CONTABILITATE FINANCIARA

Curs 3
CONTABILITATEA STOCURILOR
T.V.A.
CONTABILITATEA TREZORERIEI
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Stocurile fac parte din grupa activelor circulante;
• Stocurile pot fi:
• a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul
desfăşurării normale a activităţii;
• b) în curs de producţie în vederea unei vânzări
în aceleaşi condiţii ca mai sus;
• c) sub formă de materii prime, materiale şi alte
consumabile ce urmează a fi folosite în procesul
de producţie sau pentru prestarea de servicii
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• In cadrul stocurilor se cuprind :
• Marfuri : bunuri care societatea le cumpara in vederea revanzarii
sau produse predate spre vanzare in magazinele proprii .
• Materii prime : care participa direct la fabricarea produselor si se
regasesc in produsul finit integral sau partial , fie in starea initiala
fie transformate .
• Materiile consumabile : se impart in : matariale auxiliare ,
combustibili , materiale pentru ambalat , piese de shimb , alte
matariale consumabile .
• Acestea participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare
, fara a se regasi de regula in produsele finite .
• Materiale de natura obiectelor de inventar : sunt acele bunuri ce
nu indeplinesc conditiile unui mijloc fix adica au o valoare utila de
viata de maxim 1 an .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Produsele : acestea se impart in :
• Semifabricate - prin care se intelege produsele al
caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si
care trec in continuare in procesul tehnologic al altei
sectii sau se livreaza tertilor .
• Produsele finite - sunt acele produse care au parcurs
in intergime fazele procesului de productie si nu mai au
nevoie de prelucrari ulterioere in cadrul societatii
puteand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate
direct clientilor ( tertilor ).
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Ambalajele – se includ - ambalajele refolosibile
achizitionate sau fabricate distinct , produsele
vandute si care in mod temporar pot fi pastrate
la terti cu obligativitatea restituirii .
• Bunurile aflate in custodie – pentru prelucrare
sau in consignatie la terti , care se inregistreaza
distinct in contabilitate pe categorii de stocuri .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate
elementele aferente achizitiei si prelucrarii
precum si alte costuri suportate pentru a
aduce stocurile in forma si locul unde se
gasesc .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• In functie de specificul activitatii pentru determinarea
costului stocurilor pot fi folosite: metoda costului
standard in activitatea de productie sau metoda pretului
cu amanuntul in comertul cu amanuntul .
• Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale
materialelor si consumabilelor , manoperei , eficientei si
capacitatii de productiei . Diferentele de pret fata de
costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate
distinct in contabilitate fiind recunoscute in costul
activului .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra
stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel
:
•
• Coeficientul K= Si al diferentelor de pret + diferenta de pret .
• Si al stoc la pret de inregistrare + valoarea intrarii
•
• Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din
gestiune la pret de inregistrare iar suma rezultata se inregistreaza in
conturile coresounzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• K378 = coeficient mediu de descarcare a gestiunii de marfuri
sau coeficient mediu de adaos

• K378 = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 – Si

4428) + (Rd 371 – Rc 4428) ] Rezultatul se
calculeaza de regula cu 4 zecimale.

• Adaosul aferent marfurilor vandute = K378 x Rulaj lunar 707

• Pretul cu amanuntul este = cu pretul de achizitie + adaosul

comercial + TVA neexigibil .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• La iesirea din gestiune stocurile se
evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea uneia din
urmatoarele metode :
• LIFO,
• FIFO,
• CMP
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• FIFO ( FI primul intrat – FO primul iesit )
• Bunurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul de achizitie sau de productie al primei
intrari iar pe masura epuizarii tuturor bunurilor ,
bunurile iesite din gestiune se evaluaza la
costul de achizitie sau de productie al lotului
urmator in ordine cronologica
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• LIFO ( CI ultimul intrat – FO primul iesit )
• Bunurile iesite din gestiune se evalueaza la
costul de achizitie sau de productie al ultimei
intrari.
• Pe masura epuizarii lotului , bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie , sau
de productie al lotului anterior in ordine
crologica .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• CMP – (costul mediu ponderat )
• Presupune calcularea costului fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costului elementelor similar aflate in
stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor
similar produse sau cumparate in timpul perioadei .
• Media poate fi calculata periodic sau dupa fiecare
receptie .
• Productia in curs de executie se determina prin
inventarierea productiei neterminate la sfarsitul
perioadei prin metode tehnice de controlare a gradului
de finalizare .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ
valoric sau numai valoric prin utilizarea
inventarului permanent sau intermitent .
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• In cele mai intalnite situatii, stocurile intra
in firma (in activul acesteia) prin doua
modalitati:
• -se achizitioneaza: materii prime,
materiale consumabile, marfuri, ambalaje
• -se produc in cadrul firmei: produse finite,
semifabricate, materiale reziduale
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Iesirea stocurilor din Activul firmei (descarcarea de
gestiune), se face in functie de modalitatea in care
acestea au intrat:
• - in cazul achizitiei de stocuri, descarcarea de gestiune
se face utilizand un cont de cheltuiala similar contului de
stocuri.
• Ex: Stoc materii prime, descarcare stoc: Cheltuieli cu
materiile prime, etc.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• In cazul intrarii in gestiune a stocurilor prin
productie in regie proprie, atat intrarea, cat
si iesirea se face utilizand acelasi cont, de
ex. 711 – venituri din productia stocata
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Stocurile care circulă în cadrul unei întreprinderi, precum
şi în afara acesteia sunt evidenţiate în documente
primare.
• Documentele folosite pentru intrarea in gestiune:
• - factura
• - avizul de insotire a marfii
• - nota de intrare receptie si constatare de diferente
• - bonul de predare – transfer – restituire
• - fisa de magazie
• - procesul verbal de custodie
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Documentele folosite pentru iesirea din
gestiune:
• - factura
• - avizul de insotire a marfii
• - bonul de consum sau fisa limita de consum
• - bonul de casa (bonul fiscal)
• - fisa de magazie
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Exemplu:
• O fabrică de confecţii achiziţionează 10.000
metri pânză în valoare totală de 100.000 lei,
TVA 19%, cu factură, pe baza căreia se
întocmeşte NIR. Datoria se achită cu ordin de
plată. În procesul de producţie se consumă
8.000 metri pânză în valoare 80.000 lei.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Înregistrările care au loc sunt următoarele:
• a) Achiziţionarea de pânză de la furnizori: Această operaţie
determină: – creşterea stocului de materii prime – creşterea
obligaţiei de plată faţă de furnizori – creşterea dreptului de
creanţă faţă de bugetul statului pentru TVA deductibilă
• % = 401 (+P) “Furnizori 119.000 lei
• (+A) 301 100.000 lei
• „Materii prime ”
• (+A) 4426 19.000 lei

• „TVA deductibilă”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• b) Achitarea datoriei faţă de furnizori: Această
operaţie presupune: – stingerea obligaţiei de
plată faţă de furnizori – scăderea
disponibilităţilor aflate la bancă
• (–P) 401 = 5121 (–A) 119.000 lei
• „Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• c) Consumul de materii prime: Aceasta
reprezintă practic: – creşterea cheltuielilor cu
materiile prime
• – scăderea stocului de materii prime
• (+A) 601 = 301 (–A) 80.000 lei
• „Cheltuieli cu materiile prime” „Materii prime”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Exemplu 2:
• Se transferă la depozit, pe baza raportului de
fabricaţie şi a bonului de predare, o serie de 500
de perechi de pantaloni, cu un cost total de
producţie de 50.000 lei. Produsele finite se vând
la un preţ de vânzare de 75.000 lei, pe baza
facturii.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Înregistrările care au loc sunt următoarele:
• a) Producţia de perechi de pantaloni: Această
operaţie determină: – creşterea stocului de
produse finite
• – creşterea veniturilor din variaţia stocurilor
• (+A) 345 = 711 (+P) 50.000 lei
• „Produse finite” „Variaţia stocurilor”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• b) Vânzarea produselor finite: Această operaţie
determină: – creşterea creanţei faţă de clienţi –
creşterea veniturilor
• (+A) 411 = 701 (+P) 75.000 lei
• „Clienţi” „Venituri din vânzarea produselor
finite”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• c) Încasarea creanţei de la clienţi: Această
operaţie presupune: – stingerea creanţei de
clienţi – creşterea disponibilităţilor aflate la
bancă
• (+A) 5121 = 411 (–A) 75.000 lei
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Exemplu 3:
• O întreprindere trimite spre prelucrare materie
primă la terţi în valoare de 100.000 lei. Preţul
prelucrării materiei prime este de 5.000 lei, TVA
19%. Ulterior, materiile prime prelucrate se
returnează întreprinderii.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Înregistrările care au loc sunt următoarele: a)
Trimiterea materiilor prime pentru prelucrare pe
baza avizului de însoţire a mărfii: Această
operaţie determină: – creşterea stocului de
materii prime aflate la terţi – scăderea stocului
de materii prime
• (+A) 351 = 301 (–A) 100.000 lei

• „Materii şi materiale aflate la terţi” „Materii

prime
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• b) Înregistrarea costului prelucrării, conform facturii:
Aceasta reprezintă practic: – creşterea valorii materiilor
prime prelucrate – creşterea obligaţiei de plată faţă de
furnizori – creşterea dreptului de creanţă faţă de bugetul
statului pentru TVA deductibilă
• % = 401 (+P) 5.950 lei
• (+A) 301 „Furnizori” 5.000 lei
• „Materii prime ”
• (+A) 4426 950 lei
• „TVA deductibilă”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• c) Achitarea datoriei faţă de furnizori: Această operaţie
presupune: – stingerea obligaţiei de plată faţă de furnizori –
scăderea disponibilităţilor aflate la bancă
• (–P) 401 = 5121 (–A) 5.950 lei
• „Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
• d) Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime: Această
operaţie presupune: – creşterea stocului de materii prime
reîntoarse după prelucrare – scăderea stocului de materii
prime aflate la terţi
• (+A) 301 = 351 (–A) 100.000 lei
• „Materii prime” „Materii şi materiale aflate la terţi”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Mărfurile parcurg două stadii pe drumul de la producător
la consumator:
• – circulaţia cu ridicata a mărfurilor – care constă în
achiziţionarea de mărfuri în cantităţi mari de la
producători sau de la alţi furnizori în scopul revânzării lor
către alte unităţi comerciale, în special celor de vânzare
cu amănuntul
• – circulaţia cu amănuntul a mărfurilor – care constă în
vânzarea mărfurilor consumatorilor individuali, precum şi
unor unităţi pentru consumul propriu.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Mărfurile se evaluează în funcţie de tipul de
vânzare:
• – în cadrul depozitelor (vânzarea cu ridicata):
• evaluarea la cost de achiziţie
• evaluarea la preţ de vânzare cu ridicata.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Cost de achiziţie = Preţ din factura +
(Cheltuieli de transport, manipulare, aprovizionare,
taxe vamale)

• Preţ de vânzare cu ridicata = Cost de achiziţie

+ Adaos comercial al depozitului (% × cost de
achiziţie)
• Preţ de vânzare cu amănuntul = Cost de
achiziţie + Adaos comercial al magazinului (% ×
cost de achiziţie) + TVA neexigibilă 19% × (suma
costului de achiziţie şi a adaosului comercial)
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Contabilitatea mărfurilor se realizează cu ajutorul conturilor din
grupa 37 „Mărfuri”.
• Din această grupă fac parte următoarele conturi sintetice de
gradul I:
• 371 „Mărfuri”
• 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”
• Contul 371 „Mărfuri” este, după conţinutul economic, un cont
de active circulante materiale, iar după funcţia contabilă, un cont
de activ.
• Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este, după conţinutul
economic, un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
mărfurilor, iar după funcţia contabilă, este un cont de pasiv.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• Exemplu:
• Un complex comercial achiziţionează
portocale de la un angrosist, la un cost de
achiziţie total de 300.000 lei. Adaosul
comercial este de 30% şi se include în
preţul de înregistrare a mărfurilor. Se
plăteşte datoria faţă de furnizori prin contul
bancar.
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• a) Achiziţionarea mărfurilor Această operaţie
determină: – creşterea stocului de mărfuri –
creşterea obligaţiei de plată faţă de furnizori.
(+A) 371 = 401 (+P) 300.000 lei

• „Mărfuri” „Furnizori”
•
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• b) Înregistrarea adaosului comercial aferent mărfurilor
achiziţionate .
• Această operaţie presupune: – creşterea valorii stocului
de mărfuri – creşterea adaosului comercial.
• Adaosul comercial se calculează prin aplicarea cotei de
30% asupra costului de achiziţie.
• (+A) 371 = 378 (+P) 90.000 lei
• „Mărfuri” „Diferenţe de preţ la mărfuri”
 CONTABILITATEA
STOCURILOR
• c) Achitarea datoriei faţă de furnizori:
• Această operaţie presupune: – stingerea obligaţiei de
plată faţă de furnizori – scăderea disponibilităţilor aflate
la bancă.
• (–P) 401 = 5121 (–A) 300.000 lei
• „Furnizori” „Conturi la bănci în lei”
 FORMULE CONTABILE
• Stocuri aduse ca aport la capitalul social .
• % = 456
• 301
• 302
• 303
• 371
• 381
• Stocuri cumparate de la furnizori .
• % = 401
• 301
• 302
• 303
• 371
• 381
• 4426
 FORMULE CONTABILE
• Stocuri primite cu titlu gratuit.
• % = 7582
• 301
• 302
• 303
• 371
• 381
• Consum de materii prime .
• 601 = 301
• Materii prime trimise la prelucrat la terti .
• 351 = 301
• Materii prime iesite prin donatie .
• 6582 = 301
 FORMULE CONTABILE
• Consum de material consumabile .
• 602 = 302
• Materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar , trimise la
prelucrat la terti
• 351 = %
• 302
• 303
• Stocuri iesite prin donatie .
• 6582 = %
• 302
• 303
• 345
• 346
• 371
• 381
 FORMULE CONTABILE
• Stocuri retrase din aportul la capitalul social .
• 456 = %
• 301
• 302
• 303
• 371
• 381
• Consum de materiale de natura obiectelor de inventor ( dare in folosinta )
• 603 = 303
• Consum de ambalaje .
• 608 = 381
 FORMULE CONTABILE
• Inregistrarea productiei neterminate la sfarsitul lunii .
• % = 711
• 331
• 332
• Reluarea productiei neterminate , la inceputul lunii urmatoare .
• 711 = %
• 331
• 332
• Obtinerea produselor finite .
• % = 711
• 341
• 345
• 346
 FORMULE CONTABILE
• Descarcarea gestiunii de produsele vandute / inregistrarea
produselor transferate la magazinul propriu pentru a fi vandute .
• 711 = %
• 341
• 345
• 346
 FORMULE CONTABILE
• Inregistrarea adaosului comercial si a TVA – neexigibil la marfurile din
unitatile cu amanuntul .
• 371 = % __________________________________________
• 378  pret de achizitie x cota de adaos comercial .
• 4428  (pret de achizitie x adaos commercial ) x 19%

• Descarcarea gestiunii de marfuri in cazul unitatilor de vanzare cu

amanauntul .
• % = 371 valoarea vanzarilor din raportul Z
• 378  valoarea din contul 707 x K 378
• 4428 valoarea vanzarii x 19 / 119 sau 4427 de la vanzare
 FORMULE CONTABILE
• Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor .
• 681 = %
• 391
• 392
• 393
• 394
• 395
• 397
• 398
• Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru stocuri .
• % = 781
• 391
• 392
• 393
• 394
• 395
• 397
• 398
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• este un impozit indirect datorat la bugetul statului , care se
colecteaza .
• TVA se regaseste in codul fiscal aprobat prin legea 227/2015

• Exigibilitatea TVA - reprezinta data la care o persoana are obligatia

de a plati taxa la bugetul statului .- plata se realizeaza pana la data
de 25 ale luni urmatoare .
• Rambursarea se realizeaza doar in cazul in care contribuabilul
solicita acest lucru .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• TIPURI DE T.V.A.
• T.V.A. DEDUCTIBILA (4426) - aplicata asupra
achizitiilor .
• T.V.A. COLECTATA (4427 ) - aplicata asupra
vanzarilor
• T.V.A. DE RECUPERAT (4424) - diferenta pozitiva
dintre TVA D si TVA C (creanta fiscala)
• T.V.A. DE PLATA (4423 ) - diferenta pozitiva
dintre TVA C si TVA D (datorie fiscala)
• T.V.A. NEEXIGIBILA (4428 ) - cont bifunctional
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Contul 4428 se utilizeaza in urmatoarele situatii:
• Functioneaza ca si un cont de activ cand au loc primiri, cumparari,
receptionari de bunuri de la furnizorii de la care nu a sosit factura.
In contabilitate se va inregistra TVA neexigibil in loc de TVA
deductibil pana la sosirea facturii de la furnizor, astfel functionand
ca si un cont de activ.
• Functioneaza ca si un cont de pasiv atunci cand se vand bunuri,
se executa lucrari clientilor carora nu li s-a intocmit factura. Contul
4428 (TVA neexigibil) va inlocui contul 4427 TVA colectat pana la
intocmirea facturii. In momentul intocmirii facturii catre clienti contul
4428 TVA neexigibil se va inchide prin debitarea sa in
corespondenta cu 4427 TVA colectat (P).
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• REGULARIZAREA T.V.A. –operatiune care se
realizeaza la sfarsitul fiecarei luni si consta in inchiderea
conturilor 4426 si 4427 .pentru a stabili suma de
RECUPERAT / PLATIT catre stat .
• Este considerata persoana impozabila - orice
persoana care desfasoara de o maniera independenta ,
si indiferent de loc , activitati economice cum ar fi :
activitatile producatorilor , comerciantilor sau
prestatorilor de servicii , activitatea profesiilor libere sau
asimilate acestora .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Operatiuni impozabile :
• – livrarea de bunuri : - orice transfer al
dreptului de proprietate asupra bunurilor
de la proprietar catre o alta persoana
direct sau prin persoane care actioneaza
in numele acestora .
• prestarea de sevicii : orice operatiune
care nu constituie livrare de bunuri .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Baza de impozitare a TVA – ului
• Vanzari de bunuri si prestari de servicii .
• Pretul de achizitie
• Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila
pentru executarea prestarilor de servicii.
• Impozite si taxe daca prin lege nu se prevede altfel .
• Comisioane , asigurari ,cheltuieli de transport , cheltuieli
ambalare
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Cota standard este de 19% si se aplica
asupra bazei de impozitare pentru
operatiunile impozabile care nu sunt
scutite de taxa sau care nu sunt supuse
cotelor reduse .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• cotă redusă de 9% se aplică în acest an asupra bazei de impozitare pentru
următoarele prestări de servicii și/sau livrări de bunuri:
• livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele
metodologice conform legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare
scutite de taxă;
• livrarea de produse ortopedice;
• livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
• cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
• livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia
băuturilor alcoolice, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări
vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în
prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui
alimentele; prin normele metodologice se stabilesc codurile NC
corespunzătoare acestor bunuri;
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor
alcoolice, altele decât berea care se încadrează la codul NC 22 03
00 10 (berea la draft);
• livrarea apei potabile şi a apei pentru irigaţii în agricultură;
• livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide utilizate în agricultură,
seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării,
precum şi prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în
sectorul agricol, prevăzute prin ordin comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• O cotă redusă de 5% se aplică în 2017, potrivit Codului fiscal, asupra bazei
de impozitare pentru următoarele prestări de servicii și livrări de bunuri:
• manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv
sau în principal publicităţii;
• serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice,
grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale,
evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite;
• livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care
sunt construite; (locuinte cu sprafata utila de max.120 mp si o valoare de
max.450.000 lei, exclusiv TVA)
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Operatiuni scutite de T.V.A.
• spitalizarea si ingrijirile medicale
• prestari de servicii efectuate in cadrul profesiilor stomatologice si tehnica
dentara ,
• activitatea de invatamant prevazuta de legea educatiei nationale 1/2011
• prestari de servicii legate de protectia copiilor si a tinerilor efectuate de
institutii publice .
• prestari de servicii legate de practicarea sportului si educatiei fizice .
• prestari de servicii culturale .
• serviciile publice postale
• servicii financiare si bancare
• operatiuni de asigurare si sau reasigurare ,
• lucrari de constructii , amenajari , reparatii si intertinere la monumentele ce
comemoreaza victime ale razboaielor .
• livrarea de constructii noi sau parti din aceasta
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Regimul special de scutire pt.intreprinderile mici
• Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2)
lit. a), a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este
inferioară plafonului de 88.500 euro, al cărui echivalent în lei se
stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie,
respectiv 300.000 lei, poate aplica scutirea de taxă, denumită în
continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile prevăzute la
art. 268 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de
transport noi,
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• PERIOADA FISCALA - este luna calendaristica .
• Prin derogare de la acest lucru sunt persoanele
impozabile care nu au depasit in cursul anului
precedent o cifra de afaceri de 100.000 euro la cursul
de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului
precedent , perioada fiscala pentru acestia fiind
trimestru .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Documente utilizate in legatura cu T.V.A.
• - Jurnal de vanzari
• - Jurnal de cumparaturi
• - Facturi fiscale; bonuri fiscale cu codul de TVA al firmei care
achizitioneaza bunurile/ serviciile
• Pentru calculul TVA se depune declaratia 300
• Pentru platitorii cu perioada fiscala luna termenul de depunere
este 25 ale lunii urmatoare
• Pentru platitorii cu perioada fiscala trimestriala termenul de
depunere este 25 din prima luna a trimestrului urmator . Termenul
de plata este acelasi ca si termenul de depunere a declaratiei
privind TVA .
 TVA – cum calculam
• 1. Pornind de la pretul total, cu TVA inclus
• Calculeaza pretul fara TVA stiind pretul cu TVA
• PretFaraTVA = PretCuTva /1.cotaTVA
• PretFaraTVa = PretCuTva /1.19
• Calculeaza TVA stiind pretul cu TVA
• TVA = PretCuTVA – PretCuTVA/1.19 in cazul unui TVA
de 19%
• TVA = PretCuTVA – [(PretCuTVA / (1+(CotaTVA/100)]
• TVA = PretCuTVA*cotaTVA/100cotaTVA
• = PretCuTVA*19/119
 TVA – cum calculam
• 2. Pornind de la pretul fara TVA
• Calculeaza pretul cu TVA stiind pretul fara
TVA
• PretCuTva = 1.cotaTVA* PretFaraTVA
• Calculeaza TVA stiind pretul fara TVA
• TVA = PretFaraTVA * 0.cotaTVA
• Formula generala este urmatoarea:
• TVA = PretFaraTVa *(CotaTVA/100)
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Masuri de simplificare :
• Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevazute de lege au obligatia sa aplice masurile de
simplificare (taxarea inversa).
• Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare este ca atat furnizorul
cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de TVA .
• Bunurile pentru care se aplica masuri de simplificare sunt :
• - Deseuri si resturi de metale feroase si neferoase
• - Material lemnos
• - Cereale si plante tehnice
• - Livrarea de certificate verzi
• - Constructiile, partile de constructii si terenuri pt.care se aplica regimul normal de
taxare sau prin optiune
• - Livrarile de aur pt.investitii
• - Livrarile de telefoane mobile, dispozitivele cu circuite integrate, console de jocuri,
tablete PC si laptopuri pt.o valoare inscrisa in factura mai mare sau egala cu 22.500
lei, exclusiv TVA – prevedere care se aplica pala la 31.12.2018.
• .
 TAXA PE VALOAREA
ADAUGATA - TVA
• Pentru facturile emise pentru livrari de astfel de bunuri ,
furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea Taxare
inversa .
• Furnizorii si beneficiarii evidentieaza TVA aferenta
acestor livrari respectiv achizitii in jurnalele de vanzari si
cumparari, concomitent si o inscriu atat ca taxa colectata
cat si ca taxa deductibila in decontul de TVA , fara a
avea loc plati efective intre cele 2 societati in ceea ce
priveste TVA –ul .
 Formule contabile
• 1.Evidentierea cumpararilor de imobilizari cu TVA .
• % = 404
• cls.2
• 4426
• 2. Cumparari de bunuri si servicii .
• % = 401
• cls 3
• cls 6
• 4426
• 3. Vanzari de bunuri si servicii .
• 4111 = %
• cls 7
• 4427
 Formule contabile
• 4. Vanzari de bunuri si servicii catre populatie in cazul in care agentul
economic foloseste casa de marcat ( vanzare cu amanuntul )
• 5311 = % valoare vanzare conf. Raportului
• cls 7 diferenta
• 4427 valoarea vanzarii x 19 % : 119 sau x 9 % : 109
• 5. Cumparari de la furnizor pentru care nu s-a primit factura ( aviz de
expeditie )
• % = 408
• cls 3
• 4428
• 6. Inregistrarea TVA aferanta facturilor de intocmit catre clienti .
• 418 = %
• cls 7
• 4428.
 Formule contabile
• 7. Trecerea de la TVA neexigibil la TVA deductibil in momentul primirii facturii .
• 4426 = 4428
• 408 = 401
•
• 8. Trecerea de la TVA neexigibil la TVA colectat in momentul emiterii facturii .
• 4428 = 4427
• 4111 = 418
•
• 9. Inregistrarea TVA neexigibil aferent marfurilor din unitatile cu vanzare cu
amanuntul .
• 371 = 4428
• Descarcarea gestiunii de marfurile vandute la unitatile cu vanzare cu amanuntul
.
• 4428 = 371
 Formule contabile
• 10. Inchiderea conturilor de TVA la sfarsitul lunii.
• a) 4427 > 4426 = 4423 TVA de plata
•
• 4427 = % Total TVA din jurnalul de vanzari
• 4426 Total TVA din jurnalul de cumparari
• 4423 Diferenta
•
• b) 4426 > 4427 = 4424 TVA de recuperat
•
• % = 4426 Total TVA din jurnalul de cumparari
• 4427 Total TVA din jurnalul de vanzari
• 4424 Diferenta
 Formule contabile
• 11. Inregistrarea sumelor TVA in cazul utilizarii masurii de simplificare .
• 4426 = 4427
•
• Plata TVA din contul de la banca
• 4423 = 5121
•
• 12. Inregistrarea sumelor primite de la bugetul statului reprezentand TVA
de recuperat .
• 5121 = 4424
•
• 13. Compensarea TVA de recuperat cu TVA de plata .
• 4423 = 4424
 Exemple cu T.V.A.
• EXEMPLUL 1.
• Cumparam de la un furnizor un utilaj de productie in valoare de 20.000 lei
TVA 19 %.
• % = 404 23.800
• 2131 20.000
• 4426 3.800
• Cumparam de la un furnizor un program informatic in valoare de 2.000 lei
TVA 19%.
• % = 404 2.380
• 208 2.000
• 4426 380
• Vindem unui client marfuri pe baza de facture 20.000 lei TVA 19 %.
• 4111 = % 23.800
• 707 20.000
• 4427 3.800
 Exemple cu T.V.A.
• Vindem produse finite prin magazinul propriu de desfacere in valoare de
3.000 lei .
• 5311 = % 3.000
• 701 2.521
• 4427 479
• Presupunem ca ne aflam la sfarsitul lunii si inchidem conturile de TVA .
•
• 4426 4427 4423
• D (A) C D (P) C D (P)
C
• 3.800 4.180 4.180 | 3.800 ø | 99
• 380 | 99 | 479 Rd=ø |Rc=99
• Rd= 4.180 |Rc=4.180 Rd=4.279|Rc=4.279
|Sfc=99
• ≠ ≠
•
•
 Exemple cu T.V.A.

• 4427 >4426 = 4423 (de plata )

•
• 4427 = % 4.279
• 4426 4.180
• 4423 99
• 4423 = 5121 99 ( de plata pana la 25 ale lunii
urmatoare )
•
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si miscarea
disponibilitatilor in conturi la banci sau din casierie , creditelor
bancare pe termen scurt si a altor imprumuturi .
• Conturile la banci cuprind valori de incasat cum sunt : cecurile si
efectele comerciale depuse la banci , disponibilitatile in lei si valuta
, credite bancare pe termen scurt sau lung .
• Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca .
• Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in
contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR .
• Operatiunile de vanzare – cumparare de valuta se inregistreaza in
contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se
efectueaza licitatia cu valuta , fara ca aceasta sa genereze
diferenta de curs valutar in contabilitate .
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• O datorie pe termen scurt este denumita
si datorie curenta si este exigibila in
termen de 12 luni de la data bilantului .
• Efecte de incasat si de plata :
• - Cambia ,
• - Biletul la ordin
• - Cecul
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Este unul din cele mai vechi instrumente de plată folosit în
activitatea comercială internă și internațională, care sub
diverse forme și cu unele modificări funcționale se folosește și
astăzi. Din punct de vedere istoric, cambia a apărut în China
prin anii 500-600, apoi s-a extins în Italia.
• În țara noastră, cambia este reglementată prin Legea nr.
58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin.
• Cambia reprezintă un instrument de plată prin care o
persoană (numită trăgător) ordonă unei alte persoane (numită
tras) să plătească unei terțe persoane (numită beneficiar) o
sumă de bani determinată, la o dată fixă și un loc pre-indicat.
 CONTURILE DE
•
TREZORERIE
Exemplu: Firma X livrează marfă firmei Y. Firma Y livrează marfă
firmei Z și emite o cambie prin care ordonă firmei Z să plătească
firmei X. Firma Z efectuează plata în favoarea firmei X.
• Prin intermediul cambiei, banii nu mai circulă de la tras la trăgător (în
exemplul, considerat, de la firma Z la firma Y) și de la acesta (firma Y)
la beneficiar (firma X), ci sunt plătiți direct de tras beneficiarului (firma
Z plătește direct firmei X). La rândul său, beneficiarul cambiei (firma
X), dacă are de efectuat o plată în favoarea unui terț, poate să
transmită mai departe titlul, stingându-și obligația de plată fără a mai
utiliza bani lichizi.
• Astfel, cambia îndeplinește următoarele funcții:
• Instrument de plată
• Instrument de credit
• Instrument de garantare a plății
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Cecul este un instrument de plată prin care titularul unui cont
dă o instrucțiune băncii sale de a pune la dispoziție o anumită
sumă de bani unei alte entități, persoană fizică sau juridică, la
prezentarea inscrisului.
• Cecul nu este și un instrument de creditare, ci doar un
instrument de plată.
• Ca instrument de plată, cecul oferă posibilitatea unei persoane,
care are la o bancă anumite fonduri, de a efectua plăți prin
intermediul acestei bănci. Prin folosirea cecului, plătitorul evită
plățile în numerar. Beneficiarul cecului poate să încaseze suma
de bani menționată în titlu, de la banca desemnată, sau să
gireze titlul pentru plata datoriilor sale.
 CONTURILE DE
•
TREZORERIE
Emiterea cecului implică existența unor premise juridice. Potrivit legii,
cecul nu poate fi emis decât dacă trăgătorul are un disponibil la tras, iar
între trăgător și tras există o convenție privind emiterea de cecuri (art. 3
alin. 2 din lege).
Existența disponibilului la bancă. Trăgătorul poate emite cecul numai
dacă are la bancă (tras) un disponibil bănesc pentru efectuarea plății de
către bancă. Acest disponibil (fonduri bănești) poartă denumirea
de provizion sau acoperire. El poate fi un depozit bancar al trăgătorului ori
o deschidere de credit în favoarea acestuia.
• Disponibilul trebuie să existe prealabil emiterii titlului și să aibă cel puțin
valoarea cecului. Potrivit legii, disponibilul trebuie să reprezinte o sumă
de bani lichidă, certă și exigibilă asupra căreia trăgătorul are dreptul să
dispună prin cec (art. 3 alin. 2 din lege).
• Emiterea cecului fără acoperire constituie infracțiune și se
sancționează în condițiile art. 84 pct. 2 din lege. (L,59/1934(
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană,
numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o
sumă de bani la scadență unei alte persoane numită
beneficiar, sau la ordinul acesteia.
• Spre deosebire de cambie, care implică raporturi juridice
între trei persoane( trăgător, tras și beneficiar), biletul la
ordin presupune raporturi juridice numai între două
persoane: emitentul și beneficiarul.
• Emiterea biletului la ordin este determinată, ca și în
cazul cambiei, de existența între părți a unui raport
juridic.
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Exemplu:
• Firma A a livrat mărfuri în valoare de 100 unități
monetare (u.m.) firmei B. Cei doi parteneri convin ca
reglementarea plății să se facă prin bilet la ordin. În
acest caz, firma B emite un bilet la ordin în favoarea
firmei A prin care se angajează ca, la scadență, să
efectueze plata sumei de 100 u.m. firmei A sau la ordinul
acesteia. Firma A are calitatea de beneficiar, iar firma B
de emitent (debitor).
 CONTURILE DE
TREZORERIE
• Atât pe plan intern, cât și pe plan internațional, biletul la ordin
are aceleași funcții pe care le îndeplinește cambia. Mai mult
chiar, având în vedere că, spre deosebire de cambie, în
procesul emiterii biletului la ordin intervin doar două persoane,
uneori, pentru simplificare, biletul la ordin este preferat
cambiei.
• Riscurile biletului la ordin sunt similare cu cele de la cambie.
• Principalul dezavantaj îl constituie refuzul de decontare din
partea băncii în cazuri precum:
– Lipsa disponibilului în contul bancar al emitentului;
– Data incorectă de introducere în bancă a biletului la ordin;
– Completarea eronată a biletului la ordin.
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• FORMULE CONTABILE : pentru CONTURILE DE TREZORERIE .
•
• Primirea unui cec de la un client .
• 413 = 4111
• 5121 = 413
• Incasarea cecului in contul de la banca .
• 5121 = 5112
• Depunure de numerar la banca .
• 5121 = 581 - extras de cont
• 581 = 5311 - foaie de varsamant / registru de casa
• Ridicarea de numerar de la banca .
• 581 = 5121 - extras de cont
• 5311 = 581 - cec sau / registru de casa
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• Incasari in contul de la banca .
• 512 = %
• 4111
• 4551
• 456
• 162
• 5191
• 4424
• 461
• 462
• Primirea unui credit pe termen scurt .
• 512 = 5191
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• Inregistrarea la sfarsitul anului a diferentelor nefavorabile de curs valutar .
• 665 = 5124
•
• Cumparare de alte valori .
• 542 = 401 (timbre fiscale si postale )
•
• Plati din contul de la banca .
• % = 512
• 401
• 404
• 451
• 162
• 5191
• 4423
• 4418
• 622
• 627
• 666
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• Incasari in numerar .
• 531 = %
• 4111
• 542
• 4551
• Plati prin casa .
• % = 531
• 401
• 404
• 4551
• 457
• 542
• Justificarea avansurilor acordate salariatilor .
• 625 = 542
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• 1. Sa se inregistreze un imprumut acordat de un asociat in valoare
de 1.000 lei prin casierie.
• 5311 = 4551 1.000
• 2. Depunem numerar la banca 500 lei .
• 5121 = 581 500
• 581 = 5311
• 3. Primim de la banca un credit pe 3 luni in valoare de 2.000 lei .
• 5121 = 5191 2.000
• 4. Din casierie platim un avans unui salariat care pleaca in delegatie
100 lei .
• 542 = 5311
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• 5. La intoarcerea din delegatie salariatul justifica cheltuieli de cazare 50 lei
, cheltuieli de transport 40 lei , cheltuieli de protocol 10 lei .
• % = 542 100
• 623 10
• 625 50
• 625 40
• 6. Din contul de la banca se fac urmatoarele plati : - plata furnizor 500 lei ,
plata TVA 500 lei , comision bancar 50 lei .
• % = 5121 1050
• 401 500
• 4423 500
• 627 50
 EXEMPLE : CONTURI DE
TREZORERIE
• 7. Presupunem ca de la banca obtinem un credit pe termen lung , in valoare de
10.000 Euro .
• Curs comunicat de banca 1E = 4.2 lei
• La 31 decembrie cursul comunicat de BNR este 1 E = 4 lei , si presupunem ca nu a
fost achitat .
• Sa se calculeza si sa se inregistreze primirea creditului , precum si diferenta de
curs valutar la sfarsitul anului .
• 5124 = 1621 42.000 (10.000 x 4.2 )
• La 31 dec .
• 1621 765 2.000 ( dif de curs valutar favorabila )
• 10.000 x 4 = 40.000 42.000 – 40.000 = 2.000 ( diferenta de curs valutar )
• b) La 31 dec
• 10.000 E x 4,4 = 44.000 ( dif de curs valutar nefavorabila )
• 665 = 1621 2.000 ( dif nefavorabila )
 Delegatiile
• Ce trebuie sa stie angajatii legat de
procedura si documentele pe care
trebuie sa le prezinte la intoarcere ?
• • Inainte de plecarea in delegatie angajatul
poate solicita avans, pe baza unei estimari
a cheltuielilor care urmeaza a fi efectuate,
urmand ca la intoarcerea din delegatie si
depunerea decontului sa primeasca sau
sa restituie diferenta.
 Delegatiile
• Angajatul poate primi diurna pentru fiecare zi de
deplasare conform deciziei entitatii;
• Pe perioada in care angajatul este in
deplasare/detasare si primeste diurna, nu se
acorda tichete de masa. Pentru ca se considera
ca aceasta indemnizatie de deplasare ar trebui
sa acopere cheltuielile cu masa angajatilor.
 Delegatiile
• Potrivit normelor de aplicare a legii privind
acordarea tichetelor de masa “nu se
considera zile lucrate perioadele in care
salariatii…sunt delegati sau detasati in
afara localitatii in care isi au locul
permanent de munca si primesc
indemnizatie zilnica sau lunara de
delegare sau de detasare “.
 Delegatiile
• Ordinul de deplasare serveste ca: dispozitie catre
persoana delegata sa efectueze deplasarea, document
pentru decontarea de catre titularul de avans a
cheltuielilor efectuate, document pentru stabilirea
diferentelor de primit sau de restituit de titularul de
avans, document justificativ de inregistrare in
contabilitate.
• • Angajatul va trebui sa anexeze la ordinul de deplasare
toate documentele justificative (bonuri, facturi, bilete de
transport, etc) care dovedesc cheltuieli efectuate in
cursul delegatiei.
 Ce cheltuieli poate deconta
administratorul companiei ?
• Administratorul firmei poate deconta :
• Cheltuieli cu transportul si cazarea in
tara si strainatate , care sunt deductibile
daca sunt realizate in scopul realizarii de
venituri.
• Cheltuielile cu masa servita pentru
partenerii de afaceri se pot deconta in
limita cheltuielilor de protocol.
 Ce cheltuieli poate deconta
administratorul companiei ?
• Cheltuiala cu autoturismul : cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii, aferente
autoturismelor folosite de persoanele cu functii
de conducere si de administrare ale persoanei
juridice, sunt deductibile limitat, la cel mult un
singur autoturism aferent fiecarei persoane cu
astfel de atributii(conform art. 21 alin. (4) lit. t)).
 Delegatiile
• Deductibilitatea la cheltuielile cu autoturismul
este de 50 % daca este folosit partial in scopul
derularii activitatii firmei si 100% in cazul utilizarii
integrale in scopul activitatii firmei.
• Incepand cu 1 ianuarie 2016 indemnizatia de
deplasare se acorda si administratorului nu
numai angajatilor societatii ( art. 76 alin (2) lit m)
Cod fiscal ).
 Delegatiile
• In toate cazurile deductibilitatea trebuie
justificata prin documentele
corespunzatoare (decont de cheltuieli,
facturi, bonuri, etc).
• Pentru a proba calitatea de administrator
se utilizeaza actul constitutiv al
contribuabilului sau contractul de
administrare/mandat.
 Regimul fiscal al diurnelor
• a) Daca entitatea care acorda diurna este
platitoare de impozit pe profit diurna este o
cheltuiala partial deductibila .
• Astfel, suma cheltuielilor cu indemnizatia
de deplasare acordata salariatilor pentru
deplasari in Romania si in strainatate este
deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru institutiile publice.
 Regimul fiscal al diurnelor
• Pentru deplasari in Romania , nivelul deductibil este
42,5 lei (valabil din 27 ianuarie 2015, potrivit
Ordinului 60/2015 pentru actualizarea cuantumului
indemnizatiei zilnice de delegare si detasare).
• Suma care depaseste acest nivel este considerata
cheltuiala nedeductibila si nu este considerata
avantaj in natura supus contributillor sociale
obligatorii si impozitului pe venitul din salarii.
 Regimul fiscal al diurnelor
• b) Daca entitatea care acorda diurna este persoana
juridica fara scop patrimonial sau alta entitate
neplatitoare de impozit pe profit (incluzand aici si
microintreprinderile)
• • diurna maxima deductibila este de 2,5 x 17 lei = 42,5
lei
• • ceea ce depaseste nivelul de 42,5 lei nu mai este
considerata ca fiind o cheltuiala deductibila, fiind
considerata avantaj de natura salariala supus calcului
impozitului pe venit si contributiilor sociale obligatorii
 Avansurile de trezorerie
• Avansurile de trezorerie sunt sume puse la
dispozitia angajatilor societatii sau
administratorilor pentru a efectua anumite
plati in numele societatii.
• Reflectarea in contabilitate a a avansurilor
de trezorerie se realizeaza prin intermediul
contului 542 Avansuri de trezorerie
 Avansurile de trezorerie
• Exemple :
• O entitate acorda un avans de trezorerie
catre un salariat care urmeaza sa plece
intr-o delegatie in suma de 700 lei.
• 542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in
lei 700
 Avansurile de trezorerie
• Angajatul se reintoarce din delegatie si depune la
contabilitate decontul pe care reflecta urmatoarele
cheltuieli : cazare 300 ron plus TVA 9%, cheltuieli cu
diurna 1 zi : 42,5 lei.
• % = 542 Avansuri de trezorerie 327

• 625 Cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri 300

• 4426 TVA deductibila 27

• 625 Cheltuieli cu deplasari detasari si transferuri = 542

Avansuri de trezorerie 42.5
 Avansurile de trezorerie

• Restituirea avansului neutilizat

• 5311 Casa in lei = 542 Avansuri
de trezorerie 330.5
 Avansurile de trezorerie
• Modalitate de realizare a acestui circuit este
descris mai jos :
• 1.solicitare avans de trezorerie: modul de
solicitate difera de la firma la firma : prin email,
verbal, sub forma unui document scris aprobat
de un manager direct, etc.
• 2.plecare in delegatie
• 3.depunere decont la contabilitate la intoarcere
• 4. restituire avans
 Avansurile de trezorerie
• Modul de intocmire a documentelor si
termenele de depunere sunt reglementate
intern, prin decizii ale conducerii societatii