Sunteți pe pagina 1din 33

Sem.

I-Drept administrativ 1/2016-2017


Conf.univ.dr. Emanuel ALBU

MULTIPLE CHOICE

1. Administratia publică se caracterizeaza prin aceea ca:


a. se identifică cu administratia de stat;
b. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome,
precum si a altor institutii publice;
c. este strâns legată de puterea executivă si se confundă cu aceasta.
ANS: B PTS: 1

2. Sunt principii ale administratiei publice:


a. principiul legalitătii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
b. principiul ierarhiei autoritătilor si actelor administrativ-fiscale;
c. principiul transparentei decizionale.
ANS: C PTS: 1

3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite între:


a. organele administratiei publice centrale si organele administratiei publice locale;
b. Guvern si ministere, în cadrul unor raporturi de subordonare;
c. Guvern si autorităti ale administratiei publice locale, în cadrul unor raporturi de
tutelă administrativă.
ANS: B PTS: 1

4. Nu sunt principii ale administratiei publice:


a. principiul b. principiul operativitătii; c. principiul oportunitătii.
discontinuitătii;
ANS: A PTS: 1

5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin


următoarele:
a. între sistemul administratiei publice si partidele politice nu există relatii speciale;
b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid
politic, sistemul administratiei publice este subordonat structural si functional
partidului politic respectiv;
c. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul
politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.
ANS: B PTS: 1

6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin


următoarele:
a. functiile de demnitate publică din ministere si din autoritătile administrative
autonome sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul
aflat la guvernare;
b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care
sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de
exemplu, proiectele de legi sau de ordonante;
c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în relatii
cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt grupările
sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritătilor nationale.
ANS: A PTS: 1

7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizează prin


următoarele aspecte:
a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fată de stiinta
administratiei;
b. stiinta administratiei se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil
administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;
c. între dreptul administrativ si stiinta administratiei există o relatie similară celei
existente între dreptul public si dreptul privat, între administratia publică si
administratia privată.
ANS: B PTS: 1

8. Principiul fundamental al administratiei publice este:


a. principiul legalitătii;
b. principiul organizării ierarhice;
c. principiul realizării programului de Guvernare.
ANS: A PTS: 1

9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:


a. hotararile Guvernului;
b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitătile administrativ-
teritoriale;
c. doctrina si jurisprudenta.
ANS: A PTS: 1

10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:


a. hotărârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de către
autoritătile administratiei publice locale: consiliile judetene, consiliile locale,
presedintii consiliilor judetene, primarii;
b. Constitutiile Romaniei
c. contractele administrative.
ANS: A PTS: 1

11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor:


a. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care
se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii si
se stabilesc numai în activitatea organelor administratiei publice;
b. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ,
care se formează în legătură cu organizarea executării si executarea în concret
a legii;
c. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, si a
dreptului administrativ, în special, care se formează în legătură cu organizarea
executării si executarea în concret a legii.
ANS: B PTS: 1

12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:


a. numai în activitatea organelor administratiei publice;
b. în activitatea organelor administratiei publice si în domeniul de activitate al
altor autorităti publice, cum sunt organele puterii legislative, organele
autoritătii judecătoresti ori în domeniul de activitate al unor institutii publice
sau de interes public;
c. numai în domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.
ANS: B PTS: 1

13. Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;
b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor
administratiei publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fată de
organele administratiei publice.
ANS: C PTS: 1

14. Performantele organelor administratiei publice sunt în directă legătură cu:


a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora;
b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ
subsecvent de organizare si functionare;
c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la
dispozitie de către stat.
ANS: A PTS: 1

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din:
a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările
dispuse în cadrul activitătii lor specifice;
b. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite,
destinate functionării institutiei publice în raport cu domeniul specific de activitate;
c. din fondurile cu caracter nerambusabil.
ANS: A PTS: 1

16. Competenta organelor administratiei publice este:


a. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de autoritate
supremă în domeniul specific de activitate;
b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept
administrativ, pe baza si în executarea legii;
c. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept public,
raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.
ANS: B PTS: 1
17. Competenta organelor administratiei publice este:
a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe
baza si în executarea legii, efectuând acte administrative, operatii
administrative si/sau simple operatii materiale;
b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si
în executarea legii, efectuând operatii administrative cu caracter normativ sau
individual, constând în acte administrative si/sau simple operatii materiale;
c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona
pe baza si în executarea legii.
ANS: A PTS: 1

18. Atributia publică este definită ca fiind:


a. operatiunea administrativă prin a cărei îndeplinire se realizează competenta
organului administratiei publice;
b. învestirea legală cu anumite prerogative;
c. dreptul de a lua o anumită decizie si obligatia de a face acest lucru.
ANS: B PTS: 1

19. Capacitatea de drept administrativ reprezintă:


a. aptitudinea organelor administratiei publice de a actiona pe baza si în executarea
legii;
b. competenta de a face acte administrative;
c. dreptul pe care îl au organele administratiei publice de a participa la
raporturile de drept administrativ.
ANS: C PTS: 1

20. Sunt elemente constitutive ale personalitătii juridice a organelor administratiei publice:
a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stătătoare, ceea ce înseamnă o
structură internă, organe de conducere, competenta acestora, modul de re
organizare, etc., care să-i permită să participe la raporturile juridice ;
b. un patrimoniu propriu, constând în capitalul social initial, deosebit de cel al altor
persoane juridice, precum si de cel al persoanelor ce formează colectivul a cărui
expresie este persoana juridică;
c. un anumit scop, în acord cu interesele generale ale partidului de guvernământ, în
raport cu care se defineste capacitatea sa juridică.
ANS: A PTS: 1

21. În cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept
consecinta:
a. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacitătii
juridice atât în dreptul constitutional cât si în dreptul administrativ;
b. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage, în mod necesar, lipsa capacitătii
juridice în dreptul administrativ, dar nu si în dreptul constitutional;
c. lipsa calitătii de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacităti
juridice în dreptul constitutional sau în dreptul administrativ.
ANS: C PTS: 1
22. Organele administratiei de stat se înfiintează prin urmatoarele acte administrative:
a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;
c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativă, executivă sau
judecătorească.
ANS: B PTS: 1

23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:


a. capacitatea juridică de drept civil;
b. personalitatea juridică;
c. competenta.
ANS: C PTS: 1

24. Prin structură teritorială a sistemului administratiei publice se întelege:


a. clasificarea organelor administratiei publice în functie de unitatea administrativ-
teritorială în raza căreia îsi au sediul;
b. temeiul de drept al împărtirii organelor administratiei publice în organe centrale,
organe locale si autorităti autonome;
c. organizarea sistemului administratiei publice în raport cu teritoriul statului si
al unitătilor administrativ-teritoriale.
ANS: C PTS: 1

25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice:


a. criteriul teritorial;
b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;
c. criteriul functional.
ANS: A PTS: 1

26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se împart în:


a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;
b. organe centrale si organe locale;
c. Parlament, Guvern, ministere si autorităti ale administratie publice.
ANS: B PTS: 1

27. Atributiile generale ale Presedintelui României privesc:


a. legiferarea împreuna cu Parlamentul Romaniei;
b. domeniul politicii externe;
c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.
ANS: B PTS: 1

28. Atributiile Presedintelui României ca sef al Executivului privesc:


a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;
b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de
Parlament;
c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.
ANS: C PTS: 1

29. Pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de Presedintele României care
privesc:
a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere;
c. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgentă,
în cazul în care au fost emise cu exces de putere.
ANS: C PTS: 1

30. Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de:


a. durata mandatului Parlamentului;
b. adoptarea unei motiuni simple;
c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.
ANS: A PTS: 1

31. Guvernul îsi exercită mandatul până la data:


a. validării mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare cameră în parte,
moment în care se consideră că Parlamentul poate functiona din punct de
vedere constitutional si regulamentar;
b. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;
c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.
ANS: A PTS: 1

32. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari:


a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică
b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege
organică;
c. primul-ministru si ministri.
ANS: A PTS: 1

33. Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:


a. exercitarea functiei de deputat sau senator;
b. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizată în cadrul
organizatiilor cu scop comercial;
c. exercitarea unei functii publice în serviciul unei organizatii străine prevăzute în
acordurile si conventiile la care România este parte.
ANS: B PTS: 1

34. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează:


a. în urma demisiei;
b. în urma pierderii drepturilor electorale;
c. în urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia.
ANS: C PTS: 1

35. Actele Guvernului se adoptă astfel:


a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;
b. cu majoritate calificată, în cazul participării la sedintă a Presedintelui României;
c. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului, în cazul actelor care privesc
ordinea publică si siguranta natională.
ANS: A PTS: 1

36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:


a. majoritatea calificată a membrilor;
b. majoritatea membrilor;
c. toti membrii Guvernului.
ANS: B PTS: 1

37. Proiectele de hotărâri si de ordonante supuse adoptării Guvernului pot fi initiate de:
a. ministere;
b. prefecturi;
c. consiliile judetene si consiliile locale, în nume propriu.
ANS: A PTS: 1

38. Autoritătile administrative autonome se pot înfiinta prin unul din urmatoarele acte
normative:
a. prin hotărâre a Guvernului;
b. prin hotărâre a consiliului local sau judetean în raport cu interesul public, local sau
judetean;
c. prin lege organică.
ANS: C PTS: 1

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei
publice centrale îsi desfăsoară activitatea:
a. în coordonarea Guvernului;
b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;
c. în afara oricarui control constitutional.
ANS: B PTS: 1

40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au


urmatoarele caracteristici:
a. sunt sustrase controlului Guvernului;
b. pot fi sustrase oricărei forme de control;
c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară institutiei administrative autonome
emitente.
ANS: A PTS: 1

41. Au statutul de autorităti administrative autonome:


a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constitutională;
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor
Publice.
ANS: A PTS: 1
42. Institutia prefectului reprezinta:
a. un organ al administratiei publice locale;
b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, având competentă
teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară
activitatea;
c. o institutie administrativă autonomă, având competentă teritorială limitată la
unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară activitatea.
ANS: B PTS: 1

43. Prefectul este numit si revocat:


a. de Guvern;
b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea partidelor politice, care formează coalitia de guvernare.
ANS: A PTS: 1

44. Institutia prefectului îsi desfăsoară activitatea:


a. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul
Afacerilor si Interne;
b. potrivit principiului autonomiei locale, în raport cu autoritătile administratiei publice
locale;
c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile
administratiei publice locale.
ANS: A PTS: 1

45. Prefectul si subprefectul fac parte din:


a. categoria înaltilor functionari publici;
b. categoria persoanelor care ocupă functii de demnitate publică;
c. categoria personalului autoritătilor administratiei publice locale.
ANS: A PTS: 1

46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele:


a. verificarea legalitătii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate
sau emise de autoritătile administratiei publice locale si judetene;
b. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale si judetene, a
prioritătilor de dezvoltare teritorială;
c. exercitare controlului de tutelă administrativă.
ANS: C PTS: 1

47. In exercitarea atributiilor legale ce îi revin, prefectul emite:


a. decizii si instructiuni; b. instructiuni si ordine; c. ordine.
ANS: C PTS: 1

48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele:
a. principiul descentralizării serviciilor publice;
b. principiul deconcentrării serviciilor publice de interes local;
c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.
ANS: A PTS: 1

49. Consiliile locale nu sunt:


a. autorităti reprezentative ale administratiei publice locale;
b. autorităti cu caracter colegial si deliberativ;
c. autorităti cu competentă specială în limitele unitătii administrativ-teritoriale.
ANS: C PTS: 1

50. Consiliile locale si primarii sunt:


a. autorităti administrative autonome;
b. autorităti între care se stabilesc si raporturi de subordonare;
c. autorităti care realizeaza programul de guvernare în unitatea administrativ
teritorială în care au fost alese .
ANS: A PTS: 1

51. Consiliul judetean este:


a. autoritate a administratiei publice care asigură conducerea activitătii consiliilor
locale comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor publice de interes
judetean;
b. autoritate a administratiei publice cu competentă generală în limitele unitătii
administrativ-teritoriale;
c. autoritate deconcentrată a administratiei publice locale.
ANS: B PTS: 1

52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel:


a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
b. pe baza scrutinului uninominal;
c. potrivit principiului reprezentării proportionale.
ANS: C PTS: 1

53. Mandatul de consilier în consiliul local sau judetean poate înceta înainte de termen in una
din urmatoarele situatii:
a. prin revocare;
b. prin pierderea drepturilor electorale;
c. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale
consiliului..
ANS: B PTS: 1

54. Consiliul local îsi desfăsoară activitatea în cadrul:


a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;
b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective;
c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumătate din numărul
consilierilor.
ANS: A PTS: 1

55. Sedintele consiliului local:


a. sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în
functie, prezenta acestora la sedintă fiind obligatorie;
b. sunt publice;
c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.
ANS: B PTS: 1

56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotărârile consiliului local se adopta astfel:
a. se adoptă cu votul majoritătii membrilor consiliului;
b. cele prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adoptă cu votul majoritătii
consilierilor în functie;
c. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate
de primarul localitătii.
ANS: B PTS: 1

57. Consiliul local poate fi dizolvat în una din urmatoarele situatii:


a. 3 hotărâri, adoptate într-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate în mod
irevocabil de instanta de contencios administrativ;
b. nu se întruneste timp de 3 luni în cursul unui an;
c. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 sedinte ordinare consecutive.
ANS: C PTS: 1

58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele:


a. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale comunale si
orăsenesti, a proiectelor de dezvoltare urbanistică generală a unitătilor
administrativ-teritoriale componente;
b. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiintării de societătile comerciale în raza
teritorială a unitătii administrativ-teritoriale;
c. adoptarea de hotărâri privind privatizarea societăti comerciale pe care le-a înfiintat
si la care exercită toate drepturile aferente actiunilor detinute.
ANS: A PTS: 1

59. Consiliul judetean îsi desfăsoară activitatea in una dintre urmatoarele forme:
a. în sedinte ordinare lunare, la convocarea secretarului general al judetului;
b. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea vicepresedintelui judetului;
c. în sedinta ordinara lunara, la convocarea presedintelui sau a
vicepresedintelui, desemnat de presedinte in conditiile art.107 din Legea
nr.215/2001, republicata.
ANS: C PTS: 1

60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolvă de drept în una dintre următoarele situatii:
a. nu se întruneste timp de 3 luni consecutive;
b. nu a adoptat, în 2 sedinte ordinare, nici o hotărâre;
c. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin
supleanti.
ANS: C PTS: 1
61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu una dintre
următoarele functii:
a. functia de consilier local;
b. functia de cadru didactic;
c. orice functie în cadrul unei asociatii neguvernamentale.
ANS: A PTS: 1

62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar nu este incompatibilă cu:
a. functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale în adunările generale ale
societătilor comerciale de interes local;
b. calitatea de membru al adunării generale a actionarilor sau asociatilor la o
societate comercială;
c. functia de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăti comerciale
de interes national.
ANS: B PTS: 1

63. Mandatul primarului nu încetează înainte de termen:


a. în situatia în care îsi schimbă domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială,
dar în acelasi judet;
b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop, la cererea
a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din localitate;
c. în situatia în care este demis din functie de ministrul de interne.
ANS: C PTS: 1

64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele:


a. aprobarea bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar;
b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si în executarea
bugetului aprobat de consiliul judetean;
c. luarea de măsuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă.
ANS: C PTS: 1

65. În exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite:


a. dispozitii cu caracter normativ sau individual;
b. ordine si instructiuni;
c. decizii.
ANS: A PTS: 1

66. Actele emise de primar se contrasemnează de către:


a. presedintele de sedintă al consiliului local;
b. secretarul unitatii aadministrativ teritoriale;
c. secretarul consiliului local.
ANS: B PTS: 1

67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit în functie prin:
a. dispozitie a primarului;
b. hotărâre a consiliului local;
c. ordin al prefectului.
ANS: C PTS: 1

68. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii :


a. avizarea proiectelor de hotărâri ale consiliului local;
b. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărârilor consiliului local;
c. participarea la sedintele consiliului judetean.
ANS: C PTS: 1

69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe
urmatoarele:
a. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărârile consiliului local;
b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
c. pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judetean.
ANS: B PTS: 1

70. Primăria nu este:


a. o structură functională cu activitate permanentă, formată din primar, viceprimar,
respectiv viceprimari, secretarul localitătii si aparatul propriu de specialitate al
consiliului local;
b. o structură functională, fără personalitate juridică si fără competentă proprie;
c. o structură functională care emite si adoptă acte juridice administrative, si
nu doar operatiuni administrative si acte materiale.
ANS: C PTS: 1

71. Sunt trăsături caracteristice ale functiei publice, intre altele, si următoarele:
a. este o situatie juridică reglementată legal, în sensul că drepturile si obligatiile care
formează continutul acesteia sunt prestabilite prin norme juridice si prin actele de
numire în functie emise de către organele administratiei publice;
b. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care
capătă un adevărat statut propriu si participă la realizarea competentei întregului
sistem al administratiei publice;
c. are caracter continuu în sensul că existenta drepturilor si obligatiilor care
formează continutul său durează atâta timp cât durează competenta organului
administratiei publice pe care functionarul public o realizează, fără
intermitente.
ANS: C PTS: 1

72. Functia publică se caracterizează si prin următoarele trăsături:


a. apartine numai functionarului public, învestit cu realizarea competentei ce
revine organului administratiei publice din care face parte;
b. exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor care formează continutul său
reprezintă o facultate la aprecierea titularului functiei;
c. drepturile si obligatiile care formează continutul functiei publice nu sunt exercitate
în regim de putere publică.
ANS: A PTS: 1
73. Sunt principii ale exercitării functiei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. principiul transparentei, potrivit căruia exercitarea functiei publice implică
furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a tuturor informatiilor
legate de exercitarea functiei;
b. principiul eficientei si eficacitătii, potrivit căruia functia publică trebuie
exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului respectiv si,
totodată, cu urmărirea celui mai bun rezultat social pentru cetătean si/sau
colectivitate;
c. principiul impartialitătii, în sensul că functia publică va trebui să fie exercitată fată
de subiectii tuturor raporturilor juridice de drept administrativ ce intră sub incidenta
reglementării aplicabile.
ANS: B PTS: 1

74. În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor, functiile publice se împart în trei clase:
a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
universitare de licenta absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de
lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă sau echivalentă;
b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
liceale, absolvite cu diplomă de licentă;
c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii
medii, absolvite cu diplomă.
ANS: A PTS: 1

75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:


a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.
ANS: A PTS: 1

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor
categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din administratia publică;
b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;
c. cadrelor didactice.
ANS: A PTS: 1

77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor
categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b. functionarilor publici din autoritatea vamală;
c. functionarilor publici din politie.
ANS: A PTS: 1
78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care îsi desfăsoară activitatea în
cadrul următoarelor structuri:
a. aparatul de lucru al Guvernului;
b. structurile de specialitate ale Parlamentului României;
c. structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ.
ANS: A PTS: 1

79. Categoria înaltilor functionari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite în una
dintre următoarele functii:
a. consilier de stat;
b. secretar de stat;
c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.
ANS: B PTS: 1

80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite în una dintre
următoarele functii publice:
a. secretar general al ministerului;
b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al
comunei;
c. sef de serviciu si sef de birou.
ANS: C PTS: 1

81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:
a. să aibă vârsta de minim 21 de ani împliniti;
b. să aibă exclusiv cetătenia română;
c. să cunoască limba română, scris si vorbit.
ANS: C PTS: 1

82. Calitatea de functionar public este compatibilă cu una din urmatoarele calitati:
a. calitate de membru al unui grup de interes economic;
b. calitatea de reprezentant al institutiei publice în cadrul unor organisme sau
organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în
vigoare;
c. calitatea de mandatar al unei persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în
legătură cu functia publică pe care o exercită.
ANS: B PTS: 1

83. Functionarul public este în conflict de interese dacă:


a. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu
privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;
b. participă în cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici
care au calitatea de sot sau rudă de gradul IV;
c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot
influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea functiei publice.
ANS: C PTS: 1
84. Organizarea si dezvoltarea carierei în functia publică se realizeaza si pe baza unuia din
principiile urmatoare:
a. principiul concurentei loiale;
b. principiul egalitătii de sanse;
c. principiul motivării deciziilor luate.
ANS: B PTS: 1

85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevăzute de lege, intre altele, si urmatoarele:
a. dreptul la opinie, în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii de
apartenentă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex, orientare sexuală, stare
materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură, cu exceptia celor de
natură politică;
b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu
privire la organizarea si functionarea institutiei publice din care face parte si a cărei
competentă o realizează;
c. dreptul la grevă.
ANS: C PTS: 1

86. Sunt, potrivit legii, intre altele, îndatoriri ale functionarilor publici:
a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor
fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor publici;
b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publică sau particulară a
convingerilor si preferintelor politice;
c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru
el sau pentru altii, în legătură cu exercitarea atributiilor de serviciu.
ANS: A PTS: 1

87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin:


a. detasare, care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducere pe timp nelimitat
prin care functionarul public subordonat are obligatia de a îndeplini functia publică
în interesul unei alte autorităti sau institutii publice, unde urmează să functioneze,
de regulă într-o altă localitate;
b. delegare, care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autoritătii sau
institutiei publice si prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a
îndepliniri activităti în interesul, dar în afara organului din care face parte;
c. prin schimbarea definitivă sau temporară a unora dintre atributiile ce revin
functionarului public.
ANS: C PTS: 1

88. Delegarea functionarului public se realizează:


a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă si al functionarului public
delegat;
b. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă;
c. în interesul functionarului public delegat.
ANS: B PTS: 1
89. Detasarea functionarului public se dispune:
a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care dispune detasarea;
b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni;
c. pentru o perioadă de 12 luni.
ANS: B PTS: 1

90. Transferul functionarului public se poate face:


a. în interesul serviciului, în mod unilateral de către autoritatea sau institutia publică
din care face parte functionarul si numai în interesul autoritătii sau institutiei publice
la care se face transferul;
b. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei
publice de la care se transferă functionarul public;
c. în interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.
ANS: C PTS: 1

91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc:


a. când functionarul public a fost transferat în interesul serviciului;
b. desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în
conditiile legii;
c. este declarat dispărut.
ANS: B PTS: 1

92. Raportul de serviciu al functionarului public încetează de drept:


a. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii
functionarului public;
b. ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia
de demnitate publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre
judecătorească definitivă;
c. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter permanent, functia
publică.
ANS: A PTS: 1

93. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică, pentru motive
neimputabile functionarului public, în unul din următoarele cazuri:
a. cand starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată
prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite
acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice
detinute;
b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către
functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru
motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de
reintegrare;
c. pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului "satisfăcător" la
evaluarea performantelor profesionale individuale pe o perioadă de 2 ani
consecutivi.
ANS: A PTS: 1
94. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea functionarului public în următoarele cazuri:
a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a
organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să îsi
îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute;
b. ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri
disciplinare;
c. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu
actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 5 zile calendaristice de la data
intervenirii cazului de incompatibilitate.
ANS: B PTS: 1

95. Nu constituie abateri disciplinare săvârsite de functionarii publici:


a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b. stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în
vederea solutionării cererilor acestora;
c. neglijenta în rezolvarea lucrării.
ANS: C PTS: 1

96. Răspunderea disciplinară a functionarilor publici este guvernată de următoarele principii


de drept:
a. principiul proportionalitătii abaterii disciplinare si urmărilor acesteia;
b. principiul unicitătii răspunderii disciplinare;
c. principiul celeritătii si operativitătii tragerii la răspundere penala.
ANS: B PTS: 1

97. Din punct de vedere al statutului, Agentia Natională a Functionarilor Publici este:
a. o autoritate administrativă autonomă care asigură managementul functiei publice si
al functionarilor publici;
b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fără personalitate juridică,
aflat în subordinea Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;
c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigură
managementul functiei publice si al functionarilor publici.
ANS: C PTS: 1

98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:


a. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărârile prefectului;
b. ordonantele Guvernului, decretele Presedintelui, instructiunile ministrilor;
c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor.
ANS: B PTS: 1

99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista urmatoarele categorii de organe si
institutii:
a. organe de specialitate ale administratiei publice;
b. administratia ministerială deconcentrată în teritoriu;
c. institutii administrative autonome.
ANS: B PTS: 1
100. Centralizarea administratiei publice presupune:
a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tării într-o administratie ierarhizată,
unificată;
b. autoritătile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru
îndeplinirea obligatiilor asumate la nivel central;
c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale
administratiei de stat.
ANS: C PTS: 1

101. Presedintele României, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri:


a. este sef al puterii executive, alături de Guvern;
b. are rolul de mediator între Statul Roman si Uniunea Europeana;
c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.
ANS: A PTS: 1

102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui României, este faptul ca:


a. sunt acte juridice cu caracter exclusiv normativ;
b. nu pot fi supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios
administrativ;
c. sunt inexistente fără publicarea în Monitorul Oficial al României.
ANS: C PTS: 1

103. Mandatul Guvernului nu poate înceta prin:


a. demisia primului-ministru;
b. nedepunerea jurământului în fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în
sedinta reunită, a noului Guvern;
c. motiune de cenzură adoptată de Parlament, în sedintă comună a Camerei
Deputatilor si Senatului.
ANS: B PTS: 1

104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate:


a. se pot organiza ca autorităti centrale autonome pe domenii diverse de activitate;
b. pot avea servicii descentralizate în orice municipiu resedintă de judet de pe teritoriul
României;
c. pot avea în subordine servicii publice deconcentrate.
ANS: C PTS: 1

105. Revocarea unor membri ai Guvernului survine în situatia:


a. demiterii;
b. remanierii guvernamentale;
c. pierderii drepturilor electorale.
ANS: B PTS: 1
106. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria
izvoarelor scrise ale dreptului administrativ:
a. legile b. cutuma c. Constitutia
ANS: B PTS: 1

107. Dreptul administrativ are strânse legături cu următoarele ramuri de drept:


a. dreptul constitutional;
b. dreptul familiei;
c. dreptul privat international.
ANS: A PTS: 1

108. Prin deconcentrare administrativă se întelege:


a. autonomie locală;
b. transferul unor atributii care revin organelor centrale, unor organe din
subordine ce functionează în teritoriu;
c. existenta unor agenti administrativi fără competentă proprie de decizie.
ANS: B PTS: 1

109. Prefectul conduce una din următoarele unităti administrativ - teritoriale:


a. orasul; b. judetul; c. municipiul.
ANS: B PTS: 1

110. Prin statutul său, prefectul se găseste într-o situatie de:


a. cooperare cu Guvernul;
b. colaborare cu Guvernul;
c. subordonare ierarhică în raport cu Guvernul.
ANS: C PTS: 1

111. În calitatea sa de supraveghetor al respectării legii de către autoritătile locale, prefectul


poate ataca în fata instantei de contencios administrativ:
a. hotărârile consiliilor locale;
b. dispozitiile primarilor;
c. actele administrative nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale.
ANS: C PTS: 1

112. În exercitarea atributiilor sale prefectul emite:


a. ordine;
b. ordine si dispozitii;
c. dispozitii si alte acte juridice.
ANS: A PTS: 1

113. Consiliile locale sunt:


a. autorităti ale administratiei publice locale;
b. organe ale administratiei de stat;
c. autorităti executive ale administratiei publice locale.
ANS: A PTS: 1
114. În exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adoptă:
a. ordine; b. dispozitii; c. hotărâri.
ANS: C PTS: 1

115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:


a. nu se întruneste timp de două luni consecutiv;
b. nu a adoptat în două sedinte ordinare consecutive nicio hotărâre;
c. numărul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.
ANS: A PTS: 1

116. Consiliul judetean nu este dizolvat de drept daca:


a. nu se întruneste timp de 2 luni consecutiv;
b. nu a adoptat între sedintele ordinare consecutive nici o hotărâre;
c. numărul consilierilor se rreduce sub jumatate plus unu si nu se poate completa
prin supleanti.
ANS: B PTS: 1

117. Vicepresedintii consiliului judetean nu sunt numiti/alesi de:


a. consiliul judetean dintre membrii sai;
b. prefect;
c. in mod indirect, de către locuitorii cu drept de vot ai judetului.
ANS: B PTS: 1

118. Calitatea de primar este compatibilă cu:


a. functii didactice;
b. orice functie de conducere din cadrul societătilor comerciale la care statul sau o
unitate administrativ – teritorială este actionar majoritar ori în cadrul societătilor
nationale, companiilor nationale sau regiilor autonome;
c. orice alte activităti sau functii publice.
ANS: A PTS: 1

119. În exercitarea atributiilor sale primarul emite:


a. dispozitii si aprobari; b. dispozitii; c. ordine si avize.
ANS: B PTS: 1

120. Mandatul primarului încetează de drept:


a. prin demisie;
b. prin referendum, organizat de prefect, la cererea a 1/3 din consilierii locali;
c. schimbarea domiciliului într-o altă unitate teritorial – administrativă.
ANS: C PTS: 1

121. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează la cererea:


a. prefectului;
b. a 25% din locuitorii cu drept de vot;
c. consilierilor locali.
ANS: B PTS: 1

122. Mandatul primarului este suspendat de drept în una din următoarele situatii:
a. pierderea drepturilor electorale;
b. ivirea unor situatii de incompatibilitate;
c. arestarea preventivă.
ANS: C PTS: 1

123. Viceprimarul este:


a. ales de către locuitorii cu drept de vot ai localitătii;
b. ales de către consilierii locali, din randul acestora;
c. numit de prefect, la propunerea primarului.
ANS: B PTS: 1

124. Primarul îndeplineste, intre altele, si următoarele atributii:


a. ordonator principal de credite;
b. ofiter de stare civilă si încheie contul exercitiului bugetar;
c. aprobă proiectul bugetului local.
ANS: A PTS: 1

125. Schimbarea din functie a viceprimarului se poate face de:


a. prefect;
b. Ministerul Afacerilor Interne;
c. Consiliul local.
ANS: C PTS: 1

126. Guvernul nu răspunde politic:


a. in fata Presedintelui României;
b. in cazul unei motiuni de cenzura care a fost adoptata;
c. în fata Parlamentului României.
ANS: A PTS: 1

127. Functia de membru al Guvernului nu încetează:


a. în urma demisiei;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. la cererea primului ministru.
ANS: C PTS: 1

128. În exercitarea atributiilor sale ministrul emite :


a. instructiuni; b. ordine si licente; c. hotărâri.
ANS: A PTS: 1

129. Secretarul general al Guvernului este:


a. membru al Guvernului;
b. reprezentant al partidului de guvernământ;
c. înalt functionar public.
ANS: C PTS: 1

130. Candidatul pentru functia de prim - ministru este desemnat de către:


a. partidul sau formatiunea politică ce a câstigat alegerile;
b. Presedintele României;
c. Parlament, la propunerea Presedintelui Romaniei.
ANS: B PTS: 1

131. Functia de membru al Guvernului este compatibilă cu:


a. exercitarea altei functii publice de autoritate;
b. exercitarea functiei de deputat sau senator;
c. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizate în cadrul
organizatiilor cu scop comercial.
ANS: B PTS: 1

132. Presedintele României îsi exercită mandatul până la:


a. data stabilirii rezultatului alegerilor prezidentiale;
b. data validării rezultatului alegerilor prezidentiale ;
c. data depunerii jurământului de către presedintele nou ales.
ANS: C PTS: 1

133. Presedintele României are rolul:


a. de a reprezenta statul român;
b. de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna functionare a
autoritătilor publice;
c. de a media intre administratia publică centrală si administratia publica locala.
ANS: A PTS: 1

134. Presedintele României depune jurământul în fata:


a. Curtii Constitutionale;
b. Biroului Electoral Central;
c. Camerei Deputatilor si Senatului în sedintă comună.
ANS: C PTS: 1

135. Sedintele Guvernului la care participă Presedintele României sunt prezidate de:
a. primul – ministru; b. Presedintele c. de cei doi împreună.
României;
ANS: B PTS: 1

136. Prefectul este numit de:


a. Consiliul judetean;
b. Ministerul Afacerilor de Interne;
c. Guvern.
ANS: C PTS: 1
137. Sunt atributii ale consiliului judetean:
a. cele privind administrarea patrimoniului judetului;
b. stabileste si aprobă impozitele si taxele pentru bugetul de stat;
c. cele privind gestionarea serviciilor publice locale.
ANS: A PTS: 1

138. Intre altele, sunt atributii ale secretarului unitătii administrativ-teritoriale si urmatoarele:
a. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul
local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si
între acestia si prefect;
b. urmăreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean
adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;
c. prezintă consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atributiilor sale si a hotărârilor consiliului judetean.
ANS: A PTS: 1

139. Promovarea proiectelor de hotărâri propuse de cetăteni, consiliilor locale si judetene poate
fi initiată de:
a. orice cetătean, dacă este sustinut prin semnături de cel putin 10% din poulatia cu
drept de vot;
b. de mai multi cetăteni cu drept de vot;
c. unul sau de mai multi cetăteni cu drept de vot, dacă acesta este sustinut prin
semnături de cel putin 5% din populatia cu drept de vot a unitătii
administrativ-teritoriale respective.
ANS: C PTS: 1

140. Vicepresedintelui consiliului judetean nu poate fi eliberat din functie:


a. în primele 12 luni ale mandatului consiliului judetean;
b. cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie;
c. în ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean.
ANS: C PTS: 1

141. Sunt atributii ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti:
a. asigură, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionări a
institutiilor si serviciilor publice de educatie, sănătate, cultură, tineret si sport,
apărarea ordinii publice, de interes local; urmăresc si controlează activitatea
acestora;
b. aleg, din rândul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;
c. aprobă, la propunerea prefectului, în conditiile legii, organigrama, statul de functii,
numărul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de
specialitate si ale serviciilor publice de interes local.
ANS: A PTS: 1

142. Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se poate organiza ca urmare a :


a. exercitării atributiilor ce îi revin, potrivit legii;
b. exercitării atributiilor ca reprezentant al statului;
c. nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivitătii locale.
ANS: C PTS: 1

143. Primarul nu îsi desfăsoară activitatea ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-


teritorială unde a fost ales, în exercitarea atributiilor de :
a. autoritate tutelară si de ofiter de stare civilă;
b. luarea măsurilor de protectie civilă;
c. conduce serviciile publice locale.
ANS: C PTS: 1

144. Hotărârile consiliului local se semnează:


a. de presedintele de sedintă si de secretarul localitătii;
b. de presedintele de sedintă;
c. de presedintele consiliului local si se contrasemnează de secretarul localitătii.
ANS: B PTS: 1

145. Atributia de a desemna candidatul pentru functia de prim-ministru incumba:


a. Presedintelui b. Guvernului; c. Parlamentului tării.
României;
ANS: A PTS: 1

146. Precizati în ce categorie intră atributia Presedintelui României de a numi Guvernul, pe baza
votului de încredere acordat de către Parlament:
a. în cazuri exceptionale;
b. în domeniul politicii externe;
c. în raporturile cu Guvernul.
ANS: C PTS: 1

147. În calitatea sa de comandant al fortelor armate, Presedintele României poate declara


mobilizarea partială sau totală, cu aprobarea prealabilă sau, în cazuri exceptionale,
ulterioară:
a. a Guvernului; b. a Parlamentului; c. a Curtii Constitutionale.
ANS: B PTS: 1

148. Decretele emise de către Presedintele României, care sunt acte administrative, sunt supuse
controlului :
a. instantelor de drept comun;
b. jurisdictiilor administrative speciale;
c. instantelor de contencios administrativ.
ANS: C PTS: 1

149. În judetul în care este numit, prefectul :


a. este reprezentant al Guvernului;
b. este reprezentant al primului ministru al Guvernului României;
c. este reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.
ANS: A PTS: 1
150. Potrivit dispozitiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc:
a. prin hotărâre a Guvernului;
b. prin lege organică;
c. prin lege.
ANS: B PTS: 1

151. Între prefecti, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si
presedintii acestora, pe de altă parte :
a. există raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;
b. există raporturi de coordonare si colaborare;
c. există raporturi de tutelă administrativă.
ANS: C PTS: 1

152. Prefectul, care are calitatea de înalt functionar public, este numit de către Guvern :
a. la propunerea Ministerului Afacerilor Interne;
b. la propunerea primului ministru al Guvernului României;
c. la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
ANS: A PTS: 1

153. În exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:
a. aceste acte administrative se numesc hotărâri;
b. aceste acte administrative se numesc ordine;
c. aceste acte administrative se numesc decizii.
ANS: B PTS: 1

154. Ordinele emise de prefect, care vatămă drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, nu
pot fi atacate :
a. cu plangere prealabila la Guvernul României;
b. cu actiune, în fata instantelor de contencios administrativ;
c. cu actiune, în fata instantelor de drept comun.
ANS: C PTS: 1

155. În cadrul Prefecturii se organizează si functionează Cancelaria Prefectului, care:


a. este coordonată de către un director;
b. este coordonată în mod direct de către prefect;
c. este coordonată de către secretarul judetului.
ANS: A PTS: 1

156. Sunt funcţii publice de stat:


a. funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor şi
serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor;
b. funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul autorităţilor
administrative autonome;
c. funcţiile publice stabilite şi avizate, potrivit legii, în cadrul organelor de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi al instituţiilor publice subordonate
acestora.
ANS: B PTS: 1

157. Funcţionarul public este :


a. persoana subordonată, în condiţiile legii, conducătorului organului sau instituţiei
publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea;
b. persoana care îndeplineşte atribuţii stabilite de şefii ierarhici;
c. persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică.
ANS: C PTS: 1

158. Categoria înalţilor funcţionari publici cuprinde persoanele care sunt numite în una dintre
următoarele funcţii publice:
a. prefectii şi subprefectii din judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele sale;
b. inspector guvernamental;
c. secretar general şi secretar general adjunct, din ministere şi din alte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale.
ANS: B PTS: 1

159. Guvernul numeşte:


a. secretarul general adjunct al Guvernului;
b. secretarii generali din ministere;
c. prefecţii, subprefecţii, precum şi inspectorii guvernamentali.

ANS: A PTS: 1

160. Sunt principii care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei în funcţia publică:
a. principiul competenţei, potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau examen;
b. principiul motivării potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi
instituţiile publice au obligaţia să sprijine iniţiativele privind dezvoltarea
profesională individuală a celor care sunt loiali conducerii acestora;
c. principiul competiţiei deschise, potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi
aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs sau
examen.
ANS: C PTS: 1

161. Nu constituie drepturi pe care le au funcţionarii publici:


a. dreptul de a nu fi discriminat în raport cu ceilalţi funcţionari publici pe criterii
politice, de apartenenţă sindicală, convingeri religioase, etnice, etc.;
b. dreptul la grevă pe care îl au procurorii şi judecătorii;
c. dreptul la salariul pe care funcţionarul public îl primeşte pentru activitatea
desfăşurată.
ANS: B PTS: 1

162. Nu constituie drepturi pe care le au funcţionarii publici:


a. dreptul funcţionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care îl vizează
în mod direct;
b. dreptul la uniformă gratuită al funcţionarilor publici obligaţi să poarte uniformă în
timpul serviciului;
c. dreptul de asociere sindicală pe care îl au înalţii funcţionari publici, precum
şi funcţionarii publici de conducere.
ANS: C PTS: 1

163. Nu constituie îndatoriri pe care le au funcţionarii publici:


a. obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism,
imparţialitate şi în conformitate cu legea;
b. obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şi civică în relaţiile de
serviciu;
c. obligaţia înalţilor funcţionari publici de a fi membri ai partidelor politice.
ANS: C PTS: 1

164. Nu constituie îndatoriri pe care le au funcţionarii publici:


a. obligaţia să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism,
imparţialitate şi în conformitate cu legea;
b. obligaţia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect,
pentru el sau pentru alţii, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu;
c. obligaţia de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al
incompatibilităţilor, stabilite potrivit legii.
ANS: B PTS: 1

165. Delegarea reprezintă:


a. o schimbare temporară a locului de exercitare a funcţiei, de regulă într-o altă
localitate şi la o altă autoritate sau instituţie publică;
b. o măsură care nu se realizează în interesul autorităţii sau instituţiei publice care
deleagă, ci al funcţionarului public delegat;
c. o măsura definitivă dispusă de conducerea autorităţii sau instituţiei publice.
ANS: A PTS: 1

166. Detaşarea reprezintă:


a. măsura care se dispune fără acordul funcţionarului public;
b. măsura care se dispune pentru o perioadă de cel puţin 6 luni într-un an;
c. măsura care se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care
urmează să-şi desfăşoare activitatea funcţionarul public.
ANS: C PTS: 1

167. Transferul reprezintă o situaţie juridică survenită:


a. numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat;
b. o modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie în interesul serviciului,
fie la cererea funcţionarului public;
c. numai în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice de la care se transferă funcţionarul public.
ANS: B PTS: 1
168. Suspendarea din funcţia publică reprezintă:
a. o situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când
funcţionarul public desfăşoară orice activitate sindicală;
b. o situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când
funcţionarul public este încadrat la cabinetul unui avocet sau notar public;
c. o situaţie de întrerupere temporară a executării raportului de serviciu când
funcţionarul public se află în concediu de maternitate, în condiţiile legii.
ANS: C PTS: 1

169. Suspendarea din funcţia publică nu poate surveni, când funcţionarul public :
a. se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pentru o perioadă
mai mică de o lună;
b. este arestat preventiv;
c. este dispărut, iar dispariţia a fost constatată prin hotărâre judecătorească
irevocabilă.
ANS: A PTS: 1

170. Încetarea raporturilor de serviciu poate surveni:


a. prin acordul neechivoc al părţilor;
b. prin eliberare din funcţia publică;
c. prin demisia comunicată prin orice formă de către funcţionarul public.
ANS: B PTS: 1

171. Raportul de serviciu nu încetează de drept:


a. la data decesului funcţionarului public;
b. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, funcţia
publică;
c. la data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii
funcţionarului public.
ANS: C PTS: 1

172. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică:
a. pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "satisfăcător" la
evaluarea performanţelor profesionale individuale;
b. starea sănătăţii fizice sau / şi psihice a funcţionarului public, constatată în mod
vizibil, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare
funcţiei publice deţinute;
c. autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a
reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul
public.
ANS: C PTS: 1

173. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică:
a. daca funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea
funcţiei respective;
b. ca urmare a refuzului întemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii
într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii în funcţie;
c. autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a
reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de funcţionarul public.
ANS: C PTS: 1

174. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcţionarului public, ca sancţiune


disciplinară:
a. pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător"
la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
b. ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a
numirii într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii în funcţie;
c. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu
acţionează pentru încetarea acestuia în termenul prevăzut de lege.
ANS: C PTS: 1

175. Încetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcţionarului public:
a. in situatia în care a fost notificată în scris persoanei care are competenţa
legală de numire în funcţia publică;
b. in situatia în care funcţionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract;
c. la expirarea termenului stabilit de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
ANS: A PTS: 1

176. Nu sunt fapte care să constituie abateri disciplinare :


a. absenţele de la serviciu;
b. intârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
c. neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor.
ANS: A PTS: 1

177. Nu sunt fapte care să constituie abateri disciplinare:


a. refuzul de a îndeplini atribuţiile de serviciu;
b. intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
c. nerespectarea programului de lucru.
ANS: C PTS: 1

178. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare:


a. neglijenţa în rezolvarea lucrărilor;
b. intârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
c. nerespectarea programului de lucru.
ANS: B PTS: 1

179. Sunt condiţii ale răspunderii disciplinare:


a. trebuie să existe o abatere disciplinară;
b. urmarea săvârşirii faptei ilicite trebuie să fie o afectare a desfăşurării activităţii
autorităţii sau instituţiei publice;
c. intre fapta ilicită săvârşită şi urmarea produsă trebuie să existe o relaţie de legătură;
ANS: A PTS: 1
180. Nu sunt sancţiuni disciplinare:
a. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de 1-6 luni;
b. destituirea din funcţia publică;
c. mustrarea scrisă;
ANS: A PTS: 1

181. Sunt principii ale răspunderii disciplinare:


a. principiul prezumţiei de nevinovăţie, în sensul că autoritatea sau instituţia publică
are posibilitatea să efectueze o cercetare administrativă prealabilă;
b. principiul legalităţii, în sensul că răspunderea disciplinară va opera numai în
cazurile prevăzute în mod expres de lege;
c. principiul proporţionalităţii răspunderii, potrivit căruia, individualizarea sancţiunii
disciplinare nu este lăsată la aprecierea Comisiei de disciplină.
ANS: B PTS: 1

182. Comisiile de disciplină:


a. sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea
atribuţiilor ce le revin;
b. se constituie în cadrul autorităţilor sau instituţii publice ierarhic superioare, prin
act administrativ al conducătorului acestora;
c. au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri
disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin individualizarea
sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.
ANS: C PTS: 1

183. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:


a. prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat
nevinovat;
b. garantarea dreptului la apărare, conform căruia este obligatoriu ca funcţionarul
public să fie asistat de avocat pe parcursul procedurii de cercetare administrativă;
c. legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune
decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege.
ANS: C PTS: 1

184. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:


a. unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru toate abaterile nu se poate aplica decât
o singură sancţiune disciplinară;
b. garantarea dreptului la apărare, conform căruia funcţionarul public are
dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi de a fi asistat sau
reprezentat pe parcursul procedurii de cercetare administrativă;
c. prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat
nevinovat.
ANS: B PTS: 1

185. Răspunderea civilă a funcţionarilor publici presupune ca :


a. fapta trebuie să reprezinte o încălcare a îndatoririlor de serviciu;
b. persoana vinovată trebuie să aibă calitatea de salariat;
c. trebuie angajată pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau
personalului acesteia.
ANS: A PTS: 1

186. Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei nu intervine:


a. în caz de demitere din functie;
b. în caz de incompatibilitate;
c. în caz de imposibilitate definitiva a exercitării atributiilor.
ANS: B PTS: 1

187. Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei este asigurat de:


a. presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b. primul-ministru al Guvernului Romaniei;
c. presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor.
ANS: C PTS: 1

188. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează:


a. în cazul detinerii unui mandat de senator sau deputat;
b. în urma pierderii drepturilor electorale;
c. în urma revocarii din functie.
ANS: A PTS: 1

189. Nu este o autoritate administrativa autonoma:


a. Consiliul Superior al Magistraturii
b. Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei
c. Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei
ANS: B PTS: 1

190. Este o autoritate administrativa autonoma:


a. Societatea Romana de Radiodifuziune
b. Autoritatea Nationala de Reglementare în Domeniul Energiei;

c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor.

ANS: A PTS: 1

191. Presedintele consiliului judetean


a. este ales cu votul majoritatii consilierilor judeteni in functie
b. reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice
si juridice romane si straine, precum si in justitie
c. exercita atributiile stabilite prin Legea nr.340/2006 privind institutia prefectului.
ANS: B PTS: 1

192. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu este:


a. ales cu ocazia alegerilor pentru consiliul local al comunei, orasului sau
municipiului;
b. functionar public de conducere
c. prevederilor Legii nr.188/1999.
supus
ANS: A PTS: 1

193. Primaria este:


a. sediul/palatul administrativ în care îsi desfasoara activitatea consiliul local si
primarul unitatii administrativ teritoriale;
b. o structură functională cu activitate permanentă care duce la indeplinire
hotărarile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele
curente ale colectivitatii locale;
c. aparatul de specialitate al primarului.
ANS: B PTS: 1

194. Delegarea se poate dispune:


a. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, în interesul
autoritătii sau institutiei publice la care se deleagă;
b. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, cu acordul scris al
functionarului public delegat;
c. pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an
calendaristic, numai cu acordul scris al functionarului public.
ANS: C PTS: 1

195. Functionarul public nu poate refuza delegarea daca:


a. unul dintre parintii sai sufera de o boala incurabila;
b. isi creste singur copilul minor;
c. se afla in stare de graviditate.
ANS: A PTS: 1

196. Detasarea functionarului public se dispune:


a. în interesul autoritătii sau institutiei publice in care urmeaza sa-si desfasoare
activitatea;
b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni, numai cu acordul sau scris;
c. pentru o perioadă mai mare de 6 luni, numai cu acordul scris al sefului ierarhic
superior
ANS: A PTS: 1

197. Raportul de serviciu al functionarului public încetează de drept:


a. la data pronuntarii unei hotarari judecatoresti de declarare a mortii functionarului
public;
b. daca functionarul public nu mai indeplineste conditiile prevazute la art.54 din
lege;
c. la data decesului functionarului public
ANS: C PTS: 1

198. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică, atunci cand:
a. autoritatea sau institutia publica a fost mutata in alta localitate;
b. autoritatea sau institutia publica isi reduce personalul;

c. functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art.54 lit.g) din


lege
ANS: C PTS: 1

199. Constituie abatere disciplinara:


a. nerespectarea in mod repetat a programului de lucru;
b. absenta de la serviciu;
c. întârzierea în efectuarea lucrărilor.
ANS: A PTS: 1

200. Autoritatile si institutiile publice nu au obligatia sa instiinteze, in termen de 10 zile


lucratoare, Agentia Nationala a Functionarilor Publici:
a. despre reorganizarea activitatii autoritatii sau institutiei publice;
b. despre intervenirea unor modificari in structura functiilor publice ca urmare a
promovarii in clasa si in grad profesional;
c. despre transformarea unei functii publice vacante intr-o functie publica cu o alta
denumire
ANS: A PTS: 1