Sunteți pe pagina 1din 6

5.

5 Masini pentru recoltarea cartofilor


5.5.1 Notiuni generale
Agregatele agricole reprezintă mijloacele de bază în mecanizarea proceselor
de producție din agricultură. Un agregat agricol este constituit dintr-o sursă de energie
și una sau mai multe unelte sau mașini agricole. Agregatul poate efectua una sau mai
multe operații sau lucrări din cadrul unui proces tehnologic de lucru mecanizat. Sursa
de energie este formată fie dintr-un tractor agricol, fie din unul sau mai multe motoare
(termice sau electrice). Unealta agricolă acționată mecanic (plug, tăvălug, grapă), spre
deosebire de mașina agricolă (freză, semănătoare, combină de cereale), nu are organe
de mașini pentru transmiterea mișcării de la sursa de energie la organele de lucru.
Prin operație agricolă executată mecanizat se înțelege o parte a lucrării
agricole executată mecanizat. Operația agricolă nu se măsoară și nu constituie o
sarcină de muncă concretă, pe când lucrarea agricolă se normează și rezultatul ei se
măsoară și se individualizează (de exemplu: recoltarea cerealelor păioase cu combina
este o lucrare, iar tăierea plantelor sau separarea boabelor din paie constituie operații
în cadrul lucrării de recoltare).
În funcție de modul de executare a lucrărilor agricole, deplasarea pe teren;
 agregate staționare – care execută lucrările fără a se deplasa;
 agregate temporar staționare – care execută lucrări în staționare și
temporar se deplasează în alte locuri de lucru.
După denumirea lucrărilor efectuate, agregatele se împart în agregate de arat,
semănat, prășit, recoltat, balotat etc.
După numărul operațiilor (lucrărilor) pe care le execută, agregatele agricole
sunt:
 simple – când sunt formate din una sau mai multe mașini agricole de
același fel (tractor + plug) , destinate să efectueze o singură lucrare agricolă;
 complexe – când sunt formate din mai multe mașini diferite (tractor +
freză + semănătoare + mașină de administrat îngrășăminte) destinate să efectueze, în
același timp, un complex de lucrări care se succed (grăpat și arat, cultivat-grăpat și
semănat etc.).
În acest caz, primul este un agregat simplu de arat, iar al doilea este un agregat
complex de pregătire a solului, semănat și fertilizat.
După natura energiei folosite, agregatele se împart în agregate acționate de
forța animală, mecanică sau electrică.
În funcție de legătura ce există între sursa de energie și mașinile agricole,
agregatele mobile se împart în agregate tractate, purtate, semipurtate și
autopropulsate. Agregatele tractate, purtate și semipurtate pot fi și acționate de la priza
de putere.
Utilaj agricol
Noțiunea de utilaj agricol se utilizează ca denumire generală pentru unelte,
mașini, agregate sau instalații agricole.
Cerinte fată de mecanizarea lucrărilor din agricultură
Cerințele principale față de mecanizarea si automatizarea lucrărilor din
agricultură se pot rezuma la următoarele:
 să fie necesară mecanizarea procesului de producție;
 operațiile de lucru sau lucrările agricole să se preteze la mecanizare sau
automatizare;

1
 să se respecte cerintele agrotehnice, ca de exemplu: adâncimea arăturii,
adâncimea de îngropare a semințelor, densitatea de plante la hectar, mărimea tocăturii
nutreturilor fibroase, valoarea vacuumului la aparatele de muls etc., de care depind
calitatea lucrărilor executate mecanizat si, respectiv, valoarea producției agricole ce se
obține;
5.5.2 Masini pentru recoltat cartofi
5.5.2.1 Metode de recoltare. Pentru recoltarea mecanizată a cartofilor se
folosesc două metode:
 metoda de recoltare divizată;
 metoda de recoltare directă.
Metoda de recoltare divizată constă în dislocarea tuberculilor, separarea
partială a acestora de pământ si de vreji si lăsarea lor pe sol, urmând să fie strânsi
manual sau mecanizat.
Metoda de recoltare directă constă în dislocarea tuberculilor de cartofi,
separarea acestora de pământ si vreji și încărcarea lor în buncăr sau direct în mijlocul
de transport.
În funcție de procesul de lucru pe care îl execută, mașinile pentru recoltarea
cartofilor se clasifică în:
 masini pentru recoltat vreji;
 mașini pentru recoltat tuberculi;
 combine pentru recoltat cartofi.
5.5.2.2 Cerinte agrotehnice
Masinile pentru recoltat cartofi trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
scoaterea din sol a tuturor tuberculilor de cartofi și lăsarea lor sub formă de fâșie pe
sol, separarea tuberculilor de pământ și de vreji, iar vătămarea tuberculilor să fie
minimă.
5.5.2.3 Tipuri de masini pentru recoltat cartofi
Masina pentru scos cartofi MSC-1(fig. 5.5.1)
Destinație. Masina pentru scos cartofi MSC-1 (fig. 13.1) este destinată
recoltării cartofilor pe un rând, executând la o trecere dislocatul și separarea
tuberculilor de pământ. Masina este purtată și acționată de la priza de putere a
tractorului.
Părtile componente.

2
Fig. 5.5.1 Masina pentru scos cartofi MSC-1
1 – brazdarul; 2 – suportul brazdarului; 3 – rotorul furcii; 4 – paravanul
(gratarul); 5 – roata de sprijin; 6 – cardanul

Brăzdarul are formă triunghiulară cu muchie tăietoare, fiind curbat în sus și


este prins pe un brat care permite reglarea unghiului de pătrundere în sol. Modificarea
unghiului asigură realizarea adâncimii de lucru necesară. Rotorul este prevăzut cu
furci având fiecare câte patru bare de oțel curbate. Furcile sunt fixate pe un butuc care
este pus în mișcare cu ajutorul transmisiei. Prin butucul rotorului și prin roata dințată
din reductor trece axul curbat pe care se fixează brăzdarul. Paravanul este construit
din mai multe vergele metalice îmbrăcate în cauciuc, care rețin cartofii aruncați în
furcile rotorului și lasă să treacă numai bulgării mici și țărâna.
Cadrul mașinii este compus dintr-o grindă pătrată prevăzută cu trei puncte de
cuplare la ridicătorul hidraulic al tractorului. În partea anterioară a cadrului se află
roata de sprijin cu mecanism de reglare a înălțimii.
Transmisia este compusă dintr-un ax cardanic și un reductor. Mișcarea de
rotație se transmite de la axul prizei de putere a tractorului, prin axul cardanic la
reductor, care antrenează rotorul cu furci. Astfel, rotorul are o turație mai mică decât
cea a axului prizei de putere a tractorului. Mașina are lățimea brăzdarului de 520 mm,

3
unghiul de înclinare a brăzdarului 0 – 12°, adâncimea de lucru maximă 200 mm,
viteza maximă de lucru 3,8 km/h, capacitatea de lutru pe schimb 1 – 1,5 ha și masa 210 kg.
Procesul de lucru. Brăzdarul pătrunde sub rândurile de cartofi și dislocă întreaga
masă de pământ și tuberculi pe care o ridică, datorită înclinării sale, către furcile rotorului.
Prin rotire furcile pătrund în brazda dislocată și aruncă lateral spre dreapta stratul de sol,
tuberculii și vrejii. Furcile lucrează prin acoperire, fiecare trecând parțial peste zona supusă
acțiunii furcii anterioare. Prin azvârlirea stratului de pământ cu tuberculi se produce separarea
lor de vreji.
Datorită paravanului, majoritatea tuberculilor sunt reținuți și cad pe sol în brazdă
continuă, iar pământul trece mai departe printre vergele. După trecerea mașinii adunarea
cartofilor se face manual.
5.5.2.4 Masina pentru recoltat cartofi E-649
Destinația: Mașina E-649 este semipurtată, lucrează pe două rânduri și este destinată
recoltării integrale a cartofilor. Ea execută dislocarea, separarea și așezarea cartofilor pe sol în
brazdă continuă în urma mașinii. Datorită procesului tehnologic pe care-l execută, cartofii
lăsați pe sol de mașină nu sunt acoperiți de pământ la trecerea următoare și de aceea numărul
de muncitori pentru adunarea cartofilor de pe sol nu influențează capacitatea de lucru a
masinii.

Fig. 5.5.2 Masina pentru recoltat cartofi E-649

Procesul de lucru. Transmisia este compusă dintr-un ax cardanic și un


reductor. Mișcarea de rotație se transmite de la axul prizei de putere a tractorului, prin
axul cardanic la reductor, care antrenează rotorul cu furci. Astfel, rotorul are o turație
mai mică decât cea a axului prizei de putere a tractorului. Mașina are lățimea
brăzdarului de 520 mm, unghiul de înclinare a brăzdarului 0 – 12°, adâncimea de
lucru maximă 200 mm, viteza maximă de lucru 3,8 km/h, capacitatea de lutru pe
schimb 1 – 1,5 ha și masa 210 kg.

4
Brăzdarul pătrunde sub rândurile de cartofi și dislocă întreaga masă de pământ
și tuberculi pe care o ridică, datorită înclinării sale, către furcile rotorului. Prin rotire
furcile pătrund în brazda dislocată și aruncă lateral spre dreapta stratul de sol,
tuberculii și vrejii. Furcile lucrează prin acoperire, fiecare trecând parțial peste zona
supusă acțiunii furcii anterioare. Prin azvârlirea stratului de pământ cu tuberculi se
produce separarea lor de vreji.
Datorită paravanului, majoritatea tuberculilor sunt reținuți și cad pe sol în brazdă
continuă, iar pământul trece mai departe printre vergele. După trecerea mașinii adunarea
cartofilor se face manual.
Mașina este formată (fig. 5.5.2) din cadrul 1, susținut în partea posterioară de două
roți cu pneuri 2, iar în partea anterioară pe roata 3 pentru copierea terenului. Cadrul este
prevăzut la partea anterioară cu dispozitivul de cuplare 4 la ridicătorul hidraulic al tractorului.
Mașina este prevăzută cu două brăzdare 5, care pot lucra până la adâncimea de 18 –
20 cm, două transportoare-separatoare 6 și 7, iar in partea posterioară două paravane simetrice
8 din vergele pentru așezarea pe sol a cartofilor într-o brazdă mai îngustă. Roata anterioară
este prevăzută cu volanul 9 cu ajutorul căruia se poate modifica poziția în plan vertical și deci
adâncimea de lucru. Acționarea celor două transportoare-separatoare din vergele metalice
îmbrăcate în cauciuc se face de la priza de putere a tractorului printr-o transmisie formată din
arbore cardanic 10, grupul conic 11, transmisia cu lanțuri 12 și 13. Sub ramura superioară a
transportoarelor separatoare 6 și 7 sunt roți ovoidale care au rolul de a produce oscilații în
ramura superioară pentru a realiza scuturarea pământului. Transportoarele-separatoare sunt
înclinate si montate în cascadă, unul față de celălalt. Primul transportor-separator are vergele
metalice neîmbrăcate în cauciuc. putere a tractorului, brăzdarele 1 (fig. 13.3) pătrund în sol, la
o adâncime reglată în funcție de adâncimea cuiburilor, dislocă solul datorită înclinării
brăzdarelor și tuberculii împreună cu pământul sunt ridicați pe primul transportor-separator 2.
Acesta, odată cu operația de transport, execută și operația de scuturare, datorită căreia cea mai
mare parte a pământului, cade printre vergele, iar cartofii împreună cu vrejii și o parte din
bulgării de pământ rămași, cad pe al doilea transportor-separator 3. Acest transportor execută
în continuare operația de scuturare si de separare. Pământul și vrejii cad printre vergele pe sol.
Cartofii sunt deplasați către partea posterioară a masinii pe planul înclinat cu grătar 4 de pe
care cad pe sol, într-o fâșie îngustă, urmând a fi strânsi ulterior.

Fig. 5.5.3 Schema procesului tehnologic de la masina de scos cartofi E-649

5.5.2.5 Masina pentru recoltat cartofi E-684


Destinația. Mașina E-684 este destinată pentru recoltarea cartofilor pe trei rânduri, în
culturi cu distanța de 70 și 75 cm între rânduri, în soluri ușoare până la medii și încărcarea lor
în mijloace de transport.

5
Fig. 5.5.5 Schema constructiva a masinii de recoltat cartofi E-684
Construcția. Masina (fig. 5.5.5) este formată din cadrul principal, cu proțap, sistem de rulare
prevăzut cu două roți cu pneuri și servomecanism hidraulic de direcție, dispozitiv pentru desfacerea
biloanelor, primul sistem de scuturare (cernere), dispozitiv de sfărâmare a bulgărilor, al doilea sistem
de cernere, dispozitivul de separare grosieră a vrejilor, transportor de separare fină a vrejilor, elevator
de încărcare a tuberculilor, transmisie și instalație hidraulică.
Dispozitivul pentru desfacerea biloanelor este format din brăzdarele 3, tamburii de copiere 1,
trupițele-disc 4 și rotoarele cu palete elastice 2.
Primul sistem de cernere este prevăzut cu un transportor cu vergele 5, distanțate la 43 mm, din
care 50 % sunt protejate cu înveliș din cauciuc. Transportorul este acționat de un ax cu trei came,
dispuse decalat cu un unghi de 60. Transportorul cu vergele împreună cu dispozitivul pentru
desfacerea biloanelor sunt montate pe un cadru oscilant, susținut de cabluri pe role, dintre care cel
anterior este susținut de un cilindru hidraulic pentru asigurarea poziției de transport și de lucru a
organelor active.
Dispozitivul de sfărâmare a bulgărilor este realizat din doi cilindri pneumatici 6, fără cameră
de aer, dar cu supapă pentru reglarea presiunii interioare. Al doilea sistem de cernere este format dintr-
un transportor cu vergele 7 acoperite cu mansoane din cauciuc. Acțiunea de cernere este realizată de
doi arbori de vibrare prevăzuți cu came.
Dispozitivul de separare grosieră a vrejilor este alcătuit din vergelele 11 de reținere a vrejilor,
tamburul motric 10 pentru tragerea vrejilor și grătarul de descărcare a vrejilor .
Transportorul de separare fină a vrejilor 9 este de tipul cu bandă din cauciuc, cu degete
elastice, având în partea finală un rulou de reținere.
Elevatorul de încărcare 12 este un transportor cu vergele îmbrăcate în cauciuc, ce se poate
ridica și coborî prin cabluri acționate de un cilindru hidraulic.
Transmisia, care preia mișcarea de la priza de putere a tractorului, este formată din arbore
cardanic, transmisie principală ramificată în două direcții, prima care transmite mișcarea la organele
dispozitivului de sfărâmare a bilonului și a doua care transmite mișcarea la celelalte ansambluri
(transportoarele de la prima și a doua cernere și la elevatorul de încărcare a tuberculelor).
Procesul de lucru. Prin deplasarea mașinii, tamburii 1 copiază biloanele și mențin o adâncime
de lucru uniformă a brăzdarelor 3, care taie și dislocă biloanele. Rotoarele cu palete 2 și trupițele-disc 4
nu permit materialului dislocat să se reverse lateral, evitând rostogolirea și căderea tuberculelor.
Materialul trece pe transportorul cu vergele 5 unde are loc procesul de scuturare și cernere,
care se continuă pe transportorul 7. Când materialul trece de pe primul transportor de cernere, pe al
doilea, datorită celor doi cilindri pneumatici 6 are loc sfărâmarea bulgărilor de pământ.
De la cel de-al doilea transportor-scuturător 7, vrejii mari sunt transmiși la vergelele de
reținere 11 și la tamburii 10 care realizează prinderea și evacuarea lor pe un grătar de descărcare 8, de
pe care cad pe sol. Restul de material cade pe banda cu degete elastice 9, care antrenează vrejii rămași
spre partea superioară de unde cad pe sol; tuberculii alunecă și cad pe ramura orizontală a
elevatorului 12, care îi descarcă în mijlocul de transport. Ruloul de la extremitatea superioară a
transportorului cu degete elastice 9 reține cartofii, care unde se rostogolesc, în jos, pe circuitul
elevatorului de încărcare 12.
Reglarea masinii se referă la:
 adâncimea de secționare a bilonului, care se modifică cu ajutorul mecanismelor cu
șurub și piuliță manevrate de o manetă;
 amplitudinea mișcării de cernere se realizează la primul transportor, prin montarea de
came cu dimensiuni diferite, iar la cel de al doilea transportor, prin depărtarea (ridicarea)
vergelelor față de came, cu ajutorul unui braț prevăzut.
6

S-ar putea să vă placă și