Sunteți pe pagina 1din 4

3.

ETAPELE CERCETĂRII SOCIOLOGICE


(curs 3)

Cercetarea sociologică trebuie concepută şi desfăşurată în baza unui program riguros


elaborat, tocmai pentru a se realiza o cunoaştere ştiinţifică a realităţii sociale. În cadrul acesteia, se
disting mai multe etape, fiecare etapă presupunând un ansamblu de demersuri metodologice
specifice. În literatura de specialitate există mai multe modalităţi de a clasifica etapele unei cercetări
ştiinţifice. Cu adevărat important este însă respectarea cu rigoare a logicii generale de desfăşurare a
cercetării ştiinţifice, astfel încât să nu se omită niciunul din demersurile care ar putea să afecteze
calitatea analizei întreprinse.

Elaborarea cercetării sociologice presupune o anumită procesualitate, desfăşurată pe


parcursul a trei stadii esenţiale:
1. Proiectarea cercetării;
2. Cercetarea de teren propriu-zisă;
3. Analiza informaţiilor şi formularea concluziilor.

3.1. Proiectarea cercetării


Fiecărui stadiu al cercetării ştiinţifice îi corespunde o serie de demersuri metodologice
specifice (etape).In cazul proiectarii cercetarii ştiinţifice trebuie sa clarificam mai multe aspecte :

 incadrarea cercetarii in termeni de intrebari de cercetare ;


 determinarea tipului de date care sunt necesare pentru a raspunde la aceste intrebari ;
 planificarea colectarii si analizei de date ;
 utilizarea datelor si a rezultatelor analizei datelor astfel incat sa se raspunda la
intrebarile de cercetare.

Proiectul de cercetare trebuie sa rezolve urmatoarele teme :


 despre ce este proiectul de cercetare ;
 ce doreste proiectul sa descopere sau sa realizeze ;
 cum va realiza aceste lucruri ;
 ce vom obtine din rezolvarea cercetarii si care sunt beneficiile.

-1-
Aceste teme pot fi prezentate in 3 intrebări generale, dar centrale : ce, cum şi de ce ? Aceste 3
întrebări generale sunt esenţiale pentru rezolvarea proiectului.
Etapele corespunzătoare acestui stadiu al cercetării sociologice sunt următoarele:

3.1.1. Delimitatrea domeniului şi a temei de cercetare

Cu această etapă debutează orice cercetare, ea condiţionând într-un fel derularea întregului
ciclu al cercetării. Pentru elaborarea unei cercetări, sociologul va trebui să circumscrie mai întâi
domeniul, apoi tema şi în fine problema de cercetare. El trebuie să opereze o serie de selecţii
succesive care îl vor conduce spre formularea precisă a problemei ce urmează a fi investigată.

Pentru a delimita tema de cercetare este necesar sa o incadram mai intai intr-un domeniu de
cercetare. Acesta este prezentat, de obicei, in putine cuvinte, chiar unul singur (ex : Rezultate
scolare). O posibila tema de cercetare ar putea fi, in acest caz, Influenta migratiei parintilor asupra
rezultatelor scolare ale copiilor. Alte teme de cercetare :
 Impactul veniturilor familiei asupra rezultatelor scolare;
 Influenta grupului de prieteni asupra rezultatelor scolare;
 Relatia dintre motivatie si rezultatele scolare.

Observam ca si temele de cercetare pot fi exprimate succint, in putine cuvinte, insa mai multe
decat in cazul domeniilor. O consecinta benefica imediata a identificarii temei de cercetare este ca
face posibila corelarea muncii de cercetare cu literatura. Tema cercetarii defineste o parte din
literatura ca fiind relevanta pentru cercetare.

Intrebarile de cercetare, generale si specifice, presupun o specificare a cercetarii ingustand


cercul de interes al studiului. Intrebarile generale sunt abstracte si de obicei nu permit un raspuns
direct. Intrebarile specifice sunt detaliate si concrete. La ele se poate raspunde direct, deoarece indica
datele care sunt necesare pentru a raspunde la aceste intrebari.

 Intrebari generale (tema 1) :


- Care este relatia dintre migratia parintilor si incidenta acesteia asupra rezultatelor scolare ?

 Intrebari specifice :

-2-
- Care este relatia dintre functiile familiei si rezultatele scolare ?
- Difera rezultatele scolare la copiii care apartin unei familii in care parintii migreaza fata de
cele ale copiilor ai caror familii nu migreaza ?

Ex : Fie tema de cercetare «Factori asociati frecventei sinuciderii la tineri».


 Intrebari generale :
- Care este relatia dintre neimplinirile personale si incidenta sinuciderii la tineri ?
- Care este relatia dintre factorii mediului familial si incidenta sinuciderii la tineri ?

 Intrebari specifice :
- Care este relatia dintre venitul familiei si incidenta sinuciderii la tineri ?
- Difera ratele sinuciderii la tineri care provin din familii cu venituri diferite ?

In situatia prezentata, planificarea cercetarii presupune o trecere de la general la particular,


astfel :
 Domeniul de cercetare
 Tema de cercetare
 Intrebari de cercetare generale
 Intrebari de cercetare specifice
 Intrebari referitoare la colectarea datelor

Obiectivul fundamental al practicii stiintifice consta in elaborarea de teorii cu privire la obiectul


de cercetare. Exista, in esenta, doua rute prin care teoriile ajung sa fie enuntate in cadrul unui camp
de cercetare stiintifica, si anume, metoda deductiva si metoda inductiva. Aceste metode se refera la
modul in care cercetatorul va aborda si va realiza proiectul de cercetare.

I. Metoda deductiva II. Metoda inductiva


a) Ipoteza a) Observatii
b) Observatii b) Cautarea modelelor (patterns)
c) Accept/resping ipoteza ? c) Concluzii, tentative

I. Metoda deductiva
Ex : Fie problema de cercetare «Cum se explica diferitele rate de participare religioasa la
episcopalienii americani ?» (Factorii care determină rate diferite de participare religioasă )

-3-
a) Ipoteza a fost dedusa din enunturi teoretice preexistente. Teoriile (opuse) care au sugerat
ipotezele sunt :
- doctrina crestina potrivit careia trebuie sa avem grija de cel slab, de cel nevoias si cu
greutati ;
- concepţia lui Marx, potrivit căreia religia este opiu pentru mase.

Ipoteza a fost formulată astfel: Enoriasii, lipsiti de satisfactie si impliniri, se intorc spre biserica
pentru satisfactii compensatorii. Aceasta este o ipoteza generala, teoretica, neverificabila empiric.

Pentru a elabora ipotezele de lucru (testabile empiric), cercetatorii au aplicat o ancheta enoriasilor si
au clarificat conceptele de confort si disconfort. Astfel, ipoteza (ipotezele) de lucru este confruntata
cu realitatea pe baza observatiilor.

Ipoteza de lucru a fost formulata astfel : « Participarea religioasa a celor cu venituri reduse si
nivel de instructie scazut este mai mare decat a categoriilor opuse. » Participarea religioasa a fost
masurata pe 3 dimensiuni : ritualica (participarea la slujbe, liturghii), organizationala (apartenenta la
secte) si intelectuala (lectura textelor religioase).
Ipoteza a fost confirmata.

II. Metoda inductiva – presupune urmatoarele etape :


a) Cautarea modelelor, a regularitatilor pe baza observatiilor ;
b) Regularitatile pot fi transformate in ipoteze;
c) Ipotezele vor fi testate empiric prin metode de observatie.

In cercetarea de mai sus a fost aplicat mai intai un chestionar pentru a colecta informatii de la
enoriasi cu privire la cauzele care duc la rate diferite de participare religioasa.

In etapa urmatoare s-au verificat relatiile statistice dintre principalele variabile socio-
demografice (sex, venit, varsta) cu indicatorii de participare. Astfel s-a observat ca toate variabilele
reflectau statusuri diferite in viata obisnuita. Prin proces inductiv, s-a ajuns de la observatii
concrete la explicatii teoretice generale.

-4-