Sunteți pe pagina 1din 15

Evaluarea musculară și bilanțul articular al articulației pumnului.

Aplicații în
poliartrita reumatoidă la adulți

I. Evaluarea musculară și bilanțul articular


Anatomia mâinii. Sistemul osteo-articular
Mâna este fomată din 27 de oase dispuse în trei grupe: carpul, metacarpul şi oasele
degetelor. Fața anterioară, concavă, a mâinii se numește palma mâinii, iar faţa posterioară,
convexă, dosul mâinii; marginea laterală, corespunzătoare policelui se numeşte marginea radială,
iar cea corespunzătoare degetului mic marginea ulnară.
Oasele carpului
Carpul este format din opt oase dispuse pe două rânduri; în rândul proximal şi începând
de la police în direcţia degetului mic, se găsesc patru oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul şi
pisiformul. În rândul distal se găsesc în aceeaşi ordine alte patru oase: trapezul, trapezoidul,
capitatul şi osul cu cârlig.
Carpul privit în totalitatea lui, prezintă două feţe:
- dorsală, acoperită de muşchii extensori ai mâinii şi degetelor;
- anterioară sau palmară, concavă, care formează şanţul carpului.Prin şanţul carpului trec
tendoanele muşchilor flexori ai mâinii şi ai degetelor.
Oasele metacarpului
Metacarpul constituie scheletul palmei şi al dosului mâinii; este format din cinci oase
metacarpiene. Numerotarea lor se face în sens radio-ulnar de la I la V. Sunt oase lungi şi perechi;
prezintă un corp, o bază şi un cap.
Oasele degetelor
Degetele sunt în număr de cinci, numerotate radio-ulnar de la I la V. Fiecare deget are
câte un nume: police, indice, mediu, inelar şi mic. Oasele care formează degetele se numesc
falange. Se găsesc în total 14 falange, deoarece fiecare deget are trei, în afară de police, care are
numaidouă. Falangele se pot explora cu uşurinţă.
Se grupează articulaţia radio-carpiană şi articulaţiile oaselor care formează mâna
propriu-zisă, adică articulaţiile oaselor carpului şi ale metacarpului. Articulaţiile mâinii sunt
următoarele: 1) articulaţia radio-carpiană; 2) articulaţiile carpului; 3) articulaţiile carpo-
metacarpiene; 4) articulațiile intermetacarpiene; 5) articulațiile degetelor: metacarpofalangiene și
interfalangiene.

1
Netter, Editura Medicală Callisto, 2012
Oasele carpului și ale mâinii: mâna dreaptă - vedere anterioară (palmară)

Sistemul muscular
Deşi cel mai mic segment al membrului superior, mâna posedă un aparat muscular
complex, în raport cu mişcările fine pe care le execută. Are muşchi numai pe faţa palmară şi în
spaţiile interosoase, faţa dorsală conţinând doar tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului.
Cei 19 muşchi ai palmei sunt grupaţi în trei regiuni: o regiune laterală (radială) numită
eminenţa tenară, care cuprinde muşchii ce deservesc degetul mare; o regiune medială (ulnară)
numită eminenţa hipotenară, cu muşchii ce deservesc degetul mic; o regiune mijlocie, cu muşchii
interosoşi şi lombricali.
1. Mușchii eminenței tenare - patru, aşezaţi pe trei planuri: muşchiul scurt abductor al
policelui, mușchii opozant al policelui şi scurt flexor al policelui, adductorul policelui.
2. Mușchii eminenței hipotenare - patru şi dispuşi tot pe trei planuri: palmarul scurt,
muşchii flexorul scurt al degetului mic şi abductorul degetului mic, opozantul degetului mic.
3. Mușchii regiunii palmare mijlocii - muşchii lombricali (4) şi muşchii interosoşi
(palmari - 3 şi dorsali – 4).

2
Netter, Editura Medicală Callisto, 2012
Mușchii intrinseci ai mâinii – Vedere anterioară (palmară)

Mișcările specifice și biomecanica articulațiilor mâinii


 Flexia - 85-90°: RC 50° și MC 35-40°. Mușchii flexori sunt: cubitalul anterior, flexorul
comun al degetelor, marele și micul palmar.
 Extensia - 80-85°: RC 50° și MC 30-35°. Mușchii extensori sunt: cubitalul posterior,
primul și al doilea radial și extensorul comun al degetelor.
 Înclinația radială - 15°.
 Înclinația cubitală - 40°.
 Mişcarea de circumducţie. Rezultă în urma executării succesive a mişcărilor de flexie,
abducţie, extensie, adducţie.

http://jur.byu.edu/?p=4296

3
Pumnul – bilanț articular
Flexia pumnului
• Definirea mişcării: mişcarea de apropiere a palmei de faţa anterioară a antebraţului.
• Valoarea normală: 80-90°.
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul lipit de trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în supinaţie; mâna se mişcă cranial, până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat: medial faţă de membru.
• Poziția goniometrului:
- Centrul goniometrului
plasat la nivelul articulaţiei
radiocarpiene, pe partea medială.
- Braţul fix urmăreşte linia
laterală a metacarpianului V.
- Braţul mobil urmăreşte
linia laterală a metacarpianului V.

Extensia pumnului
• Definirea mişcării: mişcarea în plan anterior a mâinii.
• Valoarea normală: 70-90°.
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul pe lângă trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în supinaţie; mâna se deplasează în sens caudal până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat: medial faţă de membru.
• Poziția goniometrului:
- Centrul goniometrului plasat
la nivelul articulaţiei radiocarpiene,
pe partea medială.
- Braţul fix urmăreşte linia
laterală a metacarpianului V.
- Braţul mobil urmăreşte linia
laterală a metacarpianului V.

Înclinarea radială
• Definirea mişcării: mişcarea laterală a mâinii într-un plan transversal.
• Valoarea normală: 20-30°.

4
• Poziţia pacientului: subiectul în şezând, braţul lipit de trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în supinaţie; mâna se deplasează lateral până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat: este în faţa membrului.
• Poziția goniometrului:
- Centrul goniometrului plasat la nivelul
articulaţiei radiocarpiene pe partea anterioară.
- Braţul fix urmăreşte linia de mijloc a
mediusului.
- Braţul mobil urmăreşte linia de mijloc a
metacarpianului III (mediusului).

Înclinarea cubitală
• Definirea mişcării: mişcarea medială a mâinii într-un plan transversal.
• Valoarea normală: 40-45°.
• Poziţia pacientului: subiectul în sezând, braţul lipit de trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în supinaţie; mâna se deplasează medial până la limita de mişcare.
• Poziţia kinetoterapeutului faţă de segmentul testat: este în faţa membrului.
• Poziția goniometrului:

- Centrul goniometrului plasat la nivelul


articulaţiei radiocarpiene pe partea anterioară.
- Braţul fix urmăreşte linia de mijloc a
mediusului.
- Braţul mobil urmăreşte linia de mijloc a
metacarpianului III (mediusului).

5
Pumnul – bilanț muscular
Flexia pumnului
Muşchi principali: flexor ulnar al carpului, flexor radial al carpului.

http://classconnection.s3.amazonaws.com/9/flashcards/46009/jpg/flexor_carpi_ulnaris13225428
20752.jpg

 FG: subiectul în şezând, braţul lipit de


trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în
pronosupinaţie, susţinut de kinetoterapeut.
- Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a
antebraţului.
- F1: flexorul ulnar al carpului se palpează pe
faţa anterioară a antebraţului, în 1/3 distală, în
continuarea metacarpianului V. Flexorul radial al
carpului se palpează pe faţa anterioară a
antebraţului, în 1/3 distală, în continuarea
metacarpianului II.
- F2: din poziţia FG, subiectul execută flexia
pumnului.
Poziția fără gravitație

6
 AG: subiectul în şezând, braţul lipit de trunchi,
cotul flectat la 90°, antebraţul în supinaţie.
- F3: Flexorul ulnar al carpului: din AG
subiectul execută flexia pumnului cu înclinarea
ulnară a acestuia, fără rezistenţă. Flexorul radial
al carpului: din AG subiectul execută flexia
pumnului cu înclinarea radială a acestuia, fără
rezistenţă.
- F4: Respectând aceleaşi poziţii, se opun
rezistenţe uşoare, în regiunea hipotenară a
mâinii şi în regiunea tenară.
- F5: Rezistenţa aplicată în aceleaşi
regiuni este mai mare sau excentrică.
Flexia pumnului cu rezistență (F4)

Extensia pumnului
Muşchi principali: extensor ulnar al carpului, extensor scurt radial al carpului, extensor
lung radial al carpului.
Muşchi accesori: extensorul comun al degetelor, extensorul propriu al auricularului,
indexului.

http://3.bp.blogspot.com/HmX_NUuq00E/UvKu5t6FI7I/AAAAAAAAA3s/YF5KMIiGIO
k/s1600/m.extensor+radial+al+carpului+lung+si+scurt.png

7
 FG: subiectul în şezând, braţul apropiat de trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în
pronosupinaţie susţinut de kinetoterapeut sau pe planul mesei.
- Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a antebraţului.
- F1: extensorul ulnar al carpului se palpează pe partea dorso-laterală a antebraţului,
extensorii radiali se palpează pe partea dorso-medială a antebraţului.
- F2: din poziţia FG, subiectul execută extensia pumnului.
 AG: subiectul în şezând, braţul apropiat de
trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în pronaţie.
- F3: Extensorul ulnar al carpului: din AG
subiectul execută extensia pumnului cu înclinare
ulnară, fără rezistenţă.
- F4: Respectând aceleaşi poziţii, se opun
rezistenţe uşoare, la nivelul regiunii dorso-laterale
a mâinii şi la nivelul regiunii dorso-mediale a
mâinii.
- F5: Rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este
mai mare sau excentrică.

Extensia pumnului cu rezistenţă (F4)

Adducţia pumnului
Muşchi principali: extensor ulnar al carpului, flexor ulnar al carpului.
 FG: subiectul în şezând/ortostatism, braţul apropiat de trunchi, cotul flectat la 90°,
antebraţul în supinaţie, pe masă sau susţinut de kinetoterapeut.
- Stabilizarea: se realizează în 1/3 distală a antebraţului.
- F1: palparea muşchilor se va face conform descrierii anterioare.
- F2: din FG, subiectul execută înclinarea cubitală a pumnului.
 AG: subiectul în şezând, braţul rotat intern, flectat la 90°, cotul extins, antebraţul în
pronosupinaţie.
- F3: din poziţia antigravitaţională subiectul execută înclinarea cubitală (adducţia) a
pumnului, fără rezistenţă.
- F4: Respectând aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, pe marginea cubitală a
mâinii.
- F5: Rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau excentrică.

8
Adducția pumnului cu rezistenţă (F4)

Abducția pumnului
Muşchi principali: extensor scurt radial al carpului, extensor lung radial al carpului, flexor
radial al carpului.
 FG: subiectul în şezând/ortostatism, braţul lipit de trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul
în supinaţie.
- Stabilizarea: se realizează 1/3 distală a antebraţului.
- F1: palparea muşchilor se va face conform descrierii anterioare.
- F2: din FG, subiectul execută înclinarea radială (abducţia) a pumnului.
 AG: subiectul în şezând/ ortostatism, braţul lipit
de trunchi, cotul flectat la 90°, antebraţul în
pronosupinaţie.
- F3: din AG subiectul execută înclinarea radială a
pumnului, fără rezistenţă.
- F4: Respectând aceeaşi poziţie, se opune o
rezistenţă uşoară, pe marginea radială a mâinii, la
jumătatea cursei de mişcare.
- F5: Rezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este
mai mare sau excentrică.
Abducția pumnului cu rezistenţă (F4)

9
II. Poliartrita reumatoidă
Poliartrita reumatoidă (PR) este o boală inflamatorie cronică, autoimună şi progresivă a
sinovialei articulare, care afectează cu predilecţie articulaţiile mici ale membrelor, în mod
simetric şi distructiv.
PR reprezintă cea mai întâlnită afecţiune inflamatorie reumatică interesând 1% din
populaţia generală. Recunoaște o predilecție pentru sexul feminin, afectând de 3 ori mai des
femeile și se poate întâlni la orice vârstă, vârful incidenței situându-se la 25-40 de ani.
Etiologia bolii este necunoscută; se consideră că PR este o maladie polifactorială, în
producerea căreia intervin factori genetici, imunologici, hormonali, psihologici și de mediu.

https://musculoskeletalkey.com/rheumatoid-arthritis-including-sjogrens-syndrome/

Articulații afectate
Mâna reprezintă sediul principal al modificărilor specifice poliartritei, fiind interesată de
apariţia dizabilităţii semnificative. Astfel se pierde capacitatea de prehensiune (fig.III.3, 4).
Cele mai importante deformări la nivelul mâinii sunt:
- deviaţia radială a pumnului cu deviere ulnară (cubitală) a degetelor;
- aspectul „fusiform” apare prin sinovita IFP şi absența afectării interfalangienei distale;
- deformarea în „butonieră” apare prin flexia articulaţiei IFP şi hiperextensia IFD
secundară afectării tendonului extensorului comun al degetelor;
- deformarea în „gât de lebădă” rezultă din flexia IFD şi hiperextensia IFP ca urmare a
tracţiunii asupra tendoanelor extensorilor;
- „policele în Z” reprezintă adducţia primului metacarpian, flexia MCF şi hiperextensia IF.
10
Eugenia Roșulescu, Kinetoterapia în recuperarea afecțiunilor reumatologice, Editura Universitaria,
Craiova, 2009

Tratament
a) Kinetoterapia
Kinetoterapia mâinii reumatoide, împreună cu mijloacele terapeutice medicale şi
chirurgicale previne sau corectează deformaţiile răspunzătoare de apariţia deficitelor funcţionale
ale mâinii.
Principii fundamentale în kinetoterapia PR :
 Precocitatea aplicării, cele mai bune rezultate se obţin în primele stadii de boală.
 Repaus articular în timpul puseurilor evolutive.
 Efectuarea mobilizării articulare în limitele amplitudinilor funcţionale.
 Evitarea disconfortului şi durerii în timpul şedinţei și după.
 Corectarea activităţii gestuale zilnice generatoare de deformaţii.
 Continuitatea tratamentului – efectuat pe toată durata bolii.
 Exersarea concomitentă şi a articulaţiilor vecine: pumn, cot, umăr.
Exerciții terapeutice
a) Exerciții pentru refacerea forței și stabilității pumnului (ex. : exercițiul 1 – flexia mâinii
cu gantera);
b) Exerciții pentru refacerea stabilității și abilității mâinii și degetelor (ex. : exercițiul 2 –
extensia mâinii autopasiv, exercițiul 3 – flexia degetelor simultan – se lucrează în special
articulațiile MCF);
c) Exerciții pentru recuperarea funcțională și a abilității pumnului (exercițiul 4 –
circumducția pumnului);
d) Exerciții pentru mobilizarea articulațiilor vecine (exercițiul 5 - extensia coatelor cu
ajutorul benzii elastice și exercițiul 6 – extensia membrului superior cu ajutorul mingei
medicinale).

11
1. P.I. șezând, m.s. sprijnite pe masă,
ușor flectate din coate, mâna în
pronație, atârnă la marginea patului și
ține o ganteră de 1 kg.
T1 – coborârea mâinii în flexie
(pumnul fixat);
T2 – revenire în P.I.
Repetări:10x2

2. P.I. șezând, coatele flectate,


degetele împreunate.
T1 – pacientul execută extensia
degetelor autopasiv, cu ajutorul mâinii
opuse;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 10x2

3. P.I. șezând, coatele flectate,


pacientul ține în mâini o minge.
T1 – pacientul flectează simultan toate
degetele;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 15x2

4. P.I. șezând, un m.s. ușor abdus,

celălalt liber se sprijină pe coapsă,


pacientul ține de capăt o bandă elastică.
T1 – pacientul răsucește banda în
jurul palmei, executând circumducții la
nivelul pumnului;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 5x2

12
5. P.I. stând în fața spalierului,
palmele susțin o minge medicinală pe
spalier.
T1 – pacientul rulează mingea
vertical pe spalier până execută flexia m.s.;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 5x2

6. P.I. șezând, coatele flectate, pacientul ține


o bandă elastică pe după umeri.
T1 – se realizează extensia coatelor cu
rezistență;
T2 – revenire în P.I.
Repetări: 10x2

a) Ortezare
 Orteză de repaus de tip pumn-mână
Pumn – extensie 20-30°
− deviație ulnară 5-10°
 Police – în opoziție și abducție
 Degete – ușor flectate

 Orteză pentru police


 Imobilizează pumnul și
policele
 Permite mișcarea în MCF și IF
a policelui

https://www.slideshare.net/drosi/6-poliartrita-reumatoida

13
 Orteze de corecție
Orteze de corecție pentru degetul “în
butonieră și “în gât de lebădă”
− orteză de tip inelar, cu sprijin în trei
puncte, în funcție de tipul deformației

b) Ergoterapia
Obiective
 ameliorarea durerii și inflamației;
 ameliorarea redorii articulare;
 compensarea contracturilor;
 prevenirea deformărilor articulare.
Metode de terapie ocupațională:
− Sortatul de mărgele pe diferite mărimi;
− Înșirarea mărgelelor pe sârmă sau aţă;
− Aruncarea unei mingi cu o mână de jos în sus, sau din lateral/cu două mâini;
− Răsfoirea unei cărți;
− Modelări cu plastelină.

14
Bibliografie
• Victor Papilian, Anatomia omului – Vol. I: Aparatul locomotor, Editura Bic All,
București, 2003
• Tudor Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura
Medicală, București, 1987
• Tatiana Balint, Evaluarea aparatului locomotor, Editura Tehnopress, Iași, 2007
• Codrina Ancuța, Clinica și tratamentul complex al principalelor boli reumatismale,
Editura Gr.T.Popa, Iași, 2009
• Elena Rezuș, Reumatologie , Editura Gr.T. Popa, Iași, 2014
• Florin Rogoz, Laboratorul de anatomie: Musculatura membrului superior, Focșani,
2014
• Elena Taină Avramescu, Bazele anatomice ale mișcări, Tipografia Universității din
Craiova, 2003
• Sub redacția Liviu Pop: Alexandra Nicu, Ioan Onac, Luminița Pop, Evaluare clinică
articulară și musculară, Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, Cluj, 2002
• Paulina Ciurea, A. Roșu, Poliartrita reumatoidă, în: Paulina Ciurea, Reumatologie,
Editura Medicală Universitară Craiova, 2007
• Gheorghe Moraru, Vasile Pâncotan, Recuperarea kinetică în reumatologie, Editura
Imprimeriei de Vest, Oradea
• https://edoc.site/kinetoterapia-in-recuperarea-afectiunilor-aparatului-locomotor-1-pdf-
free.html
• https://www.slideshare.net/drosi/6-poliartrita-reumatoida

15