Sunteți pe pagina 1din 364
REZISTENTA MATERIALELOR ‘GH. BUZDUGAN REZISTENTA MATERIALELOR ‘Baigia'X1 rortzl a EDITURA TEHNICA ‘BUCURESTI- 1980 fn volun expan, tt. forms nou, rexsenba mateo, spesalath peat neers igimnonreeanic : Tnprie prt itis acti corr deforma, se cexpun pacts tnt opt rexsenel materials begat oad Deveueascres carclenssior cates le copalt lori Engaterna In posi cb peas ese’ do Sincoran cancesate, fe trata litre sinple' samo n bare, problee sate Medeterminat, sletarle namics? de azemencn se face seul Piston wastr eu pee subi, tubules decir pecans sais pal atl. prea rime! pat se noe Sere dr xperiestile pro solar dearer Ta'paron ta saeco de rested ~ stata tnepe ox ‘emoastsres matatineor prin Ince pasa se ace sae at dnterlonae sau verteare, esl eaten, pin melo rei lenfor aise moa srcint limite Exptaeien conus co ‘ala te obwceta' then Coetcertal Ge iguana te clcuat sti pi vetade saan ci. probabste Te acacia, att inode aceune mal xe ‘mal aor‘ intl nefunor legate de vertares eta ies Sore esr de ag ” PREFATA Clune s-a anitat $i tm ofiiile anterioare, cartes de fala cuprinde, in Linki ‘generale, materialul predat Ta oursul do rexistensa materialelor, in facultajile de inginerie mecanied. Ba poate sorci si ingineritor pentrw reinemorarea nofiunitor undaynentale, sau pentru rezolvarea wner probleme simple. Pentra ‘nloule cornplene, stax la disposisie manuale ingineresti, care congin o infor- ‘mafic mult mai empla decit ceea ce ve poate preda th Jacuitate.. Biitia de fot aduce un element now, prin incerearea de a siructura ma- teria po 0 concenfie diferitd deott cea ow care ne-am obipnuit de atfta vreme. Punctut de pleoare este urmitorul. 88 presupunem ed inginera incepator — day adesen $i oe experimentat — are de dimensionat 0 pies 1a, 0 anumita solivitare. HL guzeste tn odrfi relajia de caleul corespunsdioare modelului ales. ‘Dupi: ce a procioat materialul, ii pune fntrebarea : elt este de mare rezistenfa admisibile? Sax, dacd #2 face 0 verificare a coefivientului de siguranga : cit trebuie si fie deest cocticiont ? Les aceasta intrebare, in aparonsé simpld, rdepunsul este, de multe ori, grow. Resistonfa admisibild nu este © consianti a materialulut, oi 0 marime ‘care trebuie aleaed de proieetant, aga ea si garanteze economia produculu st buna funcfionare, fintnd seama’ de toate aspectele, adesea ateaioare, privind gqeometria piesei, sarcinile, condifiile de mediu. atc. Se deeprinde de aici idein of 4m oaloulul de resistenti se tnttinese pe de ‘o parte o serie te relajii, destul de certe, referitoare la eforturi wnitare $i do- Sormasii, iar pe de alté parte trebwie at ve 1a o decisie asupra rezistenjet ad- ‘mivibite sau a eoefivientului de siguranfa. Motivul vite a faieut oa, pe plan mondial, 84 40 manifeste tendinja impar- irit aoeste’ gttife in dowd : 1. Prima, edveia i 20 daw diforite donumiri, — oa de exemple ymecanica ‘corpurilor deformabile” —avind drept obiect slabilires’ relafitlor petitrn ealoulul eforturilor unitare si deformasiitor. In aceastd parte, Foarte trudita ou Teoria elasticitifi, materialele sint caracterizate