Sunteți pe pagina 1din 40

Ghidul Profesorului

Educație Media
Asociația Școala de Valori
Şcoala de Valori este o organizaţie non-guvernamen-
tală modernă a cărei viziune este transformarea
României într-o societate care generează încredere,
echilibru şi curaj. De aceea, ghidaţi de valori, ne
propunem să construim caractere puternice pentru
viitor prin crearea unei comunităţi de adolescenți și
tineri autonomi, care acţionează cu responsabilitate
şi etică. Oferim tinerilor experiențe de formare a
caracterului prin ateliere de valori, interacțiuni cu
modele pozitive, programe de dezvoltare personală,
fiindu-le ghid în procesul de construire a caracterului
și în cel al descoperirii de sine.

„Noile tehnologii (animaţiile digitale, jocurile tot


mai intuitive, realitatea augmentată, inteligența ar-
tificială, proiectoarele holografice etc) au creat noi
limbaje de comunicare şi un univers aparte. Platfor-
mele new media fac posibilă comunicarea în online,
construiesc reputaţie şi identitate virtuală, și tot
mai multă transparenţă și vizibilitate în viaţa noas-
tră. Acum, adevărul poate fi alterat cu ușurință. Ori-
cine poate filma sau fotografia un eveniment, poate
scrie și posta anunțuri despre orice şi poate face ca
lucrurile să pară altfel decât sunt în realitate. De
aceea, este important să devenim mai sceptici, mai
deschişi la a analiza situaţiile curente din mai multe
perspective, și mai pregătiți în a ne dezvolta ca-
pacitatea de a înţelege semnificaţiile informațiilor
la care ne auto-expunem. Acum, ca niciodată, este
important să ne dezvoltăm abilitatea de a decoda
vaste cantităţi de date și a le traduce în concepte
abstracte şi a face conexiuni rapide. Este timpul să
învățăm cum să filtrăm informaţia în funcţie de im-
portanţa sa şi cum să ne folosim la maxim resurse-
le cognitive. Cu mic cu mare, este imperativ să în-
vățăm cum să recunoaștem o știre reală, să aflăm ce
este acela un advertorial sau ce este publicitatea.,”
spune Silvia Bogdan, Președinte Asociația Școala
de Valori.

Acest ghid a fost redactat cu permisiunea și suportul Asociației MediaSmarts Canada.


Ana-Maria Diceanu este fondatoarea agenției de PR,
Brain 4 Strategy, companie care oferă servicii de con-
sultanță în comunicarea corporate, comunicarea de criză
și managementul reputației. Este Co-fondatoare și
Președintele asociației Global Women in PR România.

Ana-Maria este implicată în activități de voluntariat: a


inițiat proiectul “Găina care a născut pui vii” și susține
astfel cursuri de media literacy în rândul adolescenților
pentru a-i ajuta să înțeleagă fenomenul știri false (fake
news). A fost implicată într-un grup de lucru inițiat de ra-
dio Itsy Bitsy pentru combaterea fenomenului de bullying
din România

Tudor Mușat lucrează în audiovizual de 20 de ani,


timp în care a realizat programe de știri la Radio
Total,  BBC Londra,  Realitatea TV, iar acum la Digi
24. Susține cursuri de jurnalism și comunicare și este
invitat adesea ca vorbitor la Facultatea de Jurnalism
și Științele Comunicării.

Cei doi au inițiat „Găina care a născut pui vii”,  un


proiect de media literacy, prin care își propun să ajun-
gă la 1000 de elevi din toată țara, în 2018, cu ajutorul
partenerilor Asociația Școala de Valori & WizeGen.
Scopul comun este de a ajuta elevii să descifreze
corect mesajele din media de astăzi.

Lidl România susține Școala de Valori în acest proiect, prin programul său de grant-uri.

Cu ajutorul Lidl România, este lansat acest ghid pentru profesori, astfel încât aceștia să
poată continua educarea tinerilor în vederea înțelegerii fenomenului de știri false (fake
news) și dezvoltării unei gândiri critice care să îi ajute la identificarea acestora.
Scurtă introducere

Datorită revoluției digitale, accesul oricui la multitudinea informațiilor aflate la doar


un click distanță este din ce în ce mai facil, ceea ce determină selectarea acestora,
astfel că abilitatea de a utiliza mediile digitale, dar și de a filtra conținutul disponibil
pe acestea au devenit o calitate esențială pentru fiecare dintre noi. Lipsa culturii
capătă încă un sens, iar gândirea critică este esențială. În prezent, oricine poate
deveni un formator de imagine, iar posibilitatea ca o informație să devină virală, ne
obligă să acordăm atenție conceptului de “educație media”, un domeniu
interdisciplinar și mai ales din ce în ce mai complex.
 
Ce înseamnă competențele media? 

Înseamnă că întelegi cum funcționează media și ești capabil să înțelegi rolul acesteia
în viața de zi cu zi, să știi cum să cauți, cum să selectezi informațiile din mass media,
să știi cum sunt produse mesajele (text, imagine,video), să fii în măsură să concepi
astfel de materiale media în diferite scopuri (de informare, de socializare, în scop
civic sau de divertisment).

Cum privesc elevii din România fenomenul fake news:

Asociația Școala de Valori împreună cu Unlock Market Research au realizat în


septembrie 2018 un studiu cantitativ pe un eșantion format din 450 de elevi cu vârste
cuprinse între 16 și 19 ani, din mediul urban.

Selectăm câteva dintre concluzii:

Un român se uită în medie 7 ore pe zi la televizor;

Televizorul este pe locul 3 în topul frecvenței de utilizare a


canalelor media de
către tineri;

43% dintre elevii din România au distribuit la un moment dat o


știre falsă;

89% consideră că este nevoie de mai multă educație pentru ca


oamenii să poată
recunoaște știrile false

*Studiul a fost realizat în cadrul programului „Găina care a născut pui vii” susținut
de Lidl România prin programul său de grant-uri.
89% Dintre tineri considera ca fenomenul FAKE NEWS este o
problema in Romania

DAR…

83% Considera ca ei, personal, au capacitatea sa identifice corect


stirile false

Majoritatea tinerilor intalnesc FAKE NEWS cel putin


67%
de cateva ori pe saptamana

DAR…

Multi dintre ei au distribuit cel putin o data o 43%


stire falsa

Dintre tineri considera ca FAKE NEWS se gasesc in principal


65%
in stiri despre politica interna

DAR…

63% Urmaresc RAR sau FOARTE RAR stiri din politica interna

31% 28%

Responsabilitatea
diminuarii fenomenului Mass-media Platformelor Guvernului Justitiei
online
FAKE NEWS revine…
53% 34%

Esantion: 450 de elevi din mediul urban, cu varste intre 16 si 19 ani. Sept. 2018
Lecția 1: Introducere în tainele mass media

Întrebări către clasă:

Ce este mass media?

Mass media desemnează totalitatea mijloacelor de informare în masă și de


influențare a opiniei publice

Provocare adresată clasei: Facebook este un canal de comunicare mass media?

Se adresează maselor, la fel ca televiziunea, radioul și presa tipărită și online


Găsim informații de interes
Ce nu se întâmplă pe Facebook? Nu există un profesionist care să verifice în
mod obiectiv informația pentru tine

De ce avem nevoie de media?

De unde culegem informațiile?

Posibile răspunsuri: TV, presă, Facebook, Radio, Google, etc

Vă recomandăm să încurajați elevii să extindă lista, să se gândească si la alte surse


sau canale: de exemplu afișe, filme (dacă vedem oameni fumând în filme, care este
informația pe care o culegem?), mesaje pe tricouri etc.

Ce sunt știrile false?

Știrile false dezinformează în mod intenționat. Ele sunt scrise și publicate


cu intenția clară de a induce în eroare, de a deteriora reputația unei persoane
sau instituții, precum și pentru câștig financiar sau politic. Circulă atât prin media
tradiționale, cât și prin rețele sociale.

De ce trebuie să învățăm să ne ferim de știrile false?

Posibile răspunsuri: ne influențează deciziile în mod greșit, vedem lumea cu


alți ochi (de exemplu dacă citim și auzim zilnic știri care ne spun că există un studiu
care arată că băieții cu părul lung sunt periculoși, ajungem să credem că e adevărat).
De evidențiat:

Nu tot ceea ce citim online este tot timpul adevărat. Și pentru a face lucrurile și
mai complicate, nu toate poveștile pe care lumea le definește ca fiind false sunt
neapărat false.

Trebuie să învățăm să identificăm știrile false și să nu distribuim pe rețelele noas-


tre de socializare tot ce citim online și sună spectaculos deoarece poate să fie fals.
Înainte să distribui, pune-ți întrebarea: este oare posibil să fie adevărat? Nu este
oare prea exagerată povestea pentru ca ea să fie adevărată?

Cum se nasc știrile?

Realitatea de care trebuie să ținem cont:

Știrile se scriu pentru a aduce audiență și ca urmare profit, nu pentru a informa.

Tehnologia face ca știrile să fie instante – acum fiecare dintre noi poate să fie
o sursă de știri (avem camera video în buzunar tot timpul).

Televiziunile de multe ori ”se bat” pe cine ajunge primul la fața locului, nu pe
cine face cea mai corectă știre.
Lecția 2: Fapte versus opinii

Conținut adaptat din News is Not Just Black and White, un manual pentru activități în clasă cu scopul de a analiza
conținutul media pe probleme de diversitate. Manualul a fost creat de Asociația Canadiană a Ziarelor ca parte a
programului lor educațional.

Sursa: http://mediasmarts.ca/lessonplan/fact-versus-opinion-lesson

Prezentare generală

Lecția “Fapte versus opinii” începe cu discuții ale elevilor despre diferențele dintre
fapte și opinii. Ulterior, aceștia vor aplica informațiile însușite în analizarea unui
articol selectat de profesor, și apoi unei opinii selectate de către ei.

Obiectivele lecției

Elevii vor:
recunoaște prejudecățile și judecățile de valoare în lucrări scrise
distinge între fapte și opinii
înțelege motivele pentru care prejudecățile pot fi incluse în buletinele de știri
înțelege fundamentele prejudecăților și ale opiniilor

Pregătire și materiale

Selectați și tipăriți un articol, editorial, scrisoare a editorului sau un comen-


tariu care dezbate o problemă controversată (și anume imigrare, recunoașterea săr-
bătorilor religioase, finanțarea festivalurilor culturale, finanțări multiculturale).
Multiplicați materialul în exemplare suficiente pentru întreaga clasă.
Dacă nu aveți posibilitatea de a achiziționa ziare puteți să folosiți fișele de
lucru cu Lupii atașate acestui curs.

Desfășurarea lecției

Introducere

Ziarele au tendința de a include atât fapte, cât și opinii, adesea însoțite de o dis-
tincție minoră. Cu toate că opinia autorului nu trebuie să apară niciodată în articol,
aceasta este permisă în alte rubrici ale ziarului – în paginile de editoriale, în articole
de opinii sau scrisori către editor. După activitatea de distingere între fapte și opinii,
elevii ar trebui să dețină mai multe informații despre cum să respingă stereotipurile
și despre modul în care pot să se educe singuri despre realitățile din jurul grupurilor
de minorități etnoculturale.

Discutați despre diferențele dintre fapte și opinii, făcând referire la


materialele inițiale, ”Pagina editorială” și ”Scrisoare către editor”.
Activitate

Distribuiți exemplare ale ”Articolului de opinie” selectat.



Rugați elevii să încerce să separe faptele de opinii:

Care sunt faptele?


Care sunt opiniile?
Cum le putem diferenția?

Delegați persoane care să noteze toate faptele pe o parte a tablei și toate


opiniile în partea opusă.

Colaborați cu clasa pentru a stabili dacă faptele sunt exacte, se bazează pe


dovezi și care dintre ele sunt false, care se bazează pe o ”opinie”.

Temă

Să selecteze singuri un articol de opinie, scrisoare sau editorial.


Ca temă pentru acasă, aceștia vor trebui să interpreteze articolul de opinie.
ales, în funcție de criteriile de mai sus.

Evaluare

Cum fac elevii analiza unui articol de opinie.


Fișă de lucru

Pagina editorială

Pagina editorială este acel spațiu într-un ziar în care opiniile nu numai că sunt per-
mise, dar chiar încurajate. Aceasta este dominată mai curând de comentarii și ana-
lize, și nu de raportarea obiectivă a informațiilor factuale. Aici este locul în care
opiniile din panoul editorial al ziarului iau forma editorialelor și în care cititorii își
pot publica opiniile sub forma scrisorilor către editor.
Opiniile membrilor personalului ziarului și ale corespondenților externi sunt însoțite
de o scurtă descriere, de obicei publicată pe prima pagină, denumită pagina
”Op-Ed” (care este abrevierea de la ”opinion editorial”). Aceasta conține și articole
de analiză și de context. În cazul anumitor ziare, pagina editorială și cea Op-Ed pot
fi combinate.

O pagină editorială obișnuită este alcătuită din următoarele elemente:

Editoriale: cu toate că sunt scrise de persoane, cele care nu sunt semnate reflectă
opinia corporatistă a consiliului redacției ziarului respectiv. Punctul de vedere ex-
primat reprezintă, de obicei, rezultatul consensului membrilor consiliului redacției.

Scrisori către editor


Caricaturi
Articole
Articole ale personalului ziarului, însoțite de o scurtă descriere

Anumite ziare își împart conținutul acestui material între pagina editorială și cea
Op-Ed.

Scopul paginii editoriale

Pagina editorială oferă un forum dedicat opiniilor cititorilor și ale personalului edi-
torial, pentru a:

provoca dezbateri și discuții


influența acțiunile oficialităților
susține reforma și propunerile specifice
oferi informații de context și analiza evenimentele
acționa ca voce a comunității

Scrisori către editor

Secțiunea dedicată scrisorilor reprezintă forumul cititorilor. Acest spațiu oferă citi-
torilor un loc în care pot reacționa la știrile locale sau externe, pot critica sau lăuda
editoriale și articole, pot chestiona opiniile editorilor și pot oferi comentarii
personale cu privire la condiția umană.
Scrisoare către editor
Stimate editor,

Mă bucur că pagina editorială din ziarul dumneavoastră oferă oamenilor șansa de a


își exprima opiniile, pentru că și eu am o opinie care trebuie transmisă. Este vorba
despre generația tânără.
Cei pe care îi pot observa nu par să contribuie la cultura orașului nostru. M-am
săturat să-i văd pierzând vremea în mall-uri, fumând și incomodând lumea din jur.
Dacă tot nu au bani pentru cumpărături, ce caută acolo? În anumite situații am pu-
tut observa personalul de securitate împiedicându-i să fure din magazine. Cei care
nu ajung să fie prinși nu fac altceva decât să provoace creșterea prețurilor pentru
persoanele oneste, ca mine. Am auzit că se ocupă atât cu furtul de poșete, cât și
din buzunare.
Nu îmi doresc să plătesc contribuția de sănătate și educație pentru ei. De ce ar
trebui eu să plătesc pentru educația lor? Ar putea să-și găsească serviciu și să și le
plătească singuri sau să-și roage familia să-i ajute.
M-am săturat de skateboarder-ii nesăbuiți și de cei cu role care merg în viteză,
iresponsabil pe trotuare și străzi, provocând accidente și rănind pietonii. Nu avem
nimic de câștigat din asta, și atunci de ce am permite acest lucru?
Tinerii care își pierd vremea prin mall-uri și săli de jocuri pe calculator nu con-
tribuie la societatea noastră, decât dacă luăm în considerație sumele de bani cu
care își cumpără junk food, haine la modă și dispozitive cu care se joacă. Cel mai
probabil, nici măcar nu sunt banii lor personali.
Concluzia mea are legătură cu ce va urma. Dacă toate aceste persoane cresc și ne
iau locurile de muncă, de ce ar trebui să îi sprijinim acum? Părerea mea este că tre-
buie să facem ceva în acest sens, înainte ca problema să devină mai gravă.

Al dumneavoastră sincer,
Sătul și Obosit
Fișă de lucru

Lupii: fapte sau opinii?

Identificați care dintre următoarele afirmații sunt fapte și care sunt opinii. Cum
puteți afla aceste informații?

Afirmație Faptă sau opinie? De ce?


Lupii sunt vicleni, șireți și
răi.
Lupii trăiesc în haite sau
grupuri.
Anumiți indieni
nord-americani consideră
că lupii sunt curajoși, loiali.

Lupii sunt carnivori.

Lupul consumă carnea nu-


mai de la prada ucisă re-
cent.

Lupii sunt foarte deștepți.

Lupii sunt tot timpul înfo-


metați.

Lupii acceptă oameni în


haita lor.

Unii eschimoși folosesc lu-


pii ca animale de povară.
Lupii pot săpa cu labele lor.

Lupii se unesc împotriva


unui membru al haitei.

Lupoaicele au o
perioadă de gestație de
nouă săptămâni.
Lupii: fapte sau opinii? Răspunsuri

Această pagină clarifică afirmațiile false și cele care sunt doar opinii.

Afirmație Faptă sau De ce?


opinie?
Lupii sunt vicleni, șireți și Opinie Această afirmație exprimă o generaliza-
răi. re despre toți lupii.
Se poate demonstra că majoritatea lor
nu prezintă aceste caracteristici.

Lupii trăiesc în haite sau Faptă Specialiștii în comportamentul ani-


grupuri. malelor au observat că acest fapt este
adevărat.

Anumiți indieni Faptă Etnologii cunosc faptul că, în mitologia


tradițională și în credințele spirituale ale
nord-americani consideră amerindienilor, lupul este portretizat ca
că lupii sunt curajoși, loiali. având aceste caracteristici.

Lupii sunt carnivori. Faptă Faptul că lupii consumă carne este bine
documentat.

Lupul consumă carnea nu- Opinie Această afirmație s-a dovedit a fi in-
mai de la prada ucisă re- corectă:
cent.
fermierii otrăvesc adesea arcasele,
lăsându-le lupilor să le consume.

Lupii sunt foarte deștepți. Opinie Ca rasă, inteligența lupilor este bine
documentată. Cu toate acestea unii
dintre ei nu sunt la fel de inteligenți ca
ceilalți.
Lupii sunt tot timpul înfo- Opinie Oamenii de știință au observat că lupii
metați. trebuie să muncească din greu pentru
a-și prinde prada. În medie, numai una
din zece vânători reușește. Cu toate
acestea, nu înseamnă că lupii sunt tot
timpul înfometați.
Lupii acceptă oameni în Opinie Cu toate că există multe legende
haita lor.
despre oameni care s-au alăturat
haitelor de lupi, acest lucru nu a
fost dovedit. În concluzie, afirmația
reprezintă o opinie.
Unii eschimoși folosesc lu- Faptă Antropologii au observat că anumiți
pii ca animale de povară. eschimoși folosesc lupii ca animale de
povară.

Lupii pot săpa cu labele lor. Faptă Oamenii de știință și vânătorii au ob-
servat că lupii își sapă singuri adăpos-
tul.

Lupii se unesc împotriva Opinie ”S-a observat că anumiți lupi se unesc


unui membru al haitei. împotriva unui membru al haitei” sau
”Lupii se unesc uneori împotriva unui
membru al haitei” reprezintă moduri
mai exacte de a descrie această obser-
vație.
Lupoaicele au o Faptă Perioada de gestație a lupoaicelor este
un fapt dovedit științific.
perioadă de gestație de
nouă săptămâni.
Lecția 3: Analiza ziarelor

Introducere

Acest curs a fost redactat de Ginie Waller, pedagog. O parte din acest conținut a fost adaptat în 1996 de către
Done Hale pe baza materalului ”Știri și diverse informații” produs de Ontario Newspaper in Education Association.

Sursa: http://mediasmarts.ca/sites/mediasmarts/files/pdfs/lesson-plan/Lesson_Looking_at_Newspapers.pdf

Prezentare generală

Ziarul este un instrument distractiv, dar și util pentru procesul de învățare despre
materialele din presa tipărită. În cadrul acestei lecții, elevii învață informații funda-
mentale despre jurnalismul de presă scrisă, prin intermediul unor discuții în clasă,
conduse de profesor, precum și prin activități individuale și de grup. Subiectele aco-
peră prima pagină, paginile din interiorul ziarului, cum să găsim informațiile și care
sunt elementele care stau la baza știrilor.

Rezultatele învățării

Elevii vor demonstra:

Conștientizarea secțiunilor diferite ale ziarului


Abilitatea de a diseca și de a înțelege povestea ”știrilor” din ziare
Conștientizarea diferitelor tipuri de articole de ziar
Conștientizarea modului în care jurnaliștii și editorii pot să prezinte informații
dintr-un anumit unghi, în special într-un mod părtinitor sau nedrept
Dezvoltarea abilității de concepere a unui scurt articol de ziar

Pregătire și materiale

Pentru această lecție, veți avea nevoie de ziare (internaționale, naționale și locale).
Multe ziare au programe dedicate distribuirii în uz educativ în școli, reducerile fiind
frecvent disponibile. Rugați elevii să aducă ziare actuale locale. De multe ori, edi-
torii sunt bucuroși să trimită exemplare ale ziarelor proprii dacă primesc solicitări
din partea profesorilor sau elevilor.
Desfășurarea lecției

1. Citirea ziarului

Împărțiți clasa în grupe mai mici și distribuiți ziarul fiecăreia dintre grupe.
Lăsați elevii aproximativ 10 minute pentru a parcurge conținutul, apoi porniți
”vânătoarea de comori”.

Activitate

Oferiți elevilor o listă de articole din ziar pe care doriți să le găsească. Iată câteva
exemple:

Headline-ul (acel text tipărit cu litere mari, care redă esența știrii care
urmează/ titlu în cazul unui articol) dintr-un ziar străin
O reclamă la o mașină pe care v-ar plăcea să v-o cumpere părinții
O fotografie de la un eveniment local
Ora de începere a unui film pe care doriți să-l vedeți
Un cuvânt de pe prima pagină al cărui înțeles nu-l știți
Scorul unui meci
O scrisoare către editor

Aspecte de discutat în clasă

Un ziar conține mai multe articole, imagini și reclame.

Care sunt lucrurile pe care le observați atunci când răsfoiți un ziar sau
deschideți un site? Faceți brainstorming cu elevii și scrieți răspunsurile pe tablă.

Întrebați elevii:

De ce citesc oamenii ziarele/site-urile de știri?


Ce tip de informație caută aceștia?
Există și alte motive?

2. Ce puteți vedea pe prima pagină?

(Notă: profesorii pot analiza și compara primele pagini a două sau trei ziare sau
site-uri de știri diferite pe durata exercițiului.)
Înainte de a începe, clarificați împreună cu elevii următorii termeni:

Banner: headline mare de pe prima pagină care acoperă, de obicei, lățimea totală
a paginii.
Credite/nume: numele autorului care este tipărit deasupra știrii sau a articolului.
Legendă: explicația care însoțește o imagine.
Sursă: text scurt care indică sursa articolului sau imaginii.
Titlu: titlul unui articol.
Descriere principală: primele propoziții sau paragraful de deschidere a unei știri, de
obicei care rezumă aspectele principale.
Fotografie transmisă prin diferite mijloace: fotografie transmisă prin telefon sau
email.

Dezbatere în clasă

Prima pagină a unui ziar este cea care îi atrage pe cititorii obișnuiți să-l cumpere, așa
încât editorii trebuie să aleagă știrile și articolele pe care le consideră preferate de
aceștia. Editorii selectează cele mai importante articole, din punct de vedere al in-
fluenței acestora asupra cititorilor. Sunt aceste persoane recunoscute în comunitate?
Povestea este una interesantă sau controversată?

Întrebați elevii:

Câte articole puteți observa?


Cât de lungi sunt articolele?
Sunt unele mai mari decât celelalte?
Care este cel mai mare titlu?
De ce credeți că acest titlu este cel mai mare?
Există fotografii pe prima pagină?
Ce redă fotografia?
Ce tip de oameni sunt redați în fotografie?
Câte fotografii sunt pe prima pagină?
Sunt colorate sau alb-negru?
Ce fotografii vă plac cel mai mult? De ce?
Activitate individuală

Decupați titlul și articolul din ziar și separați-le


Faceți schimb de articole cu cineva din clasă, asigurându-vă că persoana nu
vede titlul articolului pe care i-l dați
Luați articolul care vi s-a dat și scrieți un titlu pentru acesta
Apoi comparați cu titlul original
Scrieți titlul vostru în jurnal, apoi titlul original și un rezumat scurt al artico-
lului; răspundeți la întrebările următoare:

Care dintre titluri considerați că este mai important? De ce?


De ce credeți că editorul a ales acest titlu?

Sursa poze: Inquam Photos

3. Ce cuprind paginile din interiorul unui ziar?

În cadrul grupelor deja formate, având ziarul în față, întrebați elevii:

Cum aflați care sunt informațiile din paginile de interior ale unui ziar?
Există un cuprins, exact ca într-o carte?
Găsiți articolele sau secțiunile menționate în index.
Ce sunt secțiunile?
Dacă aveți un ziar național și unul local, comparați secțiunile acestora. Dacă
ați fi editor, ce secțiuni ați include? Vă puteți gândi la alte secțiuni care nu au fost
incluse în aceste pagini? De ce nu sunt incluse?
Sunt fotografiile din paginile de interior ale ziarului diferite de cele de pe
prima pagină? Sunt fotografii cu copii? Oameni în vârstă? Sunt mai multe fotografii cu
bărbați sau cu femei?
Alegeți un articol scurt de știri de pe pagina doi sau trei. După ce îl citiți în
clasă, întrebați elevii: de ce credeți că nu a fost inclus pe prima pagină?
4. Ce este un articol?

Un articol trebuie să răspundă la cinci întrebări esențiale. Așa și voi.

Folosiți articolul următor, ca exemplu:

Ieri, Ion a ieșit cu câinele la plimbare. Ion a vrut să meargă în parc. A vrut să se
joace cu câinele când au ajuns acolo. Au jucat Frisbee și s-au bucurat de un picnic.
Apoi au mers acasă.

(Scrieți cele 5 întrebări pe tablă, apoi rugați elevii să completeze în coloana cu


”sau?”)

Cele 5 întrebări jurnalistice Sau?

Despre cine este articolul? Cine sunt personajele?


Despre ce este articolul? Ce au făcut Ion și câinele?
Unde s-a întâmplat acțiunea? Unde s-au dus Ion și câinele?
Când s-a întâmplat acțiunea? Când au ieșit Ion și câinele?
De ce s-a întâmplat acțiunea? De ce au ieșit Ion și câinele?

Discuție condusă de profesor

Ce tip de articole găsiți într-un ziar sau site de știri?

Găsim diferite tipuri de articole. Unele sunt despre oameni care locuiesc în țări
diferite. Acestea se numesc internaționale.

Altele sunt despre oameni care trăiesc în România. România este țara în care trăiți
voi. Așa că articolele despre oamenii din România se numesc articole naționale.
Altele sunt despre oamenii din orașul vostru – uneori chiar cunoașteți persoanele
menționate în articole! Ei locuiesc în același oraș ca și voi. Așa că aceste articole se
numesc articole locale.

Întrebați elevii:

Ce tip de articol ar fi dacă Ion și câinele lui ar trăi în:


China?
Germania?
Orașul tău?

Cu grupele formate în continuare, rugați elevii să numere articolele internaționale,


naționale și locale.

Câte articole sunt din fiecare?


Ce anume le face să fie internaționale, naționale sau locale?
Ce tip de țări sunt cele menționate în articolele internaționale? Sunt acestea
însoțite de imagini? Cum vă ajută imaginile să înțelegeți mai bine un loc pe care nu
l-ați văzut niciodată?
Discuție condusă de profesor:

Despre ce sunt articolele?

Articolele sunt de obicei, despre întâmplări din viața oamenilor. Unele din ele sunt
vesele, altele sunt triste. Dar ele sunt, întotdeauna, interesante. Articolele vă ajută
să învățați lucruri noi despre oameni pe care nu i-ați cunoscut niciodată, oameni de
lângă voi, dar și de la distanță. Dacă nu ar fi existat articole, probabil că n-ați fi aflat
nimic despre nimeni!

Care sunt (sau au fost) întâmplările din școala voastră despre care ați putea
scrie un articol? (Ideile pot include un eveniment sportiv, un concert sau o piesă de
teatru, o reuniune dintre părinți și profesori, o vizită mai specială).

Activitate cu elevii

Rugați elevii să folosească Cele cinci întrebări jurnalistice pentru a scrie despre o
excursie cu clasa (sau despre alt eveniment). Lăsați-i să comunice între ei și să-și
noteze ideile.

Ce tip de excursie a fost? Ce s-a întâmplat pe durata ei?


Cine a mers în excursie?
Unde a mers clasa?
Când s-a organizat excursia?
De ce a plecat clasa în excursie?

Lăsați copiii să-și scrie articolele.

Evaluare

Activitate de grup și cu întreaga clasă


Analiză titluri
Articol despre excursia cu clasa
Lecția 4: Social media versus mass media

Jurnalistul este un “verificator” de profesie, el poate prelua informația distribuită


pe rețelele de socializare și o poate verifica, având acces rapid la surse oficiale, la
date, la resurse pentru a se deplasa la fața locului și a face propria anchetă.

În anumite privințe, mass-media și social media sunt complementare sau pot lucra
împreună în a furniza conținut util.

Rețelele de socializare pot propune oricâte informații și abordări, iar mass media
le poate prelua, sistematiza, verifica, adăuga unghiuri noi, beneficiind de această
varietate.

Rețelele de socializare pot aborda adesea cazuri sau informații pe care unele canale
mass media le evită din varii motive (indicațiile patronatului, ale autorităților,
strategie de rating etc.), fiind astfel o resursă de informare în plus.

Chiar și așa, acestea ar trebui preluate sub beneficiu de inventar dacă nu se regăsesc
și nu sunt verificate de absolut nicio instituție media credibilă.

Email Facebook Ziare


Sms Instagram Reviste
Skype LinkedIn Radio
Whatsapp Twitter TV
Stiri online

Comunicare personala
Mass Media
Social media
Dacă în social media selecția informațiilor o facem noi – noi alegem despre ce vrem
să scriem, noi alegem la ce dăm share – în mass media lucrurile stau altfel.

Echipa redacțională alege informațiile care devin știre în baza unei analize în 3 pași:

1 2 3

Factorii principali: este o În redacție: se iau niște deci- Influența publicului: o să îmi
noutate, este de interes pen- zii pe baza unor constrângeri aducă cititori/telespecta-
tru mase, este în imediata de resurse (nu avem om care tori, vorbește știrea despre o
noastră apropiere să acopere subiectul) sau pe tendință, care este percepția
baza unor opinii oamenilor despre subiect?

Scopul mass media este acela de a:

- binedispune (entertainment)
- educa (ne învață ceva nou) sau de a informa (ne transmite informația de care
avem nevoie)
- promova (încercând să te convingă să cumperi ceva)
- te convinge de ceva anume (încercând să te facă să accepți o anumită idee)

SOCIAL MEDIA MASS MEDIA


• Comunicarea se face în două sen- • Comunicare unidirecțională
suri
• Conținut profesionist
• Conținut generat de noi și alți
oameni ca noi • Comunicare opacă

• Acces gratuit • Decizia în ceea ce privește știrile


se ia și pe considerente economice
• Conținut autentic, nefiltrat (îmi aduce sau nu cititori/audi-
ență)
• Comunitatea ia decizii asupra
subiectelor dezbătute/citite/dis- • Conținut produs în prealabil de o
tribuite echipă de jurnaliști
• Un sistem restrictiv (sau cel puțin
așa se dorește a fi)
Mass media poate să ajute la verificarea înformațiilor din social media, mass media
aduce o valoare adăugată înformației din social media.

Dacă citim pe Facebook sau pe alte canale de social media o știre despre faptul că
școala începe mai târziu anul acesta, utilizatorii de Facebook au puține resurse la în-
demână pentru a verifica informația. “Verificatorii” de profesie însă ajung mult mai
ușor la surse oficiale – în cazul de față la Ministerul Educației – pentru a afla adevărul.

Social media ne ajută să ne facem prieteni noi, să ne informăm, să identificăm per-


soanele cu aceleași valori, credințe sau pasiuni, șă înțelegem lumea din jurul nostru.
Trebuie însă să fim critici cu tot ceea ce citim pe rețelele de socializare la fel de
altfel cum trebuie să fim critici cu orice înformație găsită pe internet.

Pericolul Selfie

Toată lumea în ziua de azi aleargă după poza perfecta pentru Instagram sau
Facebook. Cu cât este mai spectaculoasă, cu atât este mai bine pentru interacțiunile
de pe pagina noastră.

Știați că între 2011 și 2017 au fost înregistrate peste 250 de decese la nivel mondial
în încercarea de a face poza perfectă?

Nu selfie-ul este periculos, ci situațiile în care unii oameni aleg să facă selfie.

Exercițiu

Elevii aleg de pe pagina lor de Facebook/Instagram o informație/postare. O citesc în


fața clasei și colegii trebuie să spună cum ar arată informația respectivă dacă ar fi
publicată într-un ziar sau ar fi o știre TV.
Lecția 5: Ce sunt știrile false și cum pot fi identificate

Sursa: http://mediasmarts.ca/sites/mediasmarts/files/tip-sheet/tipsheet_news_you_can_use.pdf

Sursa: http://mediasmarts.ca/sites/mediasmarts/files/tip-sheet/tipsheet_false_content.pdf

Consumul informațiilor într-o manieră analitică devine din ce în ce mai important.

Canalele mass media trăiesc din publicitate. Cu cât au mai mult trafic, mai multă
audiență, mai mulți cititori, cu atât mai mult își pot crește veniturile din publicitate.
Prin urmare, ele se luptă să mențină interesul audienței pentru subiectele lor, prin
urmare identificarea senzaționalului, spectaculozității este un obiectiv mai impor-
tant decât corectitudinea.

Știați că 43% dintre elevii din România au distribuit o știre falsă (conform studiului
realizat de Școala de Valori și Unlock Market Research, septembrie 2018) și că este
foarte puțin probabil să verificăm faptele reale și celelalte subiecte care provin de
la persoane pe care le cunoaștem și în care avem încredere din rețelele de socializa-
re (cu toate că, pentru multe persoane, acestea reprezintă cele mai comune surse
de informații)?

Cu toții – platforme online, organizații generatoare de știri, indivizi și societate civilă


– avem un rol important în a stopa răspândirea mistificărilor și a știrilor false,
asigurându-ne că o informație este verificată înainte de a o distribui.

Această listă de recomandări se axează pe acțiunile pe care oricine, copil sau adult,
trebuie să le întreprindă pentru a putea recunoaște conținutul fals în mediul online.

Știrile online sunt printre cele mai dificil de verificat. În anumite cazuri,
știri incipiente pe surse care se dovedesc a nu fi adevărate continuă să circule pe
internet, oamenii putând distribui rapoarte false în scopuri comerciale sau rău in-
tenționate sau, pur și simplu, ”din amuzament„.

Rețeta pentru știri false create și propagate în mod intenționat include obligatoriu
fragmente de informații validate de mass media oficiale, din mai multe surse, cu
scopul de a crea impresia că unde apare o informație adevărată, toate informațiile
din acel articol sunt adevărate.
Dincolo de apelul la mass media și la “verificatorii” de profesie, ar trebui să facem
apel la discernământul nostru și la simțul critic, la curiozitatea nativă și la flerul de a
simți lucrurile care nu se potrivesc sau nu au sens și a căuta, mai departe, validarea
lor din mai multe surse. Cheia este informarea din cât mai multe surse, chiar dacă
unele nu ne validează propriile puncte de vedere (în special din punct de vedere
politic), pentru a avea un tablou complet al subiectelor și abordărilor.

Vă prezentăm trei recomandări pentru a vă ajuta să deveniți un cititor și distribuitor


priceput al știrilor online.

1. Verificați sursa originală

Nu presupuneți că un raport este adevărat doar pentru că mulți oameni l-au dis-
tribuit, că are un număr foarte mare de căutări sau că este popular pe rețeaua de
socializare: autorii dezinformării pot manipula aceste rezultate doar pentru a vă
face să distribuiți versiunea poveștii lor.

Dimpotrivă, deschideți o pagină nouă în browser pentru verificare și găsiți sursa


originală:

Povestea provine dintr-o sursă reală listată? În loc să accesați un link cu care
să deschideți o pagină falsă de internet, generați o căutare a paginii (sau introduceți
adresa web dacă o cunoașteți) pentru o dublă verificare
Sursa știrii are un istoric bun privind acuratețea? Generați o căutare pentru a
afla ce spun și alte persoane despre această sursă
Se verifică informația? Numele persoanelor implicate, locul acțiunii și alte
date factuale ar trebui să fie confirmate și din alte surse, cel puțin dintr-o sursă in-
dependentă

Nicio sursă nu este complet exactă, dar unele sunt mai credibile. Vă prezentăm câte-
va caracteristici ale unei știri de încredere:
2. Acuratețe: dacă autorii nu reușesc să redea corespunzător
aspectele mai puțin importante – numele persoanelor, date statistice etc. - e
dificil să ai încredere când tratează subiecte mai importante.

a. Deschiderea de a conștientiza lipsurile și de a corecta greșelile: recunosc


ei că nu au toate informațiile? Atunci când greșesc, recunosc acest lucru și le corec-
tează?
b. Diferențierea între opinii și știri: majoritatea canalelor de știri are o ”în-
clinație editorială”, dar acest lucru nu ar trebui să influențeze știrile acoperite. De
exemplu, dacă editorialul susține un anumit punct de vedere politic, știrile acoperă
și aspecte din perspectivă opusă?
c. Identificarea surselor: în timp ce canalele de știri legitime folosesc, uneori,
surse de știri anonime, de cele mai multe ori sursele trebuie identificate. Atunci
când se publică date statistice, trebuie să fie posibilă și verificarea sursei.

3. Verificați încă o dată fotografiile și materialele video

a. Materialele foto și video false sunt cele mai des întâlnite cazuri de dezin-
formare care circulă atunci când se înregistrează un subiect de știri important. De
multe ori se redistribuie și fotografii vechi. Asigurați-vă că verificați de două ori dacă
materialele foto sau video sunt actuale și reale, înainte de a le redistribui.

4. Gândiți-vă înainte de a distribui

Fiecare dintre noi trebuie să ne asigurăm că nu distribuim știri false, în special în


cazul unei știri de ultimă oră (breaking news). Înainte de a distribui ceva în rețelele
de socializare, adresați-vă următoarele întrebări:
Un titlu bombastic, scris cu CAPSLOCK ar trebui să ne pună pe gânduri
Ar putea cineva să ia o decizie importantă (despre sănătatea sa, cariera sa,
etc.) pe baza acestei informații?
Se referă la o problemă fierbinte sau controversată?
Pare ”prea bună ca să fie adevărată”? Este o informație despre care sperați să
fie adevărată sau în care doriți să credeți?

Dacă răspunsul la oricare dintre întrebări este ”da”, reverificați informația pentru
a afla dacă este adevărată!


Resurse

Vă oferim o serie de știri din mass media care s-au dovedit false. Dezbateți/analizați
în clasă cu elevii cum consideră ei aceste știri – false sau nu – și solicitați argumen-
tarea răspunsului.

1. Sky News și trafic de arme în România

https://www.neweurope.eu/article/guns-shipped-ukraine-romania-western-europe/

https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/presupusii-traficanti-de-arme-din-reportajul-sky-news-identifica-
ti-si-ridicati-de-diicot-suspectii-ar-fi-vanatori.html

2. Minori puși să muncească

https://www.thesun.co.uk/news/2234193/kinder-egg-slaves-aged-just-six-are-being-paid-22p-an-hour-for-13-
hour-shifts-making-the-toys-hidden-inside-chocolate-treats/

https://www.stiripesurse.ro/jurnali-tii-de-la-the-sun-au-fost-prin-i-cu-minciuna-mama-copiilor-sclavi-a-re-
cunoscut-totul_1164898.html

3. Alte știri false care pot fi utilizate ca bază de discuție cu elevii

https://stirileprotv.ro/stiri/international/patania-celor-care-au-dat-click-pe-o-stire-ce-anunta-moartea-actor-
ului-michael-j-fox.html

https://www.romaniatv.net/fuego--nervos-dupa-ce-s-a-scris-ca-a-murit--am-trecut-prin-momente-de-
groaza---_439382.html

https://www.libertatea.ro/monden/reactie-dura-dupa-ce-s-spus-ca-teo-trandafir-murit-va-actiona-instan-
ta-2289024

https://www.digi24.ro/stiri/externe/mapamond/o-stire-falsa-a-devenit-virala-dupa-prabusirea-avionului-in-in-
donezia-1023354
Lecția 6: În primul rând, nu face rău: Fii un observa-
tor activ al fenomenului ”Cyberbullying” (agresiune
pe internet)

Sursă: Matthew Johnson, Director pentru Educație MediaSmarts

http://mediasmarts.ca/sites/mediasmarts/files/lesson-plans/lesson_first_do_no_harm.pdf

Prezentare generală

În cadrul acestei lecții, elevii vor analiza cât este de dificil și complicat uneori să
faci ceea ce este bine. Aceștia vor fi rugați să analizeze dacă sunt de acord cu mai
multe principii morale, apoi să analizeze o dilemă morală ce implică un conflict între
mai multe principii morale, reflectând asupra modului în care punctul lor de vedere
se poate schimba, în funcție de scenariu. Apoi vor evalua diferite principii morale în
raporturile dintre ei și își vor construi propriile dileme morale. La final, aceștia vor
învăța instrumente practice pentru a decide cel mai bun mod de a interveni în cazul
”cyberbullying”, aplicându-le în cazul dilemelor precizate.

Rezultate

Elevii vor:
învăța conceptele principiilor și ale dilemelor morale
analiza complexitatea dilemelor morale, vor alege și-și vor justifica punctele
lor de vedere morale
analiza factorii care le influențează gândirea morală
învăța și aplica instrumentele necesare unei intervenții eficiente în cazul
”cyberbullying-ului”.
aplica gândirea morală în situații de ”cyberbullying”

Pregătire și materiale

Multiplicați fișele de lucru:

În primul rând, nu face rău: cum să fii un observator activ


Dileme asociate fenomenului ”cyberbullying”

Documentați-vă despre fenomenul ”cyberbullying”

Înainte de a începe cursul, puteți multiplica Ghidul “Primii pași în siguranță


în viața digitală” https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2017/12/
ghid-CERT-RO-1.pdf editat de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
și înmânați-le elevilor pentru a le studia acasă.
Alte resurse pe care le puteți utiliza în informarea elevilor și părinților:

http://www.telefonulcopilului.ro/uploaded/stop%20bullying/ASOCIATIA_TELEFONUL%20COPILULUI_
BROSURA_COPII.pdf

https://oradenet.salvaticopiii.ro/docs/block-agresivitatii/Cum-iti-protejezi-copilul-de-cyberbullying.
pdf
Desfășurarea lecției

Începeți prin a ruga elevii să ridice mâna dacă sunt de acord cu următoarele principii
morale:

Ar trebui să vă apărați prietenii și familia.


Oamenii trebuie pedepsiți dacă fac fapte rele.
Ar trebui să reacționați atunci când vedeți pe cineva agresat.
Este greșit să faci rău cuiva.
Nu ar trebui să vă implicați dacă nu vă privește.
Ar trebui să vă gândiți bine întotdeauna înainte să faceți ceva pentru a evita
rănirea altei persoane.
Ar trebui să-i ajutați pe toți cei care vă cer ajutorul.

Majoritatea elevilor va ridica mâna la aproape toate afirmațiile de mai sus. Evi-
dențiați elevilor că este ușor să iei o decizie atunci când faci diferența dintre ce e
rău și ce e bine: mai dificil este atunci când trebuie să alegi între două lucruri
despre care crezi să sunt ambele bune. Această situație poartă denumirea de dilemă
morală, deoarece trebuie să comparăm două principii morale între ele.
Comunicați elevilor că le veți oferi un exemplu de dilemă morală, citindu-le ur-
mătoarele:

Dan este prietenul lui Geo și, de-a lungul timpului, l-a ajutat pe acesta de multe ori.
Geo află accidental că Dan a jefuit un magazin în orașul natal. Ar trebui să-l denunțe
pe Dan la poliție?

Întrebați elevii:

Ce principii morale se află în conflict?


Ce cred că ar trebui Geo să facă? De ce?
S-ar schimba răspunsul lor dacă:

Familia lui Geo deține magazinul jefuit de Dan?
Dan a împușcat pe cineva în timpul jafului?
Dacă Dan merge la închisoare, familia lui nu mai are nicio sursă de venit?
Dan va fi prins, indiferent dacă Geo informează sau nu autoritățile?
Dan va fi prins numai dacă Geo informează autoritățile?
Dan nu va fi prins, chiar dacă Geo informează autoritățile?
Dan îl va răni sau chiar ucide pe Geo dacă află că acesta l-a denunțat?
În loc să jefuiască un magazin, Geo află că Dan a copiat la un test?
În loc să jefuiască un magazin, Geo află că Dan și-a înșelat iubita?
În loc să jefuiască un magazin, Geo află că Dan și-a înșelat iubita, care este
sora lui Geo?

(Analizați schimbările separat – în fiecare dintre cazuri scenariul se schimbă pentru


un singur aspect).
În fiecare dintre cazuri, dacă elevii își schimbă opinia, discutați pe scurt de ce
și-au schimbat-o. La finalizarea discuției despre diferitele scenarii, rugați clasa să
încerce să identifice motivele generale pentru care schimbările de scenariu au dus
la schimbarea punctelor lor de vedere. Asigurați-vă că dezbaterea are următoarele
concluzii:

Gravitatea morală a problemei (de exemplu, a împușca pe cineva vs. a jefui


un magazin vs. a copia la un test)
O faptă bună sau o faptă rea care ar putea fi evitată printr-o opțiune sau
alta (a-l trimite pe Dan la pușcărie, a lăsa fără venituri familia lui Dan etc.)?
Riscul asupra persoanei proprii generat de o opțiune sau alta (riscul asupra
vieții lui Geo)
Cât sunteți de atașat emoțional de persoanele implicate (Dan vs. proprie-
tarul magazinului, Dan vs. sora lui Geo)

Acum notați următoarele perechi de principii morale la capetele opuse ale tablei
(câte o pereche la fiecare capăt):

Ar trebui să vă apărați prietenii și familia / Ar trebui să-i ajutați pe toți cei


care vă cer ajutorul
Oamenii ar trebui pedepsiți / Este greșit să faci rău oamenilor
Ar trebui să reacționați atunci când vedeți o persoană agresată / Ar trebui
să vă gândiți bine întotdeauna înainte să faceți ceva pentru a evita rănirea altei
persoane.
Exercițiu

Împărțiți clasa în trei grupe și atribuiți o pereche de principii fiecărei grupe. Apoi
aliniați grupele în fața peretelui sau a tablei, în funcție de principiile pe care le con-
sideră cele mai puternice. De exemplu, un elev care consideră la fel de puternice
principiile ”Oamenii ar trebui pedepsiți” și ”Este greșit să fii crud” ar trebui să stea
la mijlocul lor; un altul, care consideră mai puternic principiul ”Este greșit să fii
crud”, ar trebui să stea mai aproape de capătul peretelui sau al tablei.

După ce toate cele trei grupe s-au aliniat, reîmpărțiți fiecare dintre grupe în două,
rezultând un total de șase sub-grupe. (Distribuirea poate fi arbitrară.) Rugați fiecare
dintre sub-grupe să se gândească la o dilemă morală în care cele două principii alo-
cate intră în conflict: de exemplu, grupele cărora li s-a alocat prima pereche de prin-
cipii vor trebui să se gândească la un scenariu în care o persoană trebuie să aleagă
între a fi alături de prieteni și a ajuta pe cineva care are nevoie de ajutorul ei.
Precizați faptul că soluția la această dilemă nu trebuie să fie una clară: dacă toată
lumea din sub-grupă este de acord asupra rezolvării sale, atunci dilema respectivă
nu este, în realitate, una morală.

Acum rugați sub-grupele să reclarifice, să-și comunice dilemele lor morale și să


aleagă una dintre ele pentru a fi discutată în fața clasei. Rugați grupele inițiale să-și
prezinte dilemele morale în fața clasei, pe care clasa să le dezbată pe scurt. (Nu este
necesar să obțineți un consens cu privire la aceste dileme – puteți discuta suficient
numai despre una dintre ele, pentru ca cei din clasă să înțeleagă dificultățile morale
prezentate).

Distribuiți fișa de lucru În primul rând, nu face rău: cum să fii un observator activ și
lăsați elevii să citească și să răspundă la întrebări. Dacă doriți, puteți acorda califica-
tive răspunsurilor. Dezbateți dilemele în clasă.

Activitate suplimentară

Rugați elevii să pregătească: un scenariu, o satiră, un video sau o scenetă comică,


care reflectă dilema morală la care s-au gândit și care face referire la a fi observa-
tor la fenomenul de ”cyberbyllying”.
Fișă de lucru pentru elevi: În primul rând, nu face rău: cum
să fii un observator activ
Știați că? 84% dintre elevii sub 18 ani din România spun că au fost martorii unei
hărțuiri online, însă doar 36% au intervenit în conflict (studiu realizat de Tribal
Worldwide România pentru Bitdefender în noiembrie 2017)

Atunci când vedeți sau auziți despre fapte rele care se întâmplă în mediul online, voi
aveți puterea de a le îndrepta – sau a le agrava. Uneori este dificil să știi care este
fapta bună care trebuie făcută, deci puneți-vă aceste întrebări:

Cunosc întreaga poveste? Uneori ceea ce observați nu este la fel de clar pe cât
vedeți. Ceea ce poate părea o faptă de ”cyberbullying” poate fi o persoană care se
apără împotriva unui agresor, iar ceea ce poate părea o glumă poate răni foarte mult
sentimentele cuiva. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să vă implicați, ci că trebuie
să vă gândiți care este cel mai bun mod de a ajuta.

Acord ajutor sau îmi ajut doar prietenii mei? Cu toții ne dorim să ne ajutăm
prietenii, contând, în același timp, pe ajutorul lor reciproc. Dar, înainte de a lua
partea prietenilor, întrebați-vă dacă ați face același lucru dacă nu v-ar fi fost
pireteni. Dacă nu aveți de gând să ajutați pe cineva, întrebați-vă dacă ați face
același lucru dacă această persoană v-ar fi fost prieten.

Îmi găsesc scuze pentru ceea ce se întâmplă? Uneori găsim justificări pentru a nu
face ceea ce este bine. De multe ori, aceste justificări au la bază valorile care ne-au
format. Întrebați-vă dacă faceți oricare dintre următoarele:

Minimizați efectul (”E doar o glumă”).


Negați efectul (”Pe mine nu m-ar afecta, deci ea nu trebuie să se simtă
rănită”).
Dați vina pe persoana agresată (”O merita”).
Evitați situația (”Nici ceilalți nu se implică”).

Implicarea mea ar îndrepta situația sau ar agrava-o? Există multe lucruri pe care
le puteți face pentru a ajuta o persoană agresată, dar unele funcționează mai bine
în anumite situații

Iată o listă de acțiuni pe care le puteți face, despre care copiii care au fost ținta
agresiunii declară că, de obicei, îmbunătățesc situația și care, în același timp, nu vă
expun ca ținte:

Alinați persoana în privat


Comunicați ce se întâmplă unui adult în care aveți încredere
Sfătuiți persoana cum să gestioneze ceea ce se întâmplă
Postați ceva drăguț despre persoana respectivă
Comunicați ce se întâmplă furnizorului de servicii
Documentați ceea ce se întâmplă (faceți o captură de ecran) pentru a susține
persoana respectivă
Încetați a mai comunica cu persoana care comite fapta

Gândiți-vă bine înainte de a face oricare dintre aceste acțiuni despre care copiii
declară că uneori îmbunătățesc situațiile, dar care vă expun ca țintă:
Încercați să mediați conflictul dintre persoana agresată și agresor
Înfruntați agresorul în privat
Înfruntați agresorul în față

Asigurați-vă că nu faceți niciuna dintre aceste acțiuni despre care copiii declară că,
de obicei, agravează situația:

Etichetați persoanele într-o postare sau apreciați postarea


Distribuiți ce se întâmplă altor persoane (redirecționați, supuneți la vot etc.)
Folosiți emoticonul care râde la situația respectivă
Nu faceți nimic

Ușurez situația pentru ca și ceilalți să intervină prin suport? Asigurați-vă că iden-


tificați și că sprijiniți copiii care iau atitudine pentru a-i ajuta pe alții.


Fișă de lucru pentru elevi: Dileme asociate fenomenului
”cyberbullying”

La fiecare dintre situațiile de mai jos, răspundeți la întrebări pe o foaie separată:

Care sunt faptele relevante ale situației respective?


Ce principii morale se află în conflict?
Gândiți-vă la cel puțin un detaliu nou care vă poate schimba convingerea
(reamintiți-vă de situația discutată în clasă, despre Dan și Geo).
Precizați cel puțin trei acțiuni diferite pe care le puteți face pentru a îm-
bunătăți situația.
Identificați care dintre acțiuni considerați că este cea mai bună alegere și
justificați alegerea, cu cel puțin două motive.

1. Cel mai bun prieten îți trimite un link către un sondaj online a cărui întrebare
este ”Ești de acord ca Ioana să fie forțată să poarte un sac pe față atunci când vine
la școală?”. Tu nu o cunoști pe Ioana, dar majoritatea prietenilor tăi a votat deja cu
”Da”. Dacă nu votezi imediat, prietenii tăi îți trimit un alt mesaj, întrebându-te ce
ai de gând.

2. Unul dintre prietenii tăi îți trimite o fotografie foarte expresivă cu prietena lui,
care este și prietena ta, rugându-te să o trimiți la cât mai multe persoane. El îți
spune că tocmai a aflat că ea a flirtat cu alți băieți, trimițându-le fotografii sexy, iar
acum el vrea să se răzbune distribuind fotografiile pe care ea i le-a trimis.

3. Nu mai poți accesa timp de o zi rețelele de socializare pentru că ai plecat cu


familia în vacanță. Când te întorci, afli că doi dintre prietenii tăi s-au certat foarte
urât. Fiecare dintre ei îl acuză pe celălalt că l-a insultat, majoritatea celorlalți pri-
eteni ținând partea unuia sau a altuia. Ambii și-au șters deja postările anterioare,
așa încât tu nu ai cum să știi exact de la ce a pornit cearta.

4. Cea mai distribuită postare de azi e o fotografie a unui banner care promovează
sesiunea de dans de la școală, în care cuvântul ”dans” este scris ”dasn” cu litere
mari. Unul dintre prietenii tăi a făcut acest banner, iar acum toată lumea distribuie
fotografia și râde de el. Tu nu crezi că e corect ca lumea să râdă de el, pentru că tu
știi că el suferă de dislexie.

5. Împreună cu o prietenă joci în aceeași echipă în jocul online preferat. Când te


autentifici (loghezi), observi că ea nu e conectată și că numele ei nu mai apare
în listă. O întrebi de ce și ea îți spune că liderul echipei a eliminat-o pentru că
le spunea celorlalți membri să se oprească atunci când insultau membrii celeilalte
echipe, folosind un limbaj sexist și homofob.
Documentație despre fenomenul ”cyberbullying”

Pentru profesor

Ce este fenomenul ”cyberbullying”?

Pentru majoritatea tinerilor, internetul reprezintă locul în care pot socializa și, în
timp ce majoritatea acestor interacțiuni este pozitivă, un număr din ce în ce mai
mare dintre copii folosesc această tehnologie pentru a-i intimida și a-i hărțui pe
ceilalți – fenomen denumit ”cyberbullying”.

Termenul ”cyberbullying” poate fi un termen nepotrivit. Spre deosebire de definiția


convențională a agresiunii, care presupune o diferență de forță și rezistență dintre
agresor și victimă, multe dintre activitățile pe care adulții le-ar eticheta drept
”cyberbullying” se întâmplă între persoane cam de aceeași statură. În același timp,
uneori este dificil să distingem clar între agresor și victimă într-un scenariu de agre-
siune online. În cele din urmă, mare parte a comportamentului abuziv înregistrat
în afara mediului online se poate întâmpla și aici sau poate fi agravat de tehnologia
digitală.

Fișă de lucru: Ce faci când cineva te agresează online?

Nu riposta.

De multe ori agresorul încearcă să te provoace, iar riposta îi oferă ceea ce vrea.
Sunt și cazuri în care acesta speră să ripostezi, pentru ca apoi să te învinovățească
pe tine!

De multe ori oamenii nu-și dau seama că te pot răni online. În situația în care nu
ești sigur dacă cineva a intenționat să te rănească, începi prin a vorbi cu persoana
respectivă – undeva unde să vă puteți auzi sau vedea – și vezi dacă situația se poate
rezolva așa.
Atunci când se întâmplă să te supere ceva, lasă să treacă puțin timp până când furia
se estompează. Este greu să iei decizii bune când ești supărat, speriat sau jenat.
Dacă îți bate inima tare sau te simți tensionat, ieși o perioadă din mediul online.
Pentru a-ți trece supărarea, îți poate face bine să ieși afară și să fii activ.

Salvează probele.

Dacă cineva este rău cu tine în online, asigură-te că păstrezi probele. Dacă mesajul a
fost transmis direct către tine, asigură-te că-l salvezi. Dacă este un mesaj care poate
fi șters (tweet, update status etc.), fă o captură de ecran.

Dacă nu se întâmplă doar o singură dată, creează un jurnal în care îți notezi toate
mesajele. Scrie cât mai multe detalii posibil: unde și când s-a întâmplat, tot ceea
ce știi despre persoana respectivă, tot ceea ce ai făcut (sau nu) și cum v-ați simțit.
Vorbește cu cineva.

Dacă cineva este rău cu tine în mediul online, este bine dacă vorbești cu prietenii sau
cu un membru al familiei despre acest lucru.

Reaminteșteți că nu a fost vina ta. Nimic din ceea ce faci nu îi poate provoca pe
ceilalți să fie răi cu tine. Nimic din ce te caracterizează ca persoană, nu îi poate în-
demna pe ceilalți să fie răi cu tine. Dacă cineva este rău cu tine, asta este
problema lui – nu a ta.

În același timp, trebuie să raportezi cazul, dacă:


te sperie
te face să nu mai vrei să mergi la școală sau te determină să nu mai faci ce-ți
place (să te joci jocul preferat pentru că acolo este persoana care îți face rău)
nu te poți opri să nu te gândești la asta
persoana te-a amenințat că-ți va face rău sau că va publica materiale care te
vor răni sau umili

Poți raporta cazul persoanelor responsabile unde are loc agresiunea (folosește in-
strumentele de raportare de pe

Facebook:
https://www.facebook.com/help/420576171311103/

YouTube:
https://support.google.com/youtube/topic/2803138?hl=en&ref topic=2676378

Twitter:
https://support.twitter.com/articles/15789#.) Aici: https://cyberbullying.us/re-
port/

Aici se află o listă mai completă, actualizată, a metodelor prin care poți raporta
agresiunea online pe site-uri și aplicații populare.

De asemenea, poți vorbi cu părinții, cu un profesor sau cu un alt adult în care ai


încredere.

Dacă nu poți vorbi cu un adult din orice motiv, iar persoana respectivă continuă
să te amenințe fizic sau te șantajează (te amenință că va posta fotografii compro-
mițătoare dacă nu faci ce-ți spune), poți merge direct la secția de poliție.
Lucru în echipă: tema la finalul celor 6 lecții

Clasa se împarte în grupuri de lucru de 5 elevi. Fiecare grup trebuie să se organizeze


pe modelul unei redacții de știri. Echipa are la dispoziție o săptămână pentru a re-
dacta un ziar cu știri reale, știri din proximitatea lor.

Știrile NU trebuie să fie copiate din alte surse media. Ele trebuie să fie unice, redac-
tate de echipă și reale.

Ce trebuie să livreze echipele

Nume ziar
Menționare echipă – rolurile fiecărui elev in echipă
Format print al ziarului

Sursa poze: Inquam Photos

Roluri într-o redacție

Redactor șef – stabilește subiectele cele mai relevante


Redactori – scriu articolele
Foto jurnaliști – realizează pozele care să însoțească textele

Timp de lucru: o săptămână

Prezentare

Elevii își prezintă în echipă ziarul. Explică cum au selectat numele ziarului și rolurile
din echipă, cum au selectat subiectele/știrile folosind cele învățate în clasă, detali-
ază modul în care au lucrat/redactat/gîndit știrea. Echipa alege un singur articol pe
care îl citesc colegilor.

Colegii oferă feedback cu privire la articolul citit: dacă este știre sau opinie, dacă le
este utilă informația, dacă au aflat ceva nou etc.

În cazul în care există un ziar al școlii, elevii pot vota cele mai bune articole pentru
a fi publicate în ziarul școlii.
www.facebook.com/ScoaladeValori

www.instagram.com/scoaladevalori

www.linkedin.com/company/scoala-de-valori

www.youtube.com/ScoaladeValoriRomania

www.scoaladevalori.ro

Str. Gheorghe Manu nr. 3, etaj 4, Sector 1, București