Încadrare și alcătuire:

 Marin Predea se afirmă în perioada de după cel de al doilea război mondial prin
volumul de nuvele ,,Întâlnirea din pământuri’’ (1948).

(Dintre romanele autorului se pot aminti: ,,Delirul’’, ,,Intrusul’’, ,,Viața ca o

pradă’’, ,,Marele singuratic’’ și ,,Cel mai iubit dintre pământeni’’.)

 Moromeții este un roman postbelic (neorealism) publicat în două volume:

Volumul I (1955) și volumul al II-lea în 1967, acestea își desfășoară acțiunea pe
parcursul a 3 luni și respectiv 25 de ani.

 Romanul se încadrează în tiparul realist obiectiv prin numeroase trăsături:

o Temele specifice (Pământul, familia, destinul)
o Perspectiva narativă detașată
o Elementele monografice și de observație socială
o Personajele reprezentative pentru o categorie socială
o Stratificarea socială
o Veridicitatea elementelor
o Timpul și spațiul bine precizate (Dintr-un sat din Câmpia
Dunării)
o Finalul închis din care se soluționeză destinele personajelor

 Romanul constituie o monografie a satului prin prezența elementelor de

observație socială, tradiții și obiceiuri carateristice perioadei dinaintea celui de
al doilea război mondial.
Teme:
 Pământul constituie un mijloc ce determină diferențierea dintre indivizi, acestea
fiind categoriile sociale:
o Tăranii bogați (Tudor Bălosul)
o Categoria din mijloc, unde pământul reprezintă un element de
echilibru pentru asigurarea existenței familiei (Moromete,
Boțoghină, Dumitrul lui Nae)
o Țăranii săraci, fără pământ (Țugurlan)

 Familia este urmărită de-alungul romanului, unde personajul principal încearcă

să supraviețuiască mulțumind copii dincele două familii.
 Această temă este o modalitate de ilustrare a specificului existenței rurale.

Structura:

 Primul volum are o structură simetrică (sferică) prin asemănările dintre incipit
și final.

o În incipit naratorul creează impresia timpului răbdător (,,Se pare că

timpul avea nesfărșită răbdare cu oamenii’’)
o În final este prezentată o contrazicere a frazei din incipit (,,Timpul
nu mai avea răbdare’’).
o Timpul anticipează cel de al II-lea război mondial care va constitui
în răpirea pământurilor oamenilor.

 Principalul conflict al romanului este cel dintre Ilie Moromete și fii săi din
prima căsătorie, aceasta având ca punct de plecare opiniile difereite referitoare
la pământ.
o Moromete consideră că constituie un mijloc de a asigura
independența și existența liniștită a familiei
o Fii cei mari consideră că este doar un mijloc de îmbogățire, de aici
provenind și admirația lor pentru Tudor Bălosul
 o De asemenea cei 3 fii mari se consideră neîndreptățiți dar nu
îndrăznesc să își exprime nemulțumirea

 Un alt conflict este cel dintre Moromete și fiul său cel mic, având la bază
dorința fiului de a merge la școală.

 Evenimentele sunt ordonate cronologic prin înlănțuire, iar firele narative

sunt dispuse prin alternanță, firul narativ principal urmărește evoluția
relațiilor din familia Moromete.

 Secvența cinei în familie ilustrează existența unui conflict printr-o serie de

detalii semnificative:
o Așezarea la masă (,,După fire și neam”)
o Fii sunt așezați din afara tindei ca și cum ar fi pregătiți în orice
clipă de a pleca, acest fapt reprezintă detașarea față de restul
familiei
o Caterina este așezată înspre oalele cu mâncare, fapt ce
dovedește preocuparea față de odaie
o Moromete era așezat în capul mesei, de unde putea să se miște
în voie și ,,stăpânea privirea pe fiecare”

 Un alt conflict era tăierea și vinderea salcâmului vecinului său, această

decizie era împotriva dorinței familiei și a cățiva săteni deoarece era un bun
comun și era un simbol al echilibrului și al unității familiei.

 Perspectiva narativă este una obiectivă fiind prezent un narator omniscient

și omniprezent, omnisciența acestuia având excepția verbului de la început
(,,se pare”).

 Viziunea narativă obiectivă este completată de prezența personajului

refelector, Ilie Moromete (Vol I) și apoi Niculae Moromete (Vol II) dar și
de prezența personajului informator.
  Moromete este un personaj autoritar, ironic, o fire contemplativă, aceste
trăsături și mai multe sunt dovedite direct și indirect prin secvențe cum ar fi
poziția sa la masă, sau tăierea salcâmului, dar de asemenea și prin ignorarea
dorințelor familiei dar și prin intermediul limbajului și al comportamentului
său.

Final:
 În cel de al doilea volum Moromete se transformă radical în urma plecării
fiilor la București.
 Moromete nu mai este văzut stând la vorbă pe drum și nici contemplând
lumea ci reface averea pierdută, familia sa, ducându-se la București să-și
aducă înapoi fii, dar acești îl refuză, iar familia nu se va mai reuni.

 În cele din urmă Moromete se va închide în sine și devine un opozant al

noului regim.