Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”

Facultatea de Management Turistic și Comercial

Program de
valorificare a
potențialului turistic al
județului Hunedoara
PROIECT „ECONOMIA TURISMULUI”
Cuprins

Capitolul I. Localizarea si caracterizarea județului Hunedoara---------- pag.2

Capitolul II. Potențialul turistic al județului Hunedoara ------------------ pag.7

Profesor: Andreea Băltărețu

Student: Cătălin Iliescu | AN 2 FR, SERIA A, GR.4 |

PAGINA 1
Capitolul III. Prezentarea unui traseu turistic în județul Hunedoara – pag.20

Capitolul IV. Analiza bazei tehnico-materiale pe 2 ani neconsecutivi – pag.26

Capitolul V. Analiza circulației turistice în județul Hunedoara --------- pag.34

Capitolul VI. Propuneri de valorificare ---------------------------------------- pag.36

Capitolul VII. Pliant publicitar --------------------------------------------------- pag.38

PAGINA 2
 Capitolul I. Localizarea si caracterizarea
județului Hunedoara

Stema județului Hunedoara se compune dintr-un scut tripartit în furcă

răsturnată.

În primul cartier, pe roșu, este reprezentat un personaj stând în picioare,

ținând în mâna dreaptă un scut oval, cu mâna stângă sprijinind sabia, toate de
argint, costumația, scutul și arma fiind specifice luptătorilor daci.

În cel de-al doilea cartier, pe albastru, este reprezentat un personaj

purtând costum specific împăraților romani, ținând în mâna stângă un
document în formă de sul, totul de argint. Cele două personaje, Decebal și
Traian, vorbesc despre istoria antică, relevând procesul de formare a poporului
român.

În cel de-al treilea cartier, pe aur, se află un corb negru ținând în cioc un
inel de argint, cu piatră roșie și stând pe o ramură verde de stejar. Corbul cu inel
în cioc, blazonul familiei Corvin, amintește rolul important pe care l-a avut în
istoria neamului nostru Iancu de Hunedoara.

Așezare geografică:

este situat în partea central-vestică a României și este intersectat de

paralela 460 latitudine sudică și meridianul 230 longitudine estică.

Se învecinează cu județele: Arad, Alba, Vâlcea, Gorj, Caraș-Severin, Timiș

și Bihor.

PAGINA 3
 Clima: este temperat continentală, umedă și răcoroasă, influențată de
altitudinile ridicate. Temperaturile medii anuale variază între -2°C la munte și
10°C în Lunca Mureșului, iar media precipitațiilor se încadrează în intervalul
540-600 mm/mp.

Relieful județului Hunedoara este predominant muntos (68% din

suprafața județului), fiind reprezentat prin unități ale Carpaților Meridionali,
care depășesc frecvent 2.000 m altitudine (Munții Șureanu cu vârful Șureanu –
2.059 m, Parâng cu vârful Parângul Mare – 2.519 m, punctul cel mai înalt al
județului, Retezat cu vârful Peleaga – 2.509 m, Vâlcan, Godeanu, Țarcu) și ale
Carpaților Occidentali (Munții Poiana Râșcăi, Munții Metaliferi, Munții Bihor,
ale căror înălțimi depășesc rareori 1.400 m – vârful Găina în Munții Bihor care
atinge 1.486 m altitudine).

Depresiunile intramontane (Depresiunea Petroșani, Depresiunea

Hațegului, Depresiunea Strei - Cerna (a Hunedoarei sau a Straiului Superior),
Culoarul Orăștiei, Defileul Mureșului între Deva și Zam, Depresiunea Brad)
formează treapta de relief cea mai joasă din județ.

Rețeaua hidrografică: Teritoriul județului este străbătut de

următoarele râuri: Mureșul cu afluenții săi Straiul și Cerna, în partea de sud a
județului – Jiul, rezultat al unirii Jiului de Est cu Jiul de Vest și Crișul Alb care
străbate partea nordică a județului.

Comunicații/transport: Județul Hunedoara este străbătut de

Culoarul 4 pan-european (drumul european E68 – DN7 și calea ferată) care face
legătura între vestul României și București. La Simeria (lângă Deva-reședința
județului) există cel mai important nod de cale ferată din zonă.

Rețeaua de drumuri însumează un total de 1.798 km:

• drumuri naționale 383 km

• drumuri județene 1.415 km (cea mai lungă rețea de drumuri județene din
România)

Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt Timișoara (150 km) și

Sibiu (120 km).

Suprafața: 7 063 km²

Populație: 418.565 locuitori (conform datelor finale ale

recensământului din 2011)

PAGINA 4
 Distribuția populației stabile pe principalele localități ale
județului Hunedoara:

61.123
- DEVA
locuitori

60.525
- HUNEDOARA
locuitori

37.160
- PETROȘANI
locuitori

24.160
- VULCAN
locuitori

23.390
- LUPENI
locuitori

• Densitate: 59,2 locuitori/km²

• Populația urbană: 75%

• Populația rurală: 25%

Principalele etnii: români 93,6%, maghiari 4,0%, romi 1,9%, germani

0,2%, s.a.

Reședința de județ: Deva

Unități administrativ teritoriale: 7 municipii (Deva, Hunedoara,

Petroșani, Vulcan, Lupeni, Brad, Orăștie) 7 orașe (Călan, Hațeg, Petrila, Uricani,
Aninoasa, Simeria, Geoagiu) și 55 comune.

Regiunea de Dezvoltare: Regiunea Vest

Alte caracteristici: Are cel mai ridicat grad de urbanizare din

România(75%), situându-se pe locul 2 în tara, după capitala București; are pe
cuprinsul său numeroase monumente naturale și istorice (cele mai importante
fiind Parcul National Retezat, Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina,
Geo Parcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Castelul Corvinilor, precum și ruinele
celor 2 capitale ale vechii Dacii: Sarmizegetusa Regia și Ulpia Traiana
Sarmizegetusa, din acest punct de vedere constituind o puternica atracție
turistică.

PAGINA 5
 Resursele naturale: Minereurile auro-argintifere din Munții Apuseni
au fost exploatate încă de pe vremea romanilor, care au pus în exploatare și apele
termale de la Geoagiu și Călan. Extracția minereurilor neferoase cuprinde o zonă
largă, de la Brad până la Deva. În Munții Poiana Ruscă s-au dezvoltat extracția
minereurilor de fier și industria siderurgică (la Hunedoara și Călan). În Valea
Jiului se exploatează zăcăminte de cărbuni, din care o parte însemnată o
reprezintă huila cocsificabilă.

Repartiția resurselor naturale pe teritoriul județului Hunedoara

este următoarea:

- zăcăminte de cărbuni – huilă în bazinul Petroșani (Lupeni,

Uricani, Vulcan, Aninoasa, Petrila, Lonea, Paroșeni, Dâlja, Bărbăteni, Livezeni);

- cărbune brut – în bazinul Țebea;

- fier – în Munții Poiana Ruscă (Ghelari, Teliuc și Valea Dobrii) și

Munții Zarand (Ciungariu - Căzănești);

- minereuri auro-argintifere - în Munții Metalici ( Gura-Barza,

Brad, Certej, Săcărâmb);

- pirite cuprifere – la Deva;

- minereuri complexe neferoase – în Munții Metaliferi (Băița,

Săcărâmb, Hondol, Măgura - Toplița), Munții Poiana Ruscă (Muncelu Mic) și
Munții Zarand (Ciungariu, Căzănești, Almaș, Săliște);

- bauxită - la Ohaba Ponor;

- bentonită talc - la Lelese, Cerișor;

- dolomită – la Teliuc, Zlaţi;

- gips – la Călanu Mic;

- nisipuri cuarțoase – la Baru, Uricani;

- calcar – la Crăciunești, Roșcani, Lăpugiu, Zlaști, Băniţa;

- travertin – la Cărpiniș, Banpotoc, Geoagiu;

- marmură – la Aluniș și Luncani;

- bioxid de carbon – la Ocolișu Mare;

- ape minerale și termale – la Boholt, Băcîia, Geoagiu, Vaţa și Călan.

PAGINA 6
 Industria: cele mai importante ramuri sunt industria extractivă, cea
prelucrătoare și producţia de energie electrică, termică, gaze și apă. Alte ramuri
importante sunt producţia de piese și cablaje pentru autovehicule (SEWS si
DRAXLMAIER), producţia de biciclete (DHS Deva), industria de prelucrare a
lemnului, industria alimentară.

Agricultura: Suprafaţa agricolă este de aprox. 280.350 ha, în funcţie de

calitatea solului și forma de relief se împarte pe categorii de folosinţă astfel: teren
arabil, pășuni, fâneţe, vii și pepiniere viticole, livezi și pepiniere pomicole.

Datorită condiţiilor specifice de sol și climă, agricultura este orientată

spre obţinerea producţiei de cereale și a bazei furajere.

Principalele produse agricole obţinute sunt: cereale boabe (grâu, orz și

orzoaică, secară, ovăz), porumb boabe, cartofi, sfeclă de zahăr, legume, fructe.

În cadrul efectivelor de animale ponderea o deţin bovinele, porcinele,

ovinele, caprinele și păsările.

Fondul forestier al judeţului constituit din păduri și alte terenuri cu

vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 365.978 ha. Anual se realizează o masă
lemnoasă de circa 500 mii mc prin tăieri de regenerare și tăieri de îngrijire a
arboretelor tinere, care se valorifică către populaţie și agenţii economici.

Principalele obiective și direcţii de dezvoltare:

- îmbunătăţirea infrastructurii în privinţa căilor de comunicaţie;

- dezvoltarea turismului;

- gospodărirea complexă a apelor;

- crearea printr-un plan de amenajare a teritoriului a unei conurbaţii

formată din Deva, Hunedoara și Simeria.

Parteneriate:
- Membru in Adunarea Regiunilor Europei - ARE (1993)

- Înfrățire cu Judeţul Vas – Ungaria (1997)

- Protocol de cooperare cu Comunitatea Montană Casentino – Italia

(2005)

- Protocol de cooperare cu Provincia Olbia Tempio și Asociaţia

Patronatelor din Sardinia de Nord – Republica Italiană (2007)

- Protocol de cooperare cu Regiunea Autonomă NINGXIA HUI – China (2010)

PAGINA 7
 Capitolul II. Potențialul turistic al
județului Hunedoara

Scurt istoric
Istoria regiuni județului Hunedoara este extrem de bogată în evenimente,
din paleoliticul mijlociu, existând dovezi ale așezărilor umane din a doua etapă a
Epocii Fierului purtând amprenta civilizației geto-dacice și apoi a civilizației
daco-romane ca și a unirii în primul mileniu a organizărilor prestatale de la Strei,
Dobra și Hunedoara.

Hunedoara devine autoguvernantă, în secolul al XIII-lea, iar în

următoarele secole au fost scrise importante pagini de istorie: bătălia împotriva
otomanilor condusă de Iancu de Hunedoara , răscoala iobagilor condusă de
Horia, Cloșca și Crișan, participarea la evenimentele Revoluției din 1848-1849
sub conducerea lui Avram Iancu, participarea masivă la crearea Statului Național
Român și participarea la cele două războaie mondiale.

Teritoriul județului Hunedoara este un adevărat loc sacru al istoriei

românești. Pe teritoriul județului s-a aflat capitala statului Dacia, condus de
Burebista și Decebal, Cetatea Sarmizegetusa și Ulpia Traiana Sarmizegetusa,
românii stabilindu-și aici capitala provinciei după cucerirea Daciei. Toate
vestigiile istorice de pe întreg teritoriul județului sporesc potențialul turistic al
județului Hunedoara, județ aflat în continuă dezvoltare.

Parcul Național Retezat

Situat în Carpații Meridionali, Județul Hunedoara, Parcul Național
Retezat are o suprafață de 54400 ha și o altitudine cuprinsă între 800 și 2509 m.

Parcul a fost înființat în anul 1935 pe suprafața inițială de 100 de kilometri

pătrați a fostului domeniu de vânătoare deținut de Casa Regală. Caprele negre
erau protejate încă de pe atunci, pentru a fi apoi vânate, motiv pentru care de la
începutul veacului trecut fuseseră stabilite zone în care pășunatul era interzis.

Parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și

internațional iar din 1979 este cunoscut ca Rezervație a Biosferei. Odată cu
constituirea Parcului Național Retezat s-a urmărit protecția și conservarea unor

PAGINA 8
elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic,
faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.

Anul trecut, Consiliul Europei a acordat Parcului Național Retezat

„Diploma de Excelență pentru Arii Protejate“. Începând din anul 1999,
parcul are administrație proprie, din 2004 a devenit membru al Fundației Pan
Parks iar din 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică
europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor
de plante și animale sălbatice de interes comunitar.

În 1974 s-a început construirea Barajului de la Gura Apei (situat la

marginea vestică a Parcului). Debitul Râului Mare nu era însă suficient pentru a
umple acumularea ce se dorea a fi făcută prin ridicarea unui baraj de
anrocamente pentru a cărui construcție s-a folosit un volum de piatră de trei
ori mai mare decât în cazul Piramidei lui Keops. Așa s-a decis săparea unui
tunel de aducțiune de la Râușor lung de 23 de kilometri. Spre ambele capete ale
tunelului există acum drumuri asfaltate, drumuri care au încurajat apariția de
cabane încă din anii ’80.

Administrația Parcului Național Retezat dorește să păstreze mediul

acesta natural și să combată orice tentativă de mecanizare a turismului în
Retezat. Așadar nu există nici telecabină și nici telescaun, parcul rămânând un
loc pentru excursiile făcute cu pasul.

Parcul Național Retezat cuprinde două zone, prima zonă are un caracter
științific fiind interzisă orice exploatare precum pășunat, vânat, pescuit,
culegerea fructelor, turism camping. Accesul este permis doar cu autorizație din
partea Comisiei Monumentelor Naturii. A doua zonă este mai puțin riguroasă
întrucât pășunatul este permis 2 luni pe an.

Cu aproximativ 80 de lacuri, dintre care 58 permanente, Masivul Retezat

deține aproape 40 la sută dintre lacurile glaciare de pe teritoriul României.
Lacurile, alimentate de zăpada topita a crestelor, oferă priveliști de vis.

Una dintre cele mai spectaculoase este cea de pe traseul dintre Bucura și
Zănoaga. Tăul Porții, Tăul Agățat, Florica, Viorica, Ana și Lia se înșiră pe
versantul sudic al județului, iar „căldarea“ formată între Judele și Peleaga este
dominată de Bucura, cel mai întins lac glaciar din Romania (aproape 9 hectare).
Cel mai adânc lac glaciar este însă Zănoaga, 29 de metri; aici se înregistrează și
cel mai mare volum de apă, aproape 700.000 de metri cubi.

Dispunerea celor 58 de lacuri glaciare permanente în căldări, pe trepte de

versanți, în complexe sau izolate și concentrarea lor într-un singur masiv muntos
atrage an de an nu numai admirația turiștilor, ci și atenția oamenilor de știință.

PAGINA 9
 Lacurile și râurile sunt populate de păstrăvi iar în arealele calcaroase își
face simțită prezenta vipera.

30 la sută dintre turiștii care vin anual în Retezat sunt străini. Străinii
spun că vin în Retezat pentru două lucruri importante: frumusețea peisajelor și
„sălbăticia“ zonei. Retezatul atrage ca un magnet pentru că este impunător,
spectaculos și primitor.

Parcul Național Retezat a intrat în cursa demarată de Fundația New 7

Wonders pentru a fi alese cele șapte minuni naturale ale lumii. Demersul
aparține Fundației New 7 Wonders, același organism care a reușit, cu doi ani în
urmă, după o campanie similară, să stabilească cele 7 minuni ale lumii
contemporane (obiective create de om).

Cum se ajunge:

Accesul în Parcul Național Retezat este accesibil din două direcții:

Depresiunea Hațegului și Valea Jiului. În Depresiunea Hațegului se poate ajunge
dinspre Deva, pe DN66 sau dinspre Caransebeș, pe DN68. În Valea Jiului se
ajunge dinspre Deva, pe DN66, sau dinspre Tg.Jiu, tot pe DN66.

Din Hațeg și Petroșani există mai multe căi de acces în masiv. Transportul
în comun este asigurat de firme private locale în zona Petroșani – Lupeni –
Uricani – Câmpu lui Neag.

Vestigii istorice
Județul Hunedoara este un ținut plin de vestigii istorice și monumente de
arhitectură. Dintre acestea amintim: Cetatea Deva, Cetatea de Colț, Cetatea de la
Costești, Cetatea de la Blidaru, Cetatea Mălăiești, Sarmisegetusa Regia, Castelul
Huniazilor.

Lăcașe de cult din județul Hunedoara: Biserica din Leșnic, Biserica din
Densuș, Biserica din Gurasada, Biserica Ortodoxă Hunedoara, Biserica din
Peșteana, Biserica din Sântămărie-Orlea, Mânăstirea Prislop.

Muzee din județul Hunedoara: Muzeul Civilizației Dacice Deva ; Muzeul

Fierului Hunedoara ; Muzeul de Istorie a Mineritului, Brad ; Muzeul Aurel
Vlaicu. sat Aurel Vlaicu.

Cetatea Deva
Cetatea Devei datează din anul 1269 fiind menționată documentar sub
numele de Castrum Deva și a fost un puternic punct de sprijin al luptei

PAGINA 10
antiotomane din Transilvania. În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea,
stăpânii cetăţii au opus rezistenţă atacurilor iobagilor și minerilor din Munţii
Apuseni. Aceasta este asezată pe dealul la poalele căruia se întinde orașul Deva.
Sub dealul cetăţii se află Palatul Magna Curia, construit în secolul XVI cu aspect
de bastion și modificat în secolul XVIII în stilul baroc.

Astăzi, Cetatea Devei este în prezent o ruină, în urma unei explozii

produse în anul 1849 în magazia cu praf de pușcă a fortăreţei.

În ziua de azi, ca să ajungi la Cetatea Devei sunt două variante, prima, și

cea mai folosită, este telecabina, existentă din 2004, care poate fi luată de la
poalele cetăţii, lângă stadion. Varianta a doua este o plimbare de 30 – 40 de
minute prin pădure. Acest itinerariu începe din Parcul Cetăţii, cândva cochet,
acum lăsat să se părăginească, și are primul stop la Castelul Magna Curia, de la
poalele Cetăţii, unde funcţionează, când funcţionează, Muzeul Civilizaţiei
Dacice și Romane din Deva.

Cum se ajunge:

Pe cetate se poate urca rapid și fără efort folosind telecabina amplasată pe

latura estică a cetăţii, lângă stadionul orașului.

Telecabina este singurul ascensor înclinat din România, iar din punct de
vedere al lungimii traseului – 278 metri și a diferenţei de nivel – 158 metri este
primul din Europa. Instalația asigură legătura mecanică de la staţia de plecare,
situată la cota 180,0 metri până la platforma intermediară a Cetăţii Deva situată
la cota 342,65 metri, respectiv o diferenţă de nivel de circa 160,00 metri.

Cetatea de Colț
La marginea Munţilor Retezat, pe un colţ de stâncă se află Cetatea de Colţ
construită de familia cnezilor Candea din Rau de Mori pe la începutul secolului
14.

Construcţia a avut rol în apărare fiind cea mai puternică cetate cnezială
din Transilvania.

La poalele stâncii se află biserica fortificată construită în aceeași perioadă.

Pe pereţii bisericii se mai păstrează încă mici porţiuni ale picturii originale.
Alături de biserică se dezvoltă o mânăstire de călugări unde poţi găsi ajutor și
îndrumare în a ajunge la cetate.

Pentru a găsi ruinele se urcă prin pădure timp de 30 de minute, cel mai
bine însoţit de un ghid de prin partea locului deoarece nu există marcaje. Poziţia

PAGINA 11
înaltă domină împrejurimile iar priveliștea asupra văilor înconjurătoare este
copleșitoare.

Legenda spune că în secolul 19 celebrul scriitor francez Jules Verne a

vizitat cetatea împreună cu o misterioasă femeie, fiind apoi sursa de inspiraţie
pentru romanul Cetatea din Carpaţi.

Cum se ajunge

De la Haţeg, drumul duce spre Parcul Naţional Retezat. Undeva, la vreo

20 de kilometri, apare indicatorul spre Cetatea Colţ. E destul de mers, pe cărări
înguste, e destul de greu, dar te poţi opri să te bucuri în liniște de munte.

Cetatea de la Costești
Cetatea de la Costești este situată pe dealul "Cetăţuia", pe malul stâng al
Apei Grădiștei.

Dealul Cetăţuia, cu cetatea de pe culmea sa, formează un minunat punct

de pază, cu vederi la mare depărtare, plasat la intrarea în masivul muntos, acolo
unde valea Apei Grădiștei se îngustează deodată.

Sistemul de apărare al cetăţii se bază pe succesiunea a trei tipuri de

fortificaţii: un val de pământ, un zid de piatră gros de 3 m, flancat de trei
bastioane și o dublă palisadă ce înconjoară partea de sus a înălţimii.

Platoul cel mai înalt era ocupat de două turnuri-locuinţă, construite din
blocuri de piatră și cărămidă la care se ajungea urcând pe o scară monumentală,
de barăcile soldaţilor din garnizoană și de un turn de observaţie. Pe terase au fost
identificate lăcașe de cult (sanctuare), cisterne de apă etc.

Timpul de realizare și de înflorire a așezării dacice de pe dealul Cetăţuia -

ca și întregul complex al așezărilor din Munţii Orăștiei - cuprinde perioada de la
Burebista la Decebal (sec. I î.Hr - I d.Hr.). Distrusă în urma războiului al doilea
de cucerire a Daciei de către romani (105-106 e.n.), cetatea nu a mai fost refăcută.

Cetatea de la Blidaru
Situată pe culmea Blidarului (703 m), este cel mai puternic complex
fortificat din această zonă, fiind întins pe un platou de aproape 6000 mp.

Străjuind malul stâng al Apei Grădiștei, la fel ca și cetatea Costești,

fortificaţia de la Blidaru cuprinde de fapt două incinte, unite între ele, având
împreună șase turnuri puternice.

PAGINA 12
 Prima cetate, ce ocupă platoul superior al dealului, are o formă
trapezoidală, fiind prevăzută cu patru turnuri exterioare, plasate pe colţuri.
Potrivit unei ingenioase rigori de arhitectonică militară, intrarea se făcea prin
turnul I, astfel conceput încât să împiedice desfășurarea forţelor inamicului,
silindu-l să cotească spre dreapta și să-și expună flancul loviturilor. În interior se
păstrează urmele unui turn-locuinţă.

Spre vest de prima cetate a fost construită apoi cetatea a doua, având
formă pentagonală. Atrage atenţia aici sistemul platformelor de luptă de pe
laturile de nord și de vest, cu adevărate mici cazemate.

Aprovizionarea cu apă a cetăţii era asigurată printr-o monumentală

cisternă patrulateră, cu ziduri duble sau întreite, adâncă de peste 5m, construită
în partea de nord-vest. Deosebit de interesantă este pardoseala cisternei,
alcătuită dintr-un "ciment" având în compoziţia sa mortar, cenușă și cărbune de
lemn.

Pe aceeași latură, pe o terasă mai joasă, a fost scos la iveală un turn de

pază care asigură din acest loc strategic, numit Poiana Perţii, o largă vizibilitate,
dominând împrejurimile.

Cum se ajunge la cetatea Costești si cetatea Blidaru:

Punctul de plecare spre Costești este Orăștie, iar aici se poate ajunge din
orice parte a judeţului, cu autobuzul ori cu trenul. De la Orăștie se pornește cu
un mijloc auto, din autogară, spre localitatea Costești. Este vorba de un traseu de
20 de kilometri. O dată ajuns la Costești, turistul poate parcurge pe jos cei doi
kilometri până la cabana Costești, punctul de plecare spre cele două trasee
turistice și istorice importante ale zonei: Cetatea Costești și Cetatea Blidaru.
Traseele își au începutul pe malul stâng al Apei Orașului.

Ca să ajungă la Cetatea Costești, turistul trebuie să urmeze marcajul

"cruce galbenă", pe un drum neamenajat. La destinaţie va fi în circa 30 de
minute.

Drumul spre Cetatea Blidaru urmează un marcaj cu "banda albastră".

Acesta pornește de pe piciorul de plai aflat la confluenţa cu pârâul Făieragului și
urmează o cărare, ceea ce a mai rămas din vechiul drum dacic, într-o zonă
împădurită și răcoroasă, unde drumeţul se va simţi cum nu se poate mai bine în
zilele toride de vară. După circa 40 de minute de mers, ajunge într-o poiană de
unde se vede deja locul în care a fost ridicată Cetatea Blidaru. Această fortificaţie
dacică poate fi considerată cea mai frumoasă, complexă și puternică cetate din
Munţii Orăștiei.

PAGINA 13
 Posibilităţi de cazare

Turiștii care vor să viziteze zona și cele două cetăţi dacice se pot caza la
una dintre pensiunile aflate aici ori la tabăra școlară Costești. De asemenea, în
zonă există și un loc de campare a cortului, lângă malul râului, din apropierea
cabanei Costești.

Cetatea Mălăiești
Cetatea Mălăiești este situată între valea omonimă și Valea Domnească,
pe o culme mică și abruptă la vest.

Iniţial a fost construit un turn-donjon cu bază rectangulară, având o

înălţime de 11 m, fiind separat în 3 nivele. La sfârșitul secolului al XIV-lea a fost
ridicat, de către cnejii din Sălașu de Sus, donjonul ale cărui ruine pot fi admirate
și astăzi. Turnul avea rol de apărare și de locuinţă, dispunând de pereţi groși și de
ferestre înguste era relativ ușor de apărat. Intrarea era situată la nivelul al doilea,
pe partea de vest, fiind amplasată mai sus de nivelul solului, intrarea în turn se
realiza cu ajutorul unei scări de lemn care era trasă sus în caz de pericol. Incinta
are forma unei elipse neregulate, fiind ridicată în jurul turnului în secolul al XV-
lea. În interior, pe zidul de incintă era drumul de strajă.

Ulterior s-au construit bastioanele, cu scopul de a întări cetatea. Turnurile

umplute cu pământ s-au dovedit însă a fi destul de vulnerabile, deoarece au fost
distruse în urma unui război civil. Poarta cetăţii era protejată de un șanț, iar în
interiorul cetăţii mai există o poartă care avea rolul de a proteja donjonul.

Sarmizegetusa Regia
Însoțită de un complex de sanctuare și de o așezare civilă, constituia
capitala statului dac, Sarmisegetuza Basileon. Sanctuarele erau consacrate
cultului soarelui și observaţiilor astronomice (construcţiile de aici formau un
calendar ingenios și surprinzător de precis pentru epoca respectivă).

Acest complex de sanctuare situate la 1200 m altitudine pe un platou

terasat artificial, departe de ochii neiniţiaţilor, pare menit pentru descifrarea
mecanismelor astrale și marilor cicluri cosmice. Cei mai mulţi istorici estimează
ridicarea lor în secolele III-II î.Hr, dar sunt și calcule (raportate la ziua solstiţiului
de vară) din care reiese o vechime cu 600 de ani mai mare. Două dintre ele sunt
cele mai importante: sanctuarul mare rotund și "soarele de andezit".

Este de remarcat asemănarea uimitoare între planurile sanctuarului mare

rotund de la Sarmisegetuza Regia și al celui de la Stonehenge, care este atât de

PAGINA 14
evidentă, încât creează impresia că planurile au fost desenate de același personaj
(diferenţe existând doar în privinţa dimensiunilor și a materialelor de
construcţie).

O constatare similară se poate face și în ceea ce privește "soarele de

andezit", care este foarte asemănător cu celebrul calendar Maya. Cum au reușit
să construiască într-un timp relativ scurt și cu materiale aduse cel puțin 100 km -
de la Măgura Călan, rămâne un mister.

Castelul Huniazilor
A fost ridicat în secolul XV de către Iancu de Hunedoara, pe locul unei
vechi întărituri, pe o stâncă la picioarele căreia curge pârâul Zlaști.

Este o construcţie impunătoare, cu acoperișuri înalte și divers colorate, cu

turnuri și turnuleţe, ferestre și balcoane împodobite cu dantelara pietrei cioplite.
Castelul a fost restaurat și transformat în muzeu.

Fiind una dintre cele mai mari și vestite proprietăţi ale lui Iancu de
Hunedoara, castelul cunoaște în timpul acestuia însemnate transformări. El
devine astfel o somptuoasă locuinţă, nu numai un punct strategic întărit.

Cu trecerea anilor, diverșii stăpâni ai castelului i-au modificat înfăţișarea,

îmbogăţindu-l cu turnuri, săli și camere de onoare.

Capela

Construcția este considerata una din părţile reprezentative pentru secolul

XV, reprezentând o mixtură între stilul romanic (forma poligonală) și moda
gotică târzie. Intevenţiile plasate la începutul secolului XVII au afectat
arhitectura originală a capelei. Pictura existentă în Evul Mediu a fost în mare
parte deteriorată, fragmente din aceasta putându-se observa în zona altarului și a
intrării (crucii de consacraţie).

Loggia Matei

Acesta rămâne una dintre cele mai timpurii manifestări ale artei
Renașterii în Transilvania, prin terasele deschise suprapuse și pictura în fresca ce
decorează interiorul loggiei. Acesta pictură laică, singulară în Transilvania,
plasată stilistic la jumătatea secolului al XV, ilustrează legenda familiei
Corvinilor.

Fântâna

PAGINA 15
 Acest obiectiv este adăpostit de o curte interioară, fiind datat la jumătatea
secolului XV. De săparea acestei fântâni sunt legate o inscripţie și o legendă,
prima fiind încastrată în contrafortul capelei, scrisă cu caractere arabe vechi.
Traducerea corectă a inscripției este: "Eu Hasan, am pus această inscripţie în
vremea când am fost rob la ghiauri, în cetatea de lângă biserică".

Legenda ne relatează faptul că, după o luptă, trei turci ajung prizonieri în
cetatea din Hunedoara. În urma înțelegerii cu proprietarul castelului, în
schimbul primirii libertăţii, ei trebuiau să sape o fântână. După 15 ani de lucru,
găsesc apa dar nu sunt eliberaţi deoarece între timp Ioan de Hunedoara moare și
urmașul său nu le mai dă libertatea promisă. Atunci unul dintre turci, sapă o
inscripție în piatră ce poate fi tradusă, conform legendei : "apă ai dar suflet n-ai".

Turnul Capistrano

Acest turn face parte din incinta fortificată corespunzătoare secolului XV,
încăperea fiind iniţial utilizată de către părintele franciscan, Ioan de Capistrano,
confesorul lui Ioan Corvin până în a doua jumătate a secolului XV.

Sala Dietei

Reprezintă un spaţiu dedicat ceremoniilor, realizată la mijlocul secolului

XV în stil gotic târziu. Modificările survenite în secolul XVII au lăsat o frumoasă
frescă laică, forma actuală datorându-se lucrărilor de restaurare din perioada
1956-1968.

Aripa Bethlen

Construită în prima jumătate a secolului XVII între turnul vechi de poartă

și Turnul Toboșarilor, peste zidurile de incintă mai vechi, este compusă din
dormitoare la parter și o sufragerie la etaj. În secolul XIX i s-a adăugat o galerie,
lucrată după canoanele arhitecturii neogotice.

Sala Cavalerilor

Este finalizată în 1452 și este construită în stil gotic târziu,

funcţionalitatea sa fiind aceea de sala de mese la ocazii festive, după cum
sugerează corespondentele tipologice din mediul germanic.

Galeria și turnul NeBoisa

Aceste două părţi componente ale aceluiași ansamblu defensiv novator,

datat în prima jumătate a secolului XV, ilustreze arta militară transilvăneană, o
modă iniţiată de cavalerii cruciaţi încă din secolul XII. Ansamblul denumit

PAGINA 16
NeBoisa (nu te teme) se compune dintr-o galerie înaltă susţinută de pilaștrii de
piatră și un turn masiv, înaintat, cu patru nivele de apărare.

Turnul vechi de poartă

Acesta servea ca primă intrare în castel în prima jumătate a secolului

XVII, când este închis cu ajutorul unui turn circular, cu trei nivele de apărare,
denumit Turnul Alb, în scopul întăririi sistemului defensiv pe latura de sud-est a
castelului.

Terasa de artilerie

Terasa este o construcţie pur militară ce completează incinta de secol XV,

platforma fiind edificată la începutul secolului XVII în vremea principelui
Gabriel Bethlen.

Palatul administrativ

Acest sector, construit pe trei nivele de locuire, marchează latura cea mai
afectată de refaceri, aspectul actual fiind datorat secolului XVIII, aici fiind
instalaţi funcţionarii administraţiei minelor. Plafoanele conservă elementele
decorative baroce.

Biserica din Densuș

Aflat in apropierea ruinelor fostei capitale a Daciei romane - Colonia
Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa - acest ciudat edificiu al Ţării Haţegului a
fost obiectul multor controverse iscate între diferiţi oameni de știinţă, dornici de
a-i stabili originea.

Unii au considerat că la început biserica a fost mausoleul generalului

român Longinus Maximus, ucis de daci; alţii vorbeau de un fost templu român al
zeului Marte; Nicolae Iorga plasează construirea monumentului în secolul al
XVI-lea, iar istoricul de arta Vătășeanu, în ultimul sfert al secolului al XIII-lea.

S-au făcut numeroase investigaţii. Dar monumentul continuă să-și

păstreze cu îndărătnicie taina. Se presupune ca biserica veche din Densuș a
suferit mari modificări de-a lungul timpului și, în special, la sfârșitul secolului al
XIII-lea. Construită din bolovani de râu, cărămidă cu inscripţii romane, pietre
funerare, tuburi de canalizare, etc., luate desigur din Ulpia Traiana, biserica din
Densuș are un aspect straniu, stârnind totodată admiraţie și uimire.

În semiîntunericul care stăpânește interiorul acestei masive construcţii se

disting cu greu fragmente de pictură rămase peste ani. Picturile de pe registrele
superioare ale pereţilor naosului ca și de pe altar aparţin zugravului Stefan.

PAGINA 17
Semnătura cu care acesta și-a pecetluit opera se poate vedea și azi. Profilate pe un
fond ultramarin, figurile executate vădesc realele calităţi artistice ale meșterului.
Particularităţile operei zugravului Stefan ne trimit cu gândul la pictura bisericii
Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, realizată în secolul al XIV-lea. Asemănarea duce
la presupunerea că acest meșter ar fi fost un reprezentant al artei din Ţara
Românească în Transilvania.

Mânăstirea Prislop
Mânăstirea Prislop este situată la o altitudine de 640 m și la o distanţă de
aproximativ 15 km de localitatea Haţeg, veche de 500 de ani, adăpostește icoana
făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cât și icoanele pictate de părintele
Arsenie Boca, de numele căruia se leagă renașterea acestei mânăstiri.

Mânăstirea Prislop a fost construită de Părintele Nicodim în stilul triconc,

ulterior sanctificat, considerat astăzi drept reorganizatorul și îndrumătorul
monahismului românesc la începutul Evului Mediu.

Din 1991, în cadrul mânăstirii a înfiinţat un curs cu o durată de școlarizare

de cinci ani numit Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina. Unele maici și
eleve își desăvârșesc talentul artistic continuând vechiul meșteșug românesc al
pictării de icoane pe sticlă.

Domniţa Zamfira al doilea ctitor al mânăstirii a fost grav bolnavă atunci

când a venit la mânăstirea Prislop, și s-a vindecat bând apa din izvorul cu puteri
tămăduitoare din curtea mânăstirii.

Muzeul Civilizaţiei Dacice Deva

Castelul Bethlen sau "Magna Curia", care adăpostește muzeul din Deva
este cea mai veche clădire monument istoric al Devei păstrată. În anul 1582,
guvernatorul Francisc Geszty a ridicat o casă la poalele cetăţii Deva.

PAGINA 18
 În această casă au locuit voievozii Sigismund Bathory, Basta, Ștefan
Bocskay, Gavril Bathory, iar din 1613 până în 1621 Gabriel Bethlen, cel care a
ridicat de fapt clădirea Magna Curia în anul 1621.

Colecţia muzeului conţine piese de arheologie (preistorică, dacică,

română, premedievală, medievală timpurie); unelte de minerit, atelier de
fierărie, instrumente medicale, piese de bronz; numismatică, istorie, artă
plastică, arta decorativă, carte veche românească ori străină, arme albe ori de foc,
etnografie: port, unelte, împletituri, ceramică de Botiza, icoane pe sticlă;
știinţele naturii (botanică, paleontologie, malacologie, entomologie, vertebrate,
mineralogie). Biblioteca (40.000 volume). Muzeul a fost reorganizat în 1970, 1981
ori restructurat în 1991.

Muzeul Fierului
Muzeul Fierului este situat în perimetrul S. C. Siderurgica S. A., pe malul
stâng al râului Cerna, într-un spaţiu modern și amplasat lângă calea de acces
auto.

Muzeul Fierului a fost înfiinţat în anul 1974, cu ocazia sărbătoririi a 90 ani

de la punerea în funcţie a primului furnal modern în Hunedoara . Iniţial, deși
inventarul său cuprinde o ilustrare prin timp, de la origini și până azi, a evoluţiei
tehnicii și tehnologiei de producere și prelucrare a fierului, muzeul nu a fost
introdus propriu-zis într-un program de interes turistic.

Abia în 1989 administraţia S. C. Siderurgica S. A. a decis iniţierea

demersurilor necesare și Muzeul Fierului a fost reamenajat pentru înscrierea în
circuitul muzeistic naţional. Muzeul Fierului cumulează informaţii interesante
referitoare la evoluţia tehnicilor și tehnologiilor de producere și prelucrare a
fierului din Hallstatt și până în prezent.

Muzeul Fierului se înscrie justificat în definiţia unui muzeu, punând

accent pe aspectele legate de tradiţia prelucrării fierului, evoluţia tehnologiilor
de prelucrare a fierului, cât și pe latura educativă.

Muzeul este structurat pe mai multe sectoare, fiecare prezentând diferite

etape cronologice din istoria și evoluţia tehnicilor de extracţie și prelucrare a
fierului. Perioada dacică prezintă tehnici de extracţie și prelucrare a fierului,
tipuri de cuptoare, unelte, arme și exponate care oferă o imagine a răspândirii
acestei îndeletniciri în Regatul dac.

Perioada daco-romană prezintă descoperirile făcute în zona Hunedoarei,

unelte, arme, tipuri de cuptoare. O machetă prezintă modul de organizare a
atelierului de prelucrare a fierului datat în secolul al II-lea, descoperit la Teliuc.

PAGINA 19
Mai este expus mulajul columnei descoperite în cadrul atelierului de la Teliuc, ca
dovadă a exploatării în mod intensiv a zăcămintelor de fier. Standul mai conţine
și o lupă de fier descoperită în necropola din dealul Sânpetru din Hunedoara,
alături de piese descoperite în necropola din comuna Cinciș.

Standul referitor la epoca medievală reflectă evoluţia cuptoarelor de

extragere a fierului din secolul al IX-lea. Este expusă macheta cuptorului din
Valea Caselor - Ghelar și fotocopia după modelul expus în Muzeul Știinţei și
Tehnicii din Londra. În această parte sunt expuse și arme, unelte agricole, unelte
pentru fierărit și morărit descoperite în zona Hunedoarei.

"Ateliere specifice secolelor XVI - XIX" - prezintă machete ale atelierelor

care au funcţionat pe domeniul Hunedoarei (atelierele Cerna, Plosca, Topliţa,
Perintei, Baia de Coase, Baia de Sape etc). "Începuturile metalurgiei moderne" -
prezintă momentul înfiinţării oficiale a Uzinelor de Fier Hunedoara (12.06.1884),
precum și un bogat material documentar legat de această perioadă. Sunt expuse
în continuare machete ale instalaţiilor care au funcţionat în cadrul societăţii.

Tipuri de turism practicate in județul Hunedoara:

-turism religios

-turism istoric

-turism cultural

Capitolul III. Prezentarea unui traseu turistic

în județul Hunedoara

Un posibil titlu de promovare al acestui traseu ar putea fi : „Hunedoara-

istorie, cultură, natură”. Motivele alegerii destinațiilor traseului sunt legate de
însuși titlul de mai sus, frumusețile Retezatului fiind îmbinate cu fiorul

PAGINA 20
veacurilor scurse peste Sarmizegetusa și peste Castelul Corvineștilor, cât și pacea
spirituală ce o vor aduce Mânăstirea Prislop, Mânăstirea Crișan și Biserica din
Țebea.

Traseul ar parcurge orașele Petroșani (vizitarea și a unor frumuseți

naturale din județul învecinat Vâlcea, precum Obârșia Lotrului și Lacul Vidra),
Hațeg (vizitarea Mânăstirii Prislop si a Bisericii Densuș din apropiere),
Hunedoara (vizitarea Castelului Corvineștilor), Brad (vizitarea Muzeului
Aurului), Deva (vizitarea Cetății Deva și a Muzeului de Istorie), totodată
ajungând la Sarmizegetusa (vizitarea vestigiilor Ulpia Traiana) și în localitatea
Țebea (vizitarea Mânăstirii Crișan și a Bisericii din Țebea).

Prezentare generală

 Nr. de turiști: 15
 Nr. de ghizi: 1
 Nr. de șoferi: 1
 Mijloc de transport folosit: microbuz Mercedes 17 locuri
 Nr. de km parcurși în total: 385
 Nr. km. parcurși pe zile- 6km în prima zi, 78 în cea de-a doua, 114
în cea de-a treia, 67 în cea de-a cincea, 82 in a șasea și 38 în ultima
zi.
 Nr.de zile: 7 zile/6 nopți
 Pensiune completă în hoteluri/pensiuni de 2/3 stele
 Perioada de desfășurare: iunie - septembrie 2016
 Preț informativ: 321 EUR/persoană
 Servicii incluse
- transport cu microbuz 17 locuri Mercedes – Benz
- 6 nopți cazare în hoteluri și pensiuni de 2 și 3 stele
- pensiune completă
- însoțitor din partea agenției
 Servicii neincluse
- intrările la diferite obiective turistice care se achită la fața locului
Descrierea traseului pe zile

Ziua 1:

 0ra 11:00 – preluarea turiștilor din fața Hotelului „Onix” Petroșani

 deplasare către „Popasul Haiducilor”
 odihnă – program de voie , servirea mesei de prânz , relaxare ,
vizitare împrejurimi , revenire cabană , servirea cinei

Ziua 2:
 servirea micului dejun .

PAGINA 21
 ora 10:00 - deplasare Obârșia Lotrului, Lacul Vidra, revenire la
cabană.
 servire masă prânz , relaxare împrejurimi sau realizarea de trasee
turistice, revenire cabană , servirea cinei.

Ziua 3:
 servirea micului dejun.
 ora 10:00 - deplasare spre Sarmizegetusa cu vizitarea pe traseu a
Mânăstirii Prislop și a Bisericii Densuș
 deplasare spre pensiunea Sarmis 3* – cazare, servirea mesei de
prânz .
 vizitarea efigiilor dacice de la Sarmizegetusa (muzeu) , servirea
cinei.

Ziua 4:
 servirea micului dejun la Pensiunea Sarmis 3*
 ora 10:00 - drumeție spre Pensiunea “Cabana de la munte” –
relaxare în natură
 revenire la Pensiunea Sarmis 3*– servirea mesei de prânz ,
relaxare: piscină, saună , ( contra cost ) , jocuri de cabană , servirea
cinei
 În perioada de staţionare la Pensiunea Sarmis 3*se pot organiza
ieșiri pe cursul Râului Mare-Retezat cu vizitarea lacului de
acumulare si a hidrocentralei.

Ziua 5:
 servirea micului dejun la pensiunea sarmis 3*
 deplasarea spre Hunedoara , cazarea la Hotel Rusca 3*
 vizitarea Hunedoarei și a Castelului Corvineștilor
 servirea mesei de prânz la Hotel Rusca 3*
 deplasare Cinciș, relaxare în natură , revenire la Hotel Rusca 3* și
servire cină.

Ziua 6:

 servirea micului dejun la hotel rusca 3*

 ora 10:00- deplasare Deva
 vizitarea orașului Deva, a Muzeului de Istorie și Cetății Deva cu
telegondola.
 deplasare Brad – cazare Pensiunea Cetina 2* sau similar, servirea
mesei de prânz
 deplasare înspre Ţebea și vizitarea Mânăstirii Crișan și a bisericii
din Ţebea
 servirea cinei la pensiunea cetina 2* sau similar

Ziua 7:

PAGINA 22
  servirea micului dejun la Pensiunea Cetina 2* sau similar
 vizită la Muzeul Aurului din Brad
 deplasare spre Deva

Analiza de preț

PAGINA 23
Afișul traseului

PAGINA 24
Pliantul traseului

PAGINA 25
PAGINA 26
 Capitolul IV. Analiza bazei tehnico-materiale
pe 2 ani neconsecutivi

Structuri de primire turistica cu funcțiuni de cazare turistică pe tipuri de

structuri, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Ani
Anul Anul
Tipuri de structuri de primire Macroregiuni, regiuni de dezvoltare si
2013 2015
turistica județe
UM: Număr
Număr Număr
Hoteluri Hunedoara 23 23
Hosteluri Hunedoara - 2
Moteluri Hunedoara 5 6
Vile turistice Hunedoara 15 19
Cabane turistice Hunedoara 6 4
Sate de vacanta Hunedoara 1 1
Campinguri Hunedoara - 1
Căsuțe turistice Hunedoara 1 1
Tabere de elevi si preșcolari Hunedoara 2 2
Pensiuni turistice Hunedoara 24 25
Pensiuni agroturistice Hunedoara 16 24
TOTAL 93 108

Unități de cazare
Infrastructura generală (căile feroviare si cele rutiere) și infrastructura
turistică compusă din 108 de unități de cazare (în creștere cu 16% în 2015 față de
2013 (având diferite grade de confort), existența unui corp de ghizi specializați în
turism, creează condiții bune pentru dezvoltarea turismului intern și
internațional.

Specificul Gastronomic al Județului

Pasatul momârlănesc, pasta de cătină Valea Jiului și cârnatul afumat de
oaie Straja - Lupeni sunt doar câteva dintre produsele tradiționale ale
hunedorenilor.

PAGINA 27
 La nivel regional, Județul Hunedoara deținea, în 2010, cam 2% din
produsele tradiționale lactate ale Transilvaniei, precum și 11% din cele de carne.
La nivel național, Transilvania se situa astfel:

Clasa de Lactate Băuturi Produse Peste Panificați Legume- Mier Băuturi Ulei Culinar Total
produse nealcoolic din e fructe, e alcoolic e
e carne conserv e
e
Județul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Bihor 3 5 13 14 35

Sălaj 15 11 26 1 10 63

Brașov 26 37 1 64

Harghita 4 7 11

Covasna 41 11 37 89

Bistrița 18 18
Năsăud
Sibiu 37 3 35 124 2 1 4 206

Mureș 81 2 7 6 1 1 98

Alba 23 30 72 125

Cluj 22 22

Maramureș 20 16 19 1 14 2 72

Satu Mare 44 45 23 5 118 235

Arad 1 8 9

Hunedoara 9 27 36

Total 344 5 232 - 328 10 1 160 1 2 1083

Transilvania
% 31.76 0.47 21.42 30.28 0.92 0.10 14.77 0.10 0.18 100

PAGINA 28
 Revenind la specificul gastronomic al județului, merită menționat că un
singur produs specific județului Hunedoara are dedicat un „colț” în calendarul
evenimentelor gastronomice realizat de ANT. Este vorba despre gustoșii
cârnăciori din carne de capră, cunoscuți sub denumirea de virșli. Doar că
evenimentul nu este organizat nici la Brad și nici în Țara Hațegului, mai precis în
comuna Sălașu de Sus, zone în care se prepară virșli, ci la Hunedoara, în curtea
Castelului Corvinilor. Evenimentul are și un ușor iz medieval, în program fiind
cuprinse și activități specifice acestei perioade, dar și un semi-maraton al
virșlilor, între Hunedoara și Deva. Festivalul Virșlilor din Hunedoara va avea loc
în luna iunie, iar în anul 2014 a ajuns la a doua ediție. Ultima ediție a avut loc la
Deva, în anul 2015.

PAGINA 29
 În ultimii ani, zeci de produse din județul Hunedoara au fost atestate
drept produse tradiționale românești de către Ministerul Agriculturii. Cele mai
multe dintre acestea sunt produse în Valea Jiului și în zona Bradului. Numai anul
2012, au fost atestate pasta de măceșe, pasta de cătină, cozonacul „Parângul”,
cozonacul „Jiul de Est” și plăcinta „Jieţeană”, toate produse în Valea Jiului. De
asemenea, tot din Valea Jiului au fost atestate, în 2011, pâinea de casă „Valea Jiului
– Pita bunicii” și pâinea țărănească. În anii 2008 și 2010 au fost atestate de
minister zeci de preparate din carne, produse de două societăți comerciale din
Brad și Valea Jiului, în timp ce, în 2009, brânza de oaie – „Burebista” și sloiul
„Montana”, produse în comuna Balșa, au fost atestate de minister. În anul 2006
au fost certificate mai multe preparate din lapte ale unei firme din Simeria și
cașcavalul „La Vața”, produs în comuna Vața de Jos.

Stațiuni și modalități de agrement

în județul Hunedoara

Stațiunea Straja

PAGINA 30
 Accesul în Straja se face din orașul Lupeni în 2 variante:

– auto- pe „Drumul Crucii”

– cu telegondola din zona „Agrement”

Straja este bine cunoscuta amatorilor sporturilor de iarna din toata tara și
se remarcă prin numărul, varietatea si calitatea pârtiilor. În acest moment Straja
dispune de o telegondolă de 8 locuri, un telescaun de 4 locuri și 7 teleschiuri, are
pârtii pentru toate categoriile de schiori de la începători până la avansați (peste
20km de pârtii si cea mai lunga pârtie din tara - 8,1 km), la bătaie cu Poiana
Brașov pentru primul loc. Din iarna trecută s-a înființat pe Platoul Soarelui și o
pistă de snow-tubing, urmând să se mai construiască încă 1-2 telescaune.

Posibilitățile de cazare în Straja sunt multiple de la cele mai bune

condiții (100lei/pers/zi) la altele mai puțin bune(25lei/pers/zi), toate cabanele și
pensiunile fiind în zona pârtiilor.

Dacă se va duce la bun sfârșit proiectul de unire cu Pasul Vâlcan și

amenajarea de noi pârtii, Straja va ocupa prima poziție ca stațiune de schi din
Romania. Tarifele la cazare și la instalațiile din Straja sunt printre cele mai mici
din tara. Din păcate și Straja are problemele ei daca ne gândim la infrastructura,
parcări insuficiente, modul cum s-a construit, inexistența unui schi-pass unic
(problema care sperăm că se va rezolva în viitorul apropiat).

Stațiunea Parâng

PAGINA 31
 Situată la 15 km de Petroșani. Se urca cu mașina 8 km pana în zona
telescaun și de acolo cu telescaunul până în zona alpină sau se alege varianta de
cazare în zona Rusu.

Cu un potențial cel puțin egal cu al stațiunii Straja, Parângul „a rămas

de căruță” în special datorită proastei administrări si organizări. Ca număr de
pârtii și lungimea acestora, Parângul se afla pe locul 2 după Straja, însă
întreținerea acestora, programul redus de funcționare a instalațiilor pe cablu,
instalațiile de zăpadă artificială și instalațiile de nocturnă puține, au făcut ca
turiștii să prefere Straja în defavoarea Parângului. În timpul iernii, practic
singura cale de acces în Parâng rămâne telescaunul care are programul de
funcționare intre orele 9-16 (doar vinerea 9-17.30).

Proiectul lansat acum câțiva ani privind dezvoltarea domeniului

schiabil în România, anunța zona Parâng ca urmând să fie cea mai mare zonă
schiabila din S-E Europei, dar de la proiecte la fapte este cale lungă.

În aceasta vară s-a terminat construirea unui telescaun modern de 4

locuri care face legătura dintre zona Rusu și zona „Cabana – Căsuța din povești”.
Acesta va funcționa în paralel cu vechiul telescaun.

Noua instalație de transport pe cablu va avea o capacitate de transport

de peste 1.000 de turiști pe oră și ar putea fi inaugurată pe 1 decembrie, de Ziua
Națională a României. Tariful se estimează a fi în jur de 15 lei/pers dus-întors.

Stațiunea Râușor

PAGINA 32
 Complexul alpin Râușor tinde să devină principala poartă de acces în
Retezat. Se află la altitudinea de 1250 m pe versanții nordici ai masivului Retezat.
Valea Râușor este situată aproximativ în centrul masivului Retezat. Datorită
poziției deosebite, Râușor devine pe zi ce trece o opțiune serioasă pentru turiștii
ce vor să-și petreacă concediul în liniște, aer curat și vor să exploreze Retezatul.
Pentru amatorii de schi există un teleschi ce deservește 3 variante de pârtii cu
lungimi între 1000-1500m, cu grade de dificultate diferite.

Stațiunea Geoagiu Băi

Este situată la 19 km de Orăștie, 46 km de Deva, în depresiunea Geoagiu,

la poalele sud estice ale Munților Metaliferi. Ține administrativ de Geoagiu.
Climatul este reconfortant, moderat și tonic, fiind caracterizat prin ierni blânde,
fără geruri si veri moderate din punct de vedere termic.

Din punct de vedere arheologic, comuna Geoagiu este cunoscută prin

vechea așezare dacică Germisara (Germi - fierbinte, sara - izvor) care se întindea

PAGINA 33
în hotarul acestei localități și care a devenit sub romani Thermae Germisara sau
Germisara Cum Thermis.

Factori naturali de cură: ape minerale alcaline, ușor sulfuroase,

bicarbonatate, magneziene, mezotermale și termale (29 – 32 grade C); nămol de
turbă, feruginos, climat sedativ.

Indicații terapeutice: se pot trata: afecțiuni reumatismale degenerative

(pareze, sechele după poliomielită), afecțiunile post – traumatice si neurologice
periferice, ginecologice, gastrite, ulcere dar si hepato – biliare sau renale.

Policlinica balneară este dotată cu echipamente moderne de tratament,

se aplică o serie de proceduri precum băi termale cu apă minerală în bazine și la
cadă, kinetoterapie, băi de plante, împachetări cu nămol, hidroelectro și
termoterapie, gimnastică medicală și masaj.

Stațiunea Călan Băi

Băile „Aquae” se află pe malul stâng al râului Strei. E posibil ca aceste

ape tămăduitoare, ale băilor, să fi fost folosite înainte de ocupația romană,
deoarece, pe aceste meleaguri au trăit dacii, iar așezarea s-a numit Idata. Au fost
numite de către romani, Băile „Aquae”. Astăzi se mai poate vedea un bazin
roman, săpat în stâncă, cu dimensiuni de: perimetrul aproximativ 94 m,
lungimea de 14,2 m, lățimea de 7,5 m si adâncimea de 4 m.

In prezent apa termominerală este utilizată în cinci bazine dintre care

unul este acoperit. Temperatura apelor este cuprinsa intre 27 – 29 grade Celsius.
Apa este termominerală, bicarbonatată, clorurată, calcică, sodică, magneziană
cu o culoare galben roșiatică, indicând un conținut ridicat de fier.

Se tratează: reumatismul degenerativ, spondiloza, artroza, poliartroza,

tendinoza, tendomioza, tendoperiostoza, periartrita humeroscapularis, bolilor

PAGINA 34
reumatice inflamatorii (stări dureroase ale încheieturilor), unele boli de piele și a
neurasteniei.

Posibilități de agrement: loc de joacă pentru copii, teren de tenis, teren

de volei, bazine, discotecă în aer liber.

Stațiunea Pasul Vâlcan

În prezent are câteva cabane, o telegondola și un teleschi, însă dacă se

va realiza proiectul de unire cu Straja(încă o telegondola, telescaune, teleschiuri)
atunci interesul pentru acest loc va crește.

Aici se organizează de către Adeona, tabăra de vară pentru copii și elevi

la Cabana Pasul Vâlcan.

Lacul Cinciș
Se găsește în Munții Poiana Rusca, la circa 10 kilometri de municipiul
Hunedoara, într-o zona de un pitoresc aparte care atrage mii de turiști. Lacul de
acumulare a fost amenajat pe amplasamentul satului Cinciș, în anul 1962, când
au fost strămutate peste 800 de familii. Are 867ha. Când nivelul apelor este
scăzut, în coada barajului se mai văd încă ruinele fostei biserici, atestată
documentar în 1360, care a fost înghițită de ape. În apropierea lacului se află
orașul Teliuc și satul Cinciș-Cerna. Pe malurile lui, au apărut numeroase cabane
și pensiuni particulare, de asemenea este si un loc de campare cu cortul.

CAPITOLUL.VI Analiza circulației turistice

în județul Hunedoara

XSosiriale turiștilor în structuri de primire turistica cu

funcțiuni de cazare turistica, pe tipuri de structuri, tipuri de

PAGINA 35
turiști, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare și județe

Tipuri de Tipuri de Macroregiuni, Ani

structuri de turiști regiuni de
Anul 2012 Anul 2014
primire turistică dezvoltare si
județe UM: Număr persoane
Număr Număr
persoane persoane
Hoteluri Romani Hunedoara 50936 70533
- Străini Hunedoara 7756 8309
Hosteluri Romani Hunedoara 30 :
Moteluri Romani Hunedoara 767 3441
- Străini Hunedoara 64 89
Hanuri Romani Hunedoara 39 :
Vile turistice Romani Hunedoara 10622 8600
- Străini Hunedoara 809 772
Cabane turistice Romani Hunedoara 3054 2097
- Străini Hunedoara 34 :
Tabere de elevi si Romani Hunedoara 967 1393
preșcolari
Pensiuni turistice Romani Hunedoara 9808 12165
- Străini Hunedoara 275 412
Pensiuni Romani Hunedoara 1314 2637
agroturistice
- Străini Hunedoara 65 88

PAGINA 36
XRezultatele căutării - Înnoptări in structuri de primire turistică
pe tipuri de structuri, tipuri de turiști, macroregiuni, regiuni de
dezvoltare și județe
Tipuri de Tipuri de Macroregiuni, Ani
structuri de turiști regiuni de
Anul 2012 Anul 2014
primire dezvoltare si
turistica județe UM: Număr
Număr Număr
Hoteluri Romani Hunedoara 139898 202566
- Străini Hunedoara 14485 13654
Hosteluri Romani Hunedoara 90 :
Moteluri Romani Hunedoara 1415 8155
- Străini Hunedoara 95 140
Hanuri Romani Hunedoara 39 :
Vile turistice Romani Hunedoara 46140 13664
- Străini Hunedoara 1793 1441
Cabane Romani Hunedoara 4141 3868
turistice
- Străini Hunedoara 46 :
Tabere de elevi Romani Hunedoara 2219 4152
si preșcolari
Pensiuni Romani Hunedoara 18878 18424
turistice
- Străini Hunedoara 533 988
Pensiuni Romani Hunedoara 2061 4869
agroturistice
- Străini Hunedoara 191 212

Durata medie a sejurului: nr. înnoptări/nr. turiști cazați

2012- 2,7 zile ; 2014 – 2,5 zile

Densitatea turistică în raport cu populația: turiști cazați/populație județ

2012 – 0,2 turiști/locuitori ; 2014 – 0,3 turiști/locuitori

PAGINA 37
Densitatea turistică în raport cu suprafața: turiști cazați/suprafața județ

2012 – 12,3 turiști/km2 ; 2014 – 15,6 turiști/km2

Gradul de ocupare: nr. înnoptări/capacitate cazare în funcțiune x 100

2012 – 24% ; 2014 – 23%

Capitolul VII. Propuneri de valorificare

Județul Hunedoara ar trebui să aibă ca principale obiective

următoarele :
 atragerea de investiții în scopul modernizării și reabilitării
infrastructurii rutiere din zona si pentru amenajarea complexă
hidrotehnică si hidroenergetică a cursurilor de apă ce străbat
respectivele arii geografice ;
 dezvoltarea turismului prin modernizarea bazei existente,
construiri de noi spații, extinderea turismului rural, dar și
promovarea turismului cultural, științific si chiar religios ;
 transformarea mediului natural, prin acțiuni de ecologizare, într-
unul de susținere economică diversificată ;
 promovarea și prezentarea zonelor și a oportunităților acestora pe
piața locală, regională, naționala si internaționala.
 înființarea de noi stațiuni turistice
 susținerea proiectelor care introduc valoare turistica, obiective și
evenimente culturale și spirituale
 consolidarea relațiilor de parteneriat între toți operatorii turistici
de zona și organizațiile neguvernamentale cu activitate în
domeniul turistic
 încurajarea creării unor noi firme de turism și valorificarea
moștenirii istorice, culturale, spirituale și de tradiție

PAGINA 38
 Interesul crescut în județul Hunedoara pentru agroturism
 posibilități de silvo-turism
 dezvoltarea în zonele alpine izolate a turismului montan
 recâștigarea atractivității centrelor turistice tradiționale pentru
turiști
 implementarea de trasee de drumeție, reabilitarea cabanelor
montane
 dezvoltarea turistică a zonelor Parâng, Retezat, Țara Hațegului,
Munții Orăștiei, Valea Mureșului, Ținutul Zarandului si Ținutul
Pădurenilor.
 Interesul unor segmente de populație față de subiectul de protejare
a mediului înconjurător pentru a încuraja ecoturismul

PAGINA 39
Capitolul VIII. Pliant publicitar

PAGINA 40
PAGINA 41
 Bibliografie

http://www.cjhunedoara.ro/
http://www.hunedoara.djc.ro/
http://www.onpterbv.ro/ -Oficiul Național al
Produselor Tradiționale și Ecologice Românești
http://www.glasul-hd.ro/
https://infovacante.com
http://corvinlirary.blogspot.ro/

PAGINA 42