L DRAGHICI DM. PASCOVICK + A. JULA 6. D, RADULESCU + € BEJAN + E.CHISU « M, CIOBANU + CHI. MOLDOVEAN, IN. PETRESCU M.CIOBOTK + M. CERNAHOSCHI » D. SICHITIU INDRUMAR DE PROIECTARE, . in constructia de masini EDITURA TEHNICA ® Indrumar de proiectare in constructia de masini * *i i | Profs de. fg. IOAN DRAGHICL Conf, dr. tog. MIRCEA PASCOVICL conf dr. ing. AUREL JULA (Cont de. ng. CONSTANTIN D. RADULESCU, ing. COSTEL BEJAN, dr. og. EMU CHISU ‘ag. MHAL CIOBANU, ing. GHEORGHE MOLDOVEAN, de. Sag. NICOLAE PETRESCU ‘ing. SUHAL CIOBOTA, ing. MIAIL CERNAHOSCHL, ing. DUMETRU SICHITIU \ INDRUMAR DE PROIECTARE in constructia de masini | VOL. I | Coordonare: Prof. dr, ing, IOAN DRAGHICT © EDITURA TEHNICA Bucurestiaca — care vans ame ~ ute drum peta aia sar fe mated Spd er eels SSSA ae it gata tm pode hl cal rina om test Genes geause pnd oh epee at ecu oegalfenstae mabe earl Se Sasi trol), ste 9 tenis Fs psbA seca Tana incite agra ce sensed copa, er mete pce Se gn pn sowed asatnt ane iinoepe fe nate wlunese all we f ontive de ane’ ses retro em erred Capa oes pu any een nis ate Pca ‘ef tania combina abann prea ens See Th ter apo previ nasa 9 see meee ae sas pon pce Poets pe coe maa eee eee the tar Hoos tae hal apace glee a os Armee penta rt eae pitor place ase omnes Se ae venue pane Tees vest pol ener pect i nea ccnsrit te maga peat ets eae Sasd Sy poses dee Se Wisp mas tnd ae ee ee ‘oder in Satin spt ne Redactor: ing. MARIA ANTOINETTE IONESCU ‘Tehmoredactor » VALERIU. MORARESCU Copecta i supracoperta? CONSTANTIN GULUTA, ‘Bun de tipar: 2002, 1981 oli de pas at ‘Cz. sa1b1001 Tatrepsinderea poligratict 13 Decembrie 1918" ‘Siz Grigore Alexandrereu nn, 89-57 Bucuresti Prefata Desvoltarea in rtm continu a economiei noasire najionéle, demonstredsi — eu putere — justefen politcss Parkidubus Comunist Ronin, care aplicd neabat, fn mod crestor, legitifite obiectve ale desvolirit ezonomico-socate la condiftte concrete ale Roménies. Astfel, Congresul al XIi-len al Partdulus @ staibie— 4 obizetio fundamental al viitoruls plan cincinal — continuarea, pe 0 treapla superioart, a tndeplinivis Programas partidului, cresersa ty rim susfinud @ economics nafionate, constrcfia de masini’ continuind si fle ramura eu cea nai dinamicd dezvoltare : O problem exenfiala a industries consrucfiior de masini este infdptires sensi otituri radicale fn domeniul calif produselar, al tmbundtairl. perfor smanjelor tenice ale acestora, ceca ce implica fmbunititires substanfald a acti~ itt de cercetareproiecare. Pentru ca 0 masini si funcfionezecorect, sigur, economic $i ou 0 labiltate corespunsitoare este necesar ca clemntle componente (organcle de masini} ale acesteia si fie proiectate yi exceutae rational. Cateulut si proiecarea organelor de masini necesita solutionarea optim’ 4 problemei, lind in considerare complexitaea gi maltitudinea condifilor ne pps, adesea contradictorik. Dervoltarea impetuoasa a tehwicis mondiale a condus ta aparifia win soit foarte mare de tipuri si solufit constructive de ongane de masini, Muli. ‘dines variantlor consiructice — prezentae tn acest indrumar — direcfioneasd ‘roiectantal tn dificlud proces de alegere a solufck optime dintr-o sete énireagi de slap care ~ into masurd mai mare seu mat mica — tndeplinese condiite impuse initia. Lucrarea represinté 0 noutale in domenin, fiind deosebit de sinked $6 confintnd wn foarte bogat materia, cea ce face inutilé 0 consultare larga a alloy lucrari de spocialiate. Aulorit sau sirdduit sa fund la disposifia inginerlor gi. tebniciensior ‘proielansi din industria consrucilor de masini sé din institucle de cereetarb #4 inginere telologicd, precums $i specalistilor din celelate ramuri ale eono- ‘miei najonale care se ocupa cu proiectarea diverselor wlilaje gi instal mece- sce 0 lucrare noni care si tratere — complet gi sinttic ~ probleme caeutuluk # proiedtaritcelor mai importante elemente componente ale masinilor si wilaje-Prefath lor, pe bara ultimelor cercetivistimifice din acest domenix si a celor mai recente realiviri ale firmelor specializate. ‘Auiorit sperd ed spectalistii care vor consulta cele trei volume ale acestei Iucrtri vor avea un indrumar profios in rezoluarea diferielor probleme reals — ntilnite tm practica de proiectare — contribuind astfel la elaborarea de masini 4 utilaje mai fiabile, mai competitive gi mai ieftine. Este poniru noi o mare plicere si exprimim toaté recunostinfa nonstra colectivului redacfei Construct de masini a Editwrii teloice pentru sprijinul ‘s grija deosebiti acordate elaborarik si publicivit lucrérit. ‘Natural, Iwcrarea nefiind exhaustivd, orice sugestie de tinbunitaire sou completare este bincvenitd $i pentru aczasta finem si mulfuonim anticipat Brasoo, éansarie 1987 Prof de ig. Foan Driighici Cuprins Pred otal generae “LfBlemente generale petvind caleaal de profectare a ergeneor de masin (rag. Ni ‘alae Decrees, prof. di- ing, loan Digghiel singe Costel Bojan) & iS Saaremaa cea 8 ere i lee es ae names 7 oo 2 + Ay rt jn ol no Di Hie se = 3G, Reareme "eisatice “virolzlateare. 44 <7 Hd a : = 3 7 glee aioe a pore 7 4: ges rape amp ee rapa cece aa 7 {ions ea Fa ip Ree eae et a cacaa 7 UES ope ee mae a i HSh o new me ates aa . fo : 2 « amen ont yng masa 7 Eos See = at 7 Shemale fogise de tle din aceste capital ay fst elaborate de ing, Mina Cerma- eweNOTATI GENERALE 4, = eptcent de sigur 4 = Ges Soe ES fmol de dastite, ongitad = pole de esis, toned 4 T Mectecata elder ese = edail deans deansvecat; Eos "momenta de ale rest wa ‘we tones oo = JJ Tyee sotto are maser fica emesis do Tne sedans Eire eouet,petr co 2 Bie 2, Mg Nye = momedtal de torsiaoe ‘Sosinfut nominal de. orsign ete eats de enous ~ dog delice (stan CD "ar Sten NETS Sia): (eee — boeat de inrae sepeti ‘epizes - = Hoo, de cated (atibuice) bles de inane, cy : oO = ne aa age = tot: 4h HSER ae cota (pas de tea * \e programele de calcul; 2 fe Soo Te SPE tan mp sae ae n= HE dcp «matt Teka atte, y= scent ens 1,5 OMT etter expe de risuoirs: < oh Rae os = Ye de precedord (erating) SO —conector a int Cn ioeal poe “2 Be ~eosestor de eat -{_(comenaiyf Scales, ~ Moe do comentari 1. Elemente generale privind calculul de proiectare al.organelor de masini, Notajit ox — taoven ited a! wath ltt Siete pe ail e Seccat Be Sqran ia boat: Sad ce esti gorecl i elke fi prota ay to eet goa, suspect cosines pata ce sg (0 ‘terse Spas pate 4 dq dg botece metie piatol, © retioaen sspestiy sr 4g ~ Nemes depuis (penira Separilcomaae) eoorene (pon recs sleitace)y Sua = erential peste ibe testonres fo Ja Niteovenp fatdamestlt cores catsre laos Jaci bane de free In Saale ns Test mas care #2 poate ‘all prs dnesencri nrvale de 2 = Font de reported protaitate: 2, Gorntn de rts a expontare 8 rg oo oasis in — elie ae paar at ob Water, Thi mc ett depen oti ‘ata de ‘sgerachar apt punto See chia se Gilt seats in xplontares ems guecitaiea, Svat de solctae; reitenta pl= TE at' cleat protabaeisy ‘5. = Eilctaren reait aoicae leet 5. Ge aurea oleic Ia aia "aspect “componeneaetcac. ‘tates mee paeatiet) une! sll- le lee epee ‘Jen fe (oonsierata. pore); Srat'—eplelites (ammitadincy gfe PaaS. (oottane) elven The voici seston: 3, R"aele medi ale, clit, eae (a) Peas Utes tafenoar sent citre tlltare fl reustenit Vn Va teostsient do variate a ten ‘es sespectin & ote veaie 8 jalan X,.3, 2 raise eeatare; Bu Bee ~ eotlsint de eogcatzare 2 oe~ inion sfestive expect? terete fe 1— factors dimensional respect eae ‘Sout de late supra: Slot alta espe valoten edie ‘etenfe adsl Dezvoltarea’ tehnicii mondiale, realizarea, de materiale ou proprictdti superioare si crearea de materiale speciale, utilizarea pe scar8 larga, a tratac fmentelor tecmice si. termochimice, precamm: si. a durificirlor de, suprafala fu impus reatializarea critick a metodelor actuale de, calcul si elaborarea ‘unor metode noi, care si asigure.o dimensionare corécta, obfinindu-se,,anu- amit fabilitate & organului de mag : {In functie de problema.care trebuie rezolvati'— inprocesul de proies- tare — se pot intflai urmatoarele tipuri de calcule: de rezistenfé, la, vibrafiiy de unura gi fiabilitate, termice, economice si speciale.10 Elemente generate privind calcul de proletare al orgteaor €e msn} Cresterea continu a condifillor impuse organelor de masini — rigiditate, economicitate, flablitate si siguran{& fn functionaze, reducerea greutajii — a {mpus Iuarea in considerare, fn calculele de proiectare, nu numai a sarcinilor dinamice si a diferitelor regimuri de functionare, ct gi a factorilor tehnologici de exploatare LA, Rezistenfe admisibile, Coeficienfi de siguranfi In practi de proiectare ~ in foncje de informatile pe care le obtine proicctabtul se ulitzeara dou forme de ealeale We vristengs de diese Eonage gde veriicare s-dimensondt “Ea laltaile de predimensionare > ~ cunoscnd tpl sliitért— se alege sou se deterana snistenfa admisibia, obtninda-se youl dense Srgeneta de main. ve byinerea prin cael — a sguranei fn fancfonave se realianzd urual prin compararea a daud mir, o wtrine caracterkindsisaf feacyonal Er cealalta ~ situate coreponsdtoare conde limit (de cela), sbi dupa car de cate pricetary D8 "Rsilnfa admis, (o) 36 poate determina ca 0 aprosimafie destol de bund eu una din rela (2) ca ontyey S20 = eel, fa’ eae: og $i xp 86 pot lua din fig 1.1 stu tabeld 11; — spre exempt are, din fig. 181 sau ein [4 5, 13, 20, 22,251 (pentes Foes gonad a Concentratorlor de efor, v. abel 12); e° din fg tScan tia (2,5, 22,23, 25); 7 din fig 1.0 tabu i,3 eau dn (45,98, 2525} ‘Cofccned de sigurant at psc ty, confora [2 ete : oe = eat (12) uM $i mi alegnd se di tabelle 14-16 722) Beep, eel de segs cated 43 8 te ca apna aintzeooetl Tints (Ge congere, de supers, ce lambs), de chosea ete) Sicfortal maxim care spare: in pies, fr proceol de Rnefionane, Valen Goeficentont de siguranfa sat fn stiineNoptturé eu melodies. do aalel Sdoptach pentrw orpanal de maging respective Cocfclentit de sguranfa au voll Ge a prelua inexacttiile intoduse rin metodele de calcul, persia proprietor de reactent ale mates, ior, modifesile Se comportare a pies! tn timp, procam ¢ impeotitates introducer in cas! 2 evoluic tele i ting a sarcnie TL clend de vehficre © Ripensiontrit canencad tage (forte samomentele) si clmenstunle pice respective se dstenning carta cates Fel" (tectiv-sabiindo-e — in final couficentul de tpwranie "Eg atablices coeficentlai desigurenfa(¥, Teafie (15) tebe Iunte ' coniderare: destinatia 9 mportanfa pose, Gurats gi cone de fants tionare, til masini im cate ete uieate piesa condifile:generte smpese piesel (ireutate, cimensiuni de gabarit, cost ete) (Zea Ce ean de dimensonare . sf als abn Cit dein 1" ft 5} _ ica: t 4 Z| a : el eA | £ { a Le LCN 25 i Ct = | éEEI ta a a eel ope ya * ig. 1.1 Deteminaranresistentlor fa Jolin variable opt func dee- {Patents le rape, pentea ofl C15). aM ig. 12. Cosfcientl terete fre de concen- feate @ elorunion, pentrs 9 gradi sont a rehiene (14 1 | | Cachet decent fy Gy 0 ai 02,, 05 Ok a. Roper! fd Fig, 18 Cen cme 9 tr ‘tbo Ga pad ate rl ste Eoreuts [ES Sor aga 1 | | i | Cote cate { Oe at Pst Get pda Fig, 14. Valse coficeatul doco featrars By ba aesiaril preate, ‘ociede prestasea de eonat peTatelat 18 | R Elemente ganersle privind calenol de prceeare al atgaslor de masied Aaiefe_ simile! Coen Ge agua _ 3 2 See Poms gneite cnsneat dy ttt anit 9 0 } a a | 3 t mm foe] ! z.,, L Sal eae | ie +} da gots je | é | cz é . Sad Mr aaa = ) 13, “Fctoral-dimensional 6, (t) in Fig, 1.6. Cooictentul de calltaie a suprale- eee fo cartnetomeimcaey far Serie ts : Z Fabel Lt -| Velen outer, ta fn de seen apr yin Ste ta 20 || Tai Raa ay st weet | case soni | ny ap (aa ———_ aut bag psig’ } ‘entry of <120 daN/mm? on 3-059) : | | eee | apne | Olin ta ; a4 Scopes 16.075 Pests oy > 120 eX oo Of Bist de mae rein i basa cr 1736; RRS oF armas | ewmaeeoiey | 65m dine --fERE = Ofet carbo S720 daN/nmt Ofe) carbon 7 yl. 7 at = 124 sintsm | seer I] Ihre Sb tine Voge > . o> BO Sana? j tet 2 Of ant zi = ona wat | { an! I J at bt oe 4m 0267 Z| | E — marae > fom aie Ty Rees aE Bo a = ae ee m985 : sence lara reas 6 a Ba les | eee a= 2+ 000065 | 3956 + Oey t zeu mente geet ping cal detest ol oreanlr de mail Reditni! sda, Cite! de_stgwant re Tebiat 13 In practica de proiectare se poate utiliza relia (1.2) 51 indicaflle din aoe onentice se guetta de clot «sopaeel (1 1 tablet 16 are vemaee 5 in capitolele care urmeazd sint indicate valorile coeficenflor de sigu- zor wri L ranfi_specifct pentru. fiecare organ de masind ae ue ; Solictiride variable ts regim stajionar(stafionare) sint soliitiile eilice Eee - og3oae cx amplitudine constanta, fn acest caz, este obligatore efectuarea unor cal- ‘Seunjengele su fears gsm 34 cule de verificare prin care se stabileyte valoarea coeticientului de siguranfa Stualce de deere [eee Ie obosealt 51 comparares. acestia cu Yaloile ezomandate. Coeficiental de Tet 19 siguranfi la dbosealdse poate calcula conform indicafilor din [2, 4,21, 23, 25] Valoile coeticientub 48 sigan cy 122) Sette alteantl nesteioe'l, dack eate Important ca pits st Sollee aerbaotS, nertafonard ile ugsach, precisa metodelor de clos) gi evaisareseelitllor ‘nd mare sais Tobetat 15 Factor yy. de mulisicave a coifcientolal de sguranlé (22)°) Esta probe Delectionen poate causa un accident au poate pune in parcel viata ea, pid nel ewprasol ‘Sarcalaplcato ca gost mil; ta specie pentra cul porirt(arine | (on aber spi aun! de seein, paca). ise tieee ‘Sircil epiate cx goaorl medii (mayiat de coat sub presione, ce ‘Baton aave ete) Le ‘Stsin apleate Go soou ark Combing, cu therein pln zene) | 13-20 *) Pactoral my treboie aplint simply sav coma, So fonetie de mumsral pcienflor condition emmerate pase abs : Tabet 16 Falorsl my de miplicne « confined de sigan (221) 1 orig centage ox abr anh, magn de rection, motare cece | = = ne = Dotoare ca combust iterad, mecanine oa alfa’ alerantl, magial | de morte; In general, mast state de sec! mil ‘Prem, combine ca cuit Yerval, magi de perfor; in general, magiod ‘linge de soour ou fcovent2. matie ‘Cecane de fora, lamincre,concaoare; tate male wlcate de goceel ‘on frcoven are | 20-30 1 Fuctorat mi trebulsapleat sonia sou oamulatiy, ia fanetie de mumérw! presatslor contisior emumensie in acest abe! (v. de exemple §i cap. 2, tabelul A. 2—3). Valorile recomandate pentru coeficientul de siguran{a la oboseala depind de veridicitatea determinarii sarcinilor si eforturilor unitare, de omogenitatea materialuluy de tehaologia de executie 5a: Astfel (211: + “in cazal unei preciit marite a ealculului ~ utilaind datele expéti- mentale referitoate la determinarea sarcinilor si eforturilor unitare — tn cazul tunel omegenttifi corespunzatoate a materialului i a unei tehnologii de fabri- ccajie de calitate superioarl, ¢-— 13... 14 fn cazul unei preciaii obignuite a calculului, a inexistenfei unei deter- rminisi experimentale a sarcinilor si eforturlor unitare, a unet omogenitifi ‘moderate a materiaului si pentru un nivel obisnuit al tehnologiel,c— 1,4 1,7; = in cazul ine precizl'sclaute & ealeulului, a'inexistentei nei deter- mints experimental a sarcindor elorturor aniare, 2, unor tracert ‘ecanice neuniforme ale materialului, in special pentra piesele turnate si de dimensiuni mari, ¢— 17.2 30 ee 2 Solicitacile eu amplitudine si freeventa variabila stnt denumite solicitard ‘aribile nosapionare. In practica se Tntilnese “urmAtoarele tipuel de astfel de solicitini (2, 4, 21~2 — solicitiri sietafionare ito vatiafie aleatoare a eforturlor’anitare de exemplu, uncle piese ale autovehiculelor (soliitate in funcyie de incarcarea autovehiculului, viteza de. circulatie; neregularitdjile, imbrickmingitdru- ‘multi ete.) sau piesele unor masin-udelte; solicitari nestationare cu.o, variatic periodic& a cforturilor sinitart ; e,exemplu, elementele componente ale ciocanlor $i, preselot, de. forjat — solicitri nestationare cn variafia in itrepte a efortrilor‘unitare; de ‘exempla,:la agregatele de for{4 din centralele electrice, Ia maginile-unelte Calculal-coeficientului de siguranfi la regimuri nestafionare’de soicitiri ‘se poate efectua conform (25). O problema cificla Ia calcularea acestui coef cieat de siguranti o constitul'alegerea indicelui de-putere ve al curbei-WShler wv. 813): e i Nu sit: robleme eodebite-in edz solititavilor petiodice: In cazul-in care solictirile au aspect aleator, acestea trebuie redise la sarcini periodice echivalente, o astfel de metoda find prezentata th cele ce urmeaza (v. fig. 1.13). Cele mai veridice date despre coeficientii de siguran{i nevesari_pot stabilite numai pe baza cercetarilor experimentale a piesclor respective, condifii reale sat simulate de functionare.6 ‘Bomente generale privind caleolsl de poiectae st organelor de mayot - y 1.2, Caleulul, probabilistic al organelor de masi sine smparate prin inter medial solsontla agar Bot Slog determine rs, Beit anor dae Ge va oo SER ie de aerie ‘De aceea, s-a ajuns In-ideea de-ut sie Deno prints sitar bar robb RACER WE EMEA SE loa sabe mata re mate letra pepe ets mater, vasa oil mentor organ de se : "ia ware, legen satetvt « ums cect de ewan ete sc cui ten ease sob slo obi eb le ecitare att geen, 0 combate dese actors wise gat popes cu cal steps sna de wre Tee USECERE paces atop hea eps eel sete mist i Stdual acidnte dc mance con imate, condita cnc He it dae, ut deh bait a eae Seg &2 ies Satan nee plete 8 bloc we = ae Penk alstare, one pnt ett Sel certian protein Cte fle Sebi a? bea «pares whem tral Ertan cists stat peeve es fun petro Wage acca hectare jin mod curent, se admite c& rezistenta, piesei este distribuit normal, aacctaees Eee distribuitd normal, Weibull sau ‘dupa alte legi de distributie Sone ‘Reprerentind — pe aGelagi grafic — functile densitit'de probabilitate a sol RGPTRES 7B GPSS ERSa en eect sp sent co wie tr de : Lee dot ttn pie cll ptt lene oon ie deta =o ieclatn pe basa probabil de dfectare, . ee Pat Beetle betta rca de dare — ty suacf ata otal de ndgek ote poles fnper lirea cosficientilor de siguran{é, in context cu probabilitatea de D Densitatea de probablltate (entre repactitile comtinue).eate‘defiitt prin c latin ‘Holm in, Pra < of) <0 Bellbe, : (tied soaarh Arecventel de Ja. roparapile duerte {11 catctet peobabic_ al organelor de msint “| s e sf siete 5 f S| re. sen i fi | a od Fig, 18, Bsampllcaren cassie rete do repartii eels ocepse emai eat tala tale aaa Se Grog ser {10} pot fi utilizate gi ln stabilirea unel probabilitaft admis 1.21, Cosficientul de siguranfa probabilist 1 pi resstntet REA cine Weal, tanti a proiectiri probabiliste. Din lips de date, mivlele de flablitat impuse ile. In domeniui organelot de masini nui exist o detiliere precisa concep: exhaust - tului probabilist de coeficient de siguranfi, 0 tratare doar in domeniul structurilor {3}. : Cosficient de Sigurantd medina on = RealSoa éxistind (13) aande Roy Sos int Guantilele de 50% ale funcfillor de repartitie (6) gi fle). Cocficientud de sigurantd caracteristic y= Roel Soa» aa) Rega find cuantila inferioaré de 5% a lui fee), jar Seige, — cuantila. supe- Hosta de 5% 2 Ini fe Coeficientul de siguranfd de suprasoticitare 1s RowslSags 2 R gees — cuantila infrioira de 5%o'@ ei fle) Uiilizarea acestor coeticienfi de siguranfa este leget& de_importanita organului de magind. Aste oy caracterizeazi organele de masini de uz generat as) Gustave defectarea nu aduce complica{i,o,estedestinat orgenelor de magint GF Gescan(s inalts, iar ¢, ~ organelor de taasini cirora Ii se impune 0 ranfi deosebitd.8 Elemente generle pivind ealelul de proiectare sl organelor de sipnk sayarnticlentul de varintic al recstenfet sau soliitiit se calculeasi cu Vans =a a ofRt{S), 1.6) fn cares dp. ¢ este dispersia rezistenei sau solicitiri, Funcfille de repastitie se pot determina cu relafile: — pentra repartifia normala a= dela Sie 7) — pentru repartifia Weibull Fy(e) = et 4 518 find parametrii repartipiei (11) entra repavtiga normalt, cuantill’ de 5% si Sy se_estiméaal eu relafiile (3): ae [o8 . (1.8) att — 1,645 my a e005 = (1 — 2,576 V). Pentru calculele de proiectare se recomanidi folosica combinafilor de tips determinist - normal sau normal + determinist 9 morsel ene In fig. 1.9—1.11 sau reprezentat dependentele eocficientilon de sien, anf Gao de probabtatoe de detec ee 7 Sintetizind, se recomanda urmitoarea metodicA de proiectarcs age determink sau se estimeazd spectrd real de solictare (v. § 1.3), tefinindu-se parametral Vy [v relahin (FO)he = se stabilegte spectrul de reistenfia piessi (v. (3,6, 12), retintndu-se parametral Vy wo labile prohabittatea de dafectare admisbild (10) si tpl « cientulai de sigurangé utiliza, tn funefe de importants exgamali de matets j5,Be basa nomogramelor din fig. 1.91.11, e determina valoarea cool cientulut de siguranfa.probabilst Sespective © metodi graficd de calcul ~ tm cazul soliciteri'la oboseal8 @ otganelor ni de tip Haigh, schemati. tudine 6q-=const (ig. 1.12) 19}. Se reprezint® pe hitie milimetried, valor efortusfor untae yo. Si oy: se velin valoile de probabiltate dorta, 2. Cocfiientul de sgursatee entra probabilitatea dorita, este : = AL /5, (10) Siuatn cox mat apropiatl de reliateextecombidafia: yerlstents ples — dtbapie normaly ar sollctares —distribupie Watbal; calla este taal mat Slboies try cael cell jf de seurante Protas Ce (3 re ‘4 Hoe a vet — 1c peatcu caleulal conficieatuloi de rezistenti Probablis, o oe Pi eon tr cite ant a ‘age coma etre SEER ama etlemente generale pevind exleulil de poietare al zs J Ai r IWF ial it 4 d mast ee Fig. LL, Nomograsb pent 1, Nomogiaibe pent ealniul ccticeotui de sigurantl.probablst (3): 2g e ih ay ie Side - alee 4 s rw a ? a 198 55m ‘ aap et ig, 114; Denstatea de_protaitte 2 ditsienje dine reisteny, gk oles Sure Ceca In jaral medi) (2) 1.5, Foci densest de probablitattle Fi he, ately alereneecsor C2) 1.2.2. Probabilitatea de defectare Se poate renunfa la nofiunca de coeficient de sigufanfi; tm acest az, imirimes prin care sint comparate diversele solu de proicctare este proba Uilitatea de defectare (v. fig. 1.7 $i 1.8)- TEvaluarea probabilitifit de defectare ée obfine prin reprezentares grafi a funcfiei Prob (S> R) sau Prob (S — >0), adicd probabiltaten ca slicitarea Be depageascd rexistenta sau ca dferenfa:dintre mdsimea solicitrit si a reais- tenfei #4 fie mai mare deett zero (fig, 1.13) [12}-" ‘Pentra calculul concret' se recomandi reprezentarea centrati in jurul medi (Bg. 1-14) [12) " : in calculcle de proiectare este reconiandabilt itilizares repartifilor ‘male pentru solicitare gi teritenff. Deoarece ambele sint mitimi sleatori Jie Invelafile de calcul apaz.operafii Intro acéste mimi, fa tabelal 1.7 sint te mediile si abaterile, medii pitratice pentru“toate-tipurile. de operatii 4, 12. ~"" syalocnet Kimitel istericare Wa diferentei S—Reeste,dati de relia (12] Le, AR SNF E. (ut) Mizimile aziilor repattifilor normale, centrate, sint tabelate tn funcfie de abseisa « (tabelul 1.8). Metodica de proiectare consti tn: : — se impune probabilitatea de defectare admisibils(v. (10), experienfa Proiectantului etc.): — din tabelud 1.8 se determina 4; = fplscuind ta Flafia (1.11) se obfine écuatia de determinate & variabilet probleme! (dimensiune sau efort uniter). Ty Aria bapatl din pasten negaivl a abel reprevinth mivimes probit de de-| 2 eats gene pie ce ple al opto 6 ees ee Tabet 17 Tabata 18 5 ‘Mein sbateren medi pdtratis, peated per Delerainarea varios Hie neti sletoce repre docaaisf is ae inenetie de petites i Sete gh ee) reste | stn 5 [ame mee stn ¢ I ~ | | ., 2x | 090 | | smo ' | 4269 I | 509 1 [Aol spc | [Prarie : | 3610 ' | wr | Soo7 | 1.3. Stabilirea solicitirilor reale pentru caleulul: organelor de masini toate solicitarile pieselor fiind variabile in timp. Dupii cum s- speciticat, solicitarile aleatocii trebuie reduse la: solicitixi ] periodice echivalente. O metodi pentru’ determinarea:solicitarit echivalente este prezentata in fig. 1.15 [16-18} si utilizeazd-ca date de intrare semnalul aleator staffonar — obfinut din modelul matematic sau experimental — dis- cretizat la intervale egale de timp At gi curba. Wobler determinati experi. ‘mental, pentru subansamble sau organe de masini similare cu elementul studiat (v. si (25). De asemena, pot fi utilizafi indicii de putere m, determni- } In constructia de masini, practic, nu exist solicitiri statice, absolut tall experimental (1818) (abel 9) ASST E, / i ex {16-18} ( ) ; ee ee — — Valor cxperimentale ale indices dé puters 9 16-18) ed Mey (Si SS OTE 1 ne — : s ANN SE xe : { Scene aro ies [| ; — : oR, Fig 1.13