Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Gramatica Civilizatiilor

    Încărcat de

    Andra Elena Dăroiu
    818 vizualizări47 pagini

    Titlu original

    Gramatica civilizatiilor

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    818 vizualizări47 pagini

    Gramatica Civilizatiilor

    Încărcat de

    Andra Elena Dăroiu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 47
    mari ale hae © parte. esental inseam coribii, convosie, victorii pe imensitatea "apelor sarate. Petru cel Mare nu se inselé cind, in prima 1 edldtorie in Europa, in 1697, va lucra pe santierele de _consiruciinavale ale mizaculosului sat Sadan, ling Amsterdam, De la sfirgtul'secolului al XV-lea, explozia Europei occidentale pe marie lumii, prin Marile Descoperiti, consacra decisiv aceasta dubla vocatie, 2) Faptul cd existd 0 opozigie intre Est si Vest, intre Nord i Sud, intre Mediterana calda, Mate fntermum, — ‘tnateainterioari din sud si ,Mediteranele* rei dia nor: “Marea Minecii, Marea Nordulu, Bac. Acestedeosebiri de tot fel lovese oameni Iie, donee ba chiar si vechimea vari ive, .stmuri* Ti cals prea aN oe ee nis, istmul german, istmul france), din ce in oe msi Scuite pe masura ce ne apropiem de Europa de vest, att de subjiati incit i-a evocat unui geogral extremiatea ‘nei pili care se umple larg spre est, 43) Faptl oh aceste contrast Es-Vest sau Nord ‘pe lingdé geografie, se datoreazd unor cauge istorice, Vestul privete spre Roma, Estul spre Constantinopo. Gestul imens de separare a fost, in sevolul al DC al erei noastte, succesul decisiv al evanghelizarilor Sfittului -Metodiu gi ale Sfintutui Chirl, care au modelat dinainte viitorul oriental, cel al lumii ortodoxe. Mai tru, se va contura 0 separate, de asta data” ntre Nord gi Sud, prin nasterea protestantismului cate, destul de curios, ,va impli crestinitatea aproape dupa aceeasilinie ca vechiul limes roman. | CAPITOLUL _ SPATIU $I LIBERTATI anitor grapuri: unele restrinse, altele lagi. Adeseori, Tibertiti se afla in contradicfie, se exclud chiar pealtele, Biteinjele, problema acestot liberi ou sa. pus it atunci cind Europa oc oocidentala sa ‘constituit ca it, Tiberi posibile. ele douf probleme formeazi, de fat, wia singu ne permit dui hati care insofes: expt bi paul §1 sd evilim o plictisitoare emumerare de i catastrofe in cursul catora s-a construit ince, intr-un tot coerent, sau cel prufin destul de extremitatea occidentalé a peninsulei europens, ist invacit. Torul incepe prin ruperea in dowd eriului roman, rupere ce consacré, dar nu is impdrtiveaficutd de Theodove,n 395. una, SAU aproape na a exis -etestine (Polonia, Ungaria, Boemia), 0 dati cu inaintarea mediteranean popuat, cu o civilzatie foare colonizarii germanice (secolele XI-XIID) in aceasta i insti go dat cuinsusi (parte tua va fi aproape linig i mongol (pe la 1240), 1 i : Criciu, in anal ay ‘Astfel,frontiera de est care nu mai este ameninjata, Inmugurese, se intinde spre est prin nasterea statelor 10 Sepuleru si cea, defintiva, a Mediteranei purtatoare de ‘ogi. Ele au desivirt sablirea spajiul occidental ruarginile lui meridional, pentru multi vreme cele ‘mai important, pin la Maile Descoperis maritime din Secolle al XV-Leasial XVI f 4 Penira a infelee prima civilize european rebuie sane anperen ane aginate .nopfile* atroce ale secolelor al TX:lea gi al Xlea i srdcia de incepat a tunei Europe care a trebuit sa lupte cite pentru a supraviep / i De fapt, privata de largi debusec, redusi a 0. Ae subiseny, .ctadelé ase sau mal bine Carol cel Mare, const rapid, timp dupi mowrea marelui imparat (814) Sfintul Imperin Germanic va fi destl de cuiid doar o mate ‘asi ruinald. Atmel Europa occidental se fracfioneara ‘in numeroase seniorii minuscule. Regimul feudal (de la fief, feodun) mentine wit mai mut teoretice deci rea ino -Tnteresant este 3 in pofida inchistiii politice. s-a -stabilt o convergent evident de civilizate, de culturt, Ciltora pelerin pe un asemenea drum (celal Sfinulut Tacob din Compostela, de pil), sau in interes de afoceri se simte in fargul siu att la Lubeck cit gi la Paris, la Londra cit si la Bruges, la Colonia cit si la Burgos, Milano sau Vene(ia. Valerile morale, religioase, _ culturale,reguierizboiulu, amoral, vei, mori sit pretuindent aceleas, dela un fief la alu, indiferent de isputele lor, de revoltele sau conflictele lor, Iata de ce ‘exist intradevir o Cregtindlate, wna singurd (Mare “Bloch) si ceea ce se poste numi o.cvilzaie a _ cavalerismulu, a trobadurtui sia tuveruli, a amoral de cure, Peal cane Nae | Cruciadele atest aceast unitate, pentru cf ele se rmd ca migciri de ansamblu, ca aventuri, pasiuni ve, comune acestor nenumirs ici pai. fi conceput 0 asemenea inregistrare) intt-o ie electronica si si avem, in sfirgt, curiozitatea de azi, a ales pentru ea, cu intenjii ce nu pot le in intregime drept curate, denumirea de ibera®, se dovedesle a fi o strategie und, | | ie ; Fe ; Tae fe Prin Uric tebe. infelee tote formes de libertteinclusiv cele abucive. sak Aceste libertiti nu inceleazd si se-ameninje unele ail. Una deel iz, o snip al, 9 va ced la rindul ei in fafa unui now adversar, Aceastd suocesiune, niciodaté pasicd, a fost unl din secretele ‘progreselor Europei. Mai trebuie precizat ce se injeleg prin iberate®. Nu si here nid, ob mis ami ~ libete* de az, cit ibertatea grpurilo. Ese semificatiy ci Evul Mediu vorbeste mult mai mult de libertates | decit de liberias, Pus asfel Ia plural, cuvintal nu se | eosebeste deloc de privilegia sau jura, fn realitate, libeitle int ansamblui de fransie, de pivilegi, a ipostul cirora se pune o colectvitate seu ala de ‘Persoane si inleese, iar apoi, intiiti de. aceasta Poti, se nipwseste anya aor, aso fi ‘menajamente, atin plenitude, a mai zu, pin ce au fost ads la limite just, sau au fost definate, In general ele au 0 viola grea, ‘ Elberareafiranilr vai printe primele care se contureac, cu sigurangi ulna inféptité— se poate Afra chiar ci: ea nu a fost deivigté nei pnd ax Dupi cum vedem noi lucrurile, nu existi decit dack ‘ne fran si pint nu se intrpune nico proprietate sirdind, seniorialé, municipala sau capitalist; decit dacé nici o servitute nu afecteazi persoana féranului; in sfirgt, decit daca activitatea acestuia este suicient de ‘productiva pentru ai asigura hrana, lisindui un excedent i dacd acest excedent, dacd reuseste. sic] pliseze pe piaja vecini, nu contiuie doar profitul 8 a A durat mult pind ce aceste liberi colective giau cu siguranji’ mult mai aserviti decit el. In general, fiecare elan economic i-a fost benefic, ‘Asa s-a intimplat in timpul deseptirit economice a - Buropei, cel mai devreme incepind din secolul al X-lea, ‘In aceasta yreme productia agricola sporeste pre- “tutindeni, ait in firile snoi* din Nord, unde, plecind de “Ja fimutuile germanice si Polonia, se propaga aso- omental trienal, cit si in regiunile din Sud, (talia, Franja meridionala), unde asolamentul bienal (cereale, telina) amine regula. _Aceasti crestere a productiei este legat de cresterea Din secolul al Xi-lea, gi att ct dureazi cregterea ‘economic, soarta firanului, pind atunci legat de glie ca gezb, se modificd in ritm alert, .Dupi cea aparfinut iui de arme, apoi, in concurenjé cu el, omului ici, ogorul ajunge in mnie omului de la plug. ntul a fost cedat tuturor muncitorilor care au yrut 1 ia, in schimbul unui foarte mic beneficiu anual de it fogilor proprietari* Acens are fn arendd avea “Toc ,intr-o vreme in care pmintul era mult iar omul rat, prin consein{i munca umand era mai cfutti dect tintul* (d’Avenel), Este ncindoiclnic c& in regiuni (qu. in toate) s-a afirmat atunci 0 anumita erate Yirineasci. ,Eram liber inci din secolal-al -lea* -- exclama istoricul Henri Pirenne gindindu-se Ta faranii din Occident. Aceasté eliberare nu este totusi nici complet, nici i mai ales nici definitiva, Este adevirat i ci i un amumit echiibra — foarte rispindt, ced ‘redeven{a fn bani este fixata destul de curind — ita ce-1 ya avantaja pe féran pe termen lung, cici moneda nu va nceta, de-a lungul sevolelor, si se devalorizeze iar redeventele in bani, stabilite odata pentru totdeauna, vor deveni uneori, in timp, derizri, Cu toate acestca, nu este vorba aici de avantaje bine tbilite pe plan juridie, Senionul continu si dispund in ce priveste terenul de un drept superior care, potrvit ircumstantelor si loculu, este intotdeauna in stare sie tedea puterea opresiva, Tstoria riscoalelor trdnesti sta marturie: Jacquet din Franta (1358), revolta unctorilor si arenlor englezi (1381), imensa. si spontan scoala ranilor germani (1524-1525) sau, {n Fran din nou, tuburiie farnesi in lan din prima jumatate a secolului al XVI-lea, De fiecare dat aceste ascoale, aceste ,greve generale" ameninjarea lor mereu prezenti ti va ajula pe {irani Si-3i salveze o parte din libenijile si avamtajele pe care Te dobindisera, Acestea le vor fi din now contest in ineaga Europa-o dati cu impulsul economic si capitalist al Jumnii moderne. Din secolul al XVI- i XVIl-lea, capitalismul — care, economic, mu mai sha cu wsur del ‘supra. finuturilor invecinate, Proprietati de tip. now (ferme, ‘conace, mosii — cuvintele variaza potrivit ‘resiunilor si nu-au intotdeauna sensul Jor actual) se Constituic in domenii, de preferinjé ale unui singur eee primul rind in detrimental i peescipalt profit. Tarani.imprumuta bani de fa ei, si int-o bun ai se teaese cd pimintul Te este Iuat sau cf asupra lui este instituité, in beneficiul bogatului, una din acele ‘ennimarate rente inscrise in contracele de care abund ‘egistrele notariale, Totul (chiar si contractele de arendi Stipulate adesca in naturd, in griu, nu intotdeauna in bani) il defavorizeaz pe iran, Limpede in inireaga Europa, aceasti reactie este deosebit de tragicd in Europa contrali si orienuald, in Germania de dincolo de Elba (Ostelbien), in Polonia, — Boemia, Austria, ba chiar si in Balcani sila Moscova. 0 data cu sfirgitul secolalsial XVI-lee, pretutindeni in aceste regiuni (unele ined silbtice") se insanneazd een ce istorcii numese, tot mai mull, a-doua iobigi, Tatanul este prins din now in verigile umui. regim seniorial, mai rau decit cel dinainte. Seniorul este seful exploatirii, antreprenor, negustor de griu Pentru a _raspunde cereri ctescinde de cereale, el ii constringe pe fini sisi inmates, cowedle (iii pe siptimind in Boemia, unde yiranul nu-gi cultiva paminte) decit simbita, in vteme ce. in’ Slovenia orvezile, imate a ese al pean in seclul al XV, 4 ania sfirgitul secolula al XViea) ura pind in seclul al Xcla, ee fi indoialé in | hare pare ris puncaitor de intrierile: suplimentare- pe ta eine Gilad: “in. Occident, bi lterah prin Q un flux favor anor ncepu din at XVI ~ ‘n Franja o dati cu sistemul lui WW care a precipitat totul inclusiv.alcoolismal). levolutia francezi desivirgesie’ aceastd eyolutie, etind ae ‘pimintul yarinese de drepturile le care- impovirau, exemplu care se va. propaga fea lungulriboaiclr evoljionare si napoleoniene Dee he oe Sint mooare mere in miscare, De la primul avint al Europe, ele au fost n Pe nd ungatal regres al Occidental a sh, fv sch al la 0 regresie inspaimintatoare a oragelor ~ abia a mai existau. Cind fluxul economic isi. schimbar 0 datd cu dezvolarea material din seoolele OEXIII, el inaugureara o vie renastere urbana. Tote) :peirece ca si cind o daté cu aveasté redresare oragele speta mai iute decit’ greoaiele state teritoriale, ‘mu vor incepe si se aime cu caracterisicile lor , sau deja modeme, deci cel mai devteme, 0 degen cone 2 ‘n cae incep spun din secoele al Xen Pentru cd a depésit cu mult economia local. fn secolul al XV-lea oral Lubeck, cel mai important din vasa Asocifie comerciald numité Hansa, ansamblu de orage ‘negustorest diseminate de la Baltics pind la Rin, are ‘eporturi cu ansamblul lumi pe atuncicunoseute, Acelagi ‘cru poate fi spus despre Venetia, Genova, Foren sau {a aceste centre privilgiate un prim capitalism trumfé prin ,comertul la distanyd*, Ese inceptul omniei negustorilor-antreprenori cate furizeara materi prime si muned si asigur vinzarea produselor industrial, efi bresllordevening tot mai mult salar, {a fel ca si ,tovarasii* lor, int-un Verlagsystem (cuvint intraductibil al istoricilor germani care desemneazi in ‘mare munca de prelucrare). Negustorii sin marile Petsongje-aparjinind acelui popolo grasso. Oamenii ‘marunfi, oamenii ,slabi* se vor revolta adeseori Fini {olos: la Gand, de exempla, sau a Floren, unde in 138) iompii fac 0 revolute violent. Aceste pte inteme (laguebans, spune Beaumanoir 2 Cu ait mai mult cu cit treptat, se va sia i oporiia dite seit breselor i lucrator. f i Ia distanta de cifcuttea coststoareor ist oare 0 tipologie specific, caracteristcd ar din Evul Mediu european, ,orase inchise*, cum neste Max Weber? eae ele sint exclusiviste si refit si Jor. Deasupra lor nu se mai afla nimic care ene ait de bge cu despotism ficient al manda chine, reprezentantul statulu. Satele invecinate le ineonjoara le sint adesea supuse: ‘éranul, cetitean, este obligat sisi vinda toate ‘i o-alia, cetifenia deplina, mumiti de intus et de extra, B » strict supravegheatd de o aristocratie preocupala si-si apere privilegiile. Sim necesari cincisprezece ani de sedere la Venetia pentru a avea drept la cetajenia de intus si dowizeci de ani pentru cealalta. Uneori se face distincja i inure vechii* si noi cetijeni, Un deoret din 1386 precizeazi ci doar ,vechii* yenejieni yor avea ddreptul si negocieze cu negustorii getmani instalati la ‘Venetia. Orasul egoist, vigilent, feroce este gata si-si apere liberile fd de coricine, adeseori cu mult curj, eventual fri a se preocupa prea mult de libertajile altora, Luptele urbane, atroce, prefigureazi luptele najionale din secolele umitoare. Dar lbertatea oraselor ve ficurind ameningata,cind statele moderne, a cdiror crestere este mai lemta decit a oraselor, se vor dezvolta incepind cu secolul al X¥-lea. Din aces, moment, orasele vor fi adeseori supra: vegheate de catre stat, imparjtorul de sanctiuni sau de privilegii, dupa caz, par prin ‘urmare ctize grave: acele comunidades din Castilla, in 1521; ee Gandului de cite Carol Quintul, in Peieligu Wahi ee de he fost posibit decit ee Vo trebui a acesiza st se st ‘Sd renunfe 1a unele privilegii ‘pentru a salva thee esha liberiilor la care au Tenunja,oragelor le va fi deschis cimpul fertil al statului ‘modem: traficui ai intinse, imprumuturiprofiabile, iar in ele jc, in Fama indeosebi, achizionrea de fume public (venalitateafuneyilor public). Se afi acum 0 economie teritoriald, care se substituie economied urbane, stadiu. precedent. Dar economia ‘eritorial’ rimine condusi de oras, care continu si conduci jocul,alturi de stat, 4 Vremen osa-numitelor sae tertarale (de apt ttle moderne) vine tircu. Vechea regalitate, fondata pe legaturle de singe, pe relaile de la suceran 1a vasal, Oana alley imam ll ‘6d se transforme, Covina eeu tn ses al XV $n aproape exclusiv acolo unde revolujia urbana nu se {hn favoatea stator nt populate, care vad in monath un ‘Monthia modem se devo in primal rn in Sens, ‘in Fran, in Anglia, prin suverani de un tip now: Juan Ti ‘Aragon (pine ui Ferdinand ctlicul), Ludovic a ‘XL-ea, Henric al Vilea de Lancaster. | In seticul sttelor tertile imervin ,funeyionan*, spunem, pentru anu fi anactonci, fie’ toy itori ai statului, precum si legisti* formati prin dreptului toman, mari comii, .ministri., 1¢ $i, veneratia’ maselor tor natural ipottiva Biseiil si iobililr, isan pin in cll al XVI-lea, monathia a putut conta’ pe: devo- ea populard, peo teligt de dragoste* (Michelet). -Acest stat. modem se nasle din necestjile not se ale rizboiuli: anileria, flotele ‘de lui, Je in crestere fac tot mai oneroasi conducerea Rizhoiul, mama tuturor lucrurlor, bellian omnivan, yer, a faurit si modemitatea, ‘Curind, statul modem nu’ mai recunoaste nici 0 peri, nici cea a mpi i Sfintulut Imperi, care curind, citeva spite vor anun{aaoeasit ea statelor, ,superiorem non recognoscentes’, formulei juristului, Bartolo dé Sassfemsto al XIV-lea). ‘Dar ele devansau actualitates Franja tora suveranitiiiuclimitatea‘statuli ve deabia in 1877, de Jean Bodin in-al siu despre republicd (prin tepublicd se ingelege, in sensul latin, Iucrul public). Statul suveran se aflé deasupra legilor civile, se supune doar legilor naturale gi divine; in regatul oamenilor nu se afla nimic deasupra Tui. Si la fel cum pana nu-si leagi niciodati miinile, ool rligteapbabaaidtoninndiee lega miinile, chiar dacd ar dori. Astfel, putem citi, in ‘ncheierea edictelor si ordonantelor, aceste cuvinte: Cici aceasta este dorinja noasird, pentru a injelege ci legile prinjului suveran, chiar daca sint date din rafiuni bune gi dep km depind totus det de vis, sing si deplina ‘Aceati voind a suveranuli coplesege stl, ,Das Teh wird det Staat*, Eu-ul devine Statul, serie un istoric german. Este formula celebri: Statul, sint eu, atribuiti ‘in general lui Ludovic al XIV-lea gi cel putin o dati Elisabetei a Anglii, Fapul cd suveranii spanil’ care se umese Regi Catolici sau cei francezi care sint Regi Foare Crestini apiri uneori impotriva papalitifi libertiqile Bisericii galice, sau interesele seculare si spirituale ale regstelor Spaniei, consttuie un semn.al timpurilor noi, cici daci au existat precedente Ia ase- ‘menea actiuni, acestea devin de acum inainte sistematice, firegi. Ele vin de la sine. Pe misurl ce sul modem ig va impune smprens, civilizatia europeani, pind agum fract urban, copt in ‘multiple si mici cei privilegiate gi originale, va deveni ateritoriala*, nafionalé, Secolul de Aur spaniol (in limitele lagi 1492-1660), Marele Secol francez, se altele favorizate sau chiar nou create, Apar orage ivilegiate, Marsilia va primi comerjul cu Levantul, Lorient, creat in 1666, va avea in curind monopolul ‘comerjului ‘cu Indiile — ric prvilegiu fafa de cel, Fenorm, al Sevilliei care in 1503 objinuse comerful siv cu Ametica, ,Indile Castliei* (comer} pe care “-s pierdut in 1685, in favoarea Cadixului). __ Existi oi libertiti smulse statului, care nu putea face of, sau pista ot asl, n Fran, statu absolut, do tnoartea lui Colbert (1683) la Revol, pede iv din. eficienja si burghevia care ‘gi insugeste o parte considerailé aa ole. Impotiva regelui se ridica liberi provincale. Privilegiile sociale (cler, nobilime si starea a treia) amin erusiate in structura statului francez, care nu reuseste ee i fee a es ot ebarea n-ar avea nici un sens daci injelegem bertatea individului in acceptiunea actual: libertatea | icérui om ca om, pentru simplul fapt c@ este om. Va shui mult vreme pentru ca insusi conceptul acestei fie definit. Cel putin ne putem intreba daca individulu, in fpt, se aflé sau nu in progres. sa {ntrebare, raspunsul mu poate fi decit a 2 intelectual a Renasteri, cea a Reforel (in fn care pune principiul unei libertiji de lerpretare individual a revelafci) au Sle baele i Hibertyi de congiinyd. Renasterea si umanismul ad respectul, marefia ommului ca individ, ii exalta : > inteligenta, puterea personal. Viral mu este in ‘Quattrocento virtutea, ci gloria, eficacitatea, puterea, Din ‘punct de vedere intelectual, idealul este womo universale al lui Alberti. In secolul al XVI-ea, 0° dati cu Descartes, iniregul sistem filozofic pleac& de la Cogito, de la individut rational. Aceasta important filozoficd acotdata:individului “ » eoincide cu exaltarea valorilor rradijionale, In secolele XVIEXVII incepe ‘si se impuna tot mai mult 0 eca> nomie de piayd eficate, acceleratd de sosirea metalelor prefioase din America gi de extinderea instrumentelor de | eed. Banulristoamd, rape vechile eplementii ale ‘grupullor economice si sociale (bresle de mesei, ‘comunitii urbane, ‘resle de negustor ete); ele isi pierd, 0 data cu o parte a uilitijit lor, gi vechea rigiditate. 7 dal nie age 0 mumble ens deer pe planul viehi cotidiene, Dar in acelasi’ timp ou structurile modeme ale statului se stabileste 0 noua cordine ‘care pune limite: stricte acestui. joc: datorile individului fay de societate, respectarea beeen i privilegiailor. serisoare’ a lui: Deseates ‘pune bine. problema, Daci, teoretc, fiecare este liber si consttuie o unitate in sine, cum va wii societatea, ce reguli va urma ea? — 1a intrebat prinfesa Elisabeta. Filozoful ii rispunde la 15 septembrie 1615: Deg ficete din no ese o persoan separatd de ceilalti. si ale cirei imerese sin, in cconsecinga,intr-un fel distinete dé cele ale restului lumi, trebuie si ne gindim ci nu puwem tai singuri gcd de fapt sintem una din parle tmiversului, mai concret. chiar, una din piryile ‘pam, una dim parle cate sintom pane celor ale proprei petsoane in special.” {n numele acestor ,interese ale intregului", secolul al XVilea intreprind o campanie sever nit numatImpo- ttiva siracilor, ct tuturor soci, « lux exlor ce nu muncese. Ese ade ch cresterea ingrijoritoare a siticimii (legatt Fevers denoumica dea hgh cial * ee adopt, ts | Sint insi masuri trecitoare. De-a lungul inuregului Mediu, nenorocitul, vagabondul, nebunul fuseserd i ee aa a care i Praises conical eae nis’ al tui Dumnezeu. {ntreaga migcare. spiritual ersonficati de Sfintul Francisc exalt valoarea mistica efercifii, nebunii, epavele socetiii vagabondeaza din rig in ors, fecare ribinduse cel mai adesea sii artezé decit si-i ‘primase inte cidurle sale. {a oras, Sue pace a i care pleacd spre un salaru mai bun sau spre or cu dull, infirmilor, hotilor pe care cartatea it afara nel munci regulate, nt at scare cone ttl in acest spits Cs inemenad sernedio i aebunii sintintemniafi nil (uneor cu inteaga familie) altar de deline- ji de toate felurile. Este ceea ce Michel Foucault @ a studia: fenomenul nebuniel in epoca clasied) Mesle ,marea ‘ntemniare™ a saracilor, © sechestare In acest scop sint create un numar foarte mare de stabilimente: spitale, ateliers de charité, workhouses, Zuchthduser, Oricum s-ar numi, ele sint cazérmi aspre, ateliere de munca fortati. In Franta, dup decretal din 1656 care infintcaza Spitalul General sin acelagi timp ‘orgenizeaza in mare aceasta intreagii noua politica social, aproximativ o petsoani dintr-o suti se va afla ‘internijata in oragul Paris! Duritatea acestor represiuni nu se va atenua deci in secolul al XVIlF-ea. totr-o lume in care libertatea nu exista decit pentru privilegiayi, secolul al XVII-ea a contribuit_ la resrngeea liberi elemenare a fugi, a mi singura care pind atunci fusese permisi siracilor. ‘Concomitent se inregistreaza si un regres al libertatilor ffrinegt, dupi cum am mai amintit, La inceputul ‘Luminiloc*, Europa ajunge la fundul mizeriei sale, ‘Un singur corectiv poate fi adus acestui pesimism: Tibertatea de care nu au parte majoritatea oamenilor imine in Europa idealul spre care giniea, dar si storia inainteaza lent. Este una din tendinjele majore ale jstoriei Europei, al cirei sens major este dat de ‘umeroasele revolte {érinesti din secolul al XVI[-lea, ‘agcoalele populare nu mai pufin frecvente (Paris 1633, Rouen 1634-1639, Lyon 1623, 1629, 1633, 1642) si ‘tendinjele politice si filozofice ale secolului al XVIII-lea. [Nici chiar Revolujia francezé nu va reusi si testa- bileasca in plenitudinea ei aceasta liberate pe care nu ‘ne pute Fiuda cio posedim pe deplin astizi. Jegea Le Chapelier) dar in acelasi timp lasi muncitoral pe aici esc stva eet at tilor Omului si Cetijeanului din. 1789 nu rimine o d eseniali in istoria libertgi, fundamentalé in gene civilizaei europene. Liberte sau clutarea egalitiii? Napoleon c4 francezul nu doreste libertatea, ci egalitatea, egalitatca in fafa legii,abolirea dreptuilor feudale, \\ scurt sfirsitul libertitilor particulare, al privilegiilor, ’ ne ideologile. si revendicari calf al Se aed eee pcre lecuprinde cuvintu artificial deliberalism, foarte chivoc, fiind prea bogat in sensuri. eee earnest Aes en i nu este conditia sine qua non, fie @ unit ciale, fie a unitijii majiunii, ceea ce implica in mod esa 0 idee de toleran, de respect fal de alul gi ea ae nee a ti chiar ibertatea natiunii? fn Spania, in Portugalia el loves de forjele inci monstruoase ale unui Vechi im solid, sprijinit de Biserica. In Anglia si in Franta, schimb, va merge pina la capt revendicirilor sale ee, sau aproape pina la capat. Ince, imperfect, sta- il iberal,consituyional se organizeazi cu bene sa-- le fundamental (beri de opin, a prese,palamen- tari; bette individual; extinderea dreptuui de vo). 4 Liberalism, deoa lungulintregit prime jumtagi a ___ steoldut al XDele, ae totgi rolul unui paravan, in ‘ofa tntrondrt politice « unei burgheait i aristocrait ae afacer, a unel clase arute. lp afara acestui cere fagus, individul cdrua liberalism 4i aplrd drepuurile cu atta zel mu a fost niciodacé sltceva det © absacyune, citeia fi era imposiil i Deneficieve din plin de aceste dvamtaje* Ese l fel de adevirat in ‘Anglia conservatorilor gi liberalilor, a ‘eshilor si nilorbozaf,ca sin Frama Resaurate ia ‘monarhiel din Tulie, Aceastd clasl avutd care-si spune 1iberald se tidied imediatimpotiva suftagiuul universal, impotriva masei. Or, cum s& susjii 0 asemenea politica de egoism in faja societitfi industriale, ale cdrei realli oribile se” precizeazt curing? Liberalismul economic cate presupune 1a plecare o luptd egalé intre ‘indivi nu este decit 0 pioas4 mincund, Cu ct va uece timpul, cu atit enormitatea acestei minciuni va. fi evident, De fapt, acest prim liberalism’, burghec* a fost 0 luptt de ariergard, in deziteresatd imporiva Vechiului Regim arisiocratic, .0 sfidare a Arepuurilor oo lpepeitgerh Fo: seal Aceasti pretinsl cdutare’x Uberti pare. si se’ abiture, in fia spel, veo lane ale grr pe Lae care shat ot atten prvilegi -lectoralé din 1832). De acum inainte el nu va mal putes supraviefui, cu sau flrd sinceritate, decit sub forma unui liberalism democratic, extins in principiu la toate clasele. Alexis de Tocqueville si ether Spencer, fieae in felul su, anunfa venitea sa inevtabla si triumful reduabil al maselot, Der odats relansat, Hiberalismal se loveste .-1903, in Revista de. met id ilo dg te, si de moral, CAPITOLUL II CRESTINISM, UMANISM, GINDIRE $TIINTIFICA civilizatiei sale, vizibile prin toate experientele succ ale ginditi europene, de la Suma Sfintului Toma d Aquino a Discursul despre metodé al lui Descartes, Jungul Renae, Reforme, Revolfie!fanceze in Tar Revolujia industriald, rupturi esentiala, nu a atins one sete vi sale, i le di sl, Crestinismul ‘Toate religiie evolueazi, Ele constitule totugi, fiecare in felal sin, universuri particule, cu fideliile lo, ‘celagi timp, De la un capita alta l istorii O Ii, el rimine in inima unei civilizatit pe care o chiar $i atunci cind se las dus sau deformat de ca, civilizatie pe care o inglobeazi, chiar si atunci fnceated si-i scape. Pentru ci a gindi impotiva cuive caster fseamndi a rimine in orbita sa, Ateu, un european nine prizonierul unei etici, unui comportament psihic, temic inridicinateint-o trait crestind. rive Epil oe el penitreligia lui ofcild, prin edictal lui Constantin Bees a i : an pel via, i gi ai chiar cu ei fit; legiturile eu bazele fl ea veto de ine din stl al de victoriile Ilarmului eolul al Vil-lea pind in al Xia, crestinismnl a ‘nn el inal is adapter romani, [constituie aici o ierahie, st invefe si distingl cu ate temporalul ~ ,ce este al Cezarului* ~ de spritu- Si depiseased / nascut in 354 la Tagast (azi Souk-Abras), in Africa, a ‘tmurit in 430 episcop de Hippona (azi Bane) pe cind vandaliiasedia oragul. Sualucres excepfionalaa oper eee til imperioase de.a nu se angaja in pane copii, nes de le sile, git deheeod ney h al V-lea CConveinea olor vert; converites trailor crestinayi, sau care se desprind prea usor de inva esther car suilor (1122). Rewesinl, in mare, o munsi 4 Au aeraga sine gui tiie i eo ae eee Be areas : Bis ‘enace pe care Bisetica, le face: fi, st “ier i le ‘lu i, eto sev det ara de inviyinvinul, de predicile sale, de. forjai ca i a aflatd pe drumol nei expansiuni rapide, Unneazi oi Ciuma neagra si o data cu ea un recul catastrofal brutal, Totul va da atunci inapoi, chiar si progresele smului a tmalindlungatl seri de tub gi ‘sb cum spune predicates sfintl dcelor (intl | i pe cae istorello denumestRégbolul de o utd de | | ciliuztor): 0 femeie care sia pierdu acul, tl va si gist ‘cu ajutorul Sfintului Anton“, Moda Sfintului Anton 2 ‘trecut marea, un secol mai tirziu un cilétor francez notind in Bracilia acgastiprodigiosé devojune*, De fapt superstiia popular este mereu capabilé si nineze, si compromité dintuntru viaja religioas, —— deformind-o pini [a fundamentul insusi al credinjei. Totul trebuie atunci luat de la capit, Cind Sfintul Ioan al Crucii se instaleaz’ cu doi camarazi la Durvelo, in Castli, unde Sfinta Tereza ‘asezase prima ministire de célugiti a pane Reformafi, 0 face pentru a duce cea mai dintre viejile monastice, in mijlocul zipezilor iemnii ‘mu o viafa retrasés ,Adesea el mergea in picioarele ‘goale. pe drumuri inspdimintitoare, si predice Evan- ‘heli féranilor, ca unor silbatici... O dovadé, daci ‘mai era nevoie, ci in pling tard cregind evanghelizarea trebuie adesea Ina de a inceput. Opera crestinismului a fost continua astfel pe dou paliere diferite: pe cel al unei vieji intelecuale, unde tsi -apari pozitile in fata unor adversari bine intentionati “uneori, dar care, cu siguranfa, nu au lipit vreodat $i pe cel al unei actiuntasupra maselor, pe care viaka grea $i izolarea le indepirteazd prea usor de sentimentul A relgios side orodoxia elementar, (1337-1453) si ale cite seisme sau extins mult co Eman ltes Haahey de faptin D ielloiese ipesuis VAs ao tel id ‘nou flux religios, care afecteazéintreaga intindere a Europe ce reve la pace dar care, in acelas timp, te puternice fmintri Din 1450 pind in 1500, } aproximative, se desfigoari vremurile jrdmintate jen Febvre) pe care istorii iu gresit numindule = lu Pre-Reforma, pentru cé frimintarea spiritelor, = er ‘unc, nu ya. duce obligatori Je attuinea 4 * si protestatari a Reformel. fn yarile care mine credincioase Romei, aceasti friminare = a. duce de fap a alti ,Reforma,cxtolict y dati, pe care istoricii 0 numese de obicei i Reforma. Nici de aceasé dai cuvinul nu este | En orc cz, sells al XV gi al XVI vor 4 semmul unorpesiunreligioase pline de zl, al elo spirtuale extreme a cdot incandescent. nu” a vie si surprindi: este exemplul disputei aprinse e rigorismul Jansenistilor si morala mai simplé, dar umand a iezuiilor, pe vremea li Saint-Cy- dosinilor dele Port-Royal, a doamnei de Séviné, ss wrt dacs ah tbe ee, -reculuri, indelungate stagndri, ce nu pot fi percepute decit in lintt mari, din ofard, in mésura in care viaqa religioasd cotidiand, realitatea sa curenta ne este desea necunoseutd. Totusi, in mare, nu ne putem ingela asupra miscdrii generale. Din stcoll Xe pin secolul l XT, dezvoi- fea crestinismului se afinmi pretutindent cu. vigoare. Bisericile si mindstirile existente inca stau gi acum drept mirturie: Biserica intreagi este antrenata de o migeare - putemicd, care este si cea a dezvoltarii economice, a 4 european’ nu este de conceput decit in cadrul og cu crestinismul, chiar si atunci cind dialogul. sau discuja violent. Aceasta perspectiva. : 7 38 este esenfiala pentru infelegetea umanismului, aspect fiune, a recuoaste, exalt geniulal uman, fundamental al nd in Ocide, © Bree aa tatilor personae, corecte sau ‘cunoscuti ee ce se apica unui gra nist* si sumai de ,pirtul Renastri ne". Ws seo aoa ay altel, astfel cin 1930 0 anche Poate ar fi rezonabil si imprurnutim de ba Renaude,itorie al umanismuli tosean si eu rida in [eate nu ne poate sufine, se rupe ie ie i n Pee a noblejei umane. Orientata concomitent spre studi | ‘elnisit a uel soli aia dec cele le rezetli, Des | NGA Pentru umanist, situajia se prezintd invers. Credinja Tui, daca are una, tebuie si se ajusteze la increderea in com, In sensul acestei traditi inveterate a umanismulul european pot fi injelese cuvintele sociologului Edgar Mora, rsite lapse paridall comunis Maris grident, Inir-o carte de o extremA precizie tehnicd, ast Curtius a decydluit. uimitoarea supraviefuire & _ nul, brie, 2 studit economia, clasele sociale; este [iGvlizail Imperilui Tirziu din cre Occidental a tit \ minunat, bitrine, dar a uitat sé studieze omul.* nchipuit'de mult, tragindu-si de la el temele literare, : luri de gindire, chiar si locurile comune, metaforele, ¢ Umanismul este elanul, demersul batiios spre 0 WA Fapiul ci Europa cregind s-a acomodat cu accasti emancipare progresiva a omului, atenfie constanti cordatéposibiltijlor omului de asi ameliora sau modifica soar. indtate zilnicd a Romel antce este cu atit mai firese ct mua ava o solu de sch, o ald ciate nti, iar crestinismul fi acceptase de bunivoie if ffs se hl xe, al wanea in secolul al T-lea: orice gind nobil, ,de at vei, este un bun propriu crestinilor*. Sfintul mbrozieefirma: ,Orce ade, orcine ar fi intrpre- vi Saal Da Da Tel ce este comun intre Atena si Terusalim!*, dar fa rimas aproape nequzt, i, daci mostenirea antic trecuse in via, in de gindite si de limba} ale Evului Mediu , literatura Antchtii, poetii, filozofii sau i incelaseri si mui trezeastd pasiunile sau Tstoria loi este multipla, sacadati, intrerupta de oprii, de reculuri, de contradictiile evidente cu care este pavat intregul trecut al Europei. Europa pare si fi wilt intotdeama in cdutarea problemele si dificultitile sale. De unde docinta aproape rmaladiva de a se indtepta spre nou, spre dificil, spre interzis, de asemenea, si adesea chiar spre scandal, tema Lat Occidentul oferea un material informativ foarte tL Din lipsi de spaiu ne vom reduce stuiul la tei ‘cazuri exceptionale, semnificative: umanismul Renasteri, umanismul Reformei, care este contemporanul sau sau aproape, apoi la mare distanja de ele, in secolul al XVIl-ea, umanismul vehement al Revoluyiei franceze. , manuserisele letniorantice se acopeeau pentru a le citi, edita, comenta cu pasiune; restabili maretia lucritilor ¢i limbii anticilor — i si Iatini — cucare vor trai literalmente, Nimeni nu 2 spus-o probabil mai bine decit Maca in timpul celui deal doilea exil (1513), in amurgul jl se afleatunei in miloculfiranior, ietrlor . Seara ma intore acasi, Intrw in biblioteca ¢ Umanismul Renasterit se prezintd drept dialogul Ro- mei cu Roma, al Romei pagine cu Roma [ui Christos, al cviizafetantice cu cvlzafa crestind. -Acest umanism este, cu siguranta, unul dintre cele mai toga dialoguri — niiodi interopt — pe care les ccunoscut Occidentul ea din prag ma despoi de boarfele de tot ziva, rite de tind si noroi, pentru a imbrica hainele de ) Este vorba de a tri, de a retrdi cu Antic, A fost eh ania el Wake deseori citaté aceasté frazi decisivé care termini DelParte della Guerra a’ lui Machiavelli: ,Aceasta fari (este vorba evident de Htali) pare néscud pentru a resuscita lucrurile moarte“. Dat dacé aceste cose morte Sint rechemate, si incd atit de intens, la viayé inseamni aici sint primit cu afabilitte si imi iau hrana excelenfa este.a mea gi pentru care m-am o risin si vorbese cu ef, i intreb despre aciunilor lor are, in viruten omenie lor, 4a tn reat, Roma gin nu e mut nsdn tn. 1 inelectualilor, Dac latina riinea 0 limbi ea era aproape necunscu fn bbloteile cele Dupi acest texte vechi aleargd pretutindent — ata Eaton mech fa ep va fi nomi Prinjl unas, e Lucian — ~ spin dua aro i oars mic second, ts ting ct sai Neindccni, Avignon a lsat umanisml go dau fe Si vee pots Psa ‘ua exist 0 ruptur att de tol cum se eredea acum, Renasletea nu a fst opusalflozofiet me 4 indferent de sarcasm umanitrl ades plume cnet de ak — ~ sote, in 1942, un i A mt 0) Este umanismul Renasterit 0 luptt tmpotriva creyti- nismulud sau nu? Ar trebul opreciatl oare aceasti! ‘migcare ca tingind tntr-un singur elan spre ateism si iteligicctate? Sou, cel putin, ar trebul saliai tn Ma- chiavelli, in Rabelais sau Montaigne autentici precursori ai gthdirit libere? ‘Ar insemna poate si judecim Renasterea prea mult ‘cu ochii de astizi. Cert este ci ea se indeparteazd de jnvajitura traditional a scolasticii i teologiei. Este ‘neindoielnic cA savureaza o literaturi antic cu totul pigind i ci sensul miscdrii gindiri sale este exaltarea ‘omului — dar nu inseamnd neaparat cd ea se indreapti _» Impotriva lui Dumnezeu sau a Biserici. Concluzia care se desprinde din analiza minufioasi {nteprins’ de Lucien Febyre asupra operei lui Rabelais ‘este clin vremea sa era imposibil sau cel putin extrem de dificil si se ajungd la un awism flog, sigut de Ansusl: inzestrarea mentald a epocii nu permite deloc asa ‘ceva; nu oferd nici cuvintele cheie, nici rajionamentele’ percutant, nici indispensabilul spriin stiinfific. Renas- 1 din preoupiile, din drial, ba chiar dn nevole cere eS eee me ce religia antica il plasa in maretia sufletului*. I "Va reproga cu mai mult temei eda cedat presiunilor roztoaei sale epoci si ci agezat politica in afara ale’ — unde a si rimas de atunci. ‘De asemenea, si stabilim exact locul Academiei inte- Hate de Lorenzo de Medici, Neoplatoniciand, ea ea pe flzofa idealist a Iai Phton si ia ase ‘impotriva aristotelismului, si poate cauti un fel compronisitre Antichiae s retnism. Dar fapul jco de la Mirandola, care 0 frecventeazi, tine un us despre demnitatea omului— De dignitate hominis ul impiedid citusi de putin si viseze, la sfiryitl sale prea scute, ci va predica Evanghelia cu ifixul in mind, in picioarele goale, prin orase, sate si sue | padovanului Pomponazzi, ateu evident pentru unii, ‘ndoielnic pentru alii. Cazul lui Bonaventura din de polemiclecontemporanior sau de pasiune store, persona] singular sutra! unui straniu Cymba- ‘Aptoape de fiecare dati judecitoral ya trebui J (1537-1538), a fost analizat intr-o carte ‘ecunoascierori si ambigutiiinsolbile. unati de Lucien Febvre (1942). Concluzia: dacd in Dialogul lui Lorenzo Valla, De Voluptate, din 1431, i ‘area stint scandal in epocd, este o disput sci, i de asi dati un atac imporiva lui Christos, un tina ciceroniand i i Jal ateismului, S#nu ascundem, dar nici si nuexa- tato, Poggio) — jocul este acum inversat — dind o mini] ‘de ajutor celotlalf, O puri dezbater literar, la fig ‘ceia autorul reapare de altfel pentru a firma ordine SSG ee ‘prea mult dup bunul pla, inseamin a refuzafaptul -— Fateismul s-a putut fiuri abia mai tirziu, pe baza une! silinge materialiste solide. fn secolul al XVIlea, ca ~ regilé general, negarea lui Dummnezeu nu face dec va. decitsuprimarea fenomenului cregin’. it logit noatre, poate. Nu ins potvt cele din ele al XV-ea gi al RVI. Ar fips doses, ieee ai; (c2) este un fel de Infor, Viaga sia regisit oarea, anvergura, Onl cebu sisi orgzee regal pe pin 9 seri cu pasiune soiologul Alexander Risow, si ‘oare Roma ca centru de-iradiere a Renasterii, si nu papii sint oateiniatoriiacestei miscir?? Alexandru al Vi-lea exe cel care il doboati. pe dosmanal mango la Florenta, Savonaroa, ars pe rug la 20 mai 1498. ln pls, Antichitatea care retrdiegte in spirite este. tolerant. Filozofii greci asistau Ja sirbitorle si cultele zilor indiferent daca credeau sau nu in ei, De ce discipoli or i se fi ridicat impotriva unei Biserici care le este atit de putin ostla? Cuvintul i apartine lui Erasmus: «Stine Socrate,roagi-te pentru noi!" sint pe seplin constienti de aceasta fermen- ici 0 indo, aceasad cxclamii Marlo Ficio (1433-1499), tin Bsmcs afinmé aproape acelas luce: ,Trebuie sic oro veaculi: va fi epoea de aur In celeb ut pare adesath Ja 28 octombrie 1518 umanstulul fd) Renagterea se indepirteact de cretinismul Evului ‘Mediu nu att pe terenulideilor, ett pe cel al vigit in sine, Este, dacd vrem, o tridare cultural, mu filozofic. ‘Atmosfera ei era cea a unei bucurii vii, multiple, cea a chilor, a spiritului, a trupulu, ca si cind Occidentl iesea dintr-un post multisecular. Renasterea fine. de 0 sociologie, de-o psibologie a bucuriei. Rar in istorie oamenii au avut in asemenea grad senzatin ait de vie de a tt 0 epocd fericiti. ,Dupi Memento mori din Evul Mediu, iat cd urmeazi ‘Memento vivere,* Contemplarea mori, dansurile maca- bre caracteristice sfirgitului secolului al XV-lea au isparut. ca prin, minune, ca si cind Occidental se fnpdrjise (in sensal in. care Miche! Foucault foloses.e acest cuvint), adicd separase in spiritul stu. meditatia supra morfi Schimbatea poate fi umnarita in numeroa- sele si succesivele Artes moriendi (aceste tratate despre roattea cea dreapti); moartea inceleazi tepals fie ‘uoattea celesti, trecerea calma la o viafii mai bund, li adevirata via; ex devine, moarte terest’, cu-tosie stigmatele oriile ale trupurlor in descompunere, moarle umané, incercarea suprem& prin care omul trebuie si teacd. Nimeni mu mai spune cu plicere, ct Sfintul Augustin: ,Sintem aici, jos, cdlatori ce. suspint si, in acelag timp, nimeni mu mai crede este miai degrabé o moarte decit @ mi: Ce seco! Ce sore! Cit este de plcut si pil" Nu indriznim si vorbim aici de abatia imaginatd de Rabelais, ait de cunesct, de 2 posbilitijifor malple le onl «prep, toate revolutile amodernitifii, gi de aseme- ul. Dar umanii eeu mut prea orp ig ies treime a secolului al XVI, miscaea si ria Renaseii vor fi finate, ,Oamenitit* vor trepat scenaOccidentuli. Ca orice epocd de. / it, insoit, ca toate marile perioade feticte sau crezutatiel: Secolul in care a struct eragul ia, Secolul Ii August, Secolul Luminior, erea va dura pofin in pefecfunea sa ul protestant mens val al Reformeé ii ire secolele XV si XVI, El devine cunos- afsarea pe porfle de la Schlosskirche din there, la 31 octombrie 1517, «celor 95 detec ale t. a favorabilicredinfi lor, cu riscurile pe care le) i adagiul Cus regi, us relgio, foale aceste frimintiri se domolesc o dati cu ul al XVll-lea, in unele Jocuri mai curind, Protes- ist 0 singurd A protestant, ct mai multe Biseric, care cores- ‘unei pluralititi de umanisme protestante, mai ipur de oameni. Acestia, la rindul lor, mu aparyin aceleiasi familii, mai ales cind sint confruntati cu lor, Occidentul catolic, senirea transmis Buropei modeme este cea care azi, s\n Reforma fn sine. Nu ne vom opr (la istoria clasica a Reformei gi protstantismalui, La ¢, vom recurge la rezumatul inspirat al lui Emile Provestantisme, doué lungi ,valuri* sau suce 1a 0 distanta de dowdzeci de ani, ual dominat de ea impetuoasi a lui Martin Luther (1483~1546), it condus de acfiunea cumpini gi aorta a avin (1509-1564). Cei doi birbati nu seamand 16, Cele tel erepindut ele Earopet her este un fran din provincile- de granija ale i germanic, Exist ceva direct, putemic, natural in / Acest val stribate ingrozitoarele excese ale rizboaielor spiritual acestui sitean, in aceasta {arinie a religioase, Ele incep cu adevitat in Germania in 1546, chiat in anal mori lui Luther, sina se vor inchela decit ual, a absurd, a dezaiior ‘unsecol mai tirziu, in 1648, In acest timp, ele au cuprins I; iesirea din acesteincerttudini mizind numai pe | alte ici si pretutindeni au lisat in urmi niine imense, ‘prin credingé (,cel drept este salvat de credinta ‘ulfumindu-se cu cucetiea unor pozitii emotio- ‘moment, fir% preocuparea de a le ondona > Cu meticulozitate ~ aceasta este pocitia clara, 4 tindrulai Luther, 0 poritie tomanticé § fionari. .Dumnezeu nu o va mai suport multi i ade pin "ju fost sermate compromisuri, tardive sf mai mals ai pin darabile:paea de a Augsburg (155), edict e la Nantes (1598), srisoarea de Maietate (n Boe + 1609), Dar mii de oamen (cei Reforma, spre dense | de umaismol Renal, aage de ida masel), i de bithaj seme ces apiton creinga au rebut “tnfrunterzboul civil, represiunen violent (cain Trl “de Jos pe vremen lui Flip al Tea, saw tn Fran dup revocareaeditul de a Nantes, in 1685 ga insurer + in Cévennes) su ei, fie spre Luma Nou is 4 risoulati — in parte din cauza Tui ~ intre Elba, Rin gi Alpi. La el aproape toil se ali in oporte cu Calvi, origanul, literatul cu mintea rece, organizatorul ribdi- tor, energie, juristul care simte intotdeauna nevoia de a merge pind la capatul deductitlor sale. Luther concepe predestnarea ca rovelafes Calvin o pune in ecuafe, i deduce consecinfele. Alesii au fost dintotdeauna preferati: nu trébuie deci ca ei sé-i guvemeze pe ceilalti? Acest cru il si face Calvin’ la Geneva, cu o mind fermi, fri 2 inceta si se refere Ja spirinil de umiliny (1536-1538; 1541-1564); ceea ce va face si Cromwell in Anglia aspri e puritanilor, Acestea sint cele doud protestantisme major. Arie lor sint diferite, dar au puncte comune numeroase: roptura cu Roma, cu cultalsfinfjlr;desfinareaclralui regulat; reducetea sacramentelor de la sapte ta doué eubaristia gi botezul. ‘Mai sint insi dezacorduti uneori fn medieval a colonizat, in. sensul nobil al inti, acest lume vecn,nstalind aici ise, sonar Iui. Abate, epscopile indepiratei Rome {ut altea straturi putemice, Este oare 0. inimplare faptul i aceasté. veche icra a Imperiului- roman, aceasté frontier intre thea Europ si Eutopa recent ,colonizai* este in me pate frontera care a divizat lunes. calcd si pros? Ese aad ci Refoma ay put religioase: cteterea acestor ape spirtuale {intreaga Europa si care i-aatras credinciosului a i de cae gf Gezordinile Biserici, fata de fur mai mult decit din adevirai.pasiune, Un liment pe care intreaga crestindtate I-a incercat, Cu acesiea, vechea Europ’, mai alasati fara indoialé religioase care 0 legau strins de Roma, a nut legatura, in yreme ce noua Europé, mai jstecati, mai tinird, mai putin legata de ierarhia igioasi, a comis rupture. Se contureaza deja 0 eine nao se Sep He val aed | Virtuji- protestantismului le-au fost atribuiteavintul capitalis- hui i st cel al gindri sinifice, adicd al lumii moder- Pozitille respective ale protestantismului si ale olicismului se explicé mai rational in contextul istoriei onomice si generale, De fpr, in protestantism nu se vede nimic din ceea ce asigura 0 superioritate — sau o inferioritate — electuali in raport cu lumea catolicd, Este sigur in limb cia creat o deosebire, si deci un aport particular, ginal in cultura european. ‘numi, sini (cdci lista exacti ar fi lunga), protes- tantismele aberante sau marginale: astfel, inca de la ‘inceput, sau aproape de la inceput, se disting un protes- tantism umanist (Zwvingli la Zitich, Oecolampade 1: Henric al Vill-lea in Anglia) $i un protestantism pltist, cel putemic persecutat al anabaptitlor. Oare granifa dintre lumea catolicd si lumea protestants = care constituie inci in zilele noastre o anumiti articulate a civilizayie-europene — se datoreaz numa hezardulu luptelor? Europa, ca gi lemnul copacilor, s-a format din straturi succesive, de vitsta diferiti. Lemnul cel mai vechi al Occidentului, inima copacului, este ceca ce cucerise odinioari — si civlizase — Imperiul roman, cind se fntindea spre vest si spre nord pini-la dubla samieré a Rinului si Dunitii de o parte, iar de cealalth pind in insulele britanice, din care nu a ocupat, dectt o parte, si pe aceasta cu neindeminare (bazinal Londrei, in mare). Dincolo de aceste frontiere, civilizatia europeand s-a propaga tirziu, dupa pribusirea Inperili roman: acesten sint straturle noi, de suprafata ale pomulu tint @ defini acest raport trebuie ficult distinefe prio protestantism militant din secolul ol XVI-lea pl victorios, instalat o data cu secolul al ea. puté sub semnul bert ial revolts, Reforma molesfe curind in aceeas! intransigenti ca cea pe de rigid casi catolcismul medieval, in care total ete 52 ficienja unei devotiuni prea terestre, fiuta din eo reproseai adversarule. Creeazi un edfci a Accasti voce rimine cea a unui izolat care a murit ir » in mijlocul citorva fidelipasiona i. Dar in secolul XVIllea, in timpul disputelor dintre calvinigtt de i obedient st ‘si disidenjii arminieni sau socinieni, Jui vor fi republicate Ja Amsterdam, una din ele itll semnificativ de Luminarea din Savoia, Savoiar- Castellion va fi intr-adevar de acum inainte wna din nile ce anunfi calea noua pe care se va angaja in fe din urma protestamisiu statul, societatea, invajimintul, stitnfa, economia, drepul.Larin vial edificiului ~ ,Cartea", Biblia gi, ce interpreti ai Cari, siatul si Biserica protestant, statului (orn sau orga) evening i vechl as episcopal. Thutil si mai spinem ci acest regim nu creeazi Hibertatea religioasd pentru care la origine s-a pus mina pe arme. Ordine, stveritate, mina de fier — acestea sin: Bisericile protestante primitive, atit la Basel cit si le Zitich, unde, oricit de erasmieni erau, reformatorii nu au zit siei scufunde pe orbit anabaptiti, Masacre similare in Tirile de Jos. Faptul ci acegli nefericiti — care contest Sfinta Treime, diviniaiea Fiulut si se Tidicd impotriva Biserici, a statuli si a bogalor in acelasi timp — an fost haituifi, spinzurati, sugrumayi, ‘necati de ,papstasi* vine in acord cu logic, dacd nu cu ‘cartatea, Dar in numele cui a putut Reforma si le aplice acelasi tratament? Se cunoaste de, asemenea tragoedia ‘serveta: Michel Servet, medic spaniol protestant, este arestat intr-o zi la Geneva, la iesirea de la predicd, ‘acuzat din cauza anti-trinitarismului si panteismrului siu, /condarnat a suplciy i ars pe rag, dup dornfa lui Calvin, care-1 pindes de multi vreme, Sebastien Castel. lion (1515-1563), umanist ,savoiard, apostol al Refor- sme lberale, igi exprimd int-un panflet emotionant din 1554 inignaen fai de Calvin, pe care i sue si iubise odinioard, el se inns ce iment mai mult ecit el nu avea atunci sentimental greselilor gi crimelor Reformei triumfatoare, Nu existi aproape nici o secli.., serie el, care sii nu Je considere eretice pe + celelate, astfel incit daci, int-o regiune sau intt-un org | eg considerat drept, in umitoral vei fi. considerl eretic. Aga ci dacd cineva doreste astizi si trdiasc ii sint necesare tot atitea credinge si religii cite'orage sav) “secte exist Ia fel ca gi cel cate, mergind prin {ari ae nevoie sii schimbe bani in fiecare zi, pentru cd cei o sint bun intr-o part, in alta nu au nici o valoae.* tn ce- priveste, el infelege si rimind credincios liberi de interpretare. Cit despte anabaptist, spune el, despre spirital lor, despre ce gndesc saw scr tefrtr i ‘cuvintul lui Dumnezeu, lor le rimine si aprecieze ot ‘fies ‘protestantism a favorizat libertarea de constingd. | patea dogmatic se va diminuaprogresiv, mai ales in al XVIILea, poate in misura in care se miego- aceasta sa Intimpat si grajie evolu inteme a, tatsmulu spre o anu Iiberate de consti, tdeauna, ete dificil a discere cauzele i efectele si pune daci protstntsml, revenind la suele sale iuale si a analiza liberd a Scripturlr, @impins pe calen une independent spituale, sau dc, ‘catolic, protesantismul se insereazi in miscarea dui seco! liberal. Dar nu se va noga nici cd tri de ic i traitiecatolcd, ca Franfa, se afl in fruntea isi misc, ‘orice caz, protesiantismul. se orienteasi atunci dreptil 1a analizit liberd, la critica istoricd a syinte, la un rajionalism deist. Dine-odat, se Aciliaza cu el insusi, ceea ce este important: toate ‘marginale, jinute pind atunci 1a -distanyd ca eet, puritan din Anglia, anabaptigi din Germania cde Jos prospeti, migreazé chiar. Anabaptist, ‘numele menonigti, fac avere in Anglia, tree in rica, intemeiazd.o colonie la Providence si vor ni apoi o viguroasd confesiune protestanta in Statele Unite. La sficstulsecolului al XVil-lea reapar —descen- deni ai acelor .insprai* din sccolul al XVI-lea — cei ‘care se mumese Pretenii si pe care Tumea ii a cunoasie sub numele quakers (Tremurici). impreuna cu ei, in 1681, William Pen pune bazele coloniei din Pennsylva nia. Aceeasi‘inoire are loc in Germania in beneficial pietismuluifondat de un pastor, Philippe Jacques Spener, protjt de elector de Brandenburg, cae va deve mai tu, in 1701, primal rege al Pras, Predere I. Spener i de asemenea la intemeierea putemicei universi- Uj din Halle (1681), Ineaga Germanieluterand ya f fidicata la riscoald de iscipoit fi pe ‘a mijlocul secolului al XVItI-lea, Nici o migcare nu va fi insi att de putemicd ca metodismul englez al lui Wesley si Whitefield. percepbila si ireduciilé fronted’ fate anglo- ) gi Europa catolicé. nismal de insprafe revoljionard. Europa a rimine revolutionari. Inireaga ei istoie 0 i. Ea a fost si rimine. de asemence, la ri, contrarevolufonard. de aceasta ‘dati, ceea ce intereseazd nu sint atit erie revolujionare ca ware cit prelungite lor spre ceea ce vom numi inanismul de inspirajie revo- onari, formulé neobisnuiti prin care desenmiim finutul uman si ,mostenirea* ideal a Revolutiei. ‘numese, in acelasi sens, ,mistica revolufionara I tevolufionar*, va fi vorba, bineinteles, de Revolupia francezd, ura care a aiut un sens european si mondial inaintea olutiei ruse din 1917, . Enumerarea acestor secte vietorioase nu are aici alt tol decit acela de a marca inflorirea liberd a gindiri Dprotestante intr-un sentiment religios pe care nul mai comandé nici o teologie strictd. ,Teologia nu se mai identifica cu religia, sora in 1914, universitarul protes- tant Ferdinand Buisson; tebuie ca una si treacd pentru ca cealaltd si dureze,* Exe cota ce, in profunzime, marcheazi deosebirea actual dintre societitile catolice si societitile protes- ‘ante, Protestantu se ala infotdeauna singur in prezen{a Jui Dummezeu, Els pou, ex si spunem ast, labora | Propria sa eligi, o poate tr, si poate cu lumea religioasi, poate tii conform ei. Mai mult, el poate gisi int-una din mumeroasele secte pe cea care-i rerolvi fata dureri problema personali. S-ar putea spune chiar cd diferitelor disidente le corespund foarte atdesea caje sociale difeite Societatea protestanti ignord sciziunea dintre laic si religios care marcheaza societijile catoice moderne, in cate orice om trebuie si aleagt inte o anumiti supu ‘nee a spiritului si o rupturd cu Biserica care este. o comunitate> esti in ea sau nu esti. Toate conflictele inlelectuaesint deschise, latea de poriie este obligato. ‘te, Societatea protestant in schimb este inchisi in ce | Priveste conflictele ei spirituale interne, far ca pentru atita lucra acestea si inoeteze a mai exista. De aici si deosebirile de comportamente si atitudini care contureaza drile revolufionaré si Revolugia Revolutia rus, ne vom referi la Revolutia 1789 intotdeauna ca Ja ,Revolutia®, si ati, ‘cum am spune prima, singura. Totus, ea a fost de numeroase migciri revolutionare in sti Europi tensionali, _protestatari, niciodata emnata in fata raului. Dar istoria le acordi cu mi plicere ttl de ,revoluii® Ea mJ acordi deloc, de exemplu, numeroaselorris- a Jardnesti pe cate le-am semnalat deja, in intreaga ropa, inie secolele XIV — XVII. $i se poate vorbi a- cde revolutit int-un sens special, legat de anumite tional: cea a cantoanelor elvefiene (liberate itiv in 1412), a Provinciilor Unite (victoria definiti- in 1648), a coloniilor engleze din America, viitoarele fe Unite (1774-1782), a Americ hispanics ine 1810, fe, firlor scandinave, Suedia, Norvegia, Danemar- | Tot atten misc care se pezini fia indoalé react impotriva statu moder, dari mai mult ppetrva stralor, iat dau ae important li, 56 «$1 Frode) an fost cele dout revolt engleze, prima © violent si-singeroasi. (1640-1658), a doua pasici, ‘ savingtd in bund infelegere, cea din 1688, Dar Revolu- fia Grancez, cae a téstumet din interioral siu unul din Gele mai solide state din Occidemt, a avut 0 cu totul alti ‘Tezonant’ in masura in care s-a extins pe intreaga seen’ ‘european, din 1789 pina in 1815, iar aminttea ei a ‘capatat, pentru lumea intreaga) valoarea unui. simbol mens, capabil si intnereascl la fiecare generate, si fie alimentat de noi pasiuni. ‘Foxy de actualitae a acestui simbol se afd si azi, Aflat inu-o' cilatorie in URSS in, 1958, un istoric francez este mirat cind descoperd ci spunind ,Revolu- Jie* colegi hi sovietici se referean la Revoltia france- 4. Acelasi istoric, care preda in 1935 la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia, explica, citindu-l pe Alber: Mathiez, ci majortatea juriasilor Conventiel* putea fi redusi lao masurd foarte umani, uneori destul de bisnuit. Studenfi sii brailieni au reacionat imedia: cin faja unui sacilegin iar unul din ei a exelamat:,{n ce ne priveste, noi asteptam Revolutiafranceza..” Revoluia din 1789. supraviefuit astfe in lume, chiar Si dupa ce mitul Revolufici ruse a preluat stafeta. tn Franja, acesta din umd tinde astizi si domine in intregime gindirea sindcal gi revoluionard, in msute ‘in care el se referd Ta realitiji concrete ale momentului Dar fora pasionalé care inconjura pind mai ieri anul 1789 poate fi apreciati doar de cel cate a asistat Is ‘araboiul grosznic sau la entuziasmul stimit la Sorbonna de cusurile lui Alphonse Aulard (m. 1928) si inghesuiale de in cusurile lui Albert Mathiez (m. 1932) sau Georges Lelebire (m. 1960), Preaenja Revolt tn indies politica si in etica europenilor, le atemueazi gcestora afionamentele si atifudinile, chiar si arunci cind auitudi- neo este de ostilitate, b) Aw fost dowd, irel, sau patru revolutit franceze Revolijia franicec, cn si actualle rachete cu mai multe 58 I incepat se prednt ca o evolu bea’ erat, cu citeva episoade’dramatice (ciderea Basti- , Marea Teama), Aceasti Revolutie I se dezvolté cu ericiune, in patru momente succesive: 0 revolt bili’ (adunarea Notbililor, 1788), o revolt burghe- oe jug sa sus (eunimea Stor General), 0 eine urband gio revolujie firineascd, © Revol I, bul ume dp dela de | in 1792 a fest cel care a detent devia i franceze", seria Alphonse Auland. Ese ocuparetTitllor de Jos dup Jemmapes a gol, tansformind Fanje ino name modem ‘insinte de farandola. Federailor, care este 0 are, la 27-28 iulie 1794 (9-10 termidor Anul II). ar situa din termidor pind in brumar (de la: 28 iulie 14 Ia 9 si 10 noiembrie 1799), acoperind astel, cu mele luni ale Conventiei, intreaga durati a Directora- ui, Revolutia LV ar ingloba Consulatul, Imperiul si cele suti de zile (1799-1815), Exe sigur ci Napoleon a ccontinuat. Revolutia, bliznd-o si controlind-o, adaugind i in i dh reine daca pp i destin, fragiliatea unui regim ilegitim si care i ae prin succese me- girs Sar putea intoarce astfel la Pats, dupd ce a jerdut 0 batalie ca cea pe care am pierdut-o eu?* ‘Aceasti impertinena are acelasi sens ca si exclama- unui tegalistfrancea fascinat de gloria lui Napoleon: (Ce nenorocire ci nu a fost un Bourbon!" i formulaté la 20 aprilie 1792 impotriva Austriel. ~ “Revoluia I (dar mat tebuie oatespus revolute?) cestia mirturisese: ,Daci nu esti revoluio I dintre et* (Carnot; fora lucrurlor neo fe la rezultate la care mu ne gindisem® (Saint-Jus ale inedita, crud pentru a $i pentru ¢ ©) Revolusia franceza trebuia si fie, dpi primele sale intenti, 0 solujie pe gustul ,despotismului luminat*, fn aceastd istore: frimintai, faza a Ta, care a cunoscut 0 violenfa dramatica, apare fajé de ansamblu dept o aberatie,o deviere neaseptat. ‘Sea susfinut-adesea cdi daci in primavara Iui 1792 Revolutia nu s-ar fi inecat in singe, revoluieaproape pagnicd ar fi putut objine acest succes in gen englezesc, cu moderatie, gen la care visaserd atitea spirite franceze. ‘Aga a fost Montesquieu, care nota in Scrsori persane, in 1721; ,De legile existente nu trebuie site alingi decit cu 0 mind tremurinda; sau Rousseau, care considera ci un popor vechi nu poate supravietui unor comofii revo- Tufionare: De indata ce lanfurile ce-l jin la un loc sint tuple, s¢rsipste sim ma exist,* le Revolutiei sint in acord cu acest spitit, ‘mai mult de reforma dect de revoluie. Un rege ferm at fi putut s-0 menfind asa, sau s-o aduca aici, Dat nici ‘sfaturile lui Mirabeau, nici.cele ale lui Bamave nu kau desprins pe Ludovic al XVI-lea de privilegiile care-1 Jnconjuran si Ficeau din el un prizoner al proptei sale ‘cur{i, Trebuie oare:redeschis acest vechi proces? ‘Nu eta pentru prima oard cind solutiile de bun sim) politic erau astfelindepirtate, Programul reformatorilor -oluminati* fusese mereu stopat in Franfa de la inceputul domniei lui Ludovie al XVi-lea; de aici survine caiderea fui Turgot in dizgrtic, in 1776, Acteasi react si-a atitat fa si fora prtutindeni in Europa despotism: Juminat, in care atitea mini bine intentionate crezusera cd era sulicient sé fie cigigat prinjal su rege, cf, ‘0 data ce acesta era ,filozof*, totul era asigurat, Or ssuyerani din Secolul luminior au prefrat jumatagile de ‘masurd. Chiat si cind Frederic al Il-lea isi pune nobili- ‘mea la punct, 0 face cu atita moderate init a moartea a, in 1787, statul prusac va fi teatrul unei vaste reac{ii senioriale, (Cum ar fi putut realiza un Ludovic al XVIslea ce n-a pputut face un Frederic al Il-lea? Cind, in sfirgt, face apel la ajutor strdin, el dezlinjuie forele agile ale contrare- volufiei si reactiunii europene. Precipitati de eveni- mente, Revolutia apaca pe 0 cale pe cate promotor ei ru o prevedeau. a lui Robespieme care deschide poarta ficerii de a trai din nou. .Parisul redeveni el, telateazd Michelet. Citeva zile dupa termid privirea. Oameni in vest, cu palirii jo pe speclatorii care ieseau: «Va trebuie 0 tf stipine?» Copilul nu a infeles prea bine ac finte noi. AA intrebat si 1 5-2 rispuns doar c& a anja va reveni la Revolutia cuminte din faza I, § ci Enea oat sint menginute de Directorat, aj Vor fi trimisi in Madagascar. Taté frumons ie si frumoasa liberate francezi! As prefera ssc in Maroc decit in aceasta qari de pretinsl li ate si liberate,~ De ce acest arjag? Pentru ca in i ‘nu se yorbeste infotdeauna cu itonie de asa libertate francezi*- Napoleon va pasi' din eerie in cucerte in numele Revolutici si pretutindent i regimul napoleonian se va ins, Tegile, obiceiu- ais ‘in pofida resentimentelor near i Nal, ilove, in a |i Europe reacionare cu mult in uma evoluii 60 ee ene ae th de (cest exemplu ne permite si intelegem modul in volufia a putut continua ina ‘zi si vorbeasca. limbajul pe care dorea si iel confere ficcare Dupa eclipsa aparenié din Al Dole Impeiy, 1875 sitmbolurile ei nu vor inceta si consti- taza ideologicé.a Republic a Ua si a oricret pari socialiste, suportul revolotiel in mars. ce evocd deci umanismul revolutionar este in legitimitatea. violentei. in. slujba, dreptului, a juste sociale, a parietiubite cu geloze, 0 ‘careia revolufionarul fi este sau actorul, sau ck ,a iegi in stad inseamnd la fel de bine acolo, a siriga ultimul protest, cit si a’ invinge, ‘curajul violenjei — curajl de a muti, stu de a lovi aie ii apain li Hegel, Richoaicle Impetiului au-proiectat la dimensinile Europe: tazboiul civl* fancee, Timp de un sfer de secol, pentru fiecare {ari europeani ameninjati de ‘cucerirea napoleoniana, Revolutia a fost o realitate /putemicd, Trait astfel in suflet ca.o posibilitate imedis- 14, mesajul Revoluiei, admirat sau blamat, s-a propagat putemic de-a Iungul: Occidentului, scindat inimile, a orientat pasiunile, Jar in final, dramé in culori violente, | cu sfinfii sii, cu martii, Jectile, speranfele sale dezibu- ionate, dar yesnic reluate, Revolutia se ofera secolului al XiXJea ca o evanghelie. ¢) Mesajul Revolujiei francece muse accept deci dacel este singural loc de a Desigur, in paren, dpa 1815 Revoluja. pare i destnal, de a face mai uman, ma ater, Pe reds la. tere, Ea se menjine inst in inimi sin Revoluyia inseam violn(a in lu und idea conginf, supraviepuiegte in realize ei esenjiae. Restauratia ou a revenit asupra.privilegilor sociale abolite(drepmuri feudale in special). Bunurile national ale mu au fost esti foyilorpropietr, ichia daca rarevoluia izbueneste dintr-un pariu analog. Gre- ei fad de istori, este de a privi in unmi, de a rea si revind 1a ceea ce a fost. Or, revenirea Ia. at nu este posibila decit printr-un accident, pentru un repartizarea nu a fost echitabila (foarte adesea ele au ment. Pe termen lung, 0 actiune nu poate avea greu- ajuns la bogati), realizarea revolutionara a fost salvata istorica si nu poate dura décit daci se inscrie in ‘sub acest ‘aspect, cum a fost si principiul drepturilor istorii, dec isi adaugi propria vtezd cursului ‘omului garantate de Carta din 1814, Cind guvernal tui i, in loc de-a incerca zadamic s-¢ frineze, Carol al X-lea va pirea gata de 0 noua reactiune, va N orice caz, te pofi intreba pe drept cuvint cum a tumma imediat riscoala, monarhia din ulie, revenirea la it sluji anal 1789- rept flacira a marilor miseari ale Arapelul tricolor, Atunci reapar in for{a ideologia si ‘uncitoare, pind in secolal al XX-lea, Mai init limbajul tevolutionar, tru ci in intentiile sale primare, ca si in rezultatele ei fn 1828 deja, un tovarig al Tui Gracchus Babeu’, olujia de, ba 1789 a amas o revoluie prudent, Buonarotti, relatase in Istoria conspirajiei pentru Egali- pentru ci legenda ef eroicd, plini de mitacole, de fate, numité 0 ui Babeuf, Conspiraia Beall, proiectele lor vizind un fel de ,Vendée plébéienne, secu sf executarea lor (Babeuf s-a injunghit pentru 2 Seip, In 26 mart 1797). Fusese vob despre o migare communista", comunitari firi nici o indoiali, fidel: ‘cuvintelor lui Rousseau: ,Sinteti pierduti daca uitati ca ronle sint ale tuturor gi pamintul al niminui,* Suc- cesul cérfii si al exemplului a, fost: imens. Auguste Bangui, revoltionarul incorgibil pe care nimeni nu se poate opti si nul iubeascd retrospectv, o va fi ett cu pasiune, i, de ,uriagi*, sea estompat in parte, intunecaté de, ficarea unei istorii objective. Pentru: aceasta, itul principal le revine istoricilor de stinga, damici i sprijine zelu! revolusionar pe mérturia documente- ;Astfel, Revolutia a pierdut multi dine sfini ei, dar eclasi timp mesajul su s-a detasat cu mai multi revizuire a teabilitat de fapt petioada rosie a i, a degalat sensul sufetingelor i (cele pe care a suporat ca si cele pe care lea provocat), a invocat, 1-4 0 justifica, tragicul situatiilor. De-acum inainte 62 i pels pet of sie estan | + Sagi aves sepa Bieri sj et dee peat Gucmowmma tal Int Ventése care prevedea chiar o anumit reds a an nddin Islam? ce demers stiingfic se incadreazd de reguld intr-o general a lumi Nu exist progres, rajiana- mt sau ipotert fructuoasd dacd nu exist un sistem al de referinje in raport cu care ste sitet, apoi fe orientezi. Succesiunea sistemelor de explicare a ut oferd cea mai bund tramé a evolupie’ singe, ia infer (a inj), vu de lao enum me, Se prezinti cao trecere foarte lent de la 0. jie general rational Ia 0 alta explicatie genera- afirmindu-se suecesiv ca teorie care cuprin- explicatilor siinjfice ale momentului, “in ziua cind acest invelig se destramé pentru ca conti violent de noi canoe, At ebuie strut, dé voie — inate a sicare va fi un ‘uneori pentru ca ele si ajungd pind la noi si si devin noastre. oon unanismal revolufionar din 1789 ti- i, graje lor, Ezitiile, unelerezerve, fae jen ale socilismutui european, ef de - comuinism (care a creat un alt ideal, 0 alti formi a re- -—-voluye), de eiemplo, ete formulate de Jaurésimpo- iva ideilor marxiste dupa semnarea (1905) pactului cu Tules Guesde, care a creat unitatea socialist sub aus- ‘Tevolujionare* potrivit Ini Michelet, mostenirii 8 Revolutiei franceze? Tirziu gi incomplet, a : debaraseazi de mostenirea si idealul de la 1789. u at tore nA ului al XIXdea ‘Avintul ginditi tiniice in Europa pind in secolal el ‘linja contempora- : XVIlLea pune in dscjie competent singe moderne fe vaste creafii domind demersul stinjfic, dar “de fapt i, la fel cum se poate vorbi fnaintea ¢ efident ci nue rezumi vreodati in intregul siu, sip gl re larea lor implicd probleme complexe, si mu deteriorarea lor. Mgmentul in care. cle nu mat faptelor somnaleazi de obicei adevaratele ese, momentele decisive ale istoriei generale a na modem, Problema este dea simu cum, cide ce cavut loc aceasti decvoltare siingificd in cadrele 64 Sint Aie ese nie. ced cl i ran fal ‘imprimi uni corp fie impingindu, fie wi- ul i care se inrerup de indice ncteaa fort r. La aceasta existd o singuri exceptié, dar insem- orpul lansat, proietlul, a cinui miscare nu este ald dar nici mu este legaté de-un motor (nu este La Pats a insernat 0 adeviatérevoluie; in 1215 programele Universitit sint modifcate in tntregime: stil Hteraturi latin, al ocr ma als, exe inlocuit i cu Topica formati, ,Floofia patrunde pretutinderi rein tuhionant alae pe cae waversea, Gitimi totul*, traducerile tui Aristotel se’ inmuljesc, _rispuns salveazi, asigurdsistemul, dar toate stimind 0 cantitate enorma de comentari Urmeazi ure vor viza acest punct slab. disputi foare aprinsi intre Antci gi Modem. fnt-un se vor refer inevtabil la problema eter dispu- poem de epocd, pe ln 1250, filozoful spune poetlu: 2 quo moveantur projecta? tnrebare cate rida, Mea dedicat cunoaseri, in vrene ce tu prefer Tucru- med drept, 0 sere de probleme (ineria sau acceerarca file pueile, proze,rtmi, met, La coi serves: i mmaderit corr i ‘gramatica, dar ignori Stiinja si Logica. De ce te min-| me, Acesta din wma, geniu malemati,reeunoxge dresti, cind nu esti decit un ignorant?* Sistemal lumii deovolt de Arisiotel va domai in igmumcpiul legit inerii, proporgonaliaiea vitezei cu \ Eutopa pind in secolul al XVII-lea, ba chiar pind in al al caderii corpurilor... Dar gindirea lui mu va fi XVill-lea, pentru ci nu va ceda imediat atacurilor lui a imediat. Copermic, Kepler, Galilei. ‘Cosmofizica hui Aristot! este, frete otal perimac fore foarte lunga, admirabil, va fi cea 2 luptelor, Bate ttusio fic, adic o teri claborat, chiar dai onirlor in urma cirora ficica gi singa elasice vor mu malematic. Nu este nici o prelungire grosoland si rona sistemul lui Arisiotel pentru a ajunge la sistemul ede an essa acca © doctrina care pleacd bineinfeles de Ia jietl simului ‘comua, supunindu-le unei elaboriri ‘sistematice, extrem de coerente si severe” (Alexandre Koyré), Fata indoali, Atstotel afi ca 0 ariomé Ch existi o unitate a lumii; un scosmas*, Dar spune Ein- » stein altceva? Cind Paul Valéry il intreaba: ,Dar-ce-mi) dovedeste ci existd unitate in naturi?, acesta ii ris. ppunde: ,Este un act de crednti* (Paul Valery, idea f- 22), ale pate el spune: ‘»Nu pot crede ci Dumnezeu ‘Tatuti cu cosmosul.* salt inainte* se datoreaz unr mig exceptio- hui a ee VEO a este minunata; pe calea calculului < — ‘Aceasti unitate aristotelicd # lumii este ,0 ordine”: tena, ex rope (64 ne gin la cael " fiecare corp isi are Jocu! situ natural si ar ttebui“Geci si i ‘imind ‘intr-un repaus perpetu. Aga este repausul Pamintului in centrul Coswposului’ si al sferelor sale succesive, Dar cosmosul este agitat de-o serie de mis. citi: migciti naturale (ca a corpului care cade |e iin, al compl uor, cd st fumulucare sie grese majore, aga cum sint enumerate de un istoric al flor, se succed Ia intervale lung: geometriaanaliti- Tui Fermat (1629) si Descartes (1637); aritmetica gerioari a lui Fermat (pe fa 1630-1665); analiza 66 ‘noi. De atunci nu am mai dorit sé vedem combinatori (1654); dinamica lui Galilei (1591-1612) lle sale peremptori desi Discursul este prefafa si Newton (1666-1684), gravitatia universala a lui Newton (1666 gi 1684-1687), Tctiti: Dioptrica, Meteori. si foarte celebra Dar matematcile nu sint singutele affate in diseutie. metre: este important iu, le separim,{n plus, Paivgt cimpul vast al astonoml, modu in care va murs! ste int-un fel o versune simplificad,con- ee eee a.acclor Regulae cate nu au fost publicste decit | grecii au avot totusi un’ moment ‘ideea unui sistem ‘moartea autorului, Au fost are aceste Regulae | heliocentric) itriunafl ent l fui Copernic (1473-1543) pute, aja cum se pare, pe a 1629 si reluate in 1637, | si Kepler (1571-1630). Tu fi explicate in Discursul despre Metoda? Sau Marcle eveniment, dincolo de aceste ator, 1 mmoriva, dateai oar, cele ptr precepte ale Meto- | reprezintd constituirea unué now sistem al tum 1620, in care.caz Regulae ar fi o versiune ulterioa~ i extinsl, mai complicati? Cert este ci de lao | tnd, al lui Newton, in care totul se rezumi si depinde “de 0 regula, cen a gravitaied universale: cotpurile se » attag in taport direct cu masa lot, in raport invers cu at Se $! erento "pitt! distanelor fr (1687), pmatich mai bogati, mai inventivd pe care. neo - Aceasti lume imaginati ya avea si ea o vial grea, | va traversa toate revolujille sllinjifice din secolul al | XiK-lea, pin la nasterea recent a relatviig lui | Einstein, noua explicajie magica a lumii. Cine get facut | Studie inainte de 1939 va fi tii i ei | cadrul clar al universului newtonian, Tupte eroioe {igpottiva oricarei ingelatorii intelectu- Scrisorile lui Descartes, unde el aparece stimula, plan sinc, cteva cuvinte nu vor fi sufciente, daca ne vom limita la ceea ce in opera sa priveste ru si ajange pind Ja noi, dad vom ignorafizia si ea sa, care este clar ci nu ar fi fost revolutionare, ab es ue Seeheim eres ae 4 Descartes, ,un om tber'. ‘Acest univer geometrzat, sau mecanicta, mu apafine ae fapt nici wnuia din savant pe care tam eta sa pe care icam fi putut cit, Pari @ ceda unui najono- Him deplasot, si-i dim totusi lai René Desearts (1596-1650) locul care i se cuvine. Si deschidem’ pentru el 0° parantezi, Omul seapi Diografilor prin discrefia, prin timiditatea sa afisati, prin absiraciia puri. ,Atunci spafiul, in-loc si fie seasibiliatea retinuti, Dupd 1628, in afore chorvs Mts gin intrun mod realist, este constitu dint-o dltori, tries departe de Fran, mat ales in Olands, bea de relat Dinr-o dati, depsindu-si predeceson, ‘Va muri fa Stockholm, oaspeté al reginei Christina « i ales pe Vite, pe cae i cunoeste, st pe Cavalier, Suediei, La Amsterdam, unde a slat multi vreme, se vs re a facut gregeala si-l ignore, face sa progreseze psi utiasi teria ecuailor, Trebuie astepatlapoi Jui Galois,” Faptul ci matematica carteziand nu .depigeste actual a unui. student in matematici la sale mu tebuie si ascundi imensitatea bocura ese pirde in mulfme, o&,nu a fost recuns- cut de nimeni vreodati. ‘Asi teconstrui ginditea, 4-i reface evoluia este la fe! de dificil ca a-i reconstitui viafa ascunsa, Discurs despre Metodé (iene simplificat de fapt 68 saltull tealizat de Descartes. Ith cum el evocd, ‘ redicna,sinjele biologice.. Difer- de ridicinile ,adevirate* (poctive) ale unl ecuati Bere pee iat ae oe taal pe cele ,fabe* (negative), ridcinle pur matic le pitrunde geu; cunt nu mai pun gravis, sau cum demonstratia sa implicd, chiar daci Tari a ra cu tehnica se face episodic. stabli cu precizie, axele de coordonate (ortogonale sa dificult se vor rezolva cu incetul. n Franga, nv fi ain de fp aba pe Ia 1820-1806, in en cing Academia de Stinye se se mal eiti reuniune de savanti ce a exislat ere, Laplace, Legendre, Biot, Poinsot, Cauchy." is de Broglie), Acest moment este valoros Ll wa Europa, {opt pea oe motre eect rag isu ol destinul stiinjfic al unei civilizatit care atunci, dar i atunci, este definitiv coplesitl de elanul siu? O cxplicaie materialist este. evident. vin jomic fara precedent a ridicat lomea fatreaga iar 1 devenit nucleul ei imperios. Viaja matenala si i immultestecererile,consringere, Trea, wun rispuns, 0. colaborare. Industalizarea, cate yom vorbi in captolul umnitor, va fi astfel entul decisiy, motorul. Ceea ce echivaleazi cua ‘0 evident specifictate occidental — siinja — form de ecuatii de prim grad multiplicind-se unele p altele: fie (x—1)(x+4)(x~7) ete, Ttoricul Lucien Febvre are dreptate sil vad ‘triindu-gi rafiunea cum isi traieste credinfa, punindu-se ‘in deaacord cu tot ce secolul al XVI-ea antrenase cu el ‘aturd decit o cutie de miracole sau doar 0 provocare la’ reverie’, -« Anié de cotiturd, 1780-1820, ridied 0 ultima proble- mi: trecerea progului care conduce la stiinja cu ade- varat moderna. Oricit de splendid ar fi secolul al XVMlI-lea, el nu s-a Tidicat ined a nivelul singel modem, stipind dustrial he nal Mes awed” aim Joseph ham 4 cul mrturie am. citat-o. China a posedat ‘mult mai devreme decit Occidental, spiriudi sini, 1935, in care acesia se stiduie si BIBS Tepertorieze greutitile, stIngaciile unei stiinje pe cale de ai is bs acc et one 4 indepiita, nu fir dificultate, de cumoasterea lan economic, care a risculal Europa, acca comund side o amumité mentale prelgid vinior ie de greocie,Aceast pihanali a spiriulu sin ata e, a pemis si ueacd obstaclul gia ciel Suiisubr a tie shia ook pa ne 4 Fuk ini A mul iin, 0 dat cx iunbri, etoile, aber, absuriiie, Dar acest tailor aye comercale din Eval Mediu dj, sturdi nu nsofesc are ottdeauna spc inc mats! sles incepind din seclul al XVea, fn mary? $iiga de fine nu va spune owe acelgiucru me TOR foqele Europe, materiale st spinuale, ay ‘despre noi? 4‘ aceasti mastere, tod al unci_ civiizait Cel mai mare obstacol in secolal al XVII il ote in deplina sa profumcime si cu totala ei ne8- ‘constituie poate compartimentarea stiinjei in sectoar P rs Ieiessen coe Gree ak wine a ‘matematicile, chimia, trmodinamica, geologia, economia (Gar este aceasta deja 0 stinyé?)~, altele mai lente u) Beni anys deisel a CAPITOLUL ll fe sotcese indusaiarea dict grave probleme INDUSTRIALIZAREA EUROPE! fie sn dongs istoksnieen idea Fin scclasi timp in vedere revizuirea structurlor e, daca doreste sf evite indelunga gestajie ideolo- 3 revolufionara care a chinuit Europa. gill prime revolui industale evolu(ii industriale clasice — cea a aburulu, cea a fcitiii, cea a motorului cu explozie, cea a energiei pare — se succed si se adaugit una alteia. f atr no} problema este de a vedea, cit mat aproape |, Una din responsabilititile esentiale ale Europei este de “afi tealizat Revolujia industriala care a stribitut

    S-ar putea să vă placă și