Sunteți pe pagina 1din 14

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA


Facultatea Relații Internaţionale,
Ştiinţe Politice şi Administrative
DEPARTAMENTUL Ştiinţe Politice
și Administrative

REFERAT
la economia managerială

ROLUL DEZVOLTĂRII ANTREPRENORIATULUI CA SUPORT REAL


PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ

Studenta anului III, grupa Nr.308,


Specialitatea Administraţie Publică
Veronica

Coordonator: TELEUCĂ Olesea

Chişinău, 2018
CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................3

1. Definirea antreprenoriatului.................................................................................4
2. Descrierea comparativă a antreprenoriatului în Europa………………………...6
3. Evoluția micilor afaceri în Republica Moldova..................................................7
4. Susținerea de stat a afacerilor mici în Republica Moldova..................................8
5. Prezentarea pieței muncii în Republica Moldova..............................................10
6. Angajări în sectorul antreprenorial……………………………………………11

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI..........................................................................13
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................14

INTRODUCERE

2
În orice societate ocuparea forţei de muncă constituie o sarcină primordială prin care se
asigură echilibrul macroeconomic şi stabilitatea social-politică, un proces complex şi dinamic, de
interes major pentru toţi agenţii economici şi partenerii sociali, pentru prezentul şi viitorul societăţii
şi un obiectiv cu variate implicaţii economice, sociale, educaţional-culturale şi politice.
Ocuparea forţei de muncă este una din principalele probleme cu care se confruntă toate ţările
cu economie liberă. În Republica Moldova, unde această problemă era actuală şi în anii precedenţi,
tranziţia la economia de piaţă a amplificat şi a aprofundat şi mai mult decalajele dintre cererea şi
oferta forţei de muncă în ansamblu. Situaţia creată pe piaţa forţei de muncă necesită o soluţionare
urgentă şi completă.
Procesul reformelor, început în Republica Moldova încă din anul 1990, presupunea
transformări profunde care să cuprindă toate sferele de activitate ale societăţii. Tranziţia economică
vizează, în principal, constituirea unei economii libere de piaţă, performante şi durabile. Sectorul
întreprinderilor mici şi mijlocii contribuie la ameliorarea situaţiei economice, stimulează creşterea
producţiei, participă la crearea noilor locuri de muncă, îşi aduce aportul la soluţionarea problemei
dezvoltării regionale. Antreprenoriatul se manifestă în economie sub o multitudine și diversitate de
forme, cu rezultate foarte diferite care nu se reflectă doar în bunăstarea economică și financiară. În
aceeași măsură, IMM sunt asociate cu progresul tehnologic, reducerea inechităților sociale,
reprezentând o componentă indispensabilă a economiei de piaţă, servind drept sateliți pentru
întreprinderile mari.
Rolul antreprenorului în economia contemporană este unul bine determinat si ne referim la
faptul ca ei sunt cei care dezvoltă modele noi şi îndrăzneţe, vin cu soluţii absolut novatoare si îşi
asumă o parte din riscurile asociate dezvoltării afacerii, au viziunea şi încăpăţânarea de a reuşi şi de
a găsi formula de succes. Pentru a aduce Europa înapoi la creștere economică și la crearea de noi
locuri de muncă, avem nevoie de mai mulți antreprenori. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)
sunt coloana vertebrală a economiei europene. Acestea reprezintă 99 % din totalul întreprinderilor
din UE. În ultimii cinci ani, acestea au creat aproximativ 85% din noile locuri de muncă și au oferit
două treimi din totalul forței de muncă din sectorul privat în UE. Comisia Europeană consideră
IMM-urile și antreprenoriatul ca fiind esențiale pentru asigurarea creșterii economice, inovare,
crearea de locuri de muncă, precum și pentru integrarea socială în UE. Planul de acțiune
Antreprenoriat 2020, adoptat în ianuarie 2013, este răspunsul Comisiei la provocările aduse de cea
mai gravă criză economică din ultimii 50 de ani. Antreprenoriat 2020 este un plan de acțiune menit

3
să pună în valoare potențialul antreprenorial al Europei, să elimine obstacolele existente și să
revoluționeze cultura antreprenoriatului în UE. Acesta își propune să faciliteze crearea de noi
întreprinderi și să creeze un mediu mult mai favorabil pentru ca antreprenorii existenți să prospere și
să crească.

1. DEFINIREA ANTREPRENORIATULUI
Creșterea economică a Europei și crearea de locuri de muncă depind de propria capacitate de a
sprijini dezvoltarea întreprinderilor. Antreprenoriatul creează noi întreprinderi, deschide noi piețe și
aduce noi competențe. Cele mai importante surse de locuri de muncă în UE sunt întreprinderile mici
și mijlocii (IMMurile). Obiectivul Comisiei Europene este de a încuraja oamenii să devină
antreprenori de asemenea, de a facilita înființarea și creșterea afacerile.1
Termenii de “antreprenoriat” si “antreprenor” au devenit din ce în ce mai utilizati în întreaga
lume deoarece antreprenoriatul tinde să fie asociat cu dezvoltarea economică și bunăstarea unei
natiuni.
Activitatea antreprenorilor are un impact puternic asupra lumii deoarece, chiar dacă nu ei sunt
cei care inventează lucruri noi, pană la urmă ei sunt cei care fac ca lucrurile să se miste si lumea să
progreseze. Ei sunt cei care introduc noi tehnologii, promovează noi produse, stimulează
descoperirea de noi resurse si mobilizează capitalul. In plus antreprenorii sunt cei care asigură un loc
de muncă pentru cea mai mare parte a populatiei globului.
Transformarea economiei mondiale dintr-una gestionată” intr-una „antreprenorială” a avut loc
între mijlocul anilor 1970 şi începutul anilor 1990 şi a devenit evidentă printr-o schimbare în
structura industriei, principala pondere a activităţii economice trecănd de la marile întreprinderi
către entităţi mai mici, în special către întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).
In literatura cu caracter economic există numeroase informatii cu privire la legătura dintre
antreprenoriat şi creşterea economică. Marea majoritate a specialistilor abordează legătura dintre
antreprenoriat si dezvoltarea unei economii intr-un mod simplist, ca de exemplu numărul de start-
up-uri, ponderea forţei de muncă angajata de IMM-uri in totalul fortei de muncă ocupate sau
estimări ale cifrei de afaceri a IMM-urilor dintr-o anumită ramură industrială sau din PIB. Mult mai
interesante insă sunt analizele făcute de Global Entrepreneurship Monitor (GEM), care inglobează

1 http://eudirect.ro/old_site/ghid/Edu_2.pdf

4
un volum important de informatii pe baza cărora s-a incercat identificarea unor legături concrete
dintre activitatea antreprenorială şi creşterea economică.2
Antreprenoriatul este capacitatea unei persoane de a-și transpune ideile în acțiune. Acest lucru
presupune creativitate, inovație, asumarea riscurilor, capacitatea de a planifica și gestiona proiecte
cu scopul de a atinge anumite obiective.
Prin antreprenoriat se înţelege o activitate practică de creare a unei noi organizaţii (entităţi) sau
de reabilitare, redresare, modernizare şi/sau restructurare a unei organizaţii existente, îndeosebi în
domeniul afacerilor. Antreprenoriatul comportă un anumit grad de risc şi diferă, ca obiective, criterii
şi modalităţi de implementare şi evaluare, în funcţie de particularităţile organizaţiei respective.
Activităţile antreprenoriale pot îmbrăca diferite forme, începând cu proiectele individuale ale unei
persoane fizice sau juridice şi terminând cu crearea de mari întreprinderi, la nivel naţional şi
internaţional.
Formele de activităţi antreprenoriale consacrate, cum ar fi capitalul de risc (venture capital)
sau “angel funding” se caracterizează prin rate înalte ale profitabilităţii şi coexistă cu o serie de
organizaţii care presupun antreprenoriatul, între care menţionăm agenţiile guvernamentale
specializate, parcurile ştiinţifice, incubatoarele de afaceri, ONG etc. Teoria antreprenoriatului a fost
fundamentată de către Joseph Schumpeter, Ludwig von Mises şi Friedrich von Haek care prin
activitatea de antreprenoriat au statuat acele activităţi prin care ideile noi si invenţiile s-au
transformat în inovări de succes, pe baza “distrugerii creative”, prin intermediul pieţelor şi al
industriilor care creează în permanenţă produse şi servicii noi, precum şi noi modele de afaceri.

2. DESCRIEREA COMPARATIVĂ A ANTREPRENORIATULUI ÎN EUROPA


2https://emanageri.wordpress.com/2014/02/14/rolul-antreprenorilor-in-
societate-si-cum-sta-romania-la-acest-capitol/

5
În majoritatea ţărilor, firmele cu mai puţin de 10 angajaţi reprezintă trei pătrimi sau mai mult
din numărul total al firmelor. În ţările de mari dimensiuni ponderea cu peste 250 de angajaţi este
relativ mai mare în numărul total al firmelor. Din punctul de vedere al ocupării, importanţa micro-
firmelor este mult mai scăzută (cu o pondere de sub 40%), în aproape toate ţările. Firmele mari au o
pondere însemnată în ocuparea forţei de muncă, în special în industria prelucrătoare. În ţările
dezvoltate, ponderea medie în ocupare a întreprinderilor mari reprezintă între 30% şi 40%. Ponderea
ocupării firmelor de clasă dimensională mijlocie, în special a firmelor cu 10-15 angajaţi, este
sensibil mai scăzută în toate ţările.
Marile firme deţin cea mai mare pondere în ocupare îndeosebi în industria prelucrătoare.
Ponderea în ocuparea forţei de muncă a firmelor medii (10-50 angajaţi) este cu mult mai mică în
toate ţările, ceea ce este convergent cu observaţia că în multe ţări firmele antreprenoriale tind să
întâmpine dificultăţi în realizarea unor creşteri mai ridicate după primul lor an de existenţă. Firmele
mari (cu peste 250 de angajaţi) au o pondere relativ mare în valoarea adăugată şi exporturi. În
majoritatea ţărilor acestea reprezintă circa 50% din valoarea adăugată, exceptând Italia, Spania,
Portugalia, Grecia şi Danemarca, unde firmele de clasă mai mică deţin peste 50% din valoarea
adăugată a ţării, firmele cele mai mici având o pondere majoră în valoarea adăugată a ţărilor
respective.
Ca urmare a rolului economiilor de scară şi a costurilor fixe la exporturi, microfirmele (1-9
angajaţi) şi firmele mici (10-49 angajaţi) deţin o greutate specifică relativ mică în exporturi. Firmele
mari, întreprinderile multinaţionale joacă un rol major deoarece localizează adesea facilităţile de
producţie şi export într-o singură ţară pentru a deservi nevoile pieţei din ţara respectivă şi ţările
vecine. Rata generală a creării de noi întreprinderi este aproape asemănătoare în majoritatea ţărilor.
În SUA această rată este mai scăzută decât în Europa. Rate înalte de înfiinţare de noi firme se
înregistrează în Europa Centrală şi de Est (România, Estonia, Slovacia), ca urmare aperioadelor de
creştere economică înregistrată până în 2008 şi a restructurărilor care au avut loc după integrarea în
UE. Rata de creştere este tot mai înaltă în sectorul servicii decât în industria prelucrătoare, în toate
ţările, cu circa 4-5 puncte procentuale.
Caracterul dinamic al sectorului servicii este demonstrat şi de rata de desfiinţare a firmelor
care este mai ridicată decât cea din sectorul industriei prelucrătoare. Rata de desfiinţare este cu mult
mai diferenţiată pe ţări la sectorul servicii, dar rămâne oricum mai mică decât rata creării de noi
firme. În industria prelucrătoare, în unele ţări rata desfiinţărilor este mai mare decât cea a creărilor,

6
exceptând ţările din Europa de Est unde se observă un raport favorabil ratei creării de firme ca
urmare a procesului schimbărilor structurale.3
Pe măsură ce termenul „antreprenor" a început să fie folosit tot mai des în contextul dezvoltării
economice, sensul şi caracteristicile sale au primit o atenţie din ce în ce mai mare. Economia
antreprenorială a demonstrat şi încă o poate face, că este importantă. Prin ea s-au putut lansa noi produse
şi tehnologii care să satisfacă mai bine pretenţiile consumatorului şi a crescut productivitatea. De
asemenea a reprezentat forţa cea mai de seamă în toată istoria lungă şi spinoasă a ascensiunii omului de
la subdezvoltare la prosperitate. S.U.A. este considerată unică datorită economiei antreprenoriale, iar
performanţa Americii constă în capacitatea de a creea locuri de muncă, prin dezvoltarea firmelor mici şi
mijlocii, dar şi prin locuri de muncă permanente în marile companii care au apărut încă din anii '70. Nu
trebuie uitată era tehnologică, de care a beneficiat America, dar care se datorează tot creării şi dezvoltării
spiritului antreprenorial.

3. EVOLUȚIA MICILOR AFACERI IN REPUBLICA MOLDOVA

Punctul de pornire în dezvoltarea micului business îl constituie sfârșitul anilor ’80, când au
aparut primele cooperative, care au demonstrat avantajele unei noi economii. In 1991, anul
apogeului mișcării cooperatiste, în republica existau 3250 de cooperative, ce activau în diverse
domenii: construcții, deservirea populației, producerea bunurilor de larg consum. In 1992 se adoptă
Legea cu privire la activitatea de antrprenoriat și întreprinderi și astfel multe din cooperativele
existente devin întreprinderi individuale, societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată. Totuși,
despre dezvotarea micului business în RM putem vorbi numai din 1994, când a fost adoptată Legea
cu privire la susținerea și protecția micului business.
In perioada 1994-2000 a avut loc o creștere considerabilă de pondere și dinamică a
întreprinderilor micului business. Daca în 1994 în toate sectoarele economiei activau 8534 de
întreprinderi mici, constituind 59%, atunci în 2001 din numarul total al întreprinderilor existente în
RM, aprox. 94% sunt atribuite micului business, din care 89,6% sunt microintreprinderi și 10,6%
întrprinderi mici.

3 http://www.federatiaagrostar.ro/52/images/materiale/aspecte.pdf

7
Deși existau în număr mare, intreprinderile micului business nu și-au ocupat locul cel merită
în economia națională. 2/3 din întreprinderile înregistrate nu au demarat nici un fel de activitate
economică. Conform datelor Ministerului Economiei, în 2000 au fost lichidate 2061 de întrprinderi.
În rindul celor ce funcționează, principala activitate este comerțul, pe al 2-lea loc sunt întreprinderile
prestatoare de servicii. Multe întreprinderi industriale pe lângă activitatea de producere, se mai
ocupă și cu cea comercială, în așa mod, susținând producerea.
În perioada 2010-2013, numărul de IMM active economic au înregistrat o creștere treptată de
la an la an, astfel încât, în 2010, numărul acesta înregistra 45.631unităţi (97,70%), în 2011 ponderea
IMM a fost de 47.337 întreprinderi (97,51%), în 2012 – 49.444 (97,55%) și în 2013 – 50,890
întreprinderi (97,41%). Reieșind din aceste date, putem menţiona că numărul total al întreprinderilor
din sectorul antreprenorial, în anii 2008-2013, a crescut de la an la an cu 1.956 unităţi active
economic. Din 2008 până în 2013, numărul întreprinderilor mici, mijlocii și micro a crescut cu 9,781
unităţi. Astfel, dacă analizăm evoluţia cantitativă în valori absolute (mii unităţi) a IMM-urilor pe
perioada 2008-2013, putem spune că se înregistrează un trend pozitiv. Analiza acestuia din punct de
vedere calitativ evidenţiază faptul că ponderea cea mai mare din totalul întreprinderilor active din
ţară ce sunt profitabile o deţin întreprinderile mici, mijlocii și micro.
Din analiza datelor colectate se observă că evoluţia numărului de întreprinderi ce au obţinut
profit pe parcursul perioadei 2008-2013 este crescătoare. Așadar, din 2008 până în 2013, numărul de
întreprinderi profitabile din sectorul IMM a crescut cu 688 de unităţi. Ponderea cea mai mare o
înregistrează întreprinderile micro, aceasta fiind de peste 60%; în 2008 ponderea era de 60,71%, iar
în 2013 aceasta a crescut cu 3,18% ajungând la 63,49%, înregistând pe parcursul acestei perioade un
trend pozitiv.

4. SUSȚINEREA DE STAT A AFACERILOR MICI ÎN


REPUBLICA MOLDOVA
In RM a fost elaborată și aprobată Legea cu privire la susținerea și protecția micului business
1994, precum și un șir de alte legi și acte normative (ex: Legea cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi 1992; Legea cu privire la vânzări de mărfuri 1994; Legea cu privire la comerțul interior
1996 etc.).
Susținerea de către stat a afacerilor mici din Moldova prevede: a) sustinerea financiara; b)
sustinerea fiscal; c) asigurarea unui cadru legislative-instuțional corespunzator .

8
La sfârșitul anului 1994 a fost creat Fondul pentru Susținerea Antreprenoriatului și
Dezvoltarea Micului Business. Printre sarcinile de bază ale acestui fond este acordarea de credite
avantajoase agentilor micului business, participanților și câștigăorilor la concursurile proiectelor
investiționale. Schema de finanțare prevede ca întreprinderile, ale căror planuri de afaceri au fost
aprobate spre finanțare, participă cu surse proprii la realizarea proiectului și au o acoperire parțială a
creditului cu mijloace fixe; rata creditului este redusă în comparativ cu media dobânzii practicate de
băncile comerciale; fondul oferă o garanție de 100000 lei; de la suma garanției firma va achita
Fondului un commission de min. 2 % anual.
Intreprinderile mici pot beneficia de creditul fiscal, care reprezintă scutirea temporară de la
plata în buget a impozitului pe venit. Conform art.49 al Codului fiscal, pot beneficia de o scutire
integrala de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani: intreprinderile micului business;
gospodăriile țărănești(de fermier); cooperativele de întreprinzător agricole și de prestări servicii.
Imediat după expirarea perioadei de scutire fiscală, agenții economici au dreptul la o reducere parțial
de 35% în decurs de 2 ani a cotelor impozitului pe venit. De o scutire integral de la plata impozitului
pe venit pe o perioada de 5 ani pot beneficia intreprinderile ce se ocupa cu analiza, proiectarea și
programarea sistemelor informaționale pregătite spre utilizare sau cu producerea de programe la
comanda beneficiarului. De asemenea intreprinderile rezidente ale zonelor economice libere pot
beneficia de reducerea impozitelor pe venit.
Legislația moldovenească prevede și facilitate fiscală pentru investiții. Dacă se investesc 250
mii dolari, întreprinderea este scutită cu 50 % din suma impozitului pe venit pe o perioadă de 5 ani,
iar daca 2 mln. dolari firma este scutită cu 100 % pe o perioada de 3 ani. Se mai scutesc de impozite
firmele mici care cel puțin 80 % din suma impozitului pe venit, calculate și nevarsată la buget, se
investesc în dezvoltarea producției proprii sau în programe de stat ori ramurale de dezvoltare a
economiei naționale.
Pentru a îmbunătăți situația afacerilor mici Guvernul acordă asistență tehnică și financiară
unor proiecte străine, realizează reforma regulatorie, ce presupune revizia tuturor actelor legislative
care reglementează activitatea de antreprenoriat, simplificarea procesului de inițiere a afacerii și
reducerea riscurilor antreprenoriale. Cadrul instuțional de stat de sprijinire a afacerilor mici, este
asigurat de Guvern și de Direcția dezvoltare a businessului mic și mijlociu a Ministerului
Economiei, iar la nivel local, de administrația publică locală și Direcțiile de dezvoltare a
businessului mic și mijlociu, create în cadrul Consiliilor raionale.

9
In scopul promovării spiritului de întreprinzător, annual sub patronatul Guvernului RM se
organizează Expoziția-for ,, Micul Business-Moldova”, la care întreprinderile mici prezintă
produsele lor și serviciile lor. A mai fost lansat și Concursul ,, Cel mai bun antrprenor din micul
business”4

5. PREZENTAREA PIEȚEI MUNCII ÎN REPUBLICA MOLDOVA


În prezent, economia Republicii Moldova oferă puţine oportunităţi de angajare, rezultatul
fiind rata scăzută de ocupare. Reieşind din perspectiva tendinţelor demografice în următorii ani,
pentru o creştere a ratei de ocupare cu un punct procentual, este nevoie de cel puţin 26 de mii de
locuri de muncă. În acelaşi context, trebuie luate în considerare nu numai creşterea ratei de ocupare,
dar şi capacitatea de absorbţie a forţei de muncă din sectorul informal al economiei şi dintre
eventualii migranţi reîntorşi. În acest caz, cererea de locuri de muncă nou-create pentru creşterea
ratei de ocupare cu un punct procentual ar fi mult mai mare – 43-45 mii de locuri de muncă.
Elasticitatea extrem de mică a creşterii nivelului ocupării faţă de creşterea economică impune o
creştere economică de 5% anual pentrua obţine o sporire a ratei de ocupare cu un punct procentual. 5
Potrivit prevederilor Strategiei naționale de dezvoltare „Moldova 2020”, se constată că fără o
schimbare a paradigmei de dezvoltare, potenţialul de creştere pînă în anul 2020 se prognoza să
atingă cel mult 4,5-5% anual, ceea ce este insuficient pentru a asigura o tendinţă de apropiere de
ţările din regiune şi, cu atît mai mult, de standardele europene. Chiar și acest scenariu de dezvoltare
este puţin realizabil în contextul situaţiei macroeconomice actuale, pînă la finele deceniului fiind
anticipate, conform prognozelor Fondului Monetar Internațional, rate de creştere de doar 3-4%.
Schimbarea paradigmei de dezvoltare poate avea loc doar în condiţiile unui efort susţinut atît din
partea Guvernului, cît şi a întregii societăţi.
Conexiunile economice ale Moldovei cu Uniunea Europeană, oferite plenar de Acordul de
Liber Schimb, ar putea impulsiona reformele structurale, dezvoltarea sectoarelor cu valoare
adăugată, orientate spre export și cu potențial de angajare productivă. Rigorile necesare în acest
context țin și de capacitatea sectorului privat de a se adapta la condițiile noi de piață și a deveni
competitiv.

4 http://eshanu.blogspot.com/2012/06/antreprenoriatul.html
5Morcotîlo Iurie. Analiza pieței muncii din Republica Moldova. Organizația Internațională a Muncii. Chișinău,
2015.
10
Creşterea esenţială a volumului investițiilor străine directe, așa cum este preconizată în
Strategia naţională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor pentru anii 2016-2020,
relansarea agriculturii şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în sectoare neagricole,
proiectate în strategii sectoriale, ar contribui şi ele la redresarea ocupării și ar determina creşterea
semnificativă a numărului locurilor de muncă.6
Tabelul 1. Indicatorii principali privind activitatea întreprinderilor mici şi mijlocii în anul 20177

Numărul de unităţi Numărul de salariaţi Veniturile din vînzări Profit (+),


pierdere (-)
pînă la
impozitare
mii Ponderea mii Ponderea mil. lei Ponderea mil. lei
unităţ în total persoan în total în total
i republică, e republică, republică,
% % %
Total 53.6 98.6 323.3 61.2 137,506. 41.5 10,568.9
întreprinderi mici 1
şi mijlocii *
din care:
întreprinderi 1.3 2.4 103.5 19.6 45,237.0 13.7 3,322.9
mijlocii
întreprinderi mici 6.1 11.2 112.0 21.2 56,090.4 16.9 3,811.5
întreprinderi micro 46.2 85.0 107.8 20.4 36,178.7 10.9 3,434.4

7. ANGAJĂRI ÎN SECTORUL ANTREPRENORIAL


Pe lângă faptul că sectorul IMM reprezintă catalizatorul dezvotării economice, el mai este și
cea mai importantă sursă de creare a noi locuri de muncă. Acest fapt duce la creșterea indicatorului
ocupării forţei de muncă, la micșorarea ratei șomajului și îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei
ţării.
Antreprenoriatul autohton constiutie cel mai reprezentativ sector de ocupare a forţei de
muncă, putem menţiona că forţa motrice a angajaţilor este în IMM, astfel, 58,7% din numărul de
salariaţi din ţară sunt angajaţi în acest sector.
La finele anului 2006, numărul mediu al salariaţilor în economia Republicii Moldova
constituia peste 575 mii persoane, iar în sectorul IMM-urilor activau 332,7 mii persoane, deţinînd
56,2% din numărul total. Circa 24% din aceştia erau încadraţi în comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul, 20% în agricultură, economia vînatului şi silvicultură, iar 18,4% în industria
6 Hotărîrea Guvernului nr. 1473 din 30 decembrie 2017 STRATEGIA NAŢIONALĂ privind ocuparea forţei de
muncă pentru anii 2017–2021
7 www.statistica.md
11
prelucrătoare.8 În perioada 2008-2013, comparând IMM cu cele mari se constată că cele mai multe
persoane se angajează și activează în sectorul IMM. Activitatea în acest sector este mai atractivă faţă
de locurile de muncă din întreprinderile mari. Crearea de noi locuri de muncă – soluţionarea
problemelor legate de utilizarea forţei de muncă este una din cele mai esenţiale contribuţii aduse de
întreprinderile mici în economie. Direct sau indirect, ele asigură mijloace de existenţă majorităţii
populaţiei R. Moldova.
Este important faptul că tot mai multe persoane iniţiază și activează în propria întreprindere,
creându-și propriul loc de muncă. La nivel de politici și la nivel de practici în sectorul economic,
realitatea demonstrează că rolul sectorului IMM în acest context este în ascensiune și poate concura
la nivel internaţional.
Printre raioanele lider din punct de vedere al impactului IMM asupra incadrării forței de
muncă putem menționa: Șoldănești - 100% din total forță de muncă sunt angajați în IMM; Dubăsari
- 96%, Leova și Basarabeasca câte 93%; Briceni, Sângerei, Telenești și Cimișlia peste 80%.Cea mai
mică pondere a angaților în sestorul IMM și impact privind ocuparea forței de muncă este înregistrat
în municipiul Bălți 41,2%, municipiul Chișinău 49,4% și raionul Florești 47,7%.
În strategiile de dezvoltare națională și regionale se menționează că prin stimularea
dezvoltării antreprenoriatului se țintește crearea locurulor de muncă. Din punct de vedere al
distribuției teritoriale ale angajărilor în IMM se observă diferențe semnificative de la o regiune la
alta. Astfel, cel mai pronunțat impact asupra forței de muncă al IMM este înregistrat în Regiunile de
dezvoltare Sud și Centru, unde se observă cea mai mare pondere a angajaților în IMM în raport cu
numărul total al salariaților din regiune. 9
Constatăm că regiunile urbane IMM contribuie mai puțin la crearea locruilor de muncă
comparativ cu cele rurale, datorită prezenței masive a companiilor mari, care atrag majoritatea forței
de muncă locală. Printre alți factori relevanți care generează această discrepanță putem indica
domeniile de activitate practicate (în zonele rurale sunt mai dezvoltate activitățile din domeniul

8 H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru


anii 2012-2020 nr. 685 din 13.09.2012 Monitorul Oficial nr.198-204/740 din 21.09.2012
9activitatea de antreprenoriat în profil teritorial https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Rolul
%20sectorului%20intreprinderilor%20mici%20si%20mijlocii%20%28antreprenorial%29%20in%20economia
%20Republicii%20Moldova.pdf

12
agriculturii, iar în cele din centru prestări servicii), disponibilitatea de resurse umane calificate,
gradul de tehnologizare a IMM și formele organizatorico-juridice practicate.

CONCLUZII SI RECOMANDĂRI
Antreprenoriatul, ca factor de creştere economică, progres social şi ocupare a forţei de muncă,
se bucură în ultimii ani de o atenţie şi susţinere deosebită, fiind lansate programe speciale de
cercetare, la nivel naţional şi internaţional, în acest domeniu.
Antreprenoriatul prezintă un interes considerabil pentru decidenţi, dar modalităţile de definire
a acestuia sunt foarte variate, ca de altfel şi tipurile de antreprenoriat.
Pentru mulţi specialişti rolul antreprenoriatului este sinonim cu crearea de întreprinderi şi/sau
de mici întreprinderi în procesul de ocupare a forţei de muncă şi creştere economică.
Statul trebuie să sprijine atât crearea cât şi desfiinţarea de firme, rolul statului în antreprenoriat
fiind pe larg dezbătut în literatura de specialitate şi implementat prin politici specifice de la o ţară la
alta. Pentru unii specialişti, autorităţile publice nu ar avea nici un rol de jucat în domeniul
antreprenoriatului, întrucât acesta vizează indivizi care acţionează din proprie iniţiativă. Pentru alţi
specialişti, această viziune este nerealistă întrucât orice sistem economic complex trebuie să se
bazeze pe reglementări şi programe, autorităţile publice putând facilita antreprenoriatului în manieră
non-intervenţionistă, o economie de piaţă bine reglementată şi instituţionalizată, mai degrabă decât
un sprijin direct, reprezentând cel mai bun suport al antreprenoriatului. Este vorba de o
infrastructură favorabilă întreprinderil or bazate pe legislaţia concursului care împiedică
monopolurile şi concurenţa neloială, de protecţia proprietăţii intelectuale etc.

13
BIBLIOGRAFIE

1. Hotărîrea Guvernului nr. 1473 din 30 decembrie 2017 STRATEGIA NAŢIONALĂ privind
ocuparea forţei de muncă pentru anii 2017–2021, Publicat : 07.04.2017 în Monitorul Oficial
Nr. 109-118

2. H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor


mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020 nr. 685 din 13.09.2012 Publicat în: Monitorul Oficial
nr.198-204/740 din 21.09.2012

3. Morcotîlo Iurie. Analiza pieței muncii din Republica Moldova. Organizația Internațională a
Muncii. Chișinău, 2015.

4. Activitatea de antreprenoriat în profil teritorial


https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Rolul%20sectorului%20intreprinderilor
%20mici%20si%20mijlocii%20%28antreprenorial%29%20in%20economia%20Republicii
%20Moldova.pdf

5. Antreprenoriatul http://eshanu.blogspot.com/2012/06/antreprenoriatul.html
6. Aspecte teoretico-metodologice ale sistemului de indicatori ai antreprenoriatului
http://www.federatiaagrostar.ro/52/images/materiale/aspecte.pdf

7. Rolul antreprenorilor in societate, si cum sta Romania la acest capitol


https://emanageri.wordpress.com/2014/02/14/rolul-antreprenorilor-in-societate-si-cum-sta-
romania-la-acest-capitol/

8. Drumul spre succes. Dezvoltare prin antreprenoriat


http://eudirect.ro/old_site/ghid/Edu_2.pdf
9. www.statistica.md

14