Sunteți pe pagina 1din 21

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ

CERC PEDAGOGIC
ÎNVĂȚĂMÂNT PREȘCOLAR
SEMESTRUL AL II-lea

4 Aprilie
OBIECTIVE
• Identificareași experimentarea în cadrul
cercului pedagogic a unor tehnici și strategii de
formare și modelare a comportamentelor socio-
emoționale adecvate la preșcolari;
• Integrarea conținuturilor educației socio-
emoționale în toate categoriile de activități prin
derularea unor proiecte complementare
activităților curriculare;
• Inventarierea factorilor educative cu rol major
în dezvoltarea abilităților socio-emoționale ale
copiilor de vârsta preșcolară.
M otto : “Nu se poate concepe o bună adaptare
la mediul şcolar fără dezvoltarea competenţelor
emoţionale şi sociale ale preşcolarilor. Potenţialul
cognitiv rămâne nevalorificat fără abilităţi socio-
emoţionale, căci înainte de a gândi trebuie să
interacţionăm.” (Prof. Dr. Mircea Miclea)
INTELIGENŢA
EMO ŢIONA LĂ
Inteligența emoțională este o abilitate care implică o
relaționare creativă cu stările de teama, durere și
dorință. (Wayne Leon Payne)
Inteligența emoțională este definită ca fiind
abilitatea unei persoane de a întelege și a-și
gestiona eficient emoțiile sale, de a înțelege și a se
descurca cu emoțiile celor din jur în scopul creării
unor relații adecvate cu ceilalți și a creării unui
echilibru emoțional atât intrapersonal cât și
interpersonal. (Daniel Goleman)
Dimensiuni ale inteligentței
emotționale
Cunoașterea emoțiilor personale presupune identificarea și
denumirea propriilor emoții și sentimente care decodificate
corect ne ajută să acționam în mod adecvat la situațiile variate
de viață
Gestionarea emotiilor se referă tocmai la capacitatea noastră
de a alege modalitatea corectă de a ne manifesta în anumite
situații.
Utilizarea emoțiilor în mod productiv este o aptitudine
majoră ce se referă la cultivarea stării de optimism și speranță
pentru a depăși obstacole și frustrări.
Empatia este capacitatea de a intui sau de a recunoaște emoțiile
celorlalți. Ea se construiește pe deschiderea spre sentimentele
celorlalți, pe abilitatea de a citi informațiile provenite prin
canale nonverbale.
Cum arată un copil inteligent emoțional?

COPILUL INTELIGENT DIN PUNCT DE VEDERE EMOȚIONAL:


• este consț tient de emotțiile sale sț i vorbsț ste liber despre ele;
• recunoasț te emotțiile celor din jurul saă u;
• comunicaă usț or despre ceea ce îîl intereseazaă sau îîl preocupaă ;
• sț tie saă spunaă NU faă raă saă ii raă neascaă pe ceilatțti;
• are un bun management al emotțiilor negative (de pildaă , nu face crize de
furie atunci caî nd ai casa plinaă de musafiri);
• are comportamente rezonabile chiar sț i atunci caî nd lucrurile nu merg asț a
cum sț i-ar dori sț i nu abandoneazaă o activitate, nici atunci caî nd devine dificilaă ;
• are bine dezvoltat sistemul motivatțional – de pildaă , nu face unele activitaă tți
doar pentru caă i-ai cerut tu saă le facaă sau doar caî t stai laî ngaă el sț i îîl
supraveghezi, ci le face pentru caă a îîntțeles caă sunt utile pentru propria
dezvoltare sț i îîi oferaă beneficii;
• este sigur pe el îîn majoritatea situatțiilor, iar atunci caî nd simte caă nu se
descurcaă , cere ajutorul;
• se adapteazaă rapid la situatții/persoane noi;
• nu îîi este teama saă punaă îîntrebaă ri sau saă îîsți afirme preferintțele;
• are prieteni cu care se relaxeazaă dar de la care deopotrivaă îînvatțaă modele noi
de comportament.
Adulţii (paă rintții, educatorii) sunt cei care contribuie la dezvoltarea
abilitaă ţilor emoţionale ale copiilor prin trei modalitaă ţi:
1.Reacţiile adulţilor la emoțiile exprimate de copii
Modul îîn care adulţii reactționeazaă la exprimarea emoţionalaă a
copiilor determinaă exprimarea sau inhibarea emotțiilor viitoare ale
acestora.
2.Exprimarea propriilor emoţii de către adulţi
Expresivitatea emoţionalaă a adulţilor devine un model pentru copii,
îîn ceea ce priveşte exprimarea emoţionalaă .
3.Discuțiile despre emoții
Experimentarea unor situatții emotționale diferite sț i discutțiile cu
paă rintții, ajutaă copiii îîn îîntțelegerea situatțiilor emotționale sț i îîn
reactționarea adecvataă îîn astfel de situatții. Modul îîn care adultții
discutaă problemele legate de emotții poate transmite sprijinul sț i
acceptarea lor şi poate contribui la conştientizarea de caă tre copil a
diferitelor staă ri emoţionale pe care le experimenteazaă .
Competențele emoționale sunt împărțite
în 3 categorii:

1.Traă irea sț i exprimarea emotțiilor


- consț tientizarea traă irilor emotționale proprii
- transmiterea adecvataă a mesajelor cu îîncaă rcaă turaă
emotționalaă
- manifestarea empatiei
2. IÎntțelegerea sț i recunoasț terea emotțiilor
- identificarea emotțiilor pe baza indicilor non-verbali
- denumirea emotțiilor (“sunt bucuros”, “sunt trist” )
- îîntțelegerea cauzelor sț i consecintțelor emotțiilor
3. Reglarea emotționalaă
- utilizarea strategiilor de reglare emotționalaă adecvate
vaî rstei
DEZVOLTAREA ABILITAĂ TțILOR
SOCIALE
Competențele sociale de bază pe care fiecare om ar trebuie
să și le dezvolte sunt împărțite în 2 categorii:
1.Abilitaă tți interpersonale
a) Relaționare socială
- interactționeazaă cu ceilaltți copii prin jocuri adecvate vaî rstei
- initțiazaă interactțiuni cu ceilaltți copii
- îîmparte jucaă riile
- oferaă sț i cere ajutor
- îîsți asț teaptaă raî ndul
- utilizeazaă formule de adresare politicoase
b) Rezolvare de probleme sociale
- rezolvă conflictele prin strategii adecvate vârstei
2.Abilitaă tți intra-personale
- respectaă regulile
- tolereazaă situatțiile care provoacaă frustrare
DE CE DEZVOLTAĂ M
COMPETENTț A SOCIALAĂ ?
Permite copiilor să dezvolte abilități de inter-relaționare adecvate. Ajută
copiii să achiziționeze comporta-mentele necesare stabilirii şi menținerii relațiilor
interpersonale. Competențele sociale presupun o componentă legată de abilitățile
interpersonale, precum şi o componentă legată de abilitățile intra-personale de
control comportamental. În lipsa capacității de inhibiție comportamentală, nu putem
vorbi de capacitatea copiilor de a-şi aştepta rândul, la fel cum incapacitatea de a
respecta regulile afectează abilitatea acestora de a se integra în grup. Abilitățile sociale
intra-personale sunt strâns legate de competențele emoționale. Dobândirea
strategiilor de reglare emoțională favorizează capacitatea de exercitare a controlului
asupra propriului comportament. În plus, abilitățile de a înțelege emoțiile proprii şi
ale celorlalți şi de a le exprima sunt esențiale pentru stabilirea şi menținerea relațiilor
cu ceilalți.
APLICAȚII

CUTIILE CU EMOTț II PROCEDURA DE LUCRU:

Puneţi îîntr-o cutie toate cartonaşele cu emoţii pozitive, iar îîn cea de-
a doua pe cele cu emoţii negative. Ataî t dumneavoastraă caî t şi
copilul veţi scoate din cutie caî te un cartonaş, astfel îîncaî t fiecare
• COMPETENŢA GENERALĂ: saă aveţi un cartonaş reprezentaî nd o emoţie pozitivaă (bucuria) şi
una negativaă (furie, tristeţe, teamaă ). Rugaţi copilul saă identifice
competenţe emoţionale. denumirile emoţiilor de pe cartonaşe şi saă se gaî ndeascaă la o
situaţie îîn care s-a simţit bucuros, respectiv o situaţie îîn care a
simţit tristeţe/teamaă /furie.
• COMPETENŢA SPECIFICĂ:
Încurajaţi copilul să identifice etichetele verbale ale emoţiilor!
conştientizarea emoţiilor,
exprimarea emoţiilor, Nu criticaţi copilul pentru exprimarea emoţiilor negative!
etichetarea corectă a
COMPORTAMENTE VIZATE
emoţiilor.
 copiii învaţă să identifice corect emoţiile proprii şi etichetele
• DURATĂ: 10-15 minute. verbale corespunzătoare;

 copiii încep să se familiarizeze cu contextul de apariţie al


• MATERIALE: cutii, emoţiilor, în
emoţionale;
vederea discutării consecinţelor trăirilor
cartonaşe ilustraî nd emoţii
(bucurie, furie, tristeţe,  îmbunătăţeşte relaţia copilului cu adultul, deoarece au loc
discuţii despre emoţii.
teamaă ).
Cursa cu obstacole

• COMPETENŢA PROCEDURA DE LUCRU:

GENERALĂ: Aranjaţi obiectele de mobilier, astfel îîncaî t ele saă devinaă


competenţe sociale. obstacole pe care copiii vor trebui saă le evite. Un copil
va fi legat la ochi cu o eşarfaă , îîn timp ce altul îîl va lua
de maî naă şi îîl va ghida printre obstacole paî naă la
• COMPETENŢA punctul de sosire.
SPECIFICĂ: Lăudaţi copiii pentru că au oferit ajutor celorlalţi în
cooperarea în joc, parcurgerea traseului cu obstacole!
comportamente COMPORTAMENTE VIZATE
prosociale.  să îşi dezvolte abilităţi de interrelaţionare
adecvate;
• DURATĂ: 10-15
minute.  să achiziţioneze comportamentele necesare
stabilirii şi menţinerii relaţiilor interpersonale.
• MATERIALE: diferite  Să-şi dezvolte abilităţile de cooperare în joc;
obiecte din sala grupei.  Să dezvolte încredere în ceilalţi;

 Să înveţe să ofere ajutor.


ZARUL EMOTț IILOR

PROCEDURA DE LUCRU:

Câte un copil dă cu zarul, identifică emoţia, apoi povesteşte o


întâmplare ce exemplifică emoţia respectivă.

Lăudaţi copiii pentru recunoaşterea şi etichetarea corectă a


emoţiilor!

Dacă copiii au dificultăţi în a-şi aminti situaţii în care au trăit o


anumită emoţie, ajutaţi-i, oferind ca exemplu o situaţie în
care copilul a fost implicat!

COMPORTAMENTE VIZATE

 să achiziţioneze etichetele verbale ale emoţiilor şi să


recunoască manifestările emoţionale pe baza indicilor non-
verbali, ceea ce facilitează transmiterea adecvată a mesajelor
cu conţinut emoţional;

 să dobândească strategii adecvate de reglare emoţională şi


ulterior, de relaţionare optimă cu ceilalţi.

 Să asocieze o etichetă verbală expresiei emoţionale;

 Să identifice contextele în care se manifestă anumite emoţii.


Broscuţa Ţestoasă Ţupi ne învaţă cum să fim super-
broscuţe!
Autoreglarea emoțională, prin tehnica broscuței
țestoase

“Broasca ţestoasă Țupi este o broască minunată.


Ei îi place să se joace cu prietenii în lacul de la
grădiniţă. Uneori se întâmplă ca unele lucruri să nu îi
iasă lui Tupi aşa cum îşi doreşte ea şi atunci se
înfurie.
Când Ţupi se înfurie, loveşte, dă din picioare şi ţipă
la prietenii ei.
De fiecare dată când Țupi se comportă aşa,
prietenii ei se supară şi nu mai doresc să se joace cu
ea.
Cu timpul Ţupi a observat că broscuţa, crocodilul şi
ceilalţi prieteni apropiaţi nu mai vin să se joace cu ea
sau pleacă, atunci când ea vine pe lac. Ţupi a
încercat să înveţe un nou mod de a gândi, ca o
broască ţestoasă, când este supărată sau furioasă.”
Pasț i îîn gestionarea furiei – tehnica broscutței tțestoase

I. Recunoaşterea stării de furie

Copiii vor fi îînvaă tțatți saă identifice staă rile de furie pe baza expresiilor emotționale (expresiile fetței, gesturi).

II. Stoparea activității din momentul respectiv (debutul accesului de furie)

Copiii vor fi îînvaă tțatți caă , imediat dupaă identificarea expresiilor emotționale faciale sț i corporale specifice
accesului de furie, ei trebuie saă spunaă “STOP” sț i saă se opreascaă din activitatea pe care o desfaă sț oaraă îîn
momentul respectiv. Dacaă cei mici nu reusț esc saă spunaă singuri “STOP” vor fi ajutatți de caă tre educatoare.
IÎn acest caz educatoarea va spune, îîn locul copiilor, “STOP” sț i îîi va ajuta saă îîsți îîntrerupaă activitatea
desfaă sț urataă îîn momentul respectiv.

III. Ascunderea în carapace

Copiii vor fi îînvaă tțatți de educatoare saă îîsți îîncrucisț eze maî inile la piept, saă îîsți punaă baă rbia îîn piept, saă îîsți lipeascaă
picioarele, unul de celaă lalt, sț i saă îînchidaă ochii. Dupaă aceea copiii trebuie să respire profund de trei ori şi
să îşi spună (sau dacă nu au vocabularul suficient dezvoltat să spună educatoarea în locul lor)
frazele „mă pot linişti şi pot găsi o soluție mai bună”. IÎ n aceastaă pozitție copilul va fi îîncurajat saă se
gaî ndeascaă la alte solutții prin care se poate rezolva situatția care a dus la aparitția accesului de furie. Initial,
caî nd copilul îînvatțaă tehnica sau e prea mic saă formuleze singur frazele, educatoarea îîl va ajuta saă gaă seascaă
alte solutții de exprimare emotționalaă sau de rezolvare a situatției care a dus la aparitția furiei. De exemplu,
educatoarea îîi poate prezenta caî teva alternative pe care le va discuta cu copilul sț i îîn final vor alege
îîmpreunaă solutția cea mai potrivitaă . Caî nd copiii vor avea limbajul suficient dezvoltat pentru a formula
singuri solutțiile gaă site sau dupaă utilizarea îîndelungataă a acestei tehnici, educatoarea va avea rolul de a-i
recompensa pentru realizarea cu succes a fiecaă rei etape, pentru ca ulterior cei mici saă poataă implementa
tehnica broscutței faă raă ajutor sau îîndrumare.

IV. Ieşirea din carapace, dupaă ce a fost restabilitaă starea de calm sț i au fost gaă site solutții alternative de
exprimare emotționalaă . Dupaă ce copilul îîmpreunaă cu educatoarea a ales solutția potrivitaă , el îîsți poate relua
pozitția normalaă a corpului sț i poate implementa solutția gaă sitaă .
Învăţaţi copilul paşii controlului emoţional şi al calmării
(“gândind ca o broască”).
Pasul1: Îşi recunoaşte emoțiile.
Pasul 2: Spune “Stop” şi opreşte activitatea.
Pasul 3: ”Se retrage în carapace” şi respiră profund, de trei ori.
Pasul 4: Iese din carapace, când este calm şi a găsit o soluție.
RECOMPENSE
pentru fiecare etapaă realizataă cu succes îîn functție de
amploarea comportamentului îîndeplinit
• “Superpremiul broscuței”

La sfârşitul unei zile în care copilul a reuşit să facă față cu bine acceselor de furie va primi o diplomă ce
notifică modul în care a reuşit să îşi controleze furia. Această diplomă va fi dusă acasă şi semnată de
către părinți care astfel vor fi familiarizați cu tehnica broscuței țestoase.
• Colierul “Puterea broscuței” -se acordă o broscuță, ataşată unui colier, copilului care a reuşit să
rămână calm într-o situație supărătoare.
• Cutiuța magică cu broscuțe

Educatoarea are o colecție de broscuțe mici din plastic (sau din pompoane verzi) şi, ori de câte ori
observă un copil, care rămâne calm într-o situație supărătoare, pune câte o broscuță în cutiuța
magică. Când cutiuța e plină, copiii vor avea o sărbătoare a broscuței.
• Puzzle-ul broscuța

Educatoarea trebuie să obțină părți dintr-un puzzle care compun o broscuță țestoasă. De fiecare dată
când un copil face față cu bine unei situații supărătoare, aplicând tehnica broscuței şi
nemanifestând accese de furie, o bucată din broscuța, pe care e trecut numele copilului, va fi lipită
pe perete. Astfel se va completa încet-încet puzzle-ul cu broscuța şi când acesta e gata, copiii pot
avea o petrecere a broscuței.
• Păpuşica-broscuță

Educatoarea desemnează, ca şi copil al zilei, pe acela care a reuşit cel mai bine, în decursul unei zile, să
facă față acceselor de furie şi îl recompensează cu o broscuță de pluş/un cartonaş cu imaginea unei
broscuțe, pe care o/îl poate duce acasă. Această modalitate reprezintă o nouă ocazie de a familiariza
părinții cu utilitatea tehnicii broscuței țestoase, informându-i despre situațiile în care copilul lor a
aplicat cu succes tehnica broscuței țestoase. Această tehnică de reglare emoțională poate fi
prezentată cu succes copiilor de orice vârstă şi în orice situație în care aceştia manifestă accese de
furie.
Despre emotții.......
 Emotția are legaă turaă cu mintea noastraă care
interpreteazaă ce simtțim 
 Copiii PAÎ NAĂ LA 7 ANI nu au resurse cognitive
pentru îîntțelegerea cauzelor unui
comportament.
 Critica sț i cearta mentține comportamentul
nedorit 
 Reactția noastraă poate determina
comportamente dorite sau nedorite.
 Este de dorit saă folosim LIMBAJUL
RESPONSABILITAĂ TțII
.......sț i continuaă m
 Emotția vine sț i pleacaă !!! Nu e o stare continuaă .

 Emotțiile sunt FUNCTț IONALE, au rol de adaptare


( nu sunt bune sau rele, pozitive sau negative).
 Totți oamenii simt aceleasț i emotții 

 Diferentța este îîntre traă irea subiectivaă sț i modul


de exprimare.
 Nu pedepsim emotția - transmitem copilului
mesajul caă ceea ce simte el nu e îîn regulaă –
modificaă m modul îîn care ne exprimaă m emotțiile.
Vă dorim o primăvară înmiresmată
și înfloritoare!!!