 155
.
3
52
P
e ro
fnt
isp
i
ciuMe
l mori
ior s
l e n
îf
ăți
șează
demascar
ea ui
lSen
eca.

285
respecț
i regulil
e bunei -cu
viințe, să gândești cu ch i
bzu i
nță
despre or i
ce și să rec unoști superi
orit
atea l ucruri
lor
minunate,punân du-le maipr es
us de l ce
e care nu sunt decât
de arng mijloci
u. După mi ne,regula cea maisi gură ca să nu
ne îndoim dacăun l ucru es t
e desăvâr
șit, stă î
n a ob serva
dacă r at
ă bi ne d i
n toate u nghi
uri
le de vedere;șinimi c nu mi
se a p
re mai nep l
ăcut decâtsăfii un pr ostsauo p roastă șisă
te l așinăpădi t de prejudecăți
. Dator
ăm cev a obicei
uril
or
locurilor nî care trăi
m, ca să nu su păr
ăm op i
nia publică,
chiar dacăob ice
iuri
le acel
ea su nt ree;
l ard nu dat oărm
respec t
ul acesta decât edf or
mă:t rebui
e să ne ach i
tăm de
îndatoriri
le pe carel e avem faț
ă de ele,dar săne f eri
m săl e
aprob ăm î n i
nimă, de eam
t a de a u nj ign
i rați
unea n ui
versală
care l e condam nă.Și po ai, cum un ade văr nu umbl ă
niciodată singur, se întâmpl
ă de ase menea că o gr eșeală
atragedupă eamul t
e al t
ele.Pe t emeiul acestui princi
piu, că
trebui
e să năzu im sp re f er
ici
re, on oruri
le, frumuse țea,
capacit
atea, spi
rit
ul, bogățiil
e și virt
utea însăși,toate aces t
ea
nu su nt de dor it decâtca să ne f acem vi ața plăcut
ă.E de
remarcat cănu ve dem ni mi c curat șisincer, căexi st
ă șibun
șirău î n toate lucruril
e vi eț
ii
, căt rebuie săl e luăm șisă ne
fol
osim de el e, că f erici
rea unui a ar î nsemna ad esea
neferi
ci
reaal tui
a, șicăvi rtut
eaf ugeșide preamul t cașide
prea puț i
n. Poate că Ari stide Ateni
anul șiSocr ate nu er au
preavirtuoși
, șicaAl ci
biade șiPhed on nu er au de aj
uns de
vi
rtuoși
;darnu ști
u dacăpentru avi
ețuimulțumitșicaun
om de u lme, n-arfi maibi ne săfii Alcibi
ade și Phedondecât
353
Ari
sti
desau Socrat
e . O su meden i
e de u ț
lcrur
iit
r
îebuie ca
3
53
Al
uzi
e al virt
ut
ealui Ari
st
ide și alui Socr
at
e,lali
psade v irt
ut
e al ui Alci
bi
ade
și, pares
-e,la an umi
te ext
r
avaganț
e ale lui Phed
on, hci
că mare etc.potr
ivit
ironi
il
or uli Socr
at
e desp
re Phedon, r
elat
at
e de Plat
on î
ntr-
unul di
n dial
oguri
le
lui.

286
săfii ferici
t, dar unul si ngur see
t de a juns casăfii de pl âns;
șianume,pl ăcerl
i
e sp i
rit
ului șialet rupului f
ac v i
ața pl
ăcută
șiamuzan tă, așacu m durer il
e spi
rit
ului șiale rtupului o f
ac
aspră și supărăotare. Cel maif eri
cit om di n l ume nu se
bucurădetoateplăcerileacesteadupăpoftainimi
i.Celemai
mari plăceri al
e sp irit
ului, după cât p ot eu să apreci
ez,le
consti
tuie adevă rat
a gl ori
e șicu noști
nț el
e f rumoase; și i
au
aminte că oa men ii acei
a,preocu pați maimul t de plăceri
le
trupești
, nu l e audec âtî n mi că m ăsură.Găses c de asemenea
că pl ăcerile ace stea senzual e sunt gr os oan
l e, supuse
dezgustului șinu pr eavr ednice e d căutat, afară numai dacă
nu seî mpl et
esc cu plăceri
l
e sp i
rit
ului. Ceamai evi den
tă este
plăcerea iubiri
i, ca re trecef oart
e rep ede, a d
că sp iri
t
ul nu
parti
cipă șiel . Ș i cu m pl ăcer
il
e sp iritul
ui î ntrec cu mul t
plăcer
ile r tupului, mi se arpe d e a se
men eacăce le maimari
dureri r t
upe ști s unt cu mult mai denesupor t
at de cât
dureril
e s pi
rituale.Ba mai mul t
, vă d căceeace ol foseș
te nît
r-
o part e dău neaz ă în al
ta;că pl ăcer
ea dă ad es
eori nașter
e
durerii
, așa cu m dur er
ea pri
ci
nui eșt
e plăcer
e,șică f eri
ci
rea
noastră ține n îdeaj
uns de nor
oc și mai multîncăde p urt
area
noastră.
Ascultam înt i
hnăcândavenitcinevașine-aî
ntrerupt
,și
eram ap roape d e acor
d cu totce spu neael. Dacăveț i voi să-
mi daț i creazr e,doamnă,veți ap rec
ia argu
men tel
e unui om
de ocinst
e a
tât de d
esă
vâ
rși
t
ă șinu veț
i fi amăgi
t
ă de of
alsă
ones
t
itat
e.

287
288
DOCUMENTER
TE RELATI
VE L
A
GENEZA
MAX
IMEL
OR

289
290
 Î
NȘTII
NȚARE CĂTRE CI
TITOR
(l
a pri
ma edi
ți
e,din 1665)
Iată un port retal i nimii omul ui pe ca re lîof er35u
4
p
,
blicul
ui
sub n umel Refl
e de ecț
ii sa u Maxime mor ale.
Riscă sănu pl acă
tuturor, pent
ru căl umeava so cot i, poa te,căpreaseam ănă și
că nu est e măgu l
ită de aj uns. După cât e se par e, n- a stat
niciodată în i ntenția cel ui car e l -
a zugr ăvi t să publ ice
lucrarea aceasta, șiea s- ar mai afla î ncă f erecat
ă î n bi roul
lui, dacăo co pie p roastă, care aci rculat șica re at recut ch i
ar,
de cât va ti
mp, n î Ol anda, - n
ar fi ob ligat epunul di ntre
prieteniilui să -
mi dea al t
a, desp re ca re sp une că est e întru
totul con f
orm ă, cuori ginalul; d ar, ori cât este de cor ect
ă,
pes emne n u va sc ăp a d e criti
ca n uoran umi te persoan e,car e
nu potng î
ădu i să se î ncumeat ă ci neva să păt rundă î n
adâncu lini
mi il or, șica re secr ed î ndrep t
ăț i
te să-iî mpi edi
ce
pe a l
ți
i de al e cunoa șt
e,pen t
ru cănu vor săse cu noascăel e
însele. CumMaxi melea cesteasu nt, cee d rept, pli
ne d e a cele
soiuri de ad evăruri cu car e nu se poat e î mpăcaor goli
ul

omen
nemues
l
țcmi
u, ri
e
ls
et
eunapr
oroape
a cu n
șisă n
ue
-pu
șiti
nț
ată săcr
ragă n
i
tu
i
ci.st
âr
eneaceea,
D as
că
pent
ru dânșii publ
ic aiscr
ci i
o e355 ca
soar re mi s-
a dat șicare
3
54
Î
nști
inț
area est
efăcu
tă cadi n parteali
braru
lui
-edi
tor
.
3
55
Est
e vorba Cd
e
uvân
t des
pr
e Reflecț
iisauSe nt
inț
e ișMaxi . Cm
me ăt
orre
esf
al ârși
t
ul
acest
ei o ap
l
ogii
, sepoate ci
ti
:, ,Spuneț
i
-i cum vr eț
i
, cuvânt sau scr
i
soare,
î
mi e
tot
una”. (Cuvânt
ul ac
ets
a,opera l ui Henri de La Chappell
e Bessé,aveasă fie
supri
matcuî nceper
e d
e al edi
ția adoua.).

291
a fos
t scrisăde când a ap ărut man usc
risul
,î n vr emeacân d
fiecar
e se am esteca -să
șisp ună părer
ea. Am găsi t
-o dest
ul de
pot
rivi
tă pentrua răspunde p ri
nci
palel
or greutăț
i ce es ridică
î
n ca l
eaReflecț
ii
lor șipentru a expli
ca opiniil
e aut oru
lui lor.
Est
e de aj uns să sear aet că totcecon țin ele nu e al tce
va
dec
âtsi ntez
a uneimor ae
l con f
orme cucu get
ăril
e maimul tor
părinț
i ai biserici
i, și că cel r ca
e l e-a scris a av ut mul tă
dreptae
t să creadăcă nu pu tea să se răt ăcească urmân d
călăuze âat
t de b une și că
-i eraîngă duit săvor bească despre
om cu m au vo rbi
t părinți
i bi
seri
cii
. Dar d acăres pectul cel i se
datoreazănu e n î st
are săreț ină amărăci uneacr iti
cil
or, dacă
nu se d au î
n l ăt
uri să condamne p ărerea acest
oroam eni de
seamă condamnân d car t
ea de f aț
ă,î l rog pe ci t
itor să nu-i
imite,sănu- șil asemi nteatârâtă la pri mul imbol d al inimii
,
șisădeapor uncă, dacăe cuput iam
nț or
ă, ul
ca-pr
opri
us ă nu
seames tecen îj udecata pe car e și-o vaf acedesp re ea; căci
dacăî l vacon sult
a pe a cesta nu t rebuie săse șt aepte căo să
poa tă fi pri elnic acestMax
or ime: cum el e t rat a
eaz
ămorul-
propriu drept nu cor upăt or al aț riunii
, nu va î ntârzi
a să
prevină mi ntea î mpotriva l or. S ă l uăm dec i am inte ca
părt i
nireaacea st
a să nu l e î ndreptățeascășisăsecon vingă
că nu exi stă nimi c maipot rivi
t p entru a st abil
i ad evărul
acestor Reflecțiidecât căl
dura șisu btil
it
ateade ca re sevada
dova dă pen tru com batereal or.Î nt
r-adevăr, vafi gr eu să -
lf aci
pe or ice omde bu n si mț să cr Ră
eadeflecți
căil
ea cest
ea su nt
con damnat e di n alt mot i
v decât acela al i nteresul
ui ascu ns,
al orgol i
ului șiamor
la ului-
propriu. Pe scu rt
,l ucrul cel mai
bunpecar eî laredefăcutcititorulest
esă- șivâremaiî ntâiîn
cap că nu exi st
ă ni ciuna diManxi
mel e aces t
ea car e să- l
privească per sonal
, și cănumai el t eesexceptat, d eși
Maxi mele par ge nerae;
l după aceast a,î i garantez că va fi
primul ga t
a să l e su bscr i
e,șică va socot i că ele su nt încă

292
blândecu i
nima omenească.I
ată ce aveam despusdespre
scri
soarea aceast
a în gen er
al
.Î n ceea cepri
veș
te met od
a pe
care ar fi treb
uit s-o urmeze,cr ed că arfi f ost de dori
t c a
fiecareMaxi
mă săfi avu t un titl
u desp re su
biect
ul pe care lî
trat
eazășisăfi f ostașezateî ntr-
o ordine mai st
rânsă; dar n-
am put ut s-o fac f
ără să r ăstorn în înt
regi
me or di
nea din
copi
a ce mi s-
a dat; șicum exi
stă maiMaxi
mume
lt
e des
pre
acee
așitemă, cei căr
ora l
e-am cerut părer
ea au socotit c
ă
est
e mai pot
ri
vit săînt
ocmescTa
b
nel
u, l
a car
e sevarecu rge
pen
trua l e gă
sipe cele ca
re r
t
at ea
zădesp r
e a cel
așilucru.

293
 Î
NȘTII
NȚARE CĂTRE CITI
TOR
(l
aa doua ed
i
e
țe,
di di
n 1666)
Scu mpul meuci ti
tor,
Iată o a dou a edițR
eefl
i aecț
iil
or mor alepe car e d omni a-ta
o vei găs,if ără îndoi ală, mai co rectă șimai ex actă, î n t oate
privințele,decâ ta f ostpri ma. Ast fel
, poț i acu m să f aciori ce
apreci ere ovei voi
,f ără caeusămă st răduiesc î a
ncer casă -
ți
atrag bunăvoi nța î n f avoar ea l or, deoar ece,dacăsu nt așa
cum l e cred eu, nu l e-am pu tea f ace u n maimar e n eajuns
dec âtcău t
ân d a ne con vingecă ar av ea nev oei de ap ologie.
Mă voimul ț
umi să- ți at rag at enți
a asu pra a dou ă l ucr uri:
primul , că,î n ceea ce ri pvește cuvâi
nt
ne
tr
ue
ls, nu se nț î
elege
totdea una pri n elun i nteres a mterial, cide cel e mai mul te ori
un i nteresl egat de onoare sa u de gl orie;șice lălalt, ca re este
principal ul șioarecu m t emel i
a acest or reflecț i
uni, este căacel
care l e-a f ăcu t n -
a pri vi
t o amen ii decâtn î aceast ă st are
vredni că de pl âns a firi iomeneșt icorupt e de păcat;șică
astfelmod ul î n car e vor bește des pre număru l nes f
âr ști d e
păca te c are s e g ăsescî n vi rt
uțile olr aparen te nu- i pri veșt
e de
locpe cei pe ca re D umnez eu î i ocrotește d e ele p rintr-un har
deosebit.
Cât desp re or dinea aces tReflecț
or ii
, domni ei-t
ale nu- ț
i va
venianevoi esăapreci ezi,scumpulmeuci tit
or,cădevremece
toate se cu opă de t eme di fer
ite,er a gr eu de păst rat o or dine.
Și cu t oate că su nt mai mul te despr e acel așisu biect, n- am
creuzt de cu viință căt rebuie săl e pun î n șir
, de e tama de a

294
nu-
l pl
ict
i
si pe ci
ti
tor
, dar el
e vo
r p
uteafi Tabel
găsi
t.
eîn

295
 VAUVENARGUESDESPRE CÂTEVA
MAXIME ALE DUCEL
UI DE LA
356
ROCHEFOUCAULD
CUVÂNT Î
NAINTE
Aversi
uneapecaream avut-
ot ot
deaunafațădepri
nci
pii
le
car
e ise atri
bui
e d ucel
ui de La Rochefoucau
ld m-aîndemnat
să di
scut unel
e dintre Maximele l
ui. Greșel
i
le oa
men i
lorde

seam
reput ă
ațase
i lorcu
evi
l ndă înut
a omo
ri
t
ade,de
t iao
rsebi
aft ec
rm cu
ombătue
l scrit
e
ri,
lorî
ntr
o
lucât
r e
lf ace
șimaiad emen i
toa re.
Ducel e de La Roc hefou
cau l
d a pr i
ns de mi nune l atura
șubr edă a spi ritului om enesc; p oate că nu i -a ign or
at
vigoarea;poat en- at ăgăduitmeritulat âtoracțiuniuluitoare
decâ t casădeaî n vileagî nțel
epciuneaamăgi toare.Ori care - i
ar fi f ost nt i
en ții
le,rezu l
tatul mi se pare pri mej di
os;ca rea
t
lui,t icsit
ă cu i nvectivefine cont rai pocrizi
ei,îi abat e, chiar și

ast
viă
rtz
ui
t,ap
e de
evăoamen
rată. i de la vi
rt
ute,con vi
ngându-i că nu exi
stă
Acestscri
itorstrăl
uci
tmerit
ă,deal
tfel
,marilaude,pent
ru
că a născoci t,î nt
rucât
va, gen
ul de scri
ere pe ca r
e l-
a ales.
Cutezsă p sun că m odul aces
t
a n
îdrăzneț de a expri
ma,scurt
3
56
Eseu
ll ui Vau
venar
gues af
ostpubl
i
cat ent
pru pr
ima dat
ă î
n 1857 de căt
r
e
Gil
ber tî
n cu leg
eea
r
Œuvre
s pos
thu
mes t
e œuvr
e
s ni
édi
t
es de V , gu
Pae
auvenarri
ss,
Furne et C-i
e,185.7

296
și ărf
ă t ranziț
ie, a mri cuget
ări
, are ceva f
oart
e înălț
ător.
Oamen i
i sfioși nu su nt î
n stare săt r
eacăastfel
,fără gradați
e
șifără o punt e de legău
tră, e dla o idee la alt
a; au tor
ul
Maxi
mel orî i uluieșt
e pri
n amploareajudecă
țiilui
;i magi
nația
l
ui spr intenă t rece, f
ără să se op reas
că,peste t oate
sl
ăbi
ciunile sp i
ritul
ui om en
esc, iș vedem că ar e o vast ă
intel
ige
nță, care,aru ncându- șil a întâmplare privi
ri
le r epezi
,
cuprinde toate nebuniil
e șit oat
e vicii
leî n razar eflecț ii
lor ei
.
357
Totușidomnulde l a La Rochefoucauld nu era pict
or ,
talent ăf
ră de ca re este f oart
e gr eu să fii exp resi
v. Șt ia să
exprime cu precizie șifineț e ideiprof unde;avea li
ber t
ateași
îndrăzneal
a aceea ca
re ca racteri
zează gen i
ul; dar stilul să u
nu est e nicipl i
n de graț ie,ni cimi șcăt
or, ni
cibăt ăios,nici
sublim; nu gă sm,
i î n scrierile sal
e,ni cimăreția lui Bos suet
,
nici simplit
atea și en ergai l ui Pasca l, nici pateticu l lui
Fén elon, nicicol orit
ul lui La Bruyèr e.De aceea , mi separe,
placemai pu ț
in pri n f ormel e sale de expr esie decât prin
fineț easp irit
ului să u; dar cr edcăvast at otdeauna în rândul
întâi al filozofilor ca re au șt iut săsc re.
i
După maxi mele c are mi s- au părut false , am așez atcâteva
reflecț i
i care mi s- au păr ut c omune pri n f ondul sau pri n
358
mod ul în care su nt expri
mat ;
e cum am sc ri
s și eu ce
va în
gen ul acesta, am cr ezut că -
mi potj ustifica gr eșel
i
le arăt
ând
că ni cisc rii
t
orii cei mai ce leb
rinu sepot eri f de t ot el
ful de
defec t
e.Î n aces t scop, așfi put ut cr
iti
caun maimar e număr
dintre cu getări
le domnul ui de La Roch efou cau l
d; dar m -am
li
mi tat la exa mi narea câ t
orva, deoa
rece, com bătându-i șiî n

3
57
Cf.maxi ma n r.337 a ui V
lau ven
argues.
3
58
La sfârși
tul eseul
ui său , Vauvenargues a t
ranscr
is următoareel maxi me:9,12,
15, 27, 28, 32, 33, 36, 39, 48, 50, 53, 54, 57, 58, 60, 79, 85, 89, 94, 95, 105 și279.

297
 359
alt
ă part
e păreril
e, m- am t emut sănu- iî nfuri
i pe adepț
i
i
zel
oși ia ace
suti scriit
or, și - i
sădescuraj
ez pe i ndi
feren
ți
.
Dacăacești
a nu găsesc est
uld
ă at
racț
ie nî Maxi mel
e pe care
le-
am crit
icat eu, es te î ncă o dov adă de net ăgădu
it a
imper
fecț
iunii u
lcr ării pe ca re o examinez;n îsf ârși
t
, am
putut s
ă mă î nșe l ades
ea î n obse
rvați
ile mele,dar n- am
î
nce
rca
t ni
ciodat
ă să-
iînșelpe al
ți
i.
Max
i
ma 3

Ța
ra amorul
ui-
prop
ri
u, mel
ea
guri n
ecunosc
u
;t
eexpres
ii
le
aces
t
ea un-
mi par nobil
e.

Max
i
ma 4

Amorul
-propri
u celmaii scusit săvârșeșt
e mul
te greșel
i
î
mpotrva
i adevărat
elor sa
l
e n iter
es e.

3
59
S.de Sacy socot
eșt
e că Vau venargues acef al uzie laCul
ucr
vântareaprdes
e
tr
ăsă turle
i i d
feri
t
el s.l
or eco eÎ
ntr-adeăv,rVau venarg ues scr
ieî n eseul acest a:„N icinu
mă gân desc să mă al ăt
ur ac eor
l fil ozo fi care di spreț
uiesc t otul n î sem i
nția
omen ească și-și fac ogl orie v rednică e dp l
âns d i
n a nu ne ar ăta nici
odată decât
sl
ăb iciunile sem i
nțieiomen etși
. Ci ne nu ar e dovezi desp r
e slăbiciuneaaceast a de
care v or
besc,ei și ce edcrcă en n îvață? e D ceorv ă s n e abată d e a l vi
rtut
e,dân du-
ne d e n îțel
escă n -am fi î ns tare de ea? aB euunul l e psun că su nt
em î ns tar
e d e
virtute;căci , vorbind de v i
rtute,nu vorb escel od
c d espr
e c ael
e ca l
it
ățiî nchi
puite,
str
ăi ne d e nautra omen ească; vorbesc d epsre a ceaor țf
ă și des pre a cea ăr meiț
e a
suflet ului care,com parat
e cusi mțăm i
ntele spirit
elor ușbrede,mer ită numel e pe
carel i-l dau; vor bescesp dre o măreț ie de co rel
ați
e,șinu desp re altceva,căci nu
există ni mic măr ețî n r ândul oam enil
ordec ât r i
pn compar ație.
.. Oam eni
i nu
trebuie să se mbeteî cu ceea au ceeisu peri
or, dar i ci
n nu t rebuie săgno ir
e aces
te
avan taje;se cad e să-șicu noască sl ăb
ici
unile,ca să u nse înfumur eze preamul t cu
curajul l or; dar sevi ncu
et otodată să se ști
e n î st
areedv i
rtute,casă un -șipiar
dă
nădej deaî n eiî nșiși
.
“.

298
 Max
i
ma 7

Pizma dintre Au gust și Antoni

u ne fii
nd, pe semne,
înt
emeiat
ă decât pe afpt
ul că
-șiîmpărț
eau stăpâni
real umii,
s-a putut confunda, nî mod l
ogic, o ast
fel de pi zmă cu
ambi
ți
a.
Max
i
ma 14

Oamen i
i uită binef
acer
il
e și i gn
jiril
e, enptru că su nt
360
ușurat
ici șipen tru că, de obi
cei
, numai prezen
tul prod
uce
o puterni căi
mpresi
e asupra minț
iilor
.

Max
i
ma 17

Î
mprej
urări
l
e pri
elnice nu fac altce
va dec
ât să aț
âe
ț
dor
inț
ele u
noroamen i nec
umpăt
ai
ț di
n fire.

Max
i
ma 18

Exist
ă o admirați
e at emper
amentul
ui,la care erflecț
ia nu
are nici
o cont ț
ri
bu
i
e.Toț i ceicare sunt cumpăt
ați, nu sunt
așadat or
i
tă judecăiț
i; am puteada numel e unora car
e s-au
născut ca
șit
. Firea a f ăcu
t alț
i oameni moderaț
iî n ambiți
a
lor
, așacum su nt aceștiaîn plăceri
lelor
.

Max
i
ma 20

3
60
Cf
. maxi
ma n r
. 826 la
ui Vau
ven
argues,supr
imat
ă d
upă ed
i
ți
a adou
a:„U
ra n
u
est
e m aipuț
in nest
at
orn
i
că ecât
d pri
eteni
a“.

299
 St
atorni
cia î
nțel
ep
țil
or poate fi înt
emei
at
ă pe păr
erea pe
care o au despre op
si
bil
it
ăți
le o
lr
.

Max
i
ma 24

Cândun om nu est
e de
stul de t
are ca să supo
rt
e o
nenorocire,nu cr edcăpoa t
e fiî n stare d e omare a mbi ț
ie,și
mai al esde aceaambi ți
e car e te facesă î nduri î
ndelungat e
rest
riști
: c eea ce numeșt e domnul deLa Roc hef
oucau l
d
dârzenia ambi ți
einu est e deci al
tceva decâ t ătri
a su fletului,
șiaut orul le despart
e în mod nep otCi
r ut
vi .excepț
ia unei
mari va ni
tăț
,ieroi
i sunt croi
,țispune el ca t
, oți oa men
;i
i
înseam nă iarăși săab uzez
i de cu vint
e numi nd dragos tea de
glor
ie omar e vanit
ate,și eu nu mă î mpac cu de finiț
ia
aceasta. De a l
tfel
, cu cât un om est e mai van itos,cuat ât mai
puți
n esteîn stare de er
oism; est
e așad ar al
f
s săsp unem că
er
oii sunt ă
furi
ți de o mare va nit
ate,întrucâ
t, di
mpotri
vă,
ceeace-ifacesu peri
oricel
orl
alț
i oamen i est
et ocmai di
spreț
ul
l
or faț
ă de ulcruri
l
e vane.

Max
i
ma 26

Mi se a
pre căsoa
rel
e est
eoimagi
ne d
est
ul de p
rost
alea
să
pent
ru moart
e.

Max
i
ma 35

Orgol
iul nu est e mai egal î
n t oț
i oamen
i
i, decâtmb a
iți
a,
saucurajul; și
, cum exi
stă oa
men i car
e aumaipuț i
nă minte,
maipuț i
nă agerime,maipuț i
nă omen i
e dec
ât ț al
ii
, su
nt și
di
n cei care au mai puț
in orgol
iu.

300
 Max
i
ma 41

Cred că ar fi ai
m adevăr
atsă spu
nem că s-
au năs
cut
i
ncapabi
li de u
lcru
rimari
.

Max
i
ma 44

S-ar pu tea spu ne pe t emeiul ac esta Agerimea și

i
mbeci li
tateasu nt nepot
rivi
t numi t
e,el e nu su nt în reali
tate
et
c.Dar ci ne nu ved ef alsi
tateaacesteimaxi me?I mbecil
it
at ea
șiager i
mea ,f orț
a șisl ăbi
ciunea sp i
rit
ului su nt mai puț i
n
disti
ncte p en t
rucăau l a origine dispozi
ția organel
or noastre?
Dacăf orța cor pul
ui ar r at
age u dpă sine nî modnece saror ț
fa
spiri
tului, ar fi dest ul de og
li c săl e n umim cu acel așinume;
dar n ît
rucâ t aceste două ava ntaj
e arareori sunt îmbinat
e,nu
t
reb
uie oa
re săavem dou ă exp
resi
i pen
tru a car
act
er
iza dou
ă
l
ucr
uri
, nu numai sepa
rabi
le,dar mai t
otdeau
na sepa
rat
e?

Max
i
ma 46

Amorul-
propri
u nu î
mpi
edi
căsăexi
ste,î
ntoat
e,un bun și
un prostgust
, șinicisădiscu
tăm despre el
e cutemei .

Max
i
ma 63

Aver
siuneapent
ruminci
ună est
e n
îcășimai adeseori
, după
părer
ea m ea,aversi
unea ep car
e o ave
m de a unfi î
nșelaț
i.

Max
i
ma 67

Compar
aț
ia aceast
a nu-
mi pare ni
cicl
ar
ă, ni
cij
ust
ă. O

301
mint
e înț
elea
ptă poa
te să fie l
ipsi
t
ă de graț
ie,cum se prea
poat
e ca un om bi ne făcu
t
, de alt
fel
, să nu ai
bă o ț
inut
ă
pl
ăcută sauun mers ușor
.

Max
i
ma 68

Dacăsu fletul este d

eosebit de cor
p, dacănu cor pul si
mte,
cum presupune ai ciautorul
, cisufletul, nu putem spune că
iubi
rea est î
e,n corp, o d
ori
nță ascunsășigi ngașăde aposed a
ceea cei ubeș t
i.
Și, de alt
fel
, care est
e iubirea acee
a care nu
vrea să posede decât după mul te tai
ne?Ducel e de La
Rochefou
cau l
d a l uatastea din roman el
e noastre saude la
Femeil
e sava nteal
el ui Moli
ère.

Max
i
ma 74

Al
tămaximăderoman.Iubi
reacapătăcaracteruli
nimi
lor
pe care l
e învi
nge:est
e vi
olen
tă, i
mperioasășigel oasă, până
l
a furie,în unel
e;este duioa
să, oarbă șisu pusă
,î n altel
e;
est
e pasi
onată șinest
at
orni
căl a majori
tateabărbați
lor
, dar i
se nt
îâmplă uneori
să efi cr
edi
nci
oasă.

Max
i
ma77

Gl
uma a
ceast
a mi separ
e e
rce și
cău
t
ată.

Max
i
ma 86

Exper
ien
ța ne î
ndrept
ăț
eșt
e neî
ncr
eder
ea; ar
d ni
mic nu
poat
e ujst
i
ficaînșel
ăci
unea
.

302
 Max
i
ma 92

A-ideschi
deochiiunuiom în pri
vinț
af al
seii
deipecar
eo
are despre meri
tul lui,înseamnă a- l vi
ndecade nîfumurare,
care-
lî mpinge să să vâ
rșea
scăgreșel i
le cel
e mai prosteșt
i și
cele maidău năt
oare.

Max
i
ma 114

Nu ex ist
ă, aici
, ni
cio co
ntradi
cți
e:suntem aproape alfelde
supărați că ne-am înșelatsinguri
, cân
d ne dă m seama de
lucrul acest
a, ca șide f aptul că am f ost nșel
î aț
i de alți
i; și
dacăuneor i ne si
mțim bine căne- am înșel
at noiînși
ne,es t
e
pent
ru că n u ne dăm t ot
deauna seama;căci, dacă am șt
i că
ne nîșelăm, n-am maigr eși
. Este adev
ăratcă ănbuim uneori,
și că nu vrem să ne lămuri
m; dar t
as
a ni se î
ntâmplă
deopot
rivă șicu alț
ii c
a șicu noi nî
și
ne; ân
cd su nt
em
li
nguși
ți
, de pi
ldă.

361
Max
i
ma 138

Este fals că st răl

ucirea sau exc esul crimei o f ac
nepri
hănit
ă saugl ori
oasă: unul dint
re cei mai buni regi ai
noștri
, asasn
iat nî mijl
ocu l st
răj
il
or șial poporu lui să
u, a
acoperi
t numele uci
gașul
ui de oveș nicăi nf
ami
e.Așad ar
, nu
maril
e cr i
me î l ac
f pe om ce lebru; cice l
e car e cer
, n î
săvârși
rea lor
, marit alente șiun ge ni
u su peri
or; așa e
atent
atul l
ui Cromwel
l.

3
61
Număru
l maximeiest
e vaab
li
l pen
t
ru ed
i
ți
il
e I
I
-IV; î
n ed
i
ția noast
ră figur
eaz
ă
pr
int
re MS,sub număr
ul 68.

303
 Max
i
ma 203

Merit
ul aces
t
a, dacă es
t
e mer
i
t, se poa
te găsi
șil
a un
neghi
ob.

Max
i
ma 228

Orgoli
ul nu est e decâtn u rez
ul
tat al amorul
ui-propri
u, și
prin urmare,amor ul
-prop
riu es
te ce
l care n
u vrea să ămr
ână
datorni
c,așacu m t otel nu vrea să plăt
ească.Cum de i -a
scăpat autorul Maxi
ui melorace
ast
ă deose
bire,înt
re orgoliu și
amor ul
-propri
u, e l care pune pe seama amor ului-propr
iu
toat
e virtuț
il
e noast re?

Max
i
ma 244

Nu eșt
i dest
oi
nic câ
nd cunoșt
i preț
ul l
ucru
ri
lor
, dacănu-
i
adaugiart
a de a el d
obândi
.

Max
i
ma 251

orulMaxi
Aut melorsp uses e mai î
nainte:
Exi
stă oameni ant i
pat i
ci
,cu toat
e meri t
ele lor
, și al
ți
i care
362
pl
ac,î
nciudadefect
elor .
O idee tat de b
â anal ă nu merita, cr
ed, săfie erpetat
ă.

Max
i
ma 268

Nu est
e adevăr
at căoameni
i ne-ar fi cu t
oți
i pot
ri
vni
ci;
mul
ți su
nt preoc
upaț
i de bi
nele nost
ru di
n propri
ul lor
3
62
Maxi
ma nr
.155
.

304
i
nteres,saudatori
tă asemănări
lor ep car
e le au cu noi . De
al
tf
el, când rec
uzăm ni ște judec
ăotr
i p en
tru un i nt
eres
mateir
al,o facempen tru că ni se pot da al
ț
ii
; dar cân d
î
ncredi
nțăm gl
ori
a judecăț
ii oa
menil
or,o facempen t
ru cănu
o putem obț
ine decâtde l a oameni
, și pent
ru că nu exi st
ă
pent
ru noial t r
ti
bunal
; ba î ncă se mai găsesc îndărăt
nici
care f
ac apell a post
eri
tat
e.AutMaxi
orulmel
orseînșală deci,
ca și a mor
ji
tat
ea filozofil
or; oa
men i
i sunt schimbător
i n î
păreri
l
el or; dar
,în conducereainteresel
or o
lr
, au un i nsti
nct
care-
i căl
ăuze șe,
t șifirea , ca
re veghea
ză asupra pasiunil
or
l
or,l e salvea
ză mai tot
deauna ini
ma de contradicț
i
il
e mi nți
i
l
or.

Disc
utân
d astfelcât
ev
a di
ntre maxi
mele duce
l
ui de La
Roch
ef
oucau
ld, cr
ed că-
mi dau seam
a, l
a felca or
i
cine,cât
sunt de ingenioase; dar el at
act ocmaipen t
ru cănu- mi par
decât nige
nioase. Aș fi f ăcut nîsemnăr i
le acest
ea mul t mai
scurte,dacănu m- aș fit emut că vor filuate ca senti
nț e sau
căvo r firău i nterp
ret
ate de că t
re cei ca
reî l ci
nstesc pe acest
scri
it
or și care au mi nteapl i
nă de co ncepț
ia lui
. Când cri ti
ci
scri
it
ori d e sea mă, n u-
ți este per mi s să-i apreci
ezi
, eșt i
obli
gat să-i co
mbaț i
; ești chi
ar o f
rțat să te ex pl
icipe l arg, ca
să mul țumești t oat
e su sce
pitbi
li
tăți
le unor oam eni cu
prej
udecăți
, și aten
ția aceasta nece sară face toate cri
ticil
e
li
psit
e d e vlagă,așaî ncât nu e u na car
e sănu fie p real ungă
pentrucei ageri
, deși t
otdeauna insu
fici
entă pent
rucei
lalț
i.
Despr e or i
ce subi
ect am sc ri
e,nici
odată nu vor
bi
m de
ajuns p entru ceimulți
, șivor bi
m tot
deauna preamul
t pen tru
363
cei ist
eți.

3
63
Fr
aza aceas
ta din final
ul es
eu
lui l
ui Vau
ven
ar
gues a
fost r
eluat
ă de elpen
t
ru
î
nfir
ipar
eamaxi
mei858.

305
306
 ALTE APRECIERIDESPRE LA
ROCHEFOUCAULD ȘI DESPR
E
MAXIMELE LUI
Pri
vind superfici
al scrier
ea pe ca re mi -
ațit ri
mis-o, mi se
pare cu tot
ul rău t
ăcioasășise amăn ă grozavcu cr eaț
ia unei
minți mândre,or goli
oase, sa
tiri
ce, dispreț
uit
oare,dușmana
decl
arată a bi
nelui, sub oricech i
p s-ar arăta el, adept
af oarte
pasi
onată a răului, cărui
a î i atri
buiet ot
ul, care se hărțuieșt
e
cu toate vi
rt
uțile șil e scandali
zează, pe toate șica re trebui
e,
în sfârși
t săt reacădrep t nimi ci
t
oareamor aleișiotrăvi
toarea
tuturor apftel
orbune,ca re vr ea negreșit să fie luate ca tot
atâtea vici
i deghizat
e.Dar , câ nd o ci teșt
i cu puțin din acel
spiri
t pă t
runzător car
e aj unge î n curân d până în ad âncul
lucruri
lor
, ca să găseascăt ot ce est
e fin, delicat și t
emeini
c,
ești constr
âns să mărt uriseșt
i cee a ce vă declar eu , că nu
exist
ă al t
ceva, mai puterni c,mai adev ărat
, mai filozofic și
chiar mai cr eșt
inesc,pen tru că ,î nt
r-adevăr
, est
e o moral ă
foart
e del i
cată, ar
ce expr i
mă î ntr
-un mod puț in cunoscut
vechi
lorfil ozofi șinoil
orpedanț inat ura pasiunilorcare se
travest
escî n noi t â
at d e des î n virtuți. E st
e descoper
irea
părți
i slabe a î nțel
epci
uni i omen eșt
i, șia raț i
unii
, șia ceeace
se ch eamă t ări
a spiri
tului; este o sa tiră foarte putern
ică și
foart
e inge nioasă a corupțieifiri i de că tre păcatul ori
gi
nar
,a
amoru l
ui-propriu șia orgo l
iul
ui, șia r ăutății minți
i omeneșt
i
care cor upe t otul
, cân d acț i
onează si ngu r
,f ăr
ă duhul lui
Dumne zeu.[ …]

307
 (
De a
l u
n nec
unos
cut căt
re doam
na d
e S
chon
ber
g.
)

…În lucrarea aceast

a exi
st
ă mul t sp
iri
t, puț
ină bunăt
ate,
șiun mar e n umăr ed ad
evăru
ri pe car
e e-
lașfi i gnor
attoat
ă
vi
ața,dacă nu m-arfif
ăcutsă-
midau seama deele.N-am
a
îj
nun
lsme,
u n
îcă
nil
ao
ci acea
n st
oar ăn
e, iscu
i
ci si
bn
uț
nă
ătsp
a ti
e,ri
tui
n al
ă,
ci î
ci
nn
stca
e;re n
eu uecu
cr d
ean
moșt
i,
că
ar put ea exi
sta; t ot
uși
, după l ectura acest eiscrieri, rămâi
convi ns că nu ex ist
ă nicivi ci
u ni civi rtute și căt oat
e a ciț
unile
din vi aț
ă le să vârși
m pen tru căt r
eb uie săl e săvârși
m. Dacă
este ad evăr
atcă u n ne putem op ri să u nfacem t otcedor i
m,
sunt em vr edni
ci descuze și c onc hidem de ai ci c ât e d
primej di
oase su ntmaximele aces t
ea. aM i găsesc i
arășică
lucrarea nu e bi ne scr i
să în f ranț uzește,adică ar e fraze și
modal
it
ăți de exp
ri
mar e car
e su
nt maidegrabă al
e unui om
de a
l curt
e decâ
t al
e unui scri
i
tor
. Ast
a nu-
mi disp
lace.[
…]
(
Doam
na de
Schon
ber
g.
)

„…Și-atunci
, Nar ci
sul nos tru necut ezân
d să-
nf
runt
e
ogl
inzi
le,porn ește depart
e,către munte;
dardă n î drum de- o ap
ă cuoc hi
uri de er
iugă…
Zări
ndu- șimut ra-n ele,mâhnit, voi
a să uf
gă.
Ci salba lor frumoasăat ât
aî l vră
ji,
că
Deși at
r
el
ocogr
ueu
l se
poa
te sm
u
p
ăl
rsedest
ea o
s- p
uloa
dt
ăp
e u
lănr
ăsi
g, …
seved e bi
ne unde vreaus- au
jng.
În pat i
ma aceast
a alunecă ori
care.
Aidomacuomulî ndrăgost
itdesineni-iduhuldi npăcat
e.
Oglinzide b ună sea
mă- s prost
ii
le străine,
î
n car e ne cunoașt
em pon oasel
e p i
ctate,
i
ar râul ce -șicro
i
ește drum clar în l argul ză
rli
or

308
 vrăj
indu-
nede-
apururi
,ecart
ea
364
CUGETĂR
ILO
R.“
(
La F
ont
aine)

…Ceal
alt
ă [
lucrare ă, Maxi
moral mel
e lui La
Roch
ef
ouca
uld]
, care este f
ăuri
tă de o mi
nte cu
l
tiva
t
ă pri
n
frecvent ar
ea l umii și a căr ei gingăși
e era pe măs ura
păt runderiilui, ob servând că amor ul-pr
opri
u es t
e,î n om,
prici na tut
uror sl ăbici
uni
lor uli
,î l atacă necontenit
, ori
unde
îl gă seșt
e;șiacea st
ă ideeuni că, parcămul tipl
icat
ă în mi i de
ch i
puridi f
erit
e, are mereu
, prin al egereacu vi
ntel
or șipri n
vari etat
eaexpresi
ei,farmeculnoutăți
i.

(
La BruyèrCar
e, act
eree,
l
Cuvâ
nt desp
re Teof
rast
,
v
ol.I, p. 19.
)

…De al
tf
eln-am ținut săsc
ri
u maxi
me:maximele su
nt
,î n
mor
aă,
l a c ni
ște l
egi, șimărt
uri
sesc că eu n-
am dest
ulă
3
64
La Fo ntai
ne se r eferăMala
ximele lui La Roch eo
fucaul
d, căruiaîiî nchină
aceast
ăf abul ă.( La Font ai
ne, cart
Fabule; eaI,f abula 11. Trad
ucer
e des u ArelTi t
a,
Editura p entruLi terat
ură U niversal
ă,București 19
69.)
Fabula 15di n car t
eaX, i nti
tulat
ă, av
Iepurii ând subti
tl
uCl
:
uvânt c
ătre do
mnul
ducede aL R ochefoucus
a
le
d,n î
chei e ot
t cu un omag i
u ad us m ar
euli mor
alist
: „Mi-
ați dăru i
t, sen i
ore, urzeal
a-ntregiit eme.
Potsă- mi pl ătesc cu vorbe v reodat
ă dat or
ia
când șt i
u că o m
destia
va-ntrece dărnici
a?…
Nu- ngădui ți - unica ed nrep t
ate –
nicil audel e b i
ne meri tate!
Am obț inut , desi
gur ,des tul de an evo
ie
să c s
riu ai ci un nume u cr enume,
iar zi avă ro g să- mi daț i, fireșt
e,voie
să văec d
larcă bu nul vo stru nume
îmivasl uj
i,pr inveacur i
,capavăzăî nlume.
”.

309
autori
tat
e șinicides
tul
ă înzes trare săfac pe l
egi
uit
orul
; șt
i
u
chiar c-aș fi șiîmpot
riva dat i
nii maxi
melor
, car
e l e vr
ea
365
scurte și co
nci
secanișt
e oraco.[...]
l
e

(
Idem,Pr
efaț
alui La Bru
yère,
p. 83.
)

Una di ntre l ucrăr

il
e car e au con tri
buit mai m ul
t l a
form areagu stul
ui naț i
unii șil a înzest
rareaeicu un sp irit de
justețeșidepreci zieafostmiculmănunchideMax i
me allui
Fran çois, duce e d La Roc hefoucaul
d. Deșinu es te aproape
dec âtun ad evărî n cartea ceaast
a,an ume că mora ul
-propri
u
este mob ilul u tturor lucr
urilor, di
eeaacea sta se prezintă
totuși su b at âeta asp ect
e var i
ate, nî câtes te tot
deauna
atrăgă t
oare.Nu e at ât o ca rte,cât ago ni
sir
eaunor a mteri
ale
pen tru împod ob i
rea uneicăr ți
. O ci t
im cu l ăcom
ie;ea ne- a
obi
șnuit să gân
dim șisă ne exprimăm cuge
tări
le pri
ntr-o
t
icl
uire vi
e,preci
sășifixă. Era un mer
i
t pe care nimeni nu-
l
avea în Europa înai
ntea l
ui, de l
a ren
așter
ea l i
ter
aturi
i
î
ncoace.[…]

(
Vol
tai
re,Si
ècl
e d
e Lou
i
s ,
XI
Vca
p. XXXI
I)

Domnul deLa Roc hef

oucau
ld este, poat
e, pu
ți
n cam
su
spect
; est
e c
a uni
i medicica
re văd, î
n t
oate b
ol
il
e,pe ace a
pe care au studiat
-o î
n mod deoseb i
t; d
ar,în sf
ârși
t, are
săgeț
i de u
lmină care p
ătrund până î
n adânculi
nimi
i, șil
ui îi
dat
ore,zîn bună part
e,faptul cămă cu nosc.
[
…]
(
Sen
ac e
d Mei
l
han
.)

…Omul ace
st
a a văz
ut t
otul î
nini
ma om
ului
… E un t
abl
ou
3
65
La Bruyère, e (
Caract
er
el Tr
aduce
r
e de Aur
elTi
ta,Edi
tur
a pen
t
ru Li
ter
at
ur
ă,
B.
P.
T. – 1966,
1 Bucu
reșt
i
.)
.

310
urât al unui mod
elurât
, dar e mul
t adevăr
î
n el
.[…]

(
Pari Let
set, tre à Fauri
el
.)

Nu est
e căl
ăuzi
t de ni
cio i
deerel
igi
oasă
. Formul
ează f
ără
părt
ini
re l
egi
le fap
tel
or pe care le-
a ob se
rvat… Ne dă
t
est
Lamen
a t
dau
t
al mora
aceel
a,șidl
i
it
nera
r665
1 a
l…socet
i
Maxiăț
meli
i
e pcon
reț
i
oai
stse
tu…
i
e un
eve
nimen
t con siderabi
l, at
ât p ri
n fondul, cat și pri
n f
orm
a
l
or.[…]

( ,Hi
Lanson stoi
re de l
ali
tt
érat
uref
rança
)i
se

La Roc
hefoucau
l
d un morai
lst
? Câtuși de puți
n. Est
e un
romanci
er
, pri
mul ca dat
ă di
ntre romanci
eri
i noșt
ri
. Totul î
i
vi
ne
omend
eel
scaima
prigi
n na
cți
e,u
aptdr
e l
a
ar
eabru
usca
neiperc
pre
i
vp
iț
i
rea
i unui
sau asen
ut
ni
me
uintcuvân
t .
Fi
ecare dintre maxi mele lui est e o i ntri
gădescoperită. În loc
să dezvol
te rea l
it
atea, elo r educe, îi dă o arti
cu l
ație,o î ncli
nă
după dispoziți
al ui.[…]

(
Jacq
ues e
d L
acr
eel
tl
e)

…Dar și mai mul

t, cal
i
tăț
i
le f
ormei i
-au adu
s l
ui

R
î
nochef
caou
r eca
u
t
il
s
l
udla
î
npg
reci
ri
j
ier
t i
l
ee
rao
aamen
tâtil
or
d e
duel
e preți
i
tt
,ă.
aÎn
f vr
oste
mumel
taceea
,i
preț
ută o
oper
ă cuun mer itliter
ar atât de nîsem
nat.[…]

(
Léo Maxi
n Levrau
l
t, mesetPor
t
ail
s,)

La Rochef
oucau
l
d așaz
ă maipresus de or
i
ce ones
t
itat
ea
desă
vârși
t
ă. A încerca
să fii l
uci
d șiloi
al,i
ată î
n ce const
ă

311
pentru eli deal
ul vieț
ii moral
e.De aceea se străduieșt
e să
smul gă mascaf alseiînțel
epci
uni. Dacă denunță f ăț
ărni
cia
vi
rtuțil
oromeneșt i
,n-oface,at
âtdin amărăci
une,câtca un
cărutrar cinst
it
, ca eș
r iîdă toată ost
eneala să mear gă pe
cal
ea d a
evărul
ui.
Gân dit
orul acesta dezamăgit rămân e tot
uși convins că
omul t
rebui
e sămunceasc ă neconteni
t ca să se depășe
ască
pe elî nsuși
. nÎdrăgost
it de o măr eț
ie imagi
nară, admi
ră
er
oi
smul su b t
oate formele l
ui. Exist
ă, spune el, er
oiîn rău
cașiî n bi
ne.Prin acea st
a, moral
al ui se nî
tâl
nește c
u morala
l
ui Cornel
i
le.[…]

(
Pierr
e Sal
omon
.)

Scri
it
or p
rni es
enț
ă i
ntel
i
gent
, șit
otodat
ă un des
ăvâ
rși
t om
de ulme,elnu i mpune n i
mic,nu f ace lt
acevaecâtd să-l aj
ute
pe fiecare să-șihrăneascășisă -șidezvolt
e gân di
rea. El se
l
asă so l
ici
tat n
î mi i de direcț
ii
: că tr
e epicuri
sm, jansenism,
sau li
bera gândire,- către Montai
gn e,Corn ei
l
le,Pascal sau
La Fon t
aine, - cărt
e Stendhal
, sau căt re Proust… Să fim
si
guricăt ot
deauna reușeșt
e săsca pe de anexare.[.
..
]

(
Jacq
ues Tru
ch
et)

Sal oa
nele preți
oase s-au isp răvi
t și auf ostui tat
e; i n
d
eli
xirul orl de l it
eraț
i, n-ar rămâne decât harababură și
pulbere,f ără La Rochefou
cauld, neîndupl
ecat ai
doma acel or
muri bunzi care nu maiau ni mi c de e m
nMaxi
ajmel
. e,
at cu o
rece st răl
ucire de diamant, s unt carnetul sec
ret al n uui
scri
itor care, așacum ne n îdeamnă el să f acem, nu s- a
fol
osit nici
odată de „cuvi
nt
e mai maridecâ tl
ucru ri
l
e“.[…]

312
 (
Pau
l Mor
and)

O max i
mă fiind un f el de rămăș
ag sau de reușit
ă,un
mi
racolde si
mpli
ficare șide conden
sare,La Rochef
oucaul
d -
se-
nțel
ege de a
l sine -n-af osttot
deauna ega
l cu elînsuși
. N-
a evi
tat tot
deauna cele dou ă primejdi
i banal
it
atea și
o
tb
rascuri
duce tat
îea
nt.
r-
oDa r
l
i,d
mbăefc
em
ere
lăma
,diesp
mu
ul
it
aeă,o
t rn,i fiv
ernețeaa
oa
să nal
și li
zei
impedl
ui se
e,
lumi nată -î n mod des tul de exce pți
on al - de met afor
e vi i și
scurt e,șica r
e ț i
nteșt
e mai al es sp re co nci
zie șisp r
e rel i
ef.
Ticluirea,vi guroasa șit
ăioasă,se gravează cu ușuri nț
ăî n
memor i
e.Est e n î con
formitat
e cugu cl
a
stusi
lc,prov en
it di n
raționalismul l ui Mal herbe și șl efuit de el egan ț
ele
mon deni t
ăți
i. Dest ul de rar e sunt urmel e înrâu riri
i
prețiozități
i( jocuride cuvi nt
e, antit
ez e art i
ficial
e, î
mbi năride
termeni prea cău tați șineașteptați
,i magini saucom parați
i
preapuț in firești
). Uneorisubtil„ l
egănate“, maximele acest
ea,
cizel
ate cu fineț e cu prețul unor u nmeroaseret ușări
, atest
ă
truda răbdătoare aart ist
ul
ui, care și-a rel
uat lucrareade zeci
de ori, pentru a ne l ăsaexp resi
vu ltestamen t al uneigâ ndiri
șimai al esal uneiep oci
.Într-un sen s,La Roch ef
ou caul
d…
este un atic.Mai abst ract
, mai puț i
n apt pen tru pit
oresc, deci
pe nt
ru „ portret
”, de cât La Bruyère sau chi ar de cât
Vauvenargues, el l
e va sugera șiunui a și alt
uia - pri
n
influență di rect
ă și
, nî anumi t
e cazu ri
, prin împot
ri
vire -
câtevadi ntre formul
ări
le lor cel e mai erfici
te și el
ce mai
definit
ive. La rândul lor, St
en dhal, Niet
zsche șiîncă mul ț
i
al ,ș
ți
i iîvo
rî mpru
muta giuvaeer d i
n străl
uci
tul l
ui scri
n.

(
J. Roger
Charbon La
: Roc
nel hef
oucaul
d-Maxi
mes,
Cl
assi
ques arou
L sse ot N
i
ce,p. 10.

313
 CUPRINS

ȚĂ.
PREFA..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.4

TABELCRONOLOGIC.
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..15
NOTĂ ASUPRAEDȚ
IIE
I.....
....
....
....
.....
....
.....
....
.....
..........
.......2
5

Textuldefini
tivalMAXI OR.....
MEL .....
.....
.....
....
.....
.......
..........2
7

ȚIIMORALE..
REFLEC ..
..
..
.
..
..
..
.
..
..
..
..
.
..
..
..
.
..
..
..
..
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.3
0

MAXIM
E SUPRIM
ATE.
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
.136

I
.MAX
IME SU
PRI
MAT MA Ț
E DUPĂ PRI EDI
IE
...
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..1
37

I
I.MAX
IMĂ SU
PRI
MATĂ UPĂ
D Ț
D
EI
AI A DOUA.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..153

I
II.MAX
IME SU MATEDUPĂ Ț
PRI E
DI
AI A PATRA.
..
..
..
..
..
..
..
..
..154

MAXIM
E POSTUME.
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
.157

I
.MAXI
ME OFE
RITE DE MANUSC
RISUL L
UI LI
ANCOURT.
.
...
158

I
I. MAXI
ME OFERI
TE DE SCRI
ITORI
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..165

I
II. MAXI
ME OFE
RI Ț
TE DE EDI
IA OLANDEZĂ DI
N 1664.
..
..
..
.166

I
V.MAX
IME OFER
I
TE D
E S
UPL
IMENTU
LEȚDI
I
EI DI
N 1693.
.168

V.MAXI
ME OPRI
TE DE MĂRTURI
IALE CONTEMPORANI
LOR
.....
....
.....
....
.....
.....
....
.....
....
.....
....
.....
.....
....
.......
............
...........1
73

REFLEC
ȚIIDIV
ERSE.
...
...
...
...
...
...
...
....
..
..
.
...
...
....
.
...
...
....
.
...
...1
74

314
I.DESPRE ADEVĂR.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.176

I
I. DESPRE SOCI
ETATE.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..1
79

I
II. DESPRE Î
NFȚ
ĂȘAREȘI D
I ESPRE PURTĂRI
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.183

I
V.DESPRE
CONVE ȚIE
RSA ....
..
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
....1
86

V.DESPRE Î
NCREDERE.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
190

VI
.DESPRE I RE ȘI DESPRE MARE.
UBI ..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
193

VI
I.DESPRE EXEMPLE.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.194

VI
II GURANȚAGELOZI
.DESPRE NESI EI.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.195

I
X. DESPR
EIUBI
REȘIDESPR Ț
E VI
AĂ.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
196

X.DESPRE GUSTURI
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.198

XI NTRE OAMENIȘI ANI

.DESPRE LEGĂTURADI MALE.
...
...
...
201

XI
I.DESPRE ORI
GINEABOLI
LOR.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.204

XI
II.DESPRE FALS.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.206

XI IȘI ALE NOROCULUI

V.DESPRE MODELELE NATURI ...
...
..209

XV.DESPRE COCHETE ȘI DESPRE BĂTRÂNI..

..
...
..
...
..
...
...
...
.214
XVI.DESPRE DEOSEBI
READI NTRE OAMENI.
..
...
..
...
..
...
..
...
..217

XVI
I.DESPRE NESTATORNI
CIE.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
222

XVI
II.DESPRE FUGADE LUME.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
224

XI
X.DESPRE EVENI
MENTELE SECOLULUINOSTRU.
..
..
..
..
...
227

315
APENDICE.
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
...
..242

DESPRE EVENI
MENTELE SECOLU
LUI NOSTRU.
...
...
...
...
...
...
243

1. PORTRETUL D
OAMNEI DE MONTESPA
N..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..244

2. PORTRETUL CARDI
NALULUI DE RETZ.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
246

3.ÎNSEMNĂR IÎ
N LEGĂTURĂ CU ÎNCEPU TURILE
CARDINALULUI DE RI
CHELI
EU...
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
.248

4. CONTELE D’
HARCOURT.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..251

DOCUMENTE DESPRE LA ROCHEFOUCAULD.

...
...
...
...
...
...
...
253

1.PORTRE
TUL LUILA RO
CHEFO LD DE EL Ș
UCAU N
ÎI
SU
..
..
..
255

2
R.PZ
ETORTRE
...
...TUL
...
...
...LUI
...
...L...
...A...
...RO
CH
...
...FO
UCAU
...
...
... LD
...
...
...DE
...
... CARD
...
...
...I
...NAL
.... UL
....
...2
61DE

3.PORTRET
UL LUILA RO UCHEFOUCAUL D DE DOAMNA D E
SÉVIG
NÉ..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
263

4.O CONVO RBI

RE A L
UILA RO CHEFOUCAU LD CU
CAVALERUL DE MÉRÉ..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.271

DOCUMENTE EL
R ATIVE LA GEN
EZ
AMAXI OR.
MEL ...
....
..
..
..
.2
77

Î
NȘTI
INȚARECĂTRECI
TITOR(
la pri ț
ma ed
i
e
i, di
n 1665)
..
..
..
..
.279

Î
NȘTI
INȚARECĂTRECI
TITOR(
la a dou ț
a ed
iei
, di
n 1666)
...
...
.282

VAUVENARGUESDESPRE CÂTEVAMAXI ME ALE DUCELUIDE

LA ROCHEFOUCAULD..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
...
..
..
..
..
..
..
..
..283

CUVÂNT Î
NAI
NTE.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.283

316
 ERIDESPRE LAROCHEFOUCAULD ȘIDESPRE
ALTE APRECI
MAXIM ELE LUI.
.
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
..
.
.293

317