Sunteți pe pagina 1din 120

BIOSTATISTICA

LARISA SPINEI,
d.h.ș.m., profesor universitar
RĂDĂCINILE ISTORICE

● Statistica practică
● Statistica descriptivă
● Aritmetică politică
● Calculul probabilităţilor
SCURT ISTORIC

● Evidenţa statistică era o simplă


consemnare, o exprimare numerică,
reprezentând principala sursă de
informare a statului despre starea
socială a comunităţii
SCURT ISTORIC

● Datele au fost colectate în timpul


civilizaţiei egiptene, greci şi romane

● Datele erau obţinute în scopul primar al


taxării şi înrolării în armată
SCURT ISTORIC

● Apar primele forme de evidenţă a


terenurilor, mişcării naturale a
populaţiei, se întocmeau registre
vamale, fiscale şi cadastrale
SCURT ISTORIC

● În Egiptul antic se inventaria aurul şi


pământul din doi în doi ani
● În China şi Roma antică se practica
recensământul populaţiei
● În Evul Mediu instituţiile bisericeşti
păstrau informaţii privind naşterile,
decesele şi căsătoriile
SCURT ISTORIC

● Se poate afirma, că statistica a apărut


din nevoia reală de a cunoaşte în expresia
numerică unele procese social-
economice (de unde şi denumirea de
statistica practică – I rădăcină istorică)
SCURT ISTORIC

● O altă etapă în evoluţia statisticii


reprezintă evidenţa pentru informarea
organismelor statului la aspectele
fiscale, militare şi administrative
SCURT ISTORIC

● Odată cu extinderea relaţiilor


comerciale apare faza descriptivă a
statisticii (2 rădăcină istorică), care
corespunde trecerii de la „simple
consemnări de fapte” la analiza
comparativă a datelor
SCURT ISTORIC

● „Descrierea statului” (sec.XII-XVIII) a


atins apogeul când în Germania s-a
format o adevărată şcoală

● Statistica a fost introdusă ca disciplină


în învăţământul superior şi tratată ca o
ştiinţă
Herman Conring (1606 – 1681)
● Intelectual din
Germania:medicina,
politică și drept
● Fondatorul şcolii
descriptive
● Primul curs de
statistică (a.1660)
SCURT ISTORIC

● Reprezentanţii acestei şcoli ( Herman


Conring, Martin Smeitzel etc.) au
dezvoltat mijloacele :
- de investigare a fenomenelor sociale şi
economice
- de informare a organismelor statale
punând accentul pe determinările
numerice
Francesco Sansovino (1521-1586)

● A fost un savant italian


● Este cunoscut pentru lucrarea despre
Veneția (a.1581)
Gottfried Achenwall (1719-1772)
● Părintele statisticii
● A introdus pentru
prima dată denumirea
de statistică (latin
„status” – situaţia,
poziţia, stare şi italian
„stato” – stat)
● Istorie, drept, filozofie,
statistica
SCURT ISTORIC

● Şcoala “Aritmetica politică” (Londra)


● 3 rădăcină istorică
● Aceasta se ocupa cu analiza,
stabilirea regularităţilor şi formularea
previziunilor
John Graunt (1629 – 1674)
● Pune în evidenţă
legităţi ale populaţiei
şi fenomenelor
demografice
● Fondatorul
biostatisticei
Wiliam Petty (1623 – 1687)

● Părintele economiei
moderne
Wiliam Petty (1623 – 1687)

● Economist
● A utilizat metode cantitative de studiere
a fenomenelor sociale şi economice
● Lucrarea “Aritmetica politică” a
contribuit la afirmarea statistici i ca
ştiinţa
Edmond Hailey (1656-1742)
● S-a preocupat de
estimarea numărului
populaţiei
● A elaborat prima
“Tabelă de
mortalitate”
● A introdus
conceptul de durată
probabilă de viaţă
SCURT ISTORIC

● “Aritmetică politică” se substituie cu


denumirea de “Statistică” şi capătă o
nouă dimensiune prin introducerea
şcolii “Calculul probabilităţilor”
(4 rădăcină istorică)

● Birouri oficiale de statistică (sf. sec.XVIII)


SCURT ISTORIC

● Faza statisticii moderne apare către


sfârşitul sec. XIX

● Au fost înfiinţate oficiile naţionale şi


internaţionale de statistică, organizate
congresele internaţionale de statistică,
apar primele reviste de specialitate,
introducerea statisticii în învăţământul
SCURT ISTORIC

● Reprezentanţii de seamă: J. Bernoulli,


P. Laplace, K. Gauss, S. Poisson,
V. Gosset, P.Cebîşev, A.Liapunov,
A. Ciuprov etc.
SCURT ISTORIC

● F. Galton, K. Pearson, M. Kendall,


G.Yule, C. Spearmen, R. Fisher etc. au
fundamentat teoria şi practica corelaţiei
statistice, analizei factoriale
● S-au abordat în mod deosebit
problemele de repartiţie, specificaţie şi
estimaţie
DEFINIŢIA

● STATISTICA este ştiinţa şi arta


colectării, recapitulării (rezumării) şi
analizei datelor supuse unei variaţii
întâmplătoare
STATISTICA este un domeniu
ştiinţific, care permite studiul
fenomenelor cu o caracteristică
fundamentală - variabilitatea
● În baza acestei variabilităţi un
parametru biologic trebuie să fie
evaluat printr-un număr de
măsurători
● Apare necesitatea de a prezenta
aceste măsurători într-o formă cât
mai simplă şi relevantă
OBIECTUL DE STUDIU AL STATISTICII

● Constituie fenomenele de masă,


care prezintă variabile ca formă de
manifestare individuală în timp, în
spaţiu şi sub raport organizatoric
TIPURI DE FENOMENE
● Simple (certe, de tip determinist) – pot fi
cercetate şi verificate pe cale
experimentală în laborator
● De masă (de tip stochastic), care creează
condiţiile necesare pentru manifestarea
legii numerelor mari
SEMNIFICAŢIA TERMENULUI DE
STATISTICĂ

● Activitatea practică – mulţimea de date


statistice obţinute din activitatea
practică curentă, din publicaţiile
organismelor naţionale şi internaţionale
de statistică
SEMNIFICAŢIA TERMENULUI DE
STATISTICĂ

● Metodologia statistică – ansamblul


metodelor şi procedeelor de culegere,
prelucrare şi analiză a datelor primare
SEMNIFICAŢIA TERMENULUI DE
STATISTICĂ
● Metodă statistică - este constituită din
„totalitatea operaţiilor, tehnicilor,
procedeelor şi metodelor de investigare
statistică a fenomenelor“
● Metode speciale de cercetare:
centralizarea, gruparea, de analiză, de
interpretare
SEMNIFICAŢIA TERMENULUI DE
STATISTICĂ
● Disciplina ştiinţifică – studiază
regularităţile cu care fenomenele
sociale se produc, evidenţiază gradul
de influenţă a factorilor şi mutaţiile
structurale din interiorul fenomenelor şi
permite extinderea cunoaşterii
fenomenelor studiate
SEMNIFICAŢIA TERMENULUI DE
STATISTICĂ

● Mai spun unii că statistica este o


minciună
DEFINIŢIA

STATISTICA este o ştiinţă socială, care


studiază partea cantitativă a
fenomenelor sociali de masă în
legătură strânsă cu particularităţile lor
calitative în condiţii concrete de spaţiu
şi timp
PARTICULARITĂŢI
ÎN STATISTICĂ

1. Nu se ocupă cu cazuri individuale ci


numai fenomenele în masă

2. Studiază diferite fenomene din natură şi


societate în condiţii concrete de timp şi
spaţiu
TIPURI DE STATISTICĂ

● Statistică generală (metodologia,


principii)
● Statistică de ramură (industrială,
agricolă, medicală etc.)
● Statistica macroeconomică (măsurarea
variabilelor macroeconomice)
TIPURI DE STATISTICĂ
DUPĂ SCOPUL CUNOAȘTERII

● Statistica descriptivă
● Statistica inferențială / analitică
STATISTICA DESCRIPTIVĂ

•Obiectivul: culegerea datelor


statistice și prelucrarea acestora cu
ajutorul sistemului de indicatori
statistici
STATISTICA INFERENŢIALĂ

● Obiectiv: pornire de la cunoașterea unei


colectivități parțiale și presupune măsurarea
incertitudinii rezultatelor și calcularea
riscurilor

● Estimarea parametrilor
● Testarea ipotezelor
STATISTICA INFERENŢIALĂ

● Descoperă ce este permanent, esențial


● Măsoară influența factorilor care le
determină variația în timp, în spațiu
STATISTICA INFERENŢIALĂ

● Se evidenţiază 4 categorii de teste/analize


statistice folosite în descrierea/interpretarea
rezultatelor unui experiment ştiinţific

1. Teste de variabilitate
2. Teste de concordanţă
3. Teste de semnificaţie
4. Corelaţii şi regresii
NOŢIUNI DE BAZĂ

● Colectivitatea statistică
● Unitatea de observaţie
● Caracteristica statistică
● Indicatori statistici
● Datele statistice
● Programul de cercetare statistică
COLECTIVITATEA STATISTICĂ

● Prezintă o totalitate de observații


(unităţi de observaţie) relativ omogene,
având un număr de insușiri esențiale
comune, luate în anumită perioada de
timp şi spaţiu
COLECTIVITATEA STATISTICĂ

● Unidimensională
natalitatea
● Multidimensională
natalitatea
mortalitatea
sporul natural
Numărul de unităţi de observaţie
determină volumul totalităţii
supuse studiului

• Colectivitatea integrală (N)


(generală, „univers statistic”)
• Colectivitatea selectivă (n)
COLECTIVITATEA INTEGRALĂ

● Colectivitatea statică – exprimă o stare


la un moment dat
Ex.: Populaţia RM la 01.01.2016 – 3 555 200
● Colectivitatea dinamică – exprimă un
proces: înregistrarea datelor pe un
interval de timp
Ex.: Numărul de n/v, RM, a. 2014 – 38 616
COLECTIVITATEA SELECTIVĂ

1. Trebuie să deţină caracteristici de


bază de care dispune cea integrală

2. Trebuie să dispună de un volum


METODE DE SELECŢIE

Aleatorie
(întâmplătoare, randomizată simplă)
● Se efectuează prin extrageri din liste, în
care sunt înregistrate toate cazurile
individuale, fără nici o grupare
prealabilă

● O metodă frecventă de selecţie


aleatorie este tragerea la sorţi
METODE DE SELECŢIE
Mecanică (sistemică)
● Fiecare unitate de observaţie are şanse
egale să fie aleasă
● Selecţia eşantionului se face în baza
cazurilor de evidenţă care sunt puse în
ordine alfabetică sau localităţile sunt
aranjate după hartă şi se selectează fiecare
a 4-a, a 6-a sau a 10-a
● În acest mod se obţine o selecţie teritorială
uniformă ( eşantionul cuprinde 5 - 10% din
totalitatea integrală)
METODE DE SELECŢIE
Tipică (stratificată)
(proporţională cu mărimea eşantionului integral)
● Unităţile de observaţie se grupează după
anumite semne în grupuri tipice (de exemplu:
vârstă, sex sau după frecvenţa fenomenului)

● Din fiecare grup, pe cale aleatorie sau


mecanică, este selectat un anumit număr de
unităţi astfel ca raportul după semne în
eşantion să fie acelaşi ca şi în totalitatea
integrală
METODE DE SELECŢIE

În cuiburi
(în serii, în clastere)

● Din totalitatea integrală se selectează


nu unităţi individuale, dar serii
(microzone), localităţi sau familii care
sunt examinate în întregime
DISTRIBUŢIA DATELOR ÎN COLECTVITATEA
SELECTIVĂ

● Alternativă

● Simetrică (normală)

● Asimetrică
DISTRIBUŢIA DATELOR ÎN COLECTVITATEA
SELECTIVĂ

● ALTERNATIVĂ Da / Nu

● SIMETRICĂ (NORMALĂ)

5 6 7 8 9 10 11 12 durata medie de spitalizare


DISTRIBUŢIA DATELOR ÎN COLECTIVITATEA
SELECTIVĂ

● ASIMETRICĂ

* pe dreaptă * pe stângă

1 2 3 4 5 6 7 2 3 4 5 6
nr. de copii în familie nr. de vaccinări

* bimodală

înălţimea la B şi F 15- 16 ani


LEGEA NUMERELOR MARI

● J.Bernoulli, P.Cebâşev
Două aplicaţii (1)
● Pe măsura majorării numărului
cazurilor de observare rezultatele
cercetării obţinute pe baza totalităţii
selective tind să reproducă datele
totalităţii integrale
LEGEA NUMERELOR MARI

Două aplicaţii (2)


● La atingerea unui anumit număr de
cazuri de observare în totalitatea
selectivă rezultatele cercetării vor fi
maximal apropiate de cele obţinute pe
baza totalităţii integrale
UNITATEA DE OBSERVAŢIE

● Prezintă elementele constitutive


ale totalităţii statistice
● Simple (bolnavul cu IM)
● Complexe (familia)
CARACTERISTICA STATISTICĂ

● Reprezintă acea proprietate care este


comună tuturor unităţilor colectivităţii
statistice
● Ea variază de la o unitate a colectivităţii
la alta (variabilă statistică)
● Nivelul variabilei se numeşte variantă
● Numărul de înregistrări ale unei
variante reprezintă frecvenţa
CARACTERISTICA STATISTICĂ

DIFERENŢIAZĂ DUPĂ:
● conţinutul caracteristicii
● modul de exprimare
● natura variaţiei caracteristicilor
● modul de obţinere şi caracterizare a
fenomenului
● forma de manifestare
CARACTERISTICA STATISTICĂ

După conţinutul caracteristicii

● Caracteristici de timp
● Caracteristici de spaţiu
● Caracteristici de persoană
CARACTERISTICA STATISTICĂ

După modul de exprimare

● Atributive: factoriale şi rezultative


● Numerice: factoriale şi rezultative
● Exemplu:
- Atributive: genul bolnavului, profesia, diagnoza
- Numerice: vârsta, valorile TA
CARACTERISTICA STATISTICĂ

După natura variaţiei caracteristicilor


● Variaţie continuă (se exprimă în
numere fracționate: t=36,6)
● Variaţie discontinuă (numai în numere
intregi: 25 ani)
● Variație alternativă (există numai două
posibilități: apt/inapt, bolnav/sănătos)
CARACTERISTICA STATISTICĂ

După modul de obţinere şi


caracterizare a fenomenului

● Caracteristici primare
● Caracteristici derivate
NOŢIUNI DE BAZĂ

ȘIRUL STATISTIC SERIA STATISTICĂ


● Este reprezentat de ● Reprezintă ansamblul a
totalitatea valorilor două șiruri de date: 1-
observate,corespunzător sunt înscrise valorile
unităților ce alcătuesc caracteristicii de grupare,
unitatea statistică 2 – valorile caracteristicii
cercetată, scrise într-o cu frecvențile statistice
anumită ordinea
● Ex.: v 20, 22, 23, 24
● Ex.:v f 2 1 2 3
20,20,22,23.23,24,24,24 n=8
n=8
INDICATORI STATISTICI

● INDICATORUL STATISTIC este expresia


numerică a unor fenomene, procese,
activităţi sau categorii economice şi
sociale, definite în timp, spaţiu şi
structura organizatorică
FUNCŢIILE INDICATORULUI

● De măsurare
● De comparare
● De analiză
● De sinteză
● De estimare
● De verificare a ipotezelor
● De testare a semnificaţiei parametrilor utilizaţi
FUNCŢIA DE MĂSURARE

● Măsurarea se face prin observarea


directă la nivelul fiecărei unităţi în
structura organizaţională (pe orizontal)
sau a sistemului (pe vertical)
● Se obţin în valori absolute
FUNCŢIA DE COMPARARE

● Cunoaşterea modificărilor intervenite


ca nivel de dezvoltare sau structură

● Se face prin diferenţă sau sub formă de


raport
FUNCŢIA DE ANALIZĂ

● Între valori dependente:


– fiecare parte şi întreg
– fiecare factor şi rezultat

● Între valori independente


FUNCŢIA DE SINTEZĂ

● Este specifică fenomenelor care se


manifestă diferit de la o unitate la alta
(înălţimea, masa corpului)
● Metode de analiză variaţională
● Valori medii
FUNCŢIA DE ESTIMARE

● Măsoară tendinţa de dezvoltare a


fenomenului

– în acelaşi timp, dar diferite spaţii şi


instituţii medicale

– în diferit timp, dar în aceleaşi condiţii


de spaţiu şi instituţii medicale
FUNCŢIA
DE VERIFICARE IPOTEZELOR

● Studii clinice randomizate


● Studii de cohortă
● Studii caz-martor
FUNCŢIA DE TESTARE SEMNIFICAŢIEI
UNOR INDICATORI STATISTICI

● Eroarea standard (ES)


● Intervalul de încredere (IÎ)
● Pragul de semnificaţie (p)
● Testul de semnificaţie (t)
INDICATORI STATISTICI

După formă:
● valori absolute
● valori relative
● valori medii

După caracter:
● primare – obţinute în procesul de culegere a
datelor
● derivate - obţinute prin aplicarea a unui
model de calcul
DATELE STATISTICE

● Reprezintă caracteristica numerică


obţinută din colectivitatea studiată

● Se obţin pe bază de numărare,


măsurare sau calcul statistic
DATELE STATISTICE

ELEMENTELE DATELOR STATISTICE

● Noţiunea (care precizează fenomenul)


● Identificatorii (de timp,spaţiu,persoană)
● Unitatea de măsură
● Valoarea numerică
DATELE STATISTICE

TIPURI
● Primare
● Prelucrate
● Publicate
● Stocate
Datele statistice sunt purtătoare de
informaţii (mesajul datelor statistice)
DATELE STATISTICE
Analiza datelor se face în funcţie de:
timp
● Modificări pe termen scurt
● Modificări ciclice
● Modificări seculare (pe termen lung)
● Poate să fie aranjate în tabele, grafice,
serii statistice
spaţiu
● Se descrie unitatea geografică (John
Snow – 1854, Londra)
DATELE STATISTICE

persoană
● Vârstă
● Sex
● Etnie
● Statut marital
● Venit
● Nivelul de studii
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
● Stabilirea listei de caracteristici în
funcţie de care se analizează
colectivitatea studiată

● Selectarea acelor caracteristici care


răspund direct obiectivului propus
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ

ETAPELE
I. Observarea statistică/culegerea datelor
II. Prelucrarea datelor primare şi
obţinerea indicatorilor derivaţi
III. Analiza şi interpretarea rezultatelor
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

PROGRAMUL OBSERVĂRII STATISTICE


● Scopul observării, obiectivele
● Obiectul observării (la ce anume se va
referi observarea, ce unităţi vor fi
studiate, sfera de cuprindere în timp,
spaţiu şi organizatoric)
● Unitatea de observare
(simplă/complexă)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)
● Modalitatea de culegerea datelor (fişe,
formulare statistice, chestionare)
● Instrucţiuni de înregistrare (imprimate
direct pe formular,broşuri separate)
● Timpul observării:
- un moment critic
- perioada de timp (lună,trimestru,an)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

● Locul şi unitatea care raportează


● Probleme organizatorice
- asigurarea condiţiilor
- studierea materialelor obţinute din
cercetări anterioare similare
● Metode de observare statistică
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

METODE DE OBSERVARE STATISTICĂ

● După modul de organizare:


- observări permanente (SIS)
- observări special organizate
(recensământul, anchete, monografii)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

METODE DE OBSERVARE STATISTICĂ

● După timpul la care se referă datele:


- curente (rapoartele statistice)
- periodice (la un anumit interval de timp)
- unice (observări speciale)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

METODE DE OBSERVARE STATISTICĂ

● După numărul unităţilor înregistrate:


- totale (recensământul, rapoartele statistice)
- parţiale (prin sondaj)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI
● “Fotografia” fenomenului la moment dat
● Înregistrarea totală
● Special organizat
● Condiţia de comparabilitatea
● Periodicitatea (10 ani)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

RAPOARTELE STATISTICE
● Observarea totală
● Curentă
● Document oficial, tipizat
● Obligatoriu
● Precis, asigură autencitatea datelor
● Termeni stabiliţi de raportare
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

SONDAJUL STATISTIC
● Înregistrarea parţială
● Justificat prin:
- operativitate
- economicitate
- condiţii specifice de realizare
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

ANCHETA STATISTICĂ
● Observarea parţială
● Special organizată (Studii analitice)
● Completarea benevolă (Opinii pacienţilor,
lucrătorilor medicali)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

OBSERVAREA PĂRŢII PRINCIPALE


● Pentru obţinerea operativă a
informaţiilor despre o populaţie:
- pe grupe de vârstă
- cauze de deces (BCV)
- locul decesului (domiciliu)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

MONOGRAFIA
● În mod aprofundat se studiază o
unitate (medicală) cu privire la
activitatea ei sau în direcţia
rezultatelor obţinute
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

DATELE DE ARHIVĂ
● Precise
● Cantitative

Are unicul dezavantaj:


accesibilitatea redusă din motive de
confidenţialitate
TRIANGULAREA

● Motivul pentru folosirea surselor


multiple de dovezi
Date de
arhivă Interviuri
Documente deschise
Eveniment

Observarea Interviuri
Sondaj
părţii focalizate
principale (chestionar)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

ERORILE DE OBSERVARE STATISTICĂ

● Erorile de înregistrare întâmplătoare


(produc abateri nesemnificative)

● Erorile de înregistrare sistematice


(produc abateri semnificative)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

PREVENIREA ERORILOR DE
OBSERVARE
● Formularea şi transmiterea de instucţiuni
clare
● Elaborarea de formulare concrete
● Stabilirea unor “chei de control”
● Efectuarea unor observări de probă
● Prevenirea celor care comunică date
(importanţa, autenticitatea)
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

CONTROLUL DATELOR STATISTICE

● Controlul cantitativ
● Controlul calitativ
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

CONTROLUL CANTITATIV
● Nu toate instituțiile au trimis
informaţiile solicitate
● Necompletarea unor rubrici din
formulare statistice
SCOPUL:
completitudinea înregistrării datelor
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

CONTROLUL CALITATIV
● Calea logică
- Concordanţa cu scopul
- Compararea datelor cu instituţii
similare
● Calea aritmetică
- Verificarea calculelor
- Aplicarea unor “chei de control”
PROGRAMUL
DE CERCETARE STATISTICĂ
(I etapa)

CORECTARE ERORILOR DE
OBSERVARE
● Reluarea observării (costisitor)
● Metode de “corectare”

Ex.: Procedeul de eliminare a fenomenului de


“acumulare a vârstelor” ca urmare a declarării din
memorie a vârstei din recensământ
METODE DE PRELUCRARE PRIMARĂ
A DATELOR STATISTICE
(II etapa)

● Programul de prelucrare
● Operaţiuni:
- de centralizare
- de grupare
- de reprezentare sub formă de serii,
tabele şi grafice
ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
(III etapa)

● ??????????
Gottfried Achenwall
FONDATORUL STATISTICII

John Grount
FONDATORUL
BIOSTATISTICII
BIOSTATISTICA

● Este o ramură a statisticii generale


● Denumită așa datorită faptului, că
studiează, analizează și interpretează
date din domeniul biologic
● Domeniu cu anumite particularități –
toate procele au un caracter
probabilistic
MODELE STATISTICE

● Probabilitatea producerii unui fenomen


● Estimarea indirectă a unei caracteristici
deficil de măsurat
● Costul serviviilor medicale
● Estimarea impactului medical, social,
economic a unui fenomen
● Compararea a două sau mai multe valori
relative, medii
BAZELE TEORETICE ALE BS
CE STUDIAZĂ BS
COMPARTIMENTE BS
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI*
A. Indicatori ai stării de sănătate
1. Speranţa de viaţă
- speranţa de viaţă la naştere
- speranţa de viaţă în condiţii de sănătate (DMV)
2. Mortalitatea
- generală
- specifică – PYLL (Anii potenţiali de viaţă pierduţi)
* Recomandări ale Uniunii Europene
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI* (continuare)

3. Morbiditatea şi invaliditatea
- generală
- specifică
4. Calitatea vieţii
- DALY (Anii de viaţă corectaţi după invaliditate)
- QALY (Calitatea vieţii anilor supravieţuiţi)
* Recomandări ale Uniunii Europene
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI* (continuare)

B. Indicatori ai stilului de viaţă


1. Consumul de tutun
2. Consumul de droguri
3. Consumul de alcool
4. Alimentaţia

* Recomandări ale Uniunii Europene


INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI*
(continuare)

C. Indicatori de caracterizare a condiţiilor


de viaţă şi muncă
1. Rata de angajare / şomaj
2. Condiţii ale mediului de muncă
3. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de
locuit
4. Indicatori de caracterizare a condiţiilor de
mediu înconjurător
* Recomandări ale Uniunii Europene
INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI*
(continuare)

D. Protecţia sănătăţii
1. Surse de finanţare
2. Resurse umane
3. Cost / bolnav internat
4. Cost medicamente/ bolnav internat

* Recomandări ale Uniunii Europene


INDICATORI DE MĂSURARE SĂNĂTĂŢII
POPULAŢIEI*
(continuare)

E. Caracteristici demografice şi sociale


1. Genul
2. Vârsta
3. Starea civilă
4. Locul de trai
5. Educaţie
6. Venit
7. Subgrupuri populaţionale defavorizate
* Recomandări ale Uniunii Europene
METODE DE CERCETARE

1. Metoda istorică
2. Metode epidemiologice
3. Metode matematice
4. Metode economice
5. Metoda experimentală
METODE DE COLECTARE A DATELOR

● Recensământul populaţiei
● Sistemul dărilor de seamă statistice
● Sondajul
● Ancheta statistică
● Observarea părţii principale
● Monografia
● Arhivele
CERCETAREA

DUPĂ TIMP DUPĂ FRECVENŢA

● CURENTĂ ● DE O SINGURĂ DATĂ


● PERIODICĂ ● REPETATĂ
● LA UN MOMENT
CRITIC
LITERATURA

● 1. Bocşan, I. S., Asistenţa primară a stării de sănătate, Aplicaţii în epidemiologie şi


biostatistică, Presa Universitară Clujeană, 1996.
● Gorunescu M., Gorunescu F., Prodan A. Matematici superioare, Biostatistică şi
Informatică. Bucureşti: Agora, 2008.
● Georgescu G., Dascălu C., Informatică aplicată şi biostatistică, 2003.
● Fotache M. Baze de date relaţionale, organizare, interogare şi normalizare, Ed.
Junimea, 1997.
● Măruşteri M. Biostatistică. Note de curs pentru studenţii şcolii doctorale. 2005.
http://www.umftgm.ro/statdoct/biostatistica_curs.pdf
● Mureşan P. Manual de metode matematice în analiza stării de sănătate, Ed.
Medicală, Bucureşti, 1989 .
● Spinei L., Lozan O., Badan V. Biostatistica. Chișinău,2009,p.4-34