Sunteți pe pagina 1din 7

ORDINUL ASISTENTILOR MEDICALI GENERALISI, MOASELOR

SI ASISTENTILOR MEDICALI DIN ROMANIA

PROTOCOL DE LUCRU

INGRIJIREA NASULUI

Data aprobarii:
Versiunea: 2
Data versiunii: Decembrie 2009

IRIGAREA NAZALA :
 irigarea canalelor nazale calmeaza mucoasele iritate si curata de
mucozitatile uscate, secretii, si substante straine. Ramase neindepartate,
aceste depozite pot impiedica drenajul pe sinusuri si circulatia nazala a
aerului si pot duce la dureri de cap, infectii, si mirosuri neplacute. Irigarea
poate fi facuta cu o seringa cu rezervor cauciucat sau cu un dispozitiv
electronic oral
 irigarea nazala este recomandata pacientilor cu afectiuni nazale acute
sau cronice, inclusiv sinuzitele, rinitele etc. Pe langa acestea, procedura
poate ajuta persoane care cu regularitate inhaleaza substante toxice sau
alergeni (vapori de vopsea, rumegus, pesticide, praf de carbune). Irigarea
nazala mai este recomandata, de asemenea, dupa anumite interventii
chirurgicale la acest nivel pentru a ajuta vindecarea prin indepartarea
escarelor postoperatoare, si pt a ajuta la redeclansarea secretiilor de
mucus din sinusuri
 contraindicatiile irigarii nazale pot include deteriorarea avansata a
sinusurilor, sangerarile nazale frecvente, si corpuri straine aflate in
canalele nazale (care pot fi conduse si mai in interior pe canale prin
irigare). Totusi chiar si unii din pacientii cu astfel de probleme pot
beneficia de irigare

Materiale necesare :
 seringa cu rezervor cauciucat
 extremitate irigatoare flexibila sau rigida de unica folosinta
 solutie salina hipertonica
 aleze
 prosoape de panza si de hartie
 bazin
 manusi

Pregatirea echipamentului :
 se va incalzi solutia salina pana la aproximativ 40.5 grade C. Daca se va
face irigarea cu o seringa, se va introduce putina solutie salina in
rezervorul acesteia si apoi se va expulza din interior, incalzind rezervorul
in felul acesta
 se spala mainile si se pun manusi
 se va explica procedura pacientului
 se va aseza pacientul intr-o pozitie confortabila care sa permita varfului
cateterului sa patrunda in nas si lichidul postirigare sa poata sa se scurga
intr-un vas
 se va specifica pacientului sa stea cu gura deschisa si sa respire pe gura
ritmic pe parcursul irigarii
 se va instrui pacientul sa nu vorbeasca, sa nu inghita pe parcursul irigarii
pentru a evita patrunderea fortata a materiilor infectioase pe sinusuri si
pe canalul lui Eustache
 se va indeparta varful irigatorului din nara pacientului daca acesta simte
nevoia sa stranute sau sa tuseasca, pentru a evita ranirea mucoasei
nazale

Implementare:
 se va umple rezervorul seringii cu solutie salina si se va insera varful
irigatorului cam 1.3 cm in nara pacientului
 se va presa rezervorul seringii pana ce va incepe sa curga un flux usor,
cald de solutie in interiorul nasului. Se va evita presarea cu forta a
rezervorului ceea ce ar duce la deplasarea reziduurilor din canalele nazale
in sinusuri si pe canalul lui Eustachio provocand infectii
 se va introduce solutie irigatoare alternativ pe fiecare nara pana cand
solutia care iese din nas post irigare este curata
 dupa terminarea procedurii de irigare se pune pacientul sa astepte
cateva minute pana sa-si sufle nasul de excesul de fluid din ambele nari
deodata. Suflarea usoara a ambelor nari previne ca fluidul sau presiunea
sa patrunda in sinusuri. Aceasta actiune ajuta, de asemenea, la
desprinderea si eliminarea secretiilor uscate si a mucusului

Consideratii speciale :
 se va astepta o scurta perioada ca fluidul sa se dreneze din nasul
pacientului inainte de a-si sufla nasul
 se va introduce varful irigatorului destul de departe pentru a fi siguri ca
solutia curata membranele nazale inainte de a fi drenata inspre exterior.
O cantitate obisnuita de solutie pentru irigarea nazala poate fi cuprinsa
intre 500 pana la 1000ml

Ingrijirea la domiciliu :
 pentru a putea continua irigarile nazale la domiciliu, se va invata
pacientul cum sa-si prepare solutia salina (sa umple o sticla de plastic
curata de 1 l cu apa distilata, sa adauge o ligurita de ceai cu sare, si sa
scuture sticla pana se dizolva sarea)
 va fi invatat, de asemenea, cum sa curete dispozitivele de irigare

ETANSAREA NAZALA :
 in cazul unei mucoase nazale foarte vascularizate, chiar si cele mai
nesemnificative raniri pot cauza sangerari majore si pierdere de sange.
Cand masuri terapeutice de rutina (cum ar fi presiunea directa,
cauterizarea, si medicamentatia vasoconstrictoare) esueaza in a controla
sangerarile nazale (epistaxis), nasul pacientului va trebui etansat pentru
a opri sangerarea anterioara(care iese din nas in afara) sau cea
posterioara (care se scurge in gat). Daca sangele patrunde in zona
nasofaringeala sau pe canalele lacrimale pacientul pare a sangera din
gura si din ochi
 majoritatea sangerarilor nazale isi au originea la nivelul plexului
arteriolelor si venulelor din septul anteroposterior. Doar 1 din 10
sangerari nazale apara la nivelul nasului posterior care de obicei
sangereaza mult mai mult decat in partea anterioara
 de obicei, asistenta medicala asista doctorul la etansarea nazala
anterioara si posterioara
 orice procedura ar fi aplicata, asistenta trebuie sa asigure pacientului
incurajarea si suportul necesar pentru a-i reduce discomfortul si
anxietatea. Asistenta trebuie, de asemenea, sa realizeze evaluari
succesive pentru a evidentia succesul procedurii si pentru a descoperi
posibile complicatii

Materiale necesare :
Pentru etansarea anterioara si posterioara :
 halat protector
 ochelari de protectie
 masti
 manusi sterile
 bazin de colectare,
 prosoape (de hartie) pentru fata
 halat pentru pacient
 speculum nazal
 apasator de limba
 sursa directa de lumina
 aspirator steril nazala
 vas steril si solutie salina sterila, pentru spalarea aspiratorului nazal
 spray cu anestezic local
 comprese sterile
 seringa de 10 ml cu ac
 dispozitiv de electrocauterizare
 decongestionant nazal
 absorbant hemostatic
 solutie normala salina sterila
 seringa de 60 ml
 unguent antibiotic
 echipament pentru masurarea parametrilor vitali
 fesi de tifon
 tampoane nazale
 catetere mici si flexibile pentru aspirare

Pregatirea echipamentului :
 se vor spala mainile
 se va pune tot echipamentul la marginea patului pacientului
 se va conecta aspiratorul si se va verifica
 se va crea un spatiu steril la marginea patului sau pe masuta de
lucru.Folosind tehnica aseptica, se va plasa tot echipamentul in locul steril
 se vor deschide pachetele cu tuburile de aspirare sterile si cu
extremitatile aspiratoare si se vor pune in spatiul steril
 se va umpleti vasul steril cu solutie normal salina pentru ca tuburile
aspiratoare sa poata fi spalate
 daca pacientul necesita un cateter cu balon nazal, se va testa balonul
pentru a preveni scurgerile, umpland cateterul cu solutie normal salina
avand grija sa se indeparteze solutia inainte de inserare

Implementare :
 tot personalul care participa la procedura va purta manusi, halate si
ochelari de protectie pentru a preveni posibila contaminare prin stropire
cu sange
 se vor verifica parametrii vitali ai pacientului (hipotensiunea poate fi un
semn ca pacientul a pierdut sange mult) si permeabilitatea cailor aeriene
accesibile, deoarece pacientul prezinta risc de a inspira sau vomita
sangele inghitit
 se va explica procedura pacientului si va fi incurajat pentru a-i reduce
anxietatea si pentru a-l stimula sa fie cooperant
 se va administra un sedativ sau un tranchilizat daca este prescris, pentru
a-i reduce anxietatea care poate conduce la sangerare nazala
 va fi pzitionat cu capul usor aplecat in jos si in fata, pentru a diminua
scurgerea sangelui in gat sau aspirarea sa
 se va porni aspiratorul cu tubulatura atasata, pentru ca medicul sa aspire
cavitatea nazala in vederea indepartarii cheagurilor inainte de a localiza
sursa sangerarii
 pentru a examina cavitatea nazala, medicul va avea nevoie de un
speculum nazal si o sursa externa de lumina, sau un endoscop fibrooptic
nazal

Pentru etansarea anterioara :


 medicul va fi ajutat sa aplice agenti vasoconstrictori pentru a controla
sangerarea sau sa utilizeze cauterizarea chimica cu nitrat de argint
 pentru a creste eficienta actiunii vasoconstrictoare, se va aplicat presiune
manuala pe nas aproximativ 10 minute

Pentru etansarea posterioara:


 se vor spala mainile si se vor folosi manusi sterile
 daca medicul va depista sursa sangerarii in cavitatea nazala posterioara,
va lubrifia catetere moi pentru a facilita insertia
 se va instrui pacientul sa deschida gura si sa respire normal pe gura pe
durata inserarii cateterului
 asistenta va ajuta medicul sa insereze pansamentul
 pacientul va fi tinut intr-o pozitie confortabila cu capul ridicat la 45 de
grade pana la 90 de grade
 se vor monitoriza periodic semnele vitale ale pacientului pentru a detecta
la timp modificari ce pot semnala hipovolemia sau hipoxemia

Prevenirea sangerarilor nazale frecvente:


 deoarece sangerarile nazale pot aparea in cazul unor mucoase nazale
uscate, se va sugera pacientului sa foloseasca un umidificator, mai ales in
medii uscate
 se va invata pacientul cum sa micsoreze presiunea cailor nazale, sa evite
constipatia si tensionarea din timpul defecatiei, sa aiba o dieta bogata in
fibre si o ingerare adecvata de lichide, sa evite eforturile fizice extreme
timp de 24 de ore dupa ce sangerarea nazala a fost stopata, sa evite
aspirina (care are proprietati anticoagulante), bauturile alcoolice si
tutunul pentru o perioada de minim 5 zile)
 daca pacientul prezinta totusi sangerari nazale in ciuda tuturor acestor
precautii, va fi invatat sa-si tina capul in sus fata de inima, si sa-si
foloseasca policele si indexul pentru a presa partea moale a ambelor nari
(nu se recomanda presarea directa daca are rani faciale sau fractura
nazala.I se recomanda sa tina presat pana la 10 minute si apoi sa verifice
sangerarea. Daca sangerarea nu se va opri, pacientul va trebui sa
preseze din nou zona respectiva pentru inca 10 minute tanand gheata
intre cele doua degete
 dupa o sangerare nazala, pacientul va fi atentionat sa nu isi frece sau sa
isi ciupeasca nasul , sa nu isi sufle nasul cu putere pentru cel putin 48 de
ore. Dupa aceea isi va putea sufla nasul cu grija si va trebui sa
foloseasca spray nazal cu apa sarata pentru a curata cheagurile nazale
 daca sangerarea persista in urma acestor manevre, se poate introduce un
rulou din vata direct pe partea cu sangerarea , ceea ce va functiona ca un
cheag artificial
 daca toate aceste metode dau gres va trebui instituita electrocauterizarea
sau etansarea narilor (chiar daca sangerarea se produce pe o singura
parte, ambele nari necesita etansarea pentru a controla sangerarea.

Consideratii speciale:
 pacientii cu astfel de probleme sunt de obicei spitalizati in vederea
monitorizarii
 se va mentine tot echipamentul de urgenta langa patul pacientului pentru
a grabi indepartarea pansamentului daca este miscat si blocheaza caile
aeriene
 o data ce pansamentul este aplicat, se va realiza o evaluare corecta a
situatiei pacientului, pentru a se putea depista cauza de baza a
sangerarii nazale. Factorii mecanici includ o deviatie de sept, leziuni, corp
strain. Factorii de mediu includ uscarea sau distrugerea mucoasei nazale.
Alte posibile cauze pot fi infectii ale tractului respirator, terapia
anticoagulanta, tulburari cardio-vasculare sau hepatice, tumori localizate
in cavitatea nazala sau probleme ale sinusurilor, nefrita cronica
 daca apare o pierdere semnificativa de sange sau daca cauza de baza
ramane necunoscuta poate fi necesara transfuzia de sange. Dupa aceste
proceduri medicul poate solicita analiza gazelor din sangele arterial
pentru a depista posibile complicatii pulmonare sau saturatia de oxigen
din artere a caror monitorizare ajuta la evaluarea hipoxemiei
 daca este necesar, se va adminstra pe masca oxigen umidificat, se vor
administra antibiotice si decongestionante daca sunt prescrise de medic
 deoarece pacientul cu pansament nazal este nevoit sa respire pe gura va
trebui sa fie asigurata o ingrijire corespunzatoare a gurii. Camera cu
umiditate asigurata, si multe lichide ingerate ajuta la reducerii senzatiei
de gura uscata cauzata de respiratia pe gura
 pansamentul nazal este de obicei indepartat in 2 pana la 5 zile. Dupa ce
un pansament anterior a fost indepartat, se va instrui pacientul sa evite
frecarea sau ciupirea nasului, inserarea oricarui tip de obiecte in nas,
suflarea nasului cu putere timp de 48 de ore

Ingrijirea la domiciliu:
 se va avertiza pacientul ca este posibil sa-i fie redusa capacitatea de a
simti mirosul si gustul (de aceea, va trebui sa aiba un detector de fum
acasa, sa manance alimente moi deoarece capacitatile sale de a manca si
de a inghiti vor fi afectate, sa bea des lichide pentru a face fata senzatiei
de gura uscata)
 va fi invatat ce masuri trebuie sa ia pentru a preveni sangerarile nazale si
va fi instruit sa apeleze echipa medicala daca aceste masuri dau gres in a
stopa sangerarea
Complicatii:
 presiunea exercitata de pansamentul localizat nazal, posterior pe palatul
moale poate conduce la hipoxemie. Acesti pacienti prezinta un risc special
in a aspira sangele. Pacientii cu probleme serioase pulmonare sau astm,
sunt expusi unui mare risc de agravare a hipoxemiei pe perioada cat este
aplicat pansamentul. Hipoxemia poate fi depistata cu pulsoximetrul.
Semnele si simptomele includ tahicardia, dezorientarea, cianoza, agitatia
 blocarea cailor aeriene poate aparea daca un pansament aplicat anterior
sau posterior nazal aluneca in spate. Pacientul se poate plange de
dificultati la inghitire, durere, discomfort. La pacientii cu pansamentul
aplicat posterior se poate dezvolta otita urechiei medii

S-ar putea să vă placă și