Sunteți pe pagina 1din 52

Publicație de informare tehnico - științifică An XXI, nr. 7 / 2015, vol.

105

din cuprins:
n Editorial. 2015: an istoric pentru sectorul apei - apa este
o prioritate a umanității
teodor PoPa
n aQUaSErV tUlCEa - oPErator rEGioNal ÎN JUdEȚUl
tUlCEa
ionel CaraMaN, DIRECTOR GENERAL
n inFluența amiDonului asupra parametrilor morFoloGici
ai nămolului actiV
ioan CoNStaNtiN ș.a.
CUPRINS
CONTENTS

ROMAQUA
I.S.S.N. 1453 - 6986
ANUL XXI, nr. 7 / 2015, vol. 105
EDITOR: EDITORIAL - 2015: AN ISTORIC PENTRU SECTORUL APEI - APA ESTE O 3
ASOCIAȚIA ROMÂNĂ A APEI PRIORITATE A UMANITĂȚII
Splaiul Independenței nr. 202 H, EDITORIAL - 2015: AN ISTORIC YEAR FOR THE WATER SECTOR - WATER
Bl. 2, Tronson 1, Scara A, Parter, Ap. 2, IS A PRIORITY FOR HUMANITY
Sector 6, București, România TEODOR POPA
Cod poștal 060023
Tel/Fax: (021) 316.27.88
Tel/Fax: (021) 316.27.87
E-mail: romaqua@ara.ro
Website: www.ara.ro AQUASERV TULCEA - OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA 8
AQUASERV TULCEA - REGIONAL OPERATOR IN TULCEA COUNTY
ROMAQUA: IONEL CARAMAN
Este o publicație tehnico-științifică de
informare periodică, menită să ofere
informații tehnice semnificative, idei
și opinii ale specialiștilor.
COLEGIUL DE REDACȚIE: EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA 15
Redactor: THE EVOLUTION OF WATER COMPANY TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA
Mihai Necșoiu MIRCEA CONSTANTIN
Tehnoredactor:
Viorel Gușatu
Secretariat de redacție:
Alina Ciomoș
Livia Ciaky TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME 23
CONTAMINATE CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN,
COLEGIUL TEHNIC AL COLEGIUL ȘTIINȚIFIC: SUBSTANȚE ORGANICE ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM
COMPANIILOR DE APĂ: Ioan Bica ȘI ESTERICHIA COLI.
Felix Stroe Diana Robescu TECHNOLOGY AND INSTALLATION FOR TREATING CHEMICAL
Ilie Vlaicu Vladimir Rojanschi CONTAMINATED DEEP WATERS WITH ARSENIC, BORON, AMMONIUM, IRON,
Ioan Toma Anton Anton MANGANESE, ORGANIC SUBSTANCES AND BACTERIOLOGICAL WITH
Constantin Florescu CLOSTRIDIUM AND ESTERICHIA COLI.
Dorin Ciatarâș
Eden Mamut ADRIAN COSTACHE
Mihai Chiriță Gabriel Racovițeanu
Melania Voinescu Daniel Toma
Mircea Niculescu Sergiu Calos
Ionel Tescaru Marin Sandu
Dorin Fătu Alexandru Mănescu ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL 31
Ion Mirel BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE
Florica Manea ESTIMATING DOMESTIC WATER CONSUMPTION FOR WATER BALANCE
Mihaela Vasilescu CALCULATION USING STATISTICAL SAMPLING METHODS
Responsabilitatea editării revistei MIRAN MASTALLER ș.a.
ROMAQUA revine Asociației Române a Apei.
Reproducerea integrală sau parțială este
permisă cu condiția citării sursei.
Autorii sunt în exclusivitate responsabili pentru INFLUENȚA AMIDONULUI ASUPRA PARAMETRILOR MORFOLOGICI AI 40
conţinutul lucrării transmise, corectitudinea NĂMOLULUI ACTIV
rezultatelor experimentale, pentru respectarea STARCH INFLUENCE ON THE MORPHOLOGICAL PARAMETERS OF
copyright-ului şi trebuie să se asigure de acordul ACTIVATED SLUDGE
tuturor părţilor implicate cu privire la IOAN CONSTANTIN ș.a.
publicarea datelor.
Revista ROMAQUA este indexată
în bazele de date internaționale

EVENIMENTE CARE AU FOST - ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAȚIEI 46


INTERNAȚIONALE A APEI
PAST EVENTS - GENERAL MEETING OF INTERNATIONAL WATER
ASSOCIATION
TEODOR POPA
EDITORIAL
2015: AN ISTORIC PENTRU SECTORUL APEI -
APA ESTE O PRIORITATE A UMANITĂȚII
Teodor POPA, Director Economic, Compania Apa Brașov

2015: AN HISTORIC YEAR FOR THE WATER


SECTOR - WATER IS A PRIORITY FOR HUMANITY
AGENDA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU DEZVOLTARE UNITED NATIONS DEVELOPMENT AGENDA
Pe 25 septembrie 2015, la sediul ONU din New On September 25, 2015, at UN headquarters in
York, șefii de state au agreat 17 Obiective de Dez- New York, heads of state agreed on 17 Sustainable
voltare Durabilă pentru perioada 2016-2030 atât Development Goals for 2016-2030 period, for both
pentru țările în curs de dezvoltare cât și pentru cele developing countries and for the developed ones,
dezvoltate, acestea fiind prezentate în tabelul A. these being shown in the table A.
Cu această ocazie au fost stabilite 169 de ținte On this occasion there were set 169 measurable
măsurabile și precise pentru a evalua progresele în- and precise targets in order to assess progress annu-
registrate anual. Aceasta va face posibilă luarea mă- ally. And so, it will be possible to take corrective
surilor corective, dacă este nevoie. Deși nu repre- measures if needed. Although it isn’t a legal obliga-
zintă o obligație legală în sine, toate țările vor “tre- tion itself, all countries will "have" to report on
bui” să raporteze progresele înregistrate. progress.
Noile ținte ambițioase legate de ape curate și de The new ambitious targets related to clean
canalizare water and sewage
Unul din obiectivele principale ale Dezvoltării Du- One of the main goals of Sustainable Development
rabile este dedicat apei, obiectiv care cuprinde la is dedicated to water, aimed comprising in turn 6 "op-
rândul său 6 ținte “operaționale” și 2 ținte legate de erational" targets and 2 targets related to water sec-
administrarea sectorului apei. tor management.
Și în alte obiective dintre celelalte 16 regăsim From the other 16 purposes: the future of cities,
legături cu apa, cum ar fi: viitorul orașelor, ecosis- ecosystems, protecting the oceans and reducing
temele, protecția oceanelor și reducerea sărăciei. poverty are related to water.
Cele 14 ținte legate de apă și conținute în alte The 14 targets related to water and contained in
obiective sunt menționate în tabelul B. Cele mai im- other purposes are listed in Table B. The most impor-
portante aspecte sunt cele legate de accesul univer- tant issues are those related to universal access to
sal la apă potabilă și la igienă, prevenirea poluării și drinkable water and hygiene, pollution prevention
managementul apelor uzate, utilizarea sustenabilă a and wastewater management, sustainable use of
surselor de apă pentru diverse utilizări, guvernarea water sources for various uses, proper governance
adecvată și rezistența în fața dezastrelor. and disaster resilience.
Iată câteva din obiectivele cele mai ambițioase: Here are some of the most ambitious objectives:
- Accesul universal la o apă potabilă care este cu - Universal access to drinkable water that is really
adevărat sigură. Aceasta înseamnă accesul regulat la safe. This means regular access to uncontaminated
apa necontaminată din apropierea așezărilor. water from near settlements.
- Reducerea la jumătate a deversărilor directe de - Reduce by half the direct discharges of waste-
apă uzată în cursurile de apă. Se estimează că la water into streams. It is estimated that worldwide
nivel mondial peste 80% din apa uzată rămâne netra- more than 80% of wastewater goes untreated. This
tată. Aceasta presupune construirea unei infrastruc- involves building an infrastructure in order to treat
turi care să trateze 40% din toate apele uzate exis- 40% of all existing wastewater.
tente.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 3
2015: AN ISTORIC PENTRU SECTORUL APEI
APA ESTE O PRIORITATE A UMANITĂȚII

Pentru succesul agendei de după 2015, Asociația For a successful agenda after 2015, the Interna-
Internațională a Apei, prin membrii săi și asociațiile tional Water Association, by its members and pro-
profesionale de specialitate vor trebui să contribuie fessional associations, will have to contribute to the
la transmiterea acestui mesaj, a noilor provocări și transmission of this message, of the new challenges
oportunități care stau în fața operatorilor și celorlați and opportunities that the regional operators and
jucători cheie din sectorul de apă. other players in the water sector are facing.
Politica europeană și cea modială în domeniu con- European policy and World policy in the field con-
verg spre aceleași obiective: asigurarea accesului verge towards the same goals: providing universal ac-
universal la apă potabilă sigură și epurarea apelor cess to safe drinkable water and wastewater treat-
uzate pentru a asigura dezvoltarea durabilă a socie- ment in order to ensure sustainable development of
tății și protecția mediului, iar rolul profesioniștilor the society and environment, and the role of profes-
va fi unul determinant în perioada 2016-2030 în ale- sionals will be determinant in the 2016-2030 period
gerea soluțiilor adecvate pentru managementul re- for choosing the appropriate solutions for water re-
surselor de apă și al serviciilor de alimentare cu apă, source management and water supply services, sew-
canalizare și epurare a apelor uzate. erage and wastewater treatment.
În acest context, rolul pe care asociațiile profe- In this context, the role that associations play
sionale îl joacă la nivel național și local este foar- at national and local level is very important, pro-
te important, profesioniștii fiind cei care pot
fessionals are those who can translate policies
transpune politicile în acțiuni și care trebuie să:
into action and they must:
- facă eforturi pentru a identifica oportunitățile
- strive in order to identify opportunities in the
din noul context;
new context;
- explice și să promoveze aceste noi obiective în
- explain and promote these new goals in the
media și în rândul factorilor politici decidenți;
media and among political decision-makers;
- evite ca aceste obiective să fie „afectate” de
- avoid these objectives to be „affected” by pes-
gândiri pesimiste care consideră că orice schimbare
simistic thinking which believes that any change is
este imposibilă;
- ajute guvernele să iși revizuiască și să își adap- impossible;
teze politicile pentru a-și atinge obiectivele din zona - assist governments to review and adapt their
lor; policies in order to achieve the goals in their area;
- ajute guvernele să urmărească progresul prin - help governments to follow up progress with
statistici reale și utile; real and useful statistics;
- găsească și să utilizeze instrumente manageriale - find and use appropriate technical and manage-
și tehnice adecvate. rial instruments.
La nivel global piața apei în perioada 2016 -2020 Globally, the water market will grow during 2016
va crește, investiții semnificative în infrastructură -2020, significant investments in infrastructure are
fiind necesare în special în țările în curs de dezvol- needed especially in developing countries. It will be
tare. Va fi rolul politicienilor ca împreună cu the role of politicians together with specialists to find
specialiștii să găsească surse de finanțare, însă pri- sources of funding, but the first step has been made:
mul pas a fost făcut: APA e recunoscută oficial ca o WATER is officially recognized as a priority of hu-
prioritate a umanității! manity!
Tabelul A. Lista celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă. /
Table A. List of the 17 Sustainable Development Goals.
Obiectiv 1. Eradicarea sărăciei în toate formele acesteia pretutindeni. /
Goal 1. End poverty in all its forms everywhere.
Obiectiv 2. Eradicarea foamei, promovarea și realizarea securității alimentare și îmbunătățirii nutriției. /
Goal 2. End hunger, achieve food security and improved nutrition and promote.
Obiectiv 3. Asigurarea vieții sănătoase și promovarea bunăstării pentru toate categoriile de vârstă. /
Goal 3. Ensure healthy lives and promote well-being for all at all ages.

4 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
2015: AN HISTORIC YEAR FOR THE WATER SECTOR
WATER IS A PRIORITY FOR HUMANITY

Obiectiv 4. Asigurarea educației globale, la calitate echitabilă și promovarea oportunităților de a învăța pe tot parcursul
vieții pentru toți. /
Goal 4. Ensure inclusive and equitable quality education and promote lifelong learning opportunities for all.
Obiectiv 5. Asigurarea egalității între sexe și susținerea tutoror femeilor și a tinerelor. /
Goal 5. Achieve gender equality and empower all women and girls.
Obiectiv 6. Asigurarea și realizarea unui management durabil al apei și sanitației pentru toți. /
Goal 6. Ensure availability and sustainable management of water and sanitation for all.
Obiectiv 7. Asigurarea accesului la energie accesibilă, sigură, durabilă și modernă pentru toți. /
Goal 7. Ensure access to affordable, reliable, sustainable and modern energy for all.
Obiectiv 8. Promovarea susținută a creșterii durabile și globale a economiei, a ocupării depline și productive a forței de
muncă și a muncii decente pentru toți. /
Goal 8. Promote sustained, inclusive and sustainable economic growth, full and productive employment and decent work
for all.
Obiectiv 9. Construirea unei infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și inclusive și facilitarea
inovației. /
Goal 9. Build resilient infrastructure, promote inclusive and sustainable industrialization and foster innovation.
Obiectiv 10. Reducerea inegalității în/și între țări. /
Goal 10. Reduce inequality within and among countries.
Obiectiv 11. Construcția orașelor și așezărilor umane la nivel global, în condiții de siguranță, rezistentă și durabilitate. /
Goal 11. Make cities and human settlements inclusive, safe, resilient and sustainable.
Obiectiv 12. Asigurarea modelelor de consum și producție durabile. /
Goal 12. Ensure sustainable consumption and production patterns.
Obiectiv 13. Luarea de măsuri urgente pentru combaterea schimbărilor climatice și a efectelor acestora. /
Goal 13. Take urgent action to combat climate change and its impacts.
Obiectiv 14. Păstrarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă. /
Goal 14. Conserve and sustainably use the oceans, seas and marine resources for sustainable development.
Obiectiv 15. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionare durabilă
a pădurilor, combaterea deșertificării, oprirea și inversarea degradării terenurilor și oprirea distrugerii biodiversității. /
Goal 15. Protect, restore and promote sustainable use of terrestrial ecosystems, sustainably manage forests, combat
desertification, and halt and reverse land degradation and halt biodiversity loss.
Obiectiv 16. Promovarea societăților pașnice și la nivel global cu scopul dezvoltării durabile, asigurarea accesului la
justiție pentru toți și construirea unor instituții eficiente, responsabile și inclusive la toate nivelurile. /
Goal 16. Promote peaceful and inclusive societies for sustainable development, provide access to justice for all and
build effective, accountable and inclusive institutions at all levels.
Obiectiv 17. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizare a parteneriatului la nivel global cu scopul
dezvoltării durabile. /
Goal 17. Strengthen the means of implementation and revitalize the global partnership for sustainable development.

Tabelul B. Lista țintelor legate de domeniul apei./


Table B. List of freshwater-related SDG Targets.
Ținta 6.1 Până în 2030, realizarea accesului universal și echitabil la apă potabilă, sigură și la prețuri convenabile
6/ pentru toți. /
Goal By 2030, achieve universal and equitable access to safe and affordable drinking water for all.
6
6.2 Până în 2030, realizarea accesului la sanitație adecvată și echitabilă și la condiții de igienă pentru toți și
stoparea practicilor primitive de evacuare în natură a dejecțiilor umane, acordându-se o atenție
specială nevoilor femeilor și tinerelor și acelora aflați în situații vulnerabile. /
By 2030, achieve access to adequate and equitable sanitation and hygiene for all and end open
defecation, paying special attention to the needs of women and girls and those in vulnerable situations.

6.3 Până în 2030, îmbunătățirea calității apei prin reducerea poluării, eliminarea descărcărilor ilegale și
minimizarea eliberării de materiale și substanțe chimice periculoase, reducând la jumătate proporția
de ape uzate neepurate și crescând substanțial reciclarea și reutilizarea în siguranță la nivel global. /
By 2030, improve water quality by reducing pollution, eliminating dumping and minimizing release of
hazardous chemicals and materials, halving the proportion of untreated wastewater and substantially
increasing recycling and safe reuse globally.

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 5


2015: AN ISTORIC PENTRU SECTORUL APEI
APA ESTE O PRIORITATE A UMANITĂȚII

Ținta 6.4 Până în 2030, creșterea substanțială a utilizării eficiente a apei între toate sectoarele și asigurarea
6/ exploatării durabile și aprovizionării cu apă dulce, pentru a răspunde deficitului de apă și a reduce
Goal substanțial numărul oamenilor care suferă de pe urma deficitului de apă. /
6 By 2030, substantially increase water-use efficiency across all sectors and ensure sustainable
withdrawals and supply of freshwater to address water scarcity and substantially reduce the number of
people suffering from water scarcity.
6.5 Până în 2030, implementarea managementului integrat al resurselor de apă la toate nivelurile, inclusiv
prin cooperarea transfrontieră, după caz. /
By 2030, implement integrated water resources management at all levels, including through
transboundary cooperation as appropriate.
6.6 Până în 2020, protecția și restaurarea ecosistemelor legate de apă, incluzând munții, pădurile, zonele
umede, râurile, acviferele și lacurile. /
By 2020, protect and restore water-related ecosystems, including mountains, forests, wetlands, rivers,
aquifers and lakes.
6.a Până în 2030, extinderea cooperării internaționale și întărirea capacității instituționale în țările în curs
de dezvoltare prin activități legate de apă și sanitație și programe incluzând tehnologii privind captarea
apei, desalinizarea, utilizarea eficientă a apei, epurarea apelor uzate, reciclarea și reutilizarea
acestora. /
By 2030, expand international cooperation and capacity-building support to developing countries in
water- and sanitation-related activities and programmes, including water harvesting, desalination,
water efficiency, wastewater treatment, recycling and reuse technologies.
6.b Sprijinirea și întărirea participării comunităților locale la îmbunătățirea managementului apei și
sanitației. /
Support and strengthen the participation of local communities in improving water and sanitation
management.
Ținta 1.4 (parțial) Până în 2030, asigurarea că toți bărbații și femeile, în special din zonele sărace și vulnerabile să
1/ aibă drepturi egale la resursele economice, precum și la serviciile de bază. /
Goal (partial) By 2030, ensure that all men and women, in particular the poor and the vulnerable, have equal
1 rights to economic resources, as well as access to basic services, …
Ținta 11.1 Până în 2030, asigurarea accesului la locuințe convenabile și la toate serviciile de bază și gospodărești în
11/ mod adecvat, în siguranță și la prețuri accesibile și modernizarea cartierelor mărginașe. /
Goal By 2030, ensure access for all to adequate, safe and affordable housing and basic services and upgrade
11 slums.
11.5 Până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese și a numărului de oameni bolnavi și
descreșterea substanțială a pierderilor economice directe, legate de produsul intern brut la nivel global,
cauzate de dezastre, inclusiv de dezastre legate de apă, cu accent pe protejarea persoanelor sărace și a
populației în zonele vulnerabile. /
By 2030, significantly reduce the number of deaths and the number of people affected and substantially
decrease the direct economic losses relative to global gross domestic product caused by disasters,
including water-related disasters, with a focus on protecting the poor and people in vulnerable situations.
11.b Până în 2020, creșterea substanțială a numărului de orașe și așezări umane care adoptă și
implementează politici integrate și planuri în direcția incluziunii, creșterii eficienței resurselor,
atenuării și adaptării la schimbările climatice, rezistenței la dezastre și dezvoltării și implementării pe
linia Conferinței Cadru de la Sendai pentru reducerea riscului la dezastre în perioada 2015-2030, de
gestionare globală a riscurilor de dezastre, la toate nivelurile. /
By 2020, substantially increase the number of cities and human settlements adopting and implementing
integrated policies and plans towards inclusion, resource efficiency, mitigation and adaptation to climate
change, resilience to disasters, and develop and implement, in line with the Sendai Framework for
Disaster Risk Reduction 2015-2030, holistic disaster risk management at all levels.
Ținta 14.1 Până în 2025, prevenirea și reducerea semnificativă a poluării marine sub toate formele, în special din
14/ activități provenite de pe uscat, inclusiv cu resturi marine și poluarea cu nutrienți. /
Goal By 2025, prevent and significantly reduce marine pollution of all kinds, in particular from land-based
14 activities, including marine debris and nutrient pollution.
Ținta 15.1 Până în 2020, asigurarea conservării, restaurării și utilizării globale a ecosistemelor terestre și a apelor
15/ dulci interioare și a serviciilor lor, în particular păduri, zone umede, munți, și terenuri aride, în strânsă
Goal legătură cu obligațiile stipulate în acordurile internaționale. /
15 By 2020, ensure the conservation, restoration and sustainable use of terrestrial and inland freshwater
ecosystems and their services, in particular forests, wetlands, mountains and drylands, in line with
obligations under international agreements.

6 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR
AQUASERV TULCEA - OPERATOR REGIONAL
ÎN JUDEȚUL TULCEA
AQUASERV TULCEA - REGIONAL OPERATOR
IN TULCEA COUNTY
ABSTRACT. This year, we, the people in Tulcea, celebrate 105 years since the Ionel CARAMAN
placement of the cornerstone for the beginning of water supply in the city of Tul-
Director General
cea. Thus, in September 1910, the press at that time, stated that „In the presence
of the Prime-Minister I.C. Brătianu, of Mr. Engineer Anghel Saligny, and other S.C. AQUASERV S.A.
personalities, were placed the cornerstones for bringing the water to the Palace TULCEA
of Justice and three school premises”.
The area of operation for the S.C. Aquaserv S.A. Tulcea Company does not
entirely correspond to the area of water supply systems and to the congestions defined for Tulcea County, but now
covers the territory of the following Administrative Units Sites: Tulcea Town, Măcin City, Babadag City, Isaccea City,
Sulina City and a part of the Mineri locality, Somova Village.
S.C. Aquaserv S.A. Tulcea Company became Regional Operator in September 2007. As a Regional Operator, S.C.
Aquaserv S.A. Tulcea Company, ensures: Raw water intake from 3 surface sources and 4 underground sources; Treat-
ment of raw water in 3 treatment plants; Water supply, 24 hours per day, 365 days per year for Tulcea County and for
4 cities in Tulcea County; Collecting, pumping and discharging of domestic wastewater and rainwater for all 5 towns;
Waste water treatment in 4 waste water treatment plants, for Tulcea, Măcin, Babadag and Isaccea Cities; Operation
and maintenance of 287 km of water supply network; Operation and maintenance of 195 km of sewerage network;
Storage and insurance of the water reserve in special tanks with a total capacity of 17.700 cubic meters; The distri-
bution network supplies a total of 19.745 connections both for the population and for the traders, of which 19.074
are metered connections; The sewerage network exceeds the number of 9.310 connections; The annual volume of
the water supplied is over 7.120 thousand cubic meters per year.
In 9 Octomber 2008, S.C. Aquaserv S.A. Tulcea Company signed the financing contract for the project "Rehabil-
itation and extension of water and wastewater systems in Tulcea County”. The project includes investments to
improve the processes of intake, treatment and distribution of drinking water and investments to improve the waste-
water collection and the wastewater treatment in Tulcea, Isaccea, Sulina and Măcin, complying with the relevant
environmental directives.
Obviously, we do not stop here and S.C. Aquaserv S.A. Tulcea wants to make investments using POIM 2014-2020
program.
Regional Operator S.C. Aquaserv S.A. Tulcea intends to extend its area of operation for the towns in the County
that were included on the list of priority investments for 2014-2020 period, as follows: Greci, Smârdan, Văcăreni,
Chilia, Crişan, Caraorman, Maliuc, Sarichioi.
KEYWORDS: Water supply, sewerage, infrastructure, investments.

1. ISTORIC ALIMENTARE CU APĂ ȘI CANALIZARE toare cu aburi furniza forţa necesară pompelor de
În Municipiul Tulcea, nevoia alimentării cu apă aspiraţie a apei din Dunăre şi a celor de refulare. Deşi
potabilă trebuie să se fi resimțit de mult timp înainte, proiectul a fost aprobat, nu s-a pus în execuţie până
dar abia în anul 1897, s-a întocmit un proiect în acest la 1906, desigur din lipsă de fonduri.
scop de către inginerul şef Scarlat Vârnav. Acest pro- Până la apariția Uzinei de apă, locuitorii orașului
iect a fost examinat de Consiliul Tehnic Superior şi Tulcea se aprovizionau cu apă direct din Dunăre, pe
prevedea alimentarea cu apă luată din Dunăre. Apa, care, fie și-o luau singuri, fie o cumpărau de la saca-
după tratare în decantoare şi filtre, se distribuia în gii. Despre cum își făceau aprovizionarea cu apă tul-
reţeaua de distribuţie prin refulare. O uzină cu mo- cenii, aminteşte domnul Constantin Găvenea - pictor,

8 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

în cartea sa intitulată sugestiv „Amintiri și imagini din


Tulcea de odinioară”: „Locuitorii care se aflau în ime-
diata apropriere a Dunării îşi aduceau apa pentru
băut şi pentru nevoile gospodăreşti în găleţi, cu cobi-
liţa pusă pe umeri, iar cei care aveau căruţă şi cai o
cărau de la fluviu cu butoaiele. Însă cea mai mare
parte a tulcenilor, în special cei care locuiau pe dea-
lurile oraşului, se aprovizionau cu apa din fântânile
care se aflau în cartierele respective sau o cumpărau
de la sacagii. Mai era obiceiul ca, în tot cursul anului,
când ploua, să fie strânsă apa care se scurgea de pe
acoperişul casei prin burlane, depozitând-o în bazine
cimentuite, spaţioase, apă pe care vara, în timp de
secetă, o foloseau, pe lângă altele, şi la udatul gră-
dinii de legume şi flori, adăpatul vitelor, spălatul
rufelor etc.”1.
În anul 1906, problema apei a fost reluată şi pro-
iectul a fost din nou prezentat Consiliului Tehnic Su-
perior, care şi-a menţinut avizul, cu observaţia că mo-
toarele cu aburi pot fi înlocuite cu folos prin motoare
cu ţiţei - sistem Diesel, ca fiind mai economice şi
Fig. 1. Bazin apă filtrată, amplasat pe
putând fi întrebuinţate şi pentru dinamurile electrice
str. Babadag colţ cu str. Mircea Vodă.
care s-ar instala în cazul când s-ar înfiinţa iluminatul la punerea pietrei de temelie și începerea alimen-
electric al oraşului. tării cu apă în orașul Tulcea.
În perioada 1907 - 1908, Consiliul Tehnic Superior Marele depozit de apă filtrată pentru distribuţia
a examinat şi aprobat regulamentul pentru distribu- ei în oraș a fost amplasat pe str. Babadag colţ cu str.
irea apei potabile în oraş și proiectul privitor la spori- Mircea Vodă.
rea reţelei de distribuţie. În 1911, inginerul Ghermani Dionisie este însăr-
În aprilie 1910, locuitorii orașului Tulcea sărbăto- cinat cu întocmirea unui nou proiect privind alimen-
reau reușita obținerii unui împrumut în scopul rezol- tarea cu apă din Dunăre. Acest proiect în vederea ali-
vării situației alimentării cu apă din oraș. mentării unei populaţii de 20.000 de locuitori cu can-
Ziarul Lupta, din septembrie 1910 menţionează: titatea de 5.000 m³ pe zi, adică 150 l pe cap de locui-
„În prezenţa domnului Prim - Ministru I.C. Brătianu, tor şi pe zi, prezintă următoarele deosebiri faţă de
a domnului inginer Anghel Saligny, N.N. Săveanu se- primul proiect:
cretar general al Ministerului de Interne, Berceanu - s-a aşezat sorbul de aspiraţie al apei din Dunăre
şef de cabinet al Primului Ministru, Ghica prefect de mai amonte de oraş;
Constanţa, Rădulescu inginer - conductor al liniei fe- - s-au separat instalaţiile de aspiraţia apei de cele
rate Tulcea - Medgidia, s-au pus pietrele de temelii de refulare;
la aducerea apei, la Palatul Justiţiei şi la trei localuri - s-a prevăzut ca distribuţia apei să se facă prin
şcolare. gravitaţie, dintr-un rezervor îngropat în pământ şi
La punerea pietrei fundamentale a lucrărilor pen- de o capacitate egală cu concursul unei zile;
tru aducerea apei au vorbit Prea Sfinţitul Episcop - tratarea apei se face cu ajutorul degresoarelor,
Nifon al Dunării de Jos, domnul Elefterie Nicolescu profiltrelor şi filtrelor;
primarul oraşului cărora le-a răspuns domnul Prim- - reţeaua de distribuţie a fost sporită de la 21 km
Ministru”. lungime de conductă, la 28 km;
Anul acesta noi, tulcenii, sărbătorim 105 ani de - toate conductele s-au prevăzut să fie din fontă

1Constantin Găvenea, Amintiri şi imagini din Tulcea de odinioară, Casa Corpului Didactic Tulcea, Editura
Școala XXI, 2004, p. 30.

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 9


AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

şi diametrul minim al lor să nu fie sub 80 mm; CP cu motor Diesel, fabricat de Sulzer - Freres - Win-
- s-a sporit diametrul conductelor de aspiraţie şi terhur pentru uzina comunală.
de refulare de la 225 mm la 300 mm; În 1929 încep lucrările cu tuburi de fontă de 60
- instalaţiunile de pompare sunt prevăzute să fie mm, renunţându-se la ţevile de fier. Conductele de
secţionate de electromotori cu curent continuu (280 fontă erau îngropate în teren la cel puţin 1,30 m
Volţi), produs cu ajutorul a două dinamuri acţionate adâncime, cele de fier la 0,60 m, deci expuse înghe-
de două motoare sistem diesel de 100 C.P.; țului. În 1930 s-a început instalarea contoarelor de
- pentru tratarea apei la ieşirea din profiltre s-au apă şi, după indicaţiile apometrelor, începe plata
propus două soluţii: filtrarea prin filtre cu viteză taxei de apă.
mică (2,5 m³ pe zi) și filtrarea rapidă (8 m³ pe zi) În anul 1938, conform „Monografiei Sanitare a Co-
urmată de sterilizare prin raze ultraviolete, produse munei Urbane Tulcea” alimentarea cu apă se făcea
cu ajutorul unei lămpi de cuarţ de 3 amperi, aşezată de la Uzina comunală, iar sursa de alimentare era
într-un recipient şi care poate debita circa 3.000 m³ Dunărea. Uzina de apă construită în anul 1911 avea
pe zi, consumând 26 vaţi/oră de m³. un debit zilnic de 3.000 m³, se consumau între 2.300-
Proiectul a fost examinat de Consiliul Tehnic Su- 2.500 m³. Avea nevoie de decantare deoarece apa
perior şi aprobat. Executarea lucrărilor s-a atribuit trecea direct în filtre care necesitau renovare. Exis-
prin licitaţie firmei I. Kotzoi şi Keschovsky. tau mici porţiuni canalizate pe strada Babadag, stra-
Uzina de apă Tulcea s-a înfiinţat în anul 1911, pe da Regina Elisabeta, strada Sf. Nicolae, strada Gloriei
acelaşi amplasament s-a realizat un an mai târziu în şi strada 14 Noiembrie”.
1912 şi uzina electrică, amândouă funcţionând îm- În 1953 reţeaua de distribuţie era alcătuită din-
preună. Cladirea Uzinei era situată la circa 1,5 km, tr-o arteră cu două ramificaţii, având lungimea totală
NV de oraş în imediata apropiere a lacului Ciuperca. de peste 52 km.
Tot în anul 1912 s-au continuat lucrările şi s-au în- Tulcea are şi alimentare cu apă subterană, prin
tocmit proiecte pentru extinderea reţelei de distri- Frontul de captare apă Bogza, format din 12 foraje
buţie. În anul 1913 s-a întocmit regulamentul pentru cu adâncime între 60 şi 100 m.
branşamente şi instalaţii de apă, caietul de sarcini şi Oraşul Măcin este o aşezare antică, din sec. III,
seria de preţuri pentru concesionarea executării recunoscută cu statutul de comună urbană în docu-
branşamentelor, precum şi proiectul pentru con- mente otomane din sec. XVI. Originea îndepărtată a
strucţia conductelor de aspiraţie a apei din Dunăre, acestui așezământ poate fi identificată în vechiul Ar-
iar în anul 1914 s-a prezentat un nou proiect în ace- rubium, nume dat de celți în sec. III î.Hr. Orașul Măcin
laşi scop. Lucrările s-au terminat în majoritatea lor e situat pe malul drept al Dunării Vechi, în partea de
către finele anului 1913 când s-a făcut şi recepţia nord - vest a Dobrogei. În cadrul localităţii Măcin prin-
provizorie. cipalul emisar şi colector este braţul Măcin, care se
În „Monografia oraşului Tulcea” din 1928 se află situat în partea de sud-vest, nivelul apei subte-
precizează faptul că: „începând cu anul 1913 Tulcea rane fiind strâns legat de colectorul principal.
ajunge cea mai înaltă treaptă de dezvoltare sub Isaccea e locuită din antichitate, cand orașul se
toate aspectele. Oraşul avea străzi pavate cu piatră numea "Noviodunum", un nume de proveniență celti-
cubică, cu trotuarele din piatră cioplită şi legate cu că, de asemenea existând și o așezare dacică în veci-
ciment. Piaţa centrală pavată în întregime. Uzina de nătate. Isaccea s-a aflat întotdeauna pe drumul, de
apă funcţiona în parametri normali, îndestulând cu importanță comercială, militară, politică, strategică,
apă filtrată pe toţi locuitorii.” care lega nord-vestul Europei de Imperiul Bizantin,
În 1927 s-au executat lucrări de sporire a reţelei trecând prin Dobrogea. Evident, apropierea de Dună-
care s-au continuat până la 1934. După Primul Război re şi posibilitatea alimentării cu apă, a favorizat apa-
Mondial s-au folosit şi conducte de fier cu diametrul riția şi dezvoltarea acestei localități.
52 - 37 mm. Uzina de apă potabilă a oraşului Sulina este cea
În 1928 se încheie un contract între Primăria ora- mai veche din județul Tulcea, fiind construită în con-
şului Tulcea şi Uzinele de Fier şi Domeniile din Reşiţa textul prezenței în oraş a Comisiunii Europene a Du-
S.A. în vederea executării de lucrări necesare pentru nării, cu fonduri donate de casa regală a Olandei.
procurarea şi instalarea unui grup electrogen de 300 Această construcție a început în anul 1886 şi s-a fi-
10 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

nalizat în 1905 după extinderi ale rețelei de distri-


buție şi modernizări succesive. Conform legendei, la
Sulina s-ar fi oprit Regina Olandei care, coborând din
vapor, a cerut un pahar de apă şi a rămas mirată de
faptul că într-un port cu activitate intensă apa de
consum nu este filtrată. Astfel, a ordonat construcţia
castelului de apă, acesta fiind darul ei către Sulina.
2. ALIMENTAREA CU APĂ ȘI REȚEAUA DE
CANALIZARE
Județul Tulcea reprezintă 3,56% din suprafața ță-
rii, dar are cea mai mică densitate a populației, de
25,1% după ultimul recensământ, acest lucru influen-
țând atât volumul cât şi structura serviciilor necesare
de apă şi apă uzată.

Fig. 3. Punct de lucru S.C. AQUASERV S.A. TULCEA


2.1. Alimentarea cu apă:
- Sistemul de alimentare cu apă Tulcea include
localitățile: oraşul Tulcea cu zona Baltag şi, parțial,
localitatea Mineri. Sursele sunt reprezentate de apa
de suprafață (fluviul Dunărea) şi apa subterană (zona
Bogza). Populaţie deservită = 74.953 locuitori;
- Sistemul de alimentare cu apă Măcin, acesta
foloseşte frontul de captare subterană, amplasat în
Fig. 2. Sediul S.C. AQUASERV S.A. TULCEA
Rata de conectare a populației la sistemul de ali- partea de est a localităţii. Populaţie deservită =
mentare cu apă în județul Tulcea variază de la zero 8.000 locuitori;
în unele zone îndepărtate din mijlocul Deltei, până - Sistemul de alimentare cu apă Isaccea include:
la 100%. Rata de conectare la sistemul de apă potabi- oraşul Isaccea şi localitatea Revărsarea. Pentru Isac-
lă verificată din punct de vedere microbiologic este cea, surse subterane de captare apă formate din 5
cea mai scăzută în zona din mijlocul Deltei datorat, foraje (realizate prin CNI), cu adâncimi cuprinse în-
în principal, condițiilor hidro-morfologice din zonă. tre 40 şi 70 m. Pentru localitatea Revărsarea (compo-
Mijlocul Deltei este un pământ nou format, alcătuit nentă a UAT Isaccea), sursă subterană, formată din 2
din straturi de sedimente depuse, și de aceea nu se foraje. Populaţie deservită = 5.303 locuitori;
pot fora puțuri în aceste zone. - Sistemul de alimentare cu apă Sulina include
Aria de operare a Societății S.C. Aquaserv S.A. orașul Sulina şi se face cu apă de suprafață din fluviul
Tulcea nu corespunde în întregime cu aria sistemelor Dunărea, realizată pe malul drept, în secțiunea Mila
de alimentare cu apă şi a aglomerărilor definite pen- 1+500, amonte de oraş. Populaţie deservită = 3.246
tru județul Tulcea. locuitori;
Aria de operare a Societății S.C. Aquaserv S.A. - Sistemul de alimentare cu apă Babadag. Apa
Tulcea acoperă în prezent, teritoriul următoarelor potabilă provine din două surse subterane compuse
U.A.T-uri din județul Tulcea: Municipiul Tulcea, ora- din 2 fronturi de puțuri de medie şi mare adâncime.
şul Măcin, oraşul Babadag, oraşul Isaccea, oraşul Su- Sursele de apă folosite pentru alimentarea cu apă
lina şi o parte din localitatea Mineri, comuna Somo- sunt: Frontul de captare de la Satul Nou, amplasat
va. la 10 km de oraşul Babadag, şi frontul de captare
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 11
AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

Ghiol, amplasat la 600 m de localitatea Babadag. ACET S.A.) prin reorganizarea Regiei Autonome de
Populaţie deservită = 7.689 locuitori. Prestări Servicii Publice Tulcea - având acţionar unic
2.2. Colectarea şi tratarea apei uzate: Consiliul Local Municipiul Tulcea.
- Aglomerarea Tulcea include oraşul Tulcea cu S.C. ACET S.A. Tulcea, în calitate de operator al
zona Baltag şi parțial localitatea Mineri. Totalul sistemului public de alimentare cu apă şi de canali-
locuitorilor echivalenți este 100.000; zare precum şi de furnizor al energiei termice în Mu-
- Aglomerarea Isaccea include localitățile: oraşul nicipiul Tulcea, a asigurat funcţionarea acestor ser-
Isaccea şi localitatea Revărsarea. Totalul locuitorilor vicii la limita minimală până în luna iunie 2003.
echivalenți este 5.400; În baza Hotărârii Consiliului Local Tulcea, în iulie
- Aglomerarea Măcin. Totalul locuitorilor echiva- 2004, se înfiinţează S.C. AQUASERV S.A. TULCEA
lenți este 10.000; care preia activităţile de captare, tratare, distribuţie
- Aglomerarea Sulina. Totalul locuitorilor echiva- apă potabilă, colectarea şi transportul apelor uzate
lenți este 5.000; menajere, de la Consiliul Local Tulcea începând cu
- Aglomerarea Babadag. Totalul locuitorilor echi- 01 octombrie 2004.
valenți este 10.000. 3.1. Înfiinţarea Asociaţiei Intercomunitare
În calitate de Operator Regional, S.C. Aquaserv „Dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă şi de
S.A. Tulcea asigură: canalizare din judeţul Tulcea”
- captarea apei brute din 3 surse de suprafață şi În scopul de a realiza în comun proiecte de dez-
din 4 surse subterane; voltare a infrastructurii aferente serviciilor de ali-
- tratarea apei brute în 3 stații de tratare; mentare cu apă şi de canalizare, pe baza strategiei
- alimentarea cu apă potabilă 24 de ore pe zi, 365 de dezvoltare la nivelul judeţului Tulcea, următoarele
de zile pe an în Municipiul Tulcea şi în 4 oraşe de pe autorităţi locale au hotărât, în decembrie 2006, şi
teritoriul județului Tulcea; s-au asociat în cadrul Asociaţiei Intercomunitare
- colectarea, pomparea şi evacuarea apelor uzate „Dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă şi de
menajere şi pluviale pentru toate cele 5 localități; canalizare din judeţul Tulcea”.
- tratarea apei uzate în 4 stații de epurare, în Asociația este constituită pe perioadă nedeter-
oraşele Tulcea, Măcin, Babadag şi Isaccea; minată începând cu data de 18.05.2007, data înscri-
- exploatarea şi întreținerea a 287 km rețea de erii în Registrul asociațiilor şi fundațiilor aflate la
alimentare cu apă; grefa Judecătoriei Tulcea, în scopul înființării, organi-
- exploatarea şi întreținerea a 195 km rețea de zării, reglementării, finanțării, exploatării, monitori-
canalizare; zării şi gestionării în comun a Serviciului de Alimenta-
- înmagazinarea şi asigurarea rezervei de apă în re cu Apă și Canalizare din județul Tulcea.
rezervoare speciale cu o capacitate totală de 17.700 Asociația este formată din următorii membri:
metri cubi;
• Consiliul Județean Tulcea - în baza Hotărârii nr.
- rețeaua de distribuție alimentează un număr de
137/30.11.2006 a Consiliului Județean Tulcea;
19.745 branşamente atât pentru populație cât şi pen-
• Municipiul Tulcea - în baza Hotărârilor nr. 348/
tru agenții economici din care 19.074 branşamente
08.12.2006 şi nr. 84/29.03.2007 ale Consiliului
contorizate;
Local Tulcea;
- rețeaua de canalizare depăşeşte numărul de
• Oraşul Isaccea - în baza Hotărârilor nr. 66/
9.310 racorduri;
04.12.2006 şi nr. 14/23.02.2007 ale Consiliului
- populația deservită depăşeşte numărul de
Local Isaccea;
100.000 de locuitori;
• Oraşul Sulina - în baza Hotărârilor nr. 19/
- volumul anual de apă furnizată este de peste
13.02.2007 şi nr. 48/30.03.2007 ale Consiliului
7.120 mii m³ pe an.
Local Sulina;
3. EVOLUȚIA INSTITUȚIONALĂ A ORGANIZAȚIEI • Oraşul Măcin - în baza Hotărârilor nr. 1/
În 28 mai 1998 s-a înfiinţat Societatea Comercială 31.01.2007 şi nr. 12/28.02.2007 ale Consiliului
“APĂ, CANAL, ENERGIE TERMICĂ” - S.A. Tulcea, (S.C. Local Măcin;

12 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

Ulterior au mai intrat în Asociație: Decizia de Aprobare a Comisiei Europene nr.


• Oraşul Babadag - în baza Hotărârii nr. 84/ C(2008) 2318 din data de 27.05.2008 a aprobat con-
27.08.2010 a Consiliului Local Babadag; tribuția financiară din partea Fondului de Coeziune
• Comuna Somova - în baza Hotărârii nr. 42/ la proiectul major ”Reabilitarea şi extinderea sis-
26.05.2011 a Consiliului Local Somova. temelor de apă şi apă uzată în județul Tulcea”.
3.2. Constituirea Operatorului Regional S.C. La data de 09.10.2008, a fost semnat Contractul
AQUASERV S.A. Tulcea de Finanțare nr. 91802 între MMDD, prin Direcția Ge-
Regionalizarea serviciilor de apă şi de canalizare nerală pentru Managementul Instrumentelor Struc-
în judeţul Tulcea apare ca o necesitate, pe de o parte turale, în calitate de Autoritate de Management pen-
având în vedere creşterea eficienţei/calităţii servici- tru POS Mediu şi beneficiarul Proiectului - S.C. Aqua-
ilor oferite, iar pe de altă parte strategia guvernului serv S.A. Tulcea, avizat de Organismul Intermediar
de implementare a fondurilor de coeziune, acestea POS Mediu şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
urmând a fi accesate numai de operatori regionali. „Dezvoltarea durabilă a serviciilor de apă şi canali-
S.C. Aquaserv S.A. Tulcea a fost înființată în baza zare din judeţul Tulcea”, în care sunt prevăzute regu-
Hotărârii Consiliului Local Tulcea nr. 41/29.07.2004 și lile detaliate de implementare şi finanțare ale Proiec-
Încheierii judecătorești nr. 2506/20.09.2004, înregis- tului. Obiectul Contractului este reglementarea ter-
trată la Oficiul Național al Registrului Comerțului Tul- menilor şi condițiilor de acordare a finanțării neram-
cea sub nr. J36/348/2004. Societatea a fost constitu- bursabile pentru implementarea Proiectului intitulat
ită pe o durată nedeterminată, având sediul social în “Reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă şi
Municipiul Tulcea, str. Rezervorului nr. 2. apă uzată în județul Tulcea”, conform Deciziei de
S.C. Aquaserv S.A. Tulcea a devenit Operator Re- Aprobare nr. C(2008) 2318 din data de 27.05.2008 a
gional în luna septembrie 2007, odată cu încheierea Comisiei Europene şi a Ordinului nr. 982 din 25.08.
Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor. Socie- 2008.
tatea S.C. Aquaserv S.A. Tulcea este reprezentată Conform Contractului de Finanțare, valoarea to-
de Directorul General. tală a Proiectului este de 419.371.852 lei, respectiv
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor pu- 113.786.589 euro, fără TVA. Valoarea eligibilă con-
blice de alimentare cu apă şi de canalizare, a fost form POS Mediu şi în conformitate cu Decizia de Apro-
semnat în data de 26.10.2007. bare este de 395.909.845 lei fără TVA (finanțare ne-
Din anul 2008, operatorul S.C. Aquaserv S.A. Tul- rambursabilă 387.991.648 lei şi contribuția bugetelor
cea este licenţiat ANRSC pentru serviciul public de locale), restul de 23.462.008 lei reprezentând finan-
alimentare cu apă şi de canalizare din municipiul Tul- țare obligatorie din surse proprii operator S.C. Aqua-
serv S.A. Tulcea.
cea cu Licenţa de operare clasa 2 valabilă 5 ani.
Proiectul cuprinde investiții pentru îmbunătățirea
4. IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII proceselor de captare, tratare şi distribuție a apei
Activitatea societății are ca scop prioritar îmbună- potabile şi pentru colectarea şi epurarea apelor uza-
tățirea calității şi accesului la infrastructura de apă te, în Tulcea, Isaccea, Sulina şi Măcin, respectându-
şi canalizare şi la serviciile de alimentare cu apă şi se directivele relevante în domeniul mediului.
de canalizare asigurate să fie în conformitate cu prac- Proiectul constă în principal din: măsuri pentru
ticile și politicile Uniunii Europene. sectorul de apă potabilă, care se referă la reabili-
În data de 14.01.2008, Autoritatea de Management tarea captărilor din surse de suprafață şi subterane,
(AM) - Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile a conductelor de aducțiune, transport şi distribuție
(MMDD) a prezentat Comisiei Europene (CE) proiectul a apei, a stațiilor de tratare (filtre rapide cu nisip,
major “Reabilitarea şi extinderea sistemelor de unități de sedimentare prin coagulare-floculare, fil-
apă şi apă uzată în județul Tulcea” - Proiectul în tre cu carbon granular activ, unități de ozonizare şi
care se ia în considerare o contribuție din partea Fon- clorinare, sisteme de tratare a nămolului), reabili-
dului de coeziune, în conformitate cu Axa Prioritară tarea şi construirea de rezervoare de înmagazinare
„Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă şi stații de pompare, implementarea sistemelor
uzată” a Programului Operațional Sectorial de Mediu SCADA şi realizarea sistemului de contorizare a apei
(POS Mediu). potabile, precum şi măsuri de reabilitare şi extindere

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 13


AQUASERV TULCEA
OPERATOR REGIONAL ÎN JUDEȚUL TULCEA

a sistemului de colectare şi epurare a apelor uzate, sărilor de apă pluvială, flexibilității proceselor de
inclusiv înființarea a trei stații de epurare - pentru epurare, dimensiunii proceselor de epurare, capaci-
o populație echivalentă de 100.000, 5.000 şi respec- tății tehnice a personalului de operare, compatibi-
tiv 10.000. Aceste măsuri presupun investiții pentru lității măsurilor propuse cu mediul înconjurător. Ast-
îmbunătățirea proceselor de captare, tratare şi dis- fel, în final au fost propuse acele măsuri investițio-
tribuție a apei potabile şi pentru colectarea şi epu- nale care reprezintă cele mai eficiente instrumente
rarea apelor uzate. Proiectul este implementat în pentru dezvoltarea sistemelor de canalizare și epu-
aglomerările Tulcea, Isaccea, Sulina şi Măcin. rare în județul Tulcea, atât din punct de vedere al
Toate componentele Proiectului au fost implemen- protecției mediului cât și din punct de vedere al cos-
tate prin intermediul a 10 contracte de lucrări în cele turilor de investiție și operare a infrastructurii vi-
4 aglomerări şi prin 2 contracte de servicii de asisten- itoare.
ță tehnică pentru managementul Proiectului şi super- Aria viitorului proiect de investiții va acoperi prin-
vizarea lucrărilor. cipalele zone urbane din județul Tulcea, respectiv:
În prezent, stadiul fizic al lucrărilor executate este Aglomerarea Tulcea (localitățile Tulcea și Mineri -
de peste 92%; sunt finalizate 5 contracte de lucrări şi Comuna Somova), Aglomerarea Măcin (localitatea
în execuție 3 contracte, care vor fi finalizate până la Măcin), Aglomerarea Babadag (localitatea Babadag),
31 decembrie 2015. Două contracte au fost reziliate Aglomerarea Isaccea (localitățile Isaccea și Revărsa-
după execuția a peste 70% și au fost relicitate: pentru rea) și Aglomerarea Sulina (localitatea Sulina).
rețelele din Măcin şi Isaccea, precum și pentru rețele- Operatorul Regional S.C. Aquaserv S.A. Tulcea in-
le din Tulcea. Aceste lucrări se vor finaliza până la 30 tenționează să își extindă aria de operare și către alte
iunie 2016. aglomerări din județ care au fost incluse în lista in-
vestițiilor prioritare pentru perioada 2014-2020, după
cum urmează: Aglomerarea Greci (localitatea Greci),
5. ACCESAREA DE NOI FONDURI
Evident, nu ne oprim aici şi S.C. Aquaserv S.A.
Aglomerarea Smârdan (localitatea Smârdan), Aglo-
Tulcea doreşte să realizeze investiții şi pe programul
merarea Văcăreni (localitatea Văcăreni), Aglomera-
POIM 2014-2020.
rea Chilia (localitatea Chilia), Aglomerarea Crișan
A fost demarată licitație pentru Asistența Tehnică
(localitatea Crișan), Aglomerarea Caraorman (locali-
pentru realizarea documentelor necesare în vederea
tatea Caraorman), Aglomerarea Maliuc (localitatea
obținerii co-finanțării de la Uniunea Europeană pen-
Maliuc), Aglomerarea Sarichioi (localitatea Sari-
tru implementarea unor noi lucrări de investiții în in-
chioi).
frastructura de apă și apă uzată în perioada 2014-
Aplicația de Finanțare trebuie să cuprindă o evalu-
2020.
are a impactului asupra mediului în conformitate cu
Proiectul constă în investiții pentru tratarea şi dis-
prevederile Directivei Consiliului 2011/92 privind eva-
tribuția apei şi colectarea şi epurarea apelor uzate
luarea efectelor anumitor proiecte publice și private
care se vor implementa pentru județul Tulcea în zo-
asupra mediului, cu modificările și completările ulte-
nele urbane şi rurale şi care vor avea drept rezultat
rioare.
conectarea la aceste sisteme ale cetățenilor din aces-
te zone şi conformarea cu prevederile directivelor UE 6. CONCLUZII
relevante (Directiva 98/83/CE privind calitatea apei Având în vedere că alimentarea cu apă şi asigu-
destinată consumului uman și Directiva 91/271/ECC rarea serviciilor de canalizare pentru populaţie şi
privind epurarea apelor uzate urbane). pentru agenţii economici sunt componente valoroase
Măsurile de investiții propuse în sistemele de cana- pentru activităţile umane, care condiţionează desfă-
lizare și epurare au rezultat din Master Planul revizu- şurarea vieţii igienice a localităţilor, contribuind ca
it. Aceste măsuri au ținut cont întotdeauna de parti- un factor esenţial în toate procesele de producţie
cularitățile sistemelor de canalizare și epurare exis- industrială, fără de care nu se poate concepe dez-
tente și de condițiile locale specifice. În mod parti- voltarea economică şi socială, colectivul S.C. Aqua-
cular s-a acordat o atenție deosebită mărimii siste- serv S.A. Tulcea îşi va orienta şi pe viitor activitatea
melor de canalizare, tipului emisarului, tehnologiei pentru a produce calitate în toate domeniile de ac-
de epurare, siguranței procesului de epurare, dever- tivitate şi satisfacţie pentru toţi clienţii.

14 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


DIN EXPERIENȚA OPERATORILOR

EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ


TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

THE EVOLUTION OF WATER COMPANY


TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA
Mircea CONSTANTIN
ABSTRACT. Dâmbovița Târgoviște Water Company provides water supply from
underground sources, natural mountain springs and surface water from the river Director General
Ialomița, operating sewer systems and treatment plants in all Dâmbovița. The
company applies Environment Operational Programme (SOP I) for investment in
water infrastructure, with ongoing European financing contract for project co-financed by the Cohesion Fund - "Ex-
tension and rehabilitation of water and wastewater infrastructure in Dâmbovița" County.
KEYWORDS: Rehabilitation, water, wastewater, treatment, investment.

1. ISTORIC
Compania de Apă Târgoviște Dâmbovița asigură cu cărămidă, dar în secțiune trapezoidală (figura 2).
alimentarea cu apă din surse subterane, izvoare natu- Apeductele sunt cunoscute la începutul secolului al
rale din munte și din apa de suprafață a râului Ialomi- XIX-lea sub denumirea de „Drumul izvoarelor”.
ța, operează sisteme de canalizare și stații de epu-
rare în tot județul Dâmbovița. Compania aplică POS
Mediu I pentru investiții în infrastructura de apă,
având în derulare contractul de finanțare europeană
pentru Proiectul cofinanțat din Fondul de Coeziune -
“Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă
și apă uzată în Județul Dâmbovița”.
Vechea cetate de scaun a Țării Românești, orașul
Târgoviște, a avut un sistem de alimentare cu apă
încă din perioada medievală.
În 1584 Petru Cercel (1583-1585) asigura alimen-
tarea cu apă a Curții Domnești din dealurile Teișului,
Fig. 1. Apeduct din olane de lut ars
prin conducte de lemn îmbinate cu cercuri metalice.
cu secțiune triunghi.
În perioada 1632-1654, Matei Basarab înlocuiește
apeductul lui Petru Cercel cu unul cu două fire care
aproviziona Curtea Domnească și Mitropolia. Ape-
ductele erau realizate din olane din lut ars, lungi de
50 cm, prevăzute cu manșoane de prindere. Erau pla-
cate cu cărămidă și mortar sub formă de triunghi (fi-
gura 1). La intrarea în Curtea Domnească și Mitropolie
erau amenajate fântâni.
Constantin Brâncoveanu (1688-1714) dezvoltă
sistemul construit de predecesorii săi, repară ape-
ductele vechi și construiește bazinele colectoare de
apă din zona Teiș. La traseele deja existente se mai Fig. 2. Olane de lut placate cu cărămidă
adaugă al treilea realizat, tot din olane de lut placate cu secțiune trapezoidală.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 15
EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

În epoca modernă, Primăria Târgoviște construieș- de 12 ore de apă pe zi. Pentru a se remedia această
te în anul 1875 primele rezervoare de apă din beton situație, în perioada 1997-2002 se modernizează sis-
și înființează cișmele publice pe principalele străzi temul de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare
ale localității. În anul 1900 s-a întocmit proiectul de a orașului, utilizând fonduri ale Uniunii Europene în
alimentare cu apă din munte - sursa Peștera Răteiu, cadrul Programului ”Dezvoltarea utilităților muni-
iar în 1905 se întocmește primul proiect de canaliza- cipale” - MUDP II. Valoarea acestui program de pre-
re a orașului. aderare a fost de 12.100.000 $ și a constat în:
În anul 1906 încep lucrările de canalizare și extin- - Reabilitare rețele de apă - 40 Km;
dere a rețelei de apă, iar în anul 1907 este realizat - Reabilitare rețele de canalizare - 16,5 Km;
proiectul de alimentare cu apă din munte - GILMA. - Modernizare stații de pompare apă potabilă - 4
În anul 1910 se realizează alimentarea cu apă din stații (capacitate totală 900 l/s);
munte prin conductă de fontă și se înființează servi- - Modernizare stații de hidrofor - 35 stații;
ciul de alimentare cu apă din județul Dâmbovița, care - Monitorizarea rețelelor de apă (figura 3) și a
asigură exploatarea acestei aducțiuni ce asigură ali- stațiilor de hidrofor, a forajelor acvifere (figura
mentarea cu apă potabilă a orașului Târgoviște și a 4) și a fronturilor de captare (figura 5), a bazine-
localităților de pe Valea Ialomiței, a orașelor Pucioasa
și Fieni, în total aproape 25.000 de locuitori.
Serviciul de apă și canal al orașului Târgoviște este
înființat în 1916, ca structură pe lângă primaria ora-
șului.
În anul 1935 se realizează extinderea rețelei de
canalizare a orașului și se adoptă ”Regulamentul
pentru instalațiile de canalizare din interiorul
proprietăților și racordul la canalul public”. Fig. 3. Interfață monitorizare rețele de apă
Dezvoltarea orașului Târgoviște a necesitat surse și a stațiilor de hidrofor.
și rețele noi de apă și canalizare. În 1962 se dezvoltă
sursa de apă Dragomirești Sud și se construiesc noi
rezervoare de apă pe dealul Priseaca, iar peste doi
ani se dezvoltă sursa de apă Dragomirești Nord. Aces-
te investiții au ca sursă foraje în zona din vecinătatea
albiei majore a râului Dâmbovița.
Rețelele de canalizare în sistem unitar și stația de
epurare a orașului Târgoviște încep să fie moderni-
zate în anul 1966. În anul 1968 se construiește a do-
ua stație de epurare pe malul stâng al râului Ialomița,
pentru a prelua apele menajere și industriale din nor-
dul orașului.
Fig. 4. Interfață monitorizare foraje acvifere.
Dezvoltarea industrială a orașului, prin construirea
masivă a unor obiective economice, conduce în anii
"70 la dublarea populației orașului și la creșterea ne-
cesarului de apă. Pentru a face față cererii de apă,
s-a realizat în anul 1974 sursa de apă Lazuri - Văcă-
rești din foraje la medie adâncime, Stația de Tratare
a apei din râul Ialomița - pusă în funcțiune în anul
1980, iar în anul 1991 s-a construit stația de apă
Hulubești.
Cu toate aceste surse de apă, în 1990 în Municipiul
Târgoviște programul de livrare a apei era în medie
Fig. 5. Interfață monitorizare fronturi
de captare.
16 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

Fig. 6. Interfață monitorizare bazine de apă Fig. 7. Dispecerat pentru comanda sistemului
și stații de pompare. de pompare de la distanță.
lor de apă și a stațiilor de pompare (figura 6); condus la furnizarea apei în program permanent, re-
- Contorizare la branșamente - 8.200 contoare; ducerea consumului specific al energiei de pompare
- Conducerea sistemului de alimentare cu apă prin a apei cu 24%, creșterea productivității muncii cu
Dispecerat și comanda sistemului de pompare de 18%.
la distanță (figura 7) cu vizualizarea caracteris- Încă din anul 1997, activitatea de cercetare știin-
ticilor dinamice, inclusiv a turației și debitelor țifică și inovare ocupă un loc important în preocupă-
pompelor (figura 8); rile managementului societății.

Fig. 8. Interfață pentru vizualizarea caracteristicilor dinamice, inclusiv a turației și a debitelor pompelor.
- Dotări cu mașini și echipamente de intervenție În tabelul 1 sunt prezentate principalele contracte
la rețelele de apă și canalizare. de cercetare-inovare derulate și aplicate în cadrul
Rezultatele implementării acestor investiții au companiei.

Tabelul 1. Principalele contracte de cercetare - inovare.


Perioada/Instituția
Nr. Titlul contractului de cercetare științifică partener/Programul de
crt.
cercetare

Expertizarea tehnică a fenomenului de cavitație de la stația de pompare 1/16.07.1997


1
Hulubești. Univ. Politehnica București
Determinări experimentale ale debitului de aer în stația de tratare a 14/15.06.1998
2
municipiului Târgoviște. Univ. Politehnica București
Evaluarea raportului privind influența diferenței de clasă de precizie la
3 37/15.06.1999
contoarele de apă de apartament DN 15 clasa B și cele de la branșament
Univ. Politehnica București
Dn 40 și Dn 32.
Bilanț de mediu nivel 1 și 2 pentru activitatea de alimentare cu apă în 4266/21.06.2001
4
Municipiul Târgoviște. Univ. Valahia Târgoviște
Sistem geografic integrat GIS - pentru asigurarea utilităților publice
5 (rețele apă - canalizare) și evaluarea comportării în situații de criză. AMTRANS 2002

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 17


EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

Perioada/Instituția
Nr. Titlul contractului de cercetare științifică partener/Programul de
crt.
cercetare

Optimizarea proceselor de transfer de oxigen prin utilizarea difuzorilor


6 MENER-/2003
poroși în tehnologia de epurare.

7 Sistem automat pentru optimizare a proceselor de analiză, tratare, MENER-/2004


reciclare și deversare a apelor uzate în rețeaua de canalizare a orașelor.

Realizarea și atestarea difuzorilor ceramici poroși pentru oxigenarea


8 apelor reziduale în stațiile de epurare din aglomerările urbane. MENER-/2005

INVENT-/2005
9 Instalație de alimentare cu apă.
Nr.434/07.10.05

Hidrogazodinamica și transferul de masă la coloane de bule fine cu Program CEEX - Competiția


10
aplicare în tehnologii avansate de mediu. 2, perioada 2006 - 2008

Aplicarea tehnologiilor de preepurare a apelor uzate industriale în rețeaua Program INOVARE


11
de canalizare - derulat prin AMCSIT 25/24.09.2007. Modulul I 2007 - 2009

Conceperea, realizarea și experimentarea unui sistem performant de


12 Program INOVARE
transfer a oxigenului în reactoare biologice aerate - derulat prin
Modulul I 2007 - 2010
AMCSIT 21/21.09.2007.

Începând cu anul 2008 Compania de Apă Târgo- 2.2. Obiective specifice:


viște - Dâmbovița a devenit operator regional în ju- 1. Construcția/modernizarea surselor de apă cap-
deț, iar din anul 2010 are în derulare, în cadrul finan- tată;
țării POS Mediu, programul de investiții „EXTINDE- 2. Construcția/reabilitarea stațiilor de tratare
REA ȘI REABILITAREA SISTEMELOR DE APĂ ȘI APĂ apă potabilă;
UZATĂ ÎN JUDEȚUL DÂMBOVIȚA”. 3. Extinderea/reabilitarea rețelelor de apă pota-
Valoarea totală a proiectului, fără TVA, este de bilă;
583.826.645 Lei, din care valoarea eligibilă, con- 4. Extinderea/reabilitarea rețelelor de colectare
form POS Mediu și în conformitate cu Decizia de Apro- a apei uzate;
bare Nr. 3517 din data de 04.06.2010 a Comisiei Euro- 5. Construcția/reabilitarea stațiilor de epurare;
pene, este de 527.420.524 lei. 6. Construcția/reabilitarea instalațiilor de tratare
2. OBIECTIVELE, ACTIVITĂȚILE ȘI REZULTATELE a nămolului;
7. Achiziționarea de aparate de contorizare, echi-
pament de laborator, echipament de detectare a
PROIECTULUI
2.1. Obiective generale:
scurgerilor.
1. Respectarea în totalitate a Directivelor UE și
legislației românești în domeniul alimentării cu 2.3. Activități:
apă, a colectării și tratării apelor uzate; 1. Reabilitarea conductelor de aducțiune de la
2. Creșterea gradului de acoperire a populației cu sursele de apă;
servicii de alimentare cu apă și canalizare în sis- 2. Reabilitarea și construirea de noi rezervoare de
tem centralizat, până la 100% în aglomerările ur- apă, stații de pompare, stații de hidrofor, reabili-
bane și 85% în mediul rural; tarea si extinderea rețelelor de alimentare cu apă
3. Creșterea capacității instituționale locale de potabilă, precum și contorizarea branșamentelor;
implementare a proiectelor; 3. Reabilitarea și extinderea sistemelor de colec-
4. Contribuirea la îndeplinirea obiectivelor Axei tare și epurare a apelor uzate;
Prioritare 1 din POS Mediu. 4. Realizarea de stații de epurare performante.

18 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

2.4. Rezultate așteptate: - Împrejmuire cu gard a puțurilor la frontul de


1. Conformarea cu Directivele 98/83/EC și 60/ captare Dragomirești Sud și reabilitarea rezervo-
2000/CE privind apa potabilă; rului de 300 m³ și a stației de pompare;
2. Conformarea cu standardele de epurare ale Di- - Reabilitare a unui rezervor de la Priseaca, V =
rectivei 91/271/CEE pentru îmbunătățirea stării 5.000 m³ și a stației de clorinare Q = 335 l/s și
de sănătate a locuitorilor din localitățile județu- construirea unui rezervor nou de 5.000 m³ pe
lui, prin extinderea rețelelor de canalizare și de- amplasamentul vechiului rezervor de 5.000 m³
pozitarea în siguranță a nămolului, în conformi- care va fi demolat;
tate cu Directiva 86/278/CEE. - Reabilitare aducțiune de apă brută Mănești-Dra-
3. INDICATORII - IMPLEMENTAREA PROIECTELOR gomirești Nord, L = 4,83km, De 450 mm;
Contracte de lucrări - Reabilitare aducțiune de apă brută Dragomirești
3.1. CL 1 - Lucrări la sursele de apă ale munici- Nord-Priseaca, L = 5,91 km, Dn 600 mm;
piului Târgoviște - Contractul de tip Proiectare- - Reabilitare aducțiune firul 1 de la Priseaca la
Execuție (FIDIC GALBEN) cuprinde atât proiectarea de Târgoviște, L = 4,085 km, Dn 600 mm;
detaliu, cât și execuția construcțiilor civile, a insta- - Reabilitare aducțiune firul 2 de la Priseaca la
lațiilor mecanice și electrice, inclusiv furnizarea și Târgoviște (înlocuire vane și montare debitme-
montarea echipamentelor aferente, pentru următoa- tru).
rele categorii de lucrări: Investiția este finalizată.
- Reabilitare front de captare Mănești-Ghebo- 3.2. CL 2 - Reabilitarea și Extinderea stației de
ieni – 22 puțuri; epurare Târgoviște Sud - Investiția constă în reabili-
- Reabilitare front de captare Dragomirești Nord– tarea stației de epurare pentru 125.800 l.e..
Zavoi – 11 puțuri (figura 10);

Fig. 10. Front de captare Dragomirești Nord - Zavoi. Fig. 11. Stația de epurare Târgoviște Sud.
- Extindere front de captare Dragomirești Nord- Investiția a fost finalizată.
Zavoi și Perimetru – 3 foraje noi;
3.3. CL 3 - Reabilitarea și extinderea rețelelor
- Reabilitare rezervor 1.200 m³ (figura 9) și clă-
de apă și canalizare Târgoviște
dire stație de transformare de la frontul de cap-
Contractul cuprinde:
tare Dragomirești Nord;
- Reabilitare rețea de apă de joasă presiune,
17.238 m;
- Reabilitare rețea de apă de înaltă presiune,
5.789 m;
- Reabilitare rețea de canalizare, 7.760 m;
- Reabilitare conducte de canalizare sub
presiune, 22 m;
- Reabilitare stații de pompare, 1 buc;
- Extindere rețea de canalizare, 5.245 m;

Fig. 9. Rezervor 1.200 m³ Dragomirești Nord.


nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 19
EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

- Extindere conducte de canalizare sub presiune, Trimestrului II.


800 m;
- Extindere stații de pompare 2 buc.

Fig.14. Montaj stații de repompare


cu separație de solide.
3.6. CL 6 - Lucrări la sursele de apă și stațiile de
Fig. 12. Lucrări la rețelele de apă și canalizare.
Aceste lucrări sunt în curs de recepție. epurare Pucioasa și Fieni
3.4. CL 4 - Reabilitarea și extinderea rezervoa- Principalii indicatori ai investiției sunt:
relor Bana și a stației de epurare Moreni - Reabilitare rezervor Mușa, V = 4.000 m³ și stație
Investiția are următorii indicatori: de clorinare nouă;
- Reabilitare rezervoare Bana, 2x2.500 m³ (figura - Rezervor în cartierul Bela, V = 500 m³ și stație
13) și stație de clorinare; de clorinare nouă;
- Aducțiune nouă la rezervorul Bela, L = 980 m,
De 125 mm;
- Reabilitarea racordului rezervoarelor Mușa la
aducțiunea de apă brută Gâlma - Rateiu, L = 385
m, De 280 mm;
- Stație de clorinare nouă cu Cl2 la rezervoarele
Brănești;
- Reabilitarea și extinderea stației de epurare Pu-
cioasa;
- Reabilitare aducțiune de apă brută către rezer-
Fig. 13. Rezervoare Bana, 2x2.500 m³. voarele Fieni, L = 1.455 m, De 225 mm și conecta-
- Reabilitare și extindere stație de epurare Mo- rea acesteia la aducțiunea de apă brută Gâlma –
reni. Rateiu;
Lucrările sunt în curs de desfășurare și au fost pro- - Reabilitare rezervor Fieni V = 2.500 m³ și stație
puse pentru fazare în anul 2016. de clorinare nouă;
3.5. CL 5 - Reabilitarea și extinderea rețelelor - Reabilitarea și extinderea stației de epurare
de apă și canalizare Moreni Fieni (figura 15);
Principalii indicatori ai investiției sunt:
- Extindere rețea de distribuție a apei în cartierul
Schela Mare, 7.171 m;
- Reabilitare rețea de canalizare, 6.558 m;
- Reabilitare conductă canalizare sub presiune,
121 m;
- Extindere rețea de canalizare, 16.533 m;
- Extindere conducte canalizare sub presiune,
4.419 m;
- Extindere stații de pompare apă uzată, 7 buc.
(figura 14). Fig.15. Reabilitarea și extinderea
Lucrările sunt în curs de finalizare până la finele stației de epurare Fieni.
20 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
EVOLUȚIA COMPANIEI DE APĂ
TÂRGOVIȘTE DÂMBOVIȚA

- Reabilitarea aducțiunii existente între captarea - Conducte de canalizare sub presiune, 6.579 m;
Rateiu și rezervoarele Gâlma, L = 4.400 m; - Extindere stații de pompare apă uzată, 8 buc.
- Extinderea sursei Gâlma cu 3 puțuri noi și aduc- Lucrările sunt în desfășurare și au termen de fi-
țiunile aferente L = 980 m și extinderea camerei nalizare trimestrul IV, 2015.
existente de captare a apei; 3.10. CL 10 - Reabilitarea și extinderea rețelelor
- Reabilitarea rezervoarelor Gâlma, V=2x1000 m³; de apă și canalizare din Titu
- Reabilitarea aducțiunii între rezervoarele Mușa Principalii indicatori ai proiectului sunt:
și Pucioasa Sat, L = 3.830 m; - Reabilitare rețea alimentare cu apă, 940 m;
- Reabilitarea aducțiunii de apă brută Gâlma - Ra- - Extindere rețea alimentare cu apă, 22.864 m;
teiu între Bervoiești și rezervoarele Mușa, L = - Reabilitare rețea canalizare gravitațională,
4.270 m. 318 m;
Lucrările se vor termina în semestrul I al acestui an. - Extindere rețea canalizare gravitațională,
3.7. CL 7 - Reabilitarea și extinderea rețelelor 6.475 m;
de apă și canalizare Pucioasa și Fieni - Extindere rețea canalizare prin vacuum,
Indicatorii acestui proiect sunt: 28.733 m;
- Extindere rețea de canalizare – Pucioasa, 21.832 - Extindere stații de pompare, 4 buc.
m; Lucrările sunt în desfășurare, acestea au fost pro-
- Extindere conducte de canalizare sub presiune – puse pentru fazare în anul 2016.
Pucioasa, 5.729 m;
- Extindere stații de pompare apă uzată – Pucioa- 4. CONCLUZII
sa, 1 buc; Principalele rezultate ale aplicării acestui proiect
- Extindere rețea de canalizare – Fieni, 8.112 m; sunt:
- Extindere conducte canalizare sub presiune - 1. Îmbunătățirea calității vieții populației care tră-
Fieni, 1.052 m; iește în zona de deservire prin asigurarea accesului
- Extindere stații de pompare apă uzată - Fieni, la servicii de apă potabilă și canalizare;
3 buc; 2. Asigurarea furnizării de apă potabilă, corespun-
- Reabilitare rețea de canalizare - Fieni, 3.732 m. zătoare din punct de vedere calitativ/cantitativ stan-
Lucrările sunt în stadiu final. dardelor UE, după implementarea Proiectului pentru
3.8. CL 8 - Lucrări la sursele de apă și stațiile de toată populația județului Dâmbovița;
epurare Găești și Titu 3. Branșarea la sistemul de alimentare cu apă și
Principalii indicatori ai proiectului sunt: racordarea la sistemul de canalizare a întregii popu-
- Puțuri noi de captare a apei, complet echipate lații din localitățile județului;
și împrejmuite - Găești, 5 buc; 4. Îmbunătățirea condițiilor igienice și a stării de
- Conducte de aducțiune de la noile puțuri la gos- sănătate a populației din regiunea deservită de ope-
podăria de apă Parc - Găești, 2.860 m;
ratorul regional, prin furnizarea unei ape potabile de
- Rezervoare noi de apă, 2x1.000 m³, la gospodă-
calitate europeană, contribuind direct la reducerea
ria de apă Parc - Găești, 2 buc;
riscului de boli, în special la copii;
- Reabilitare și extindere stație de epurare Găești
5. Evitarea deversării directe a apei uzate în apa
1 buc;
de suprafață și reducerea exfiltrațiilor de apă uzată,
- Extindere stație de epurare Titu, 1 buc.
Lucrările sunt în desfășurare și au termen de fi- prin evacuarea și tratarea apei uzate conform norme-
nalizare trimestrul III, 2015. lor europene;
6. Realizarea de economii pentru viitorii utiliza-
3.9. CL 9 - Reabilitarea și extinderea rețelelor
de apă și canalizare Găești tori, prin evitarea cheltuielilor la pomparea din puțuri
Indicatorii acestui proiect sunt: și curățarea foselor septice;
- Reabilitare rețea de canalizare gravitațională, 7. Crearea directă de noi locuri de muncă în tim-
4.310 m; pul fazei de construcție;
- Extindere rețea de canalizare gravitațională, 8. Stimularea creșterii economice, prin îmbunătă-
25.267 m; țirea generală a infrastructurii în regiune.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 21
PRODUSE ȘI TEHNOLOGII INOVATIVE

TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE


ADÂNCIME CONTAMINATE CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER,
MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE ȘI BACTERIOLOGIC CU
CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI
Adrian COSTACHE, Director Cercetare-Dezvoltare, S.C. GRUP ROMET S.A. BUZĂU

1. CONTEXT la 22 ºC = 7.680/ml; Nr. colonii la 37 ºC = 3.520/ml.


În contextul actual geo-climatic și geo-politic și în Apa mai conține Escherichia coli, Enterococi și bac-
perspectiva schimbărilor majore care vor avea loc în terii Coliforme în număr mic. Având în vedere carac-
următorii 30÷50 de ani, la nivel planetar și al sistemu- teristicile apei care va fi supusă tratării, procedeele
lui solar, apa potabilă va fi din ce în ce mai puțină și și etapele de tratare vor fi împărțite pe grupe de po-
mai greu de obținut. Multe locuri din lume, pur și sim- luanți în funcție de interacțiunile și condiționările
plu nu au suficientă apă. Acest lucru este cauzat în dintre ele. Din buletinele de analiză rezultă că apa
parte de schimbările climatice, dar mai ales de creș- are un pH de 7,9, o duritate de 5,7 grd.G și cloruri
terea urbanizării. Orașele sunt în dezvoltare, la rate 143 mg/l. Trebuie să observăm că genul de bacterii
uimitoare, și pentru a găsi apă este necesară depla- Clostridium, prezente în apă, nu sunt analizate ca ti-
sarea la distanţe tot mai mari de zonele dens popu- puri și de aceea sterilizarea și dezinfecția vor fi tra-
late. Aceasta nu este o situație convenabilă și ieftină. tate pentru tipul cel mai greu de distrus și anume
Odată cu creşterea urbanizării, nivelul apelor subte- sporii de Clostridium difficile. Putem calcula canti-
rane scade, iar acest lucru înseamnă că rezervele de tățile de poluanți ce trebuie îndepărtate într-o oră
apă sunt în scădere şi se deteriorează şi calitatea apei din cantitatea de 5.000 de litri de apă: Amoniu =
ca urmare a modificărilor chimice în straturile de sol. 16,85 g/h; Bor = 8,9 g/h; S.O. = 88,5 g O2/h; Na = 1,6
Din această cauză trebuie să găsim din timp procedee kg/h; Fier = 24,5 g/h; Mangan = 0,35 g/h; Arsen =
de a obține apă potabilă din orice sursă, să reciclăm 0,0695 g/h; Bacteria Clostridium = 4.500.000 uni-
până și apa uzată menajeră și aceea de la complexele tăți/h (număr aproximativ).
și fermele agricole de creștere a animalelor sau sur- Din ceea ce se observă, tratarea apei va fi reali-
sele de apă de adâncime contaminate natural sau ar- zată în câteva etape distincte. În prima etapă se va
tificial. proceda la eliminarea fierului, manganului, a amo-
În acest sens am încercat, în laborator, să tratez o niului, a arsenului, a substanțelor organice și parțial
apă de adâncime, provenită dintr-un puț forat în in- a bacteriilor. Timpul de contact este de minim 45 de
cinta unei ferme de creștere a suinelor. Am obținut minute și se va face într-un vas de reactive (1) cu un
rezultate foarte bune și am conceput o tehnologie și volum ales de 10 m3, împărțit în două compartimente
o instalație de tratare pentru 5 m3/h. Apa furnizată egale, despărțite de un perete interior, cu înălțimea
de instalație poate satisface necesitățile unei mici de 90 % din înălțimea bazinului de reacție. În primul
comunități de până la 800÷1.000 de locuitori. compartiment se va doza hipoclorit de sodiu de con-
2. STUDIU DE CAZ centrație 12,5 %. Hipocloritul de sodiu se descompune
A fost studiată posibilitatea tratării unui debit de în apă și acid hipocloros. Admitem că acidul hipo-
5 m3/h, dintr-o apă de proveniență subterană, care cloros se descompune în acid clorhidric și oxigen ato-
conține, conform analizelor: Amoniu = 3,37 mg/l; Bor mic și oxidarea substanțelor organice și distrugerea
= 1,78 mg/l; S.O. = 17,7 mg O2/l; Na = 320 mg/l; Fier bacteriilor din apă este făcută de oxigenul în stare
= 4,9 mg/l; Mangan = 0,07 mg/l; Arsen = 13,9 μg/l; nascândă format prin descompunerea acidului hipo-
Bacteria Clostridium = 90 unități/100 ml; Nr. colonii cloros. În funcție de pH, acidul hipocloros poate diso-

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 23


TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

cia în măsură mai mare sau mai mică în H+ și ClO-. poate crește, este necesară corecția pH-ului și adu-
La pH < 4, în apă există numai clor liber, la pH = cerea acestuia la pH < 7,5 pentru ca ionii hipocloroși
4÷5,6 este prezent în apă acid hipocloros nedisociat, să aibă o eficiență maximă în străpungerea barierei
iar la pH = 5,6÷10 în apă există acidul hipocloros, ionii membranoase a bacteriilor. Se pune această proble-
hipocloroși. Având în vedere faptul că acidul hipo- mă deoarece nu cunoaștem ce tip de bacterii Clostri-
cloros determină efectul germicid al clorului, pH-ul dium avem și dacă acestea sunt în stare vegetativă
apei are o importanță deosebită în etapa de clorinare și/sau sporulată. Corecția pH-ului se va face prin
a apei. pH-ul optim este de 7÷7,5 când acidul hipo- dozarea unei cantități de 160 g/h HCl soluție de con-
cloros este nedisociat în proporție de 80 %. La pH mai centrație 33 %, care va scădea pH-ul de la 7,9 la 7,4,
mare de 7,5 cantitatea de acid hipocloros nedisociat care este optim pentru distrugerea bacteriilor de că-
scade sub 50 % și crește cantitatea de ioni hipocloroși tre clor. Dozarea soluției de HCl de concentrație 33 %
ClO- care traversează mult mai greu membrana celu- se va face cu ajutorul unei pompe dozatoare (2) fixa-
lară a germenilor patogeni și efectul sterilizant sca- tă să dozeze 160 g/h, dintr-un recipient de stocare
de. Pentru distrugerea celulelor bacteriene se consu- (3) de 30 de litri. Densitatea solutiei de HCl de con-
mă o cantitate mică de clor. Cea mai mare parte a centratie 33 % este de 1,14 g/cm3. Se pot folosi cu
clorului introdus în apă se consumă în reacțiile aces- succes și soluții de acid fosforic de concentrații dife-
tuia cu diferitele impurități organice și anorganice rite. Rezultă că se vor doza 140 cm3/h de HCl. Dacă
aflate în apă, cu care reacționează datorită carac- la un impuls pompa injectează aproximativ 2,5÷2,7
terului său oxidant. cm3, pompa va fi setată pentru 52÷56 impulsuri pe
Necesarul de clor pentru dezinfectarea apei se oră, adică un impuls pe minut. Injecția se va face în
determină pe cale experimentală și reprezintă clorul conducta de alimentare cu apă brută a primului bazin
consumat de substanțele organice și anorganice cu de reacție, fără a fi cuplată cu un contor cu impul-
caracter reducător din apă, precum și clorul rezidual suri. Soluția de acid clorhidric este stocată într-un re-
(Jar Test). cipient de PE de 30 l.
Clorul rezidual este clorul găsit în apă după mini- Cu totul alfel stă dozarea hipocloritului de sodium,
mum 30 de minute de la tratarea apei. Doza de clor care se face pentru legarea și fixarea fierului și man-
corespunzătoare cantității minime de clor rezidual ganului, a amoniului, pentru oxidarea substanțelor
marchează “break point” (punctul caracteristic sau organice și pentru distrugerea bacteriilor din apă,
punctul de rupere) indicând doza minimă de clor pen- care până la urmă înseamnă tot material organic și
tru care în apă nu există compuși de adiție clorurați, care este etapa imediat următoare reglării pH-ului.
decolorarea apei este completă și proprietățile orga- Se analizează ce cantitate de clor este necesară pen-
noleptice sunt corespunzătoare. tru această etapă, ținând cont că acesta va reacționa
Pentru stabilirea dozei de clor se determină can- și cu amoniul din apă. Având în vedere că pentru dis-
titatea minimă, care după două ore de contact pro- trugerea bacteriilor este nevoie de o cantitate relativ
duce o colorație vizibilă albastră a amidonului în pre- mai mică decât pentru reacțiile chimice, se va încer-
zența iodurii de potasiu. Acest lucru se realizează cu ca să se determine cu aproximație cantitatea de
un aparat Jar Test. Aceasta asigură 0,1÷0,3 mg clor hipoclorit de sodiu necesară sterilizării parțiale și
rezidual/l apă. În cazul unor ape puternic infectate dezinfecției. Pentru aceasta am folosit o formulă pen-
sau bogate în substanțe organice, cum este cazul nos- tru determinarea eficienței dezinfecției, la folosirea
tru, se poate aplica supraclorinarea. În acest caz se unui hipoclorit de sodiu de concentrație 12,5 %, adică
lucrează cu cantități de clor de până la 10÷20 de ori 9,312 g/mol clor activ. Bacteriile sunt distruse de oxi-
mai mari decât cele normale 5÷20 mg/l apă. În acest genul liber rezultat de la disocierea acidului hipo-
caz, eliminarea excesului de clor din apă se poate cloros. Rezultă stoechiometric o cantitate de 256 g
face prin: utilizarea unor substanțe reducătoare oxigen liber, cantitate care se reduce relativ rapid
(Na2SO3, Na2S2O3, SO2), adsorbția pe carbune activ prin disociere în apă, reacția fiind reversibilă, cu
sau alți adsorbanți. timpi de injumătățire mici, de până la patru secunde.
Având în vedere pH-ul de 7,9 al apei de tratat și De aceea cantitatea de hipoclorit de sodiu 12,5% in-
faptul că prin dozarea hipocloritului de sodiu acesta jectată în apă, pentru distrugerea germenilor, va fi

24 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE

EDITORIAL
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

de 24 mg/l, pentru o eficiență de minim 80 %. este optim pentru transformarea amoniului, prepon-
Având în vedere că nu știm ce tipuri de Clostridium derent, în monocloramină.
sunt în apă, am considerat situația cea mai grea. Din- Referitor la fier, se știe că pentru eliminarea a 1
tre tipurile: Clostridium botulinum, Clostridium te- mg/l Fe sunt necesare 0,64 mg Cl2/l și/sau 0,45 mg
tani, Clostridium perfringens și Clostridium difficile, O2/l, iar pentru mangan, pentru eliminarea a 1 mg/l
sub forme vegetative sau sporulate, cel mai dificil de Mn sunt necesare 1,29 mg Cl2/l și/sau 0,87 mg O2/l,
distrus este Clostridium difficile pe care cel mai re- în condiții stoechiometrice. Pentru fier pH-ul trebuie
pede o distruge ozonul, respectiv oxigenul activ pus să fie mai mare de 7,25, iar pentru mangan trebuie
în libertate de acesta. Deci pentru distrugerea a mi- să fie mai mare de 9. Rezultă că în condițiile de pH
nim 80 % din bacteriile existente în apă, la un pH neu- date, este foarte puțin probabil să se reducă man-
tru spre acid și o temperatură de minim 15 ºC sunt ganul. Cantitatea de hipoclorit de concentrație 12,5
necesare 120 g/h hipoclorit de sodiu de concentrație % necesară reacției cu fierul ar fi de aproximativ
12,5 %, adică 0,100 l/h. 0,140 Kg, adică 0,120 litri. Pentru mangan cantitatea
În continuare mă voi ocupa puțin de influența de hipoclorit de concentrație 12,5 % ar fi de 0,05 Kg,
amoniului în prima fază de tratare, de influența pH- adică 0,041 litri. Pentru oxidarea substanțelor orga-
ului și de interacțiunile dintre amoniu, fier și mangan, nice care au concentrația de 17,7 mg O2/l și despre
pentru care au fost nominalizate câteva reguli gene- care nu cunoaștem de ce natură sunt, cantitatea teo-
rale de orientare: retică de hipoclorit de sodiu de concentrație 12,5 %
• la fiecare etapă de tratare se supraveghează care ar fi necesară este de 0,420 Kg/h sau 0,350 l/h.
cantitatea de oxigen disponibilă astfel ca poten- Pentru un plus de siguranță, cât și pentru mixarea
țialul de oxido-reducere să fie mai bun, cores- substanțelor dozate cu apă, se va monta în prima
punzător condițiilor de exigență pentru fiecare cameră a bazinului de reacție un sistem de aerare,
element; compus dint-o suflantă (4), membrane de aerare dis-
• fierul și amoniul sunt prezente simultan. Amo- coidale sau tubulare, 5 bucăți. Debitul de aer, dat de
niul nu poate fi oxidat decât după eliminarea fie- suflantă, pentru acest caz va fi de 20÷25 m3/h la o
rului; presiune diferențială de 350 mbar, puterea 0,25 kW.
• NH4+ și Mn sunt prezente simultan: când canti- Suflanta va fi acționată temporizat.
tatea de NH4+ este mai mare, potențialul de oxi- Până acum cantitatea de hipoclorit de sodiu de
do-reducere din interiorul materialului filtrant concentrație 12,5 % care trebuie dozată în prima eta-
poate descrește la o valoare la care eliminarea Mn pă ar fi de 1,611 litri/h. Concentrația de Na în apă va
nu este posibilă. În acest caz trebuie proiectată o crește de la 320 mg/l la aproximativ 439,8 mg/l. Pen-
tratare în două etape; tru dozarea acestei cantități de hipoclorit de sodiu se
• Mn este elementul a cărui eliminare poate in- va folosi o pompă dozatoare (5). Dozarea se face prin
terveni, la sfârșit, după eliminarea fierului și injecție în conducta principală de aducțiune a apei
amoniului. brute, înainte de intrarea în bazinul de reacție. Aș re-
Amoniul se transformă rapid (0,09 secunde) în mo- comanda un sistem de conductă, în spirală, cu 3÷5
nocloramină la un pH = 8,3 și o temperatură de peste spire, cu lungimea de un metru și lațimea de 0,4 me-
20 ºC. La un pH = 4, reacția are loc în aproximativ 147 tri, înainte de bazinul de reacție, confecționat din
de secunde. În condițiile date constatăm că nu putem țeavă de PVC. În această conductă se injectează în
neglija această influență și nici nu este rentabil să puncte diferite, mai întâi soluția de HCl pentru re-
scădem pH-ul. Rezultă că pentru eliminarea amoniu- glarea pH-ului și apoi soluția de hipoclorit de sodiu
lui din această apă, care se găsește la o concentrație 12,5 %, ceea ce ar duce la un contact mai bun între
de 3,37 mg/l, folosind un raport de 1:8, este nevoie reactanți. Dozarea hipocloritului de sodiu se face din-
de o cantitate de 26,96 mg Cl-/l de apă, deci 134,8 g tr-un vas de stocare de 60 l (6). Trebuie avut în vede-
Cl-/h. re că în timp de câteva zile hipocloritul de sodiu se
În hipocloritul de sodiu de concentrație 12,5 % degradează și își pierde calitățile inițiale. Procesul
cantitatea de clor liber este de 0,15 Kg/l. Rezultă că este accelerat de lumina puternică. De aceea trebuie
pentru amoniu se va doza aproximativ 1 litru de hipo- avut grijă ca hipocloritul de sodiu să fie tot timpul
clorit de sodiu de concentrație 12,5 %, pe oră. pH-ul proaspăt.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 25
TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

Cu timpul, în primul compartiment al bazinului de m3/h, la un bar, care va funcționa de câte ori este
reacție se va forma și se va decanta o cantitate de nevoie, pentru un timp de 15÷30 de minute. Sistemul
nămol care trebuie evacuată periodic și trimisă la un se poate automatiza prin montarea unui temporiza-
sistem de neutralizare și gospodărire a nămolului, sis- tor.
tem pe care îl voi descrie în ultima parte a proiectu- Tot în primul compartiment, din cauza cantităților
lui. mari de substanțe organice, vom avea parametrul
Pentru aceasta, în bașa primului compartiment se TOC foarte mare, mai mare de 5 mg/l și din această
va monta o pompă submersibilă (7) cu un debit de 1 cauză este mai mult ca sigur că sub acțiunea clorului

Fig. 1. Schema tehnologică a procesului.


26 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE

EDITORIAL
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

se vor forma trihalometani și haloacizi, care se vor temul de neutralizare și gospodărire a nămolului.
reține în etapele ulterioare pe cărbune activ. Pentru aceasta și în bașa acestui compartiment se va
Din primul compartiment al bazinului de reacție, monta o pompă submersibilă (12) cu un debit de 1
apa astfel tratată trece gravitațional în al doilea com- m3/h, la un bar, care va funcționa de câte ori este
partiment. Teoretic arsenul cu valența trei, care este nevoie, pentru un timp de 15÷30 de minute. Sistemul
greu de eliminat s-a oxidat la arsen cu valența cinci, se poate automatiza prin montarea unui temporiza-
în primul compartiment, cu ajutorul clorului și oxi- tor. Deoarece debitul de apă necesar, care va fi supus
genului. Acest lucru trebuie verificat în practică, prin tratării, este constant, nu este nevoie de contor cu
analize pe faze. În laborator s-a confirmat oxidarea impulsuri pentru comanda pompelor dozatoare. Aces-
cu clor și oxigen, de la As(III) la As(V). tora li se va programa numărul de impulsuri pe minut
În compartimentul al doilea al bazinului de re- și vor fi pornite și oprite odată cu pompa de alimen-
acție se va doza clorura ferică soluție 10 % și lapte de tare cu apă brută. Din bazinul de reacție care are
var [Ca(OH)2] soluție 20 %, pentru reținerea arsenului ventilul de evacuare la 0,9 m distanță de fundul ba-
prin coagulare și în etapa următoare prin filtrare. zinului pe verticală se preia apa tratată în prima
S-a folosit clorura ferică deoarece raportul Fe:As este etapă și cu ajutorul unui grup de pompare (13) se
mai mare de 20:1. Doza de clorură ferică se stabilește ridică presiunea și se trece mai întâi printr-un filtru
cu aparatul Jar Test. pH-ul optim pentru coagulare automat sub presiune încărcat cu nisip curators (14),
este de 7,3. Speciile de As(III), H3AsO30, H2AsO3-1 și apoi printr-un filtru automat sub presiune cu mediu
HAsO3-2 foarte greu de reținut se oxidează la speciile filtrant catalitic, piroluzit (15), iar apoi printr-un fil-
de As(V), H3AsO40, HAsO4-1, AsO4-2, foarte ușor de tru automat cu cărbune activ (16). Grupul de pom-
reținut. Doza de fier sub forma de FeCl3 este cuprinsă pare automat, este dimensionat pentru un debit no-
între 1÷5 mg Fe/l. Pentru tratarea apei cu arsen în minal de refulare de 4÷6 m3/h și o presiune cuprinsă
concentrație de 13,9 μg/l este nevoie să se dozeze o între 2 și 6 bari, putere motor/pompă = 3 kW (două
cantitate de 0,725 Kg soluție de FeCl3 de concen- pompe + tablou automatizare).
trație 10 %, adică 650 cm3 pe oră. Se va folosi o pom- Filtrul automat cu nisip curators (14) va funcționa
pă dozatoare (8) care va doza această cantitate în cu o viteză de filtrare de 20 m3/m2/h. Este compus
mod constant cu 5 impulsuri pe minut. Soluția de clo- dintr-un recipient din fibră de sticlă cu dimensiunile
rură ferică de concentrație 10 % va fi dozată dintr-un 457x1.651 mm în care se introduc 150 Kg nisip cura-
recipient de PE cu un volum de 60 l (9) care trebuie tors și 35 litri antracit. Mediul filtrant de nisip este
să aibă agitator pentru a împiedica FeCl3 să cristali- introdus în trei granulații, din care cu granulația
zeze și să înfunde componentele sistemului de doza- 0,4÷1,2 mm, 75 Kg, cu granulația 0,8÷2,0 mm, 50 Kg
re. Laptele de var se va doza cu o pompă dozatoare și cu granulația 2,0÷4,0 mm, 25 Kg. Sistemul va fi
(10) care va fi programată pentru 30÷40 de impulsuri asistat de o vană automată cu diametrul racordurilor
pe minut. Dozarea laptelui de var se va face dintr-un IN/OUT de 11/4”.
vas de stocare din PE de 100 l (11), cu agitator. Doze- Filtrul automat cu piroluzit (15) este compus din-
le reale se vor stabili cu ajutorul aparatului Jar Test, tr-un recipient din fibră de sticlă cu dimensiunile
în condițiile reale, de la fața locului. 457x1.651 mm în care se introduc 150 litri mediu ca-
Pentru mixarea substanțelor dozate cu apă și con- talitic piroluzit (pirolox) și 25 Kg nisip cuarțos cu
tinuarea oxidării, se va monta și în a doua cameră a granulația cuprinsă între 0,8÷2,0 mm. Sistemul este
bazinului de reacție un sistem de aerare, compus asistat de o vană automată cu diametrul racordurilor
dintr-o suflantă, membrane de aerare discoidale sau IN/OUT de 1” sau 11/4”.
tubulare, 5 bucăți. Debitul de aer, dat de suflantă, Filtrul automat cu cărbune activ (16) este compus
pentru acest caz va fi de 20÷25 m3/h la o presiune dintr-un recipient din fibră de sticlă cu dimensiunile
diferențială de 350 mbar, puterea 0,25 kW. Această 457x1.651 mm în care se introduc 150 litri cărbune
suflantă va fi dotată și cu temporizator. activ și 25 Kg nisip curators cu granulația cuprinsă
Și în acest al doilea compartiment, al bazinului de între 0,8÷2,0 mm. Sistemul va fi asistat de o vană
reactive, se va forma și se va decanta o cantitate de automată cu diametrul racordurilor IN/OUT de 11/4”.
nămol care trebuie evacuată periodic și trimisă la sis- La ieșirea din filtrul automat cu cărbune activ (16)

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 27


TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

se vor face analize pentru a se vedea eficiența tra- bază liberă, macroporos, de polistiren copolimerizat
tării. Apa tratată și filtrată se va introduce în al do- cu divinilbenzen. Datorită capacității de schimb ridi-
ilea bazin (17) de reacție de 5 m3, unde va fi montat cate și excelentei stabilități fizice și chimice, acest
un sistem de aerare cu aceleași caracteristici ca și schimbător poate fi utilizat cu rezultate bune pentru
cele de la bazinul de reacție din prima etapă. Se va reținerea borului din apele de adâncime. Structura
putea folosi o singură suflantă (4) pentru toate cele matricii favorizează cinetica procesului și gradul de
trei sisteme de aerare, cu un debit de 100 m3/h. Se difuzie la suprafață și la interior și poate fi utilizat la
vor face trei ramificații, pentru fiecare comparti- un pH cuprins între 4 și 10.
ment, dotate cu ventile de închidere/deschidere a 2.2.1. Caracteristici fizico-chimice
fiecărei ramuri. Pe conducta de alimentare a celui Structura matricei polimerului - macroporos, poli-
de-al doilea bazin de reacție se vor injecta cu aju- stiren - divinilbenzen; Grupe funcționale - N-methyl-
torul unei pompe dozatoare (18), doze de polihi- glucamine; Aspect - granule sferice; Forma ionică de
droxiclorură de aluminiu soluție 40 %. Se va doza cu livrare - Cl-; Dimensiunea particulelor - 0.465 - 0,635
un impuls pe minut, adică 2,5÷2,7 ml/min, ceea ce mm; Umiditatea, formă Cl- - 48-53%; Limită de pH -
corespunde cu aproximativ 30 μl/l. Vasul de stocare 4-10; Temperatura maximă de lucru - 60 oC; Stabili-
(19) are un volum de 60 l. tatea chimică - insolubili în solvenți obișnuiți; Capa-
Apa din acest bazin de reactive, este preluată de citatea totală de schimb - 0,6 eq/l minim; Masa de
un sistem de pompare (20) și este trecută printr-un transport - 670-730 g/l; Greutate specifică sfere
filtru automat cu cărbune activ (21). Grupul de pom- umede = 1.1;
pare automat, este dimensionat pentru un debit no- 2.2.2. Stabilitate chimică
minal de refulare de 4÷6 m3/h și o presiune cuprinsă Schimbătorul de ioni este insolubil în acizi, baze
între 2 și 6 bari, putere motor/pompă = 3 kW (două și solvenți obișnuiți. Totuși, expunerea îndelungată la
pompe + tablou automatizare). Filtrul automat cu clor și alți agenți puternic oxidanți conduce la dereti-
cărbune activ (21) este compus dintr-un recipient din cularea schimbătorului de ioni și reducerea perfor-
fibră de sticlă cu dimensiunile 457x1.651 mm în care manțelor în exploatare. Nivele ridicate de calciu în
se introduc 150 litri cărbune activ și 25 Kg nisip cura- influent pot determina precipitarea la interiorul stra-
tors cu granulația cuprinsă între 0,8÷2,0 mm. Siste- tului de schimbători de ioni.
mul va fi asistat de o vană automată cu diametrul 2.2.3. Caracteristici hidraulice
racordurilor IN/OUT de 11/4”. Din filtrul de cărbune Căderea de presiune pe stratul de schimbători de
activ (21) apa va fi trecută printr-un filtru cu rășini ioni, în regimul de funcționare al filtrului ionic, de-
schimbătoare de ioni (22), specializați pentru re- pinde de distribuția granulometrică a schimbătorului,
ținerea borului. Pentru reținerea borului din apă vom de înălțimea stratului de schimbător, de volumul liber
folosi o rașină schimbătoare de ioni, selectivă pen- din strat, de viteza de trecere și de vâscozitatea solu-
tru bor. ției fluidului de tratat. Orice factor care afectează
Mai jos sunt calculate datele de dimensionare și acești parametri, de exemplu prezența impurităților
exploatare ale instalației pentru reținerea borului: mecanice în fluidul de tratat care se rețin pe stratul
2.1. Calcularea concentrației finale a borului de schimbători de ioni, compactarea anormală a stra-
[(Ci - Cf)/Ci] x 100 = Ge% tului de schimbători conduce la creșterea pierderii de
[(1,8 - Cf)/1,8] x 100 = 90 presiune.
(1,8 – Cf) x 100 = 90 x 1,8 Caracteristici: Tip macroporos cu excelentă rezis-
1,8 – Cf = 1,62 tență la uzură și șoc osmotic. Alegerea tipului de ră-
Cf = 0,18 mg/l bor șină trebuie să se facă în funcție de caracterul chimic
Unde : al soluției din care se reține componentul urmărit, în
Ci concentrația inițială ;Cf concentrația finală ;Ge sensul că în condiții de pH și de compoziție a soluției
randamentul la tratare. date, rășina schimbătoare de ioni să aibă o selectivi-
2.2. Calcularea coloanei cu rășină tate corespunzătoare. Schimbătorii de ioni tip bază
Schimbătorul de ioni folosit în cazul tratării apelor liberă, prezintă o selectivitate pronunțată față de
impurificate cu ioni de bor este un schimbător tip bor. Necesarul de acid pentru eluarea borului fixat pe

28 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE

EDITORIAL
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

rășină în cazul rășinilor selective, este aproape de • Direcția de spălare = de sus în jos.
cantitatea teoretică. După regenerare în forma H cu - Urmează condiționarea cu NaOH 2%:
un acid, acești schimbători trebuie condiționați înain- • Rata specifică a debitului = 3 BV/h;
tea reutilizării, adică trebuie tratați cu o soluție de • Timpul de spălare = 19 minute;
hidroxid de sodiu. Pe de altă parte, regenerarea di- • Debitul de spălare = 1,1 m3/h;
rectă a rășinii numai cu acid, nu asigură eluarea co- • Direcția de spălare = de sus în jos.
respunzătoare a ionilor de bor fixați în rășină. În con- - Următoarea etapă este o limpezire lentă cu apă,
secință, regenerarea trebuie făcută în două faze. fără bor, din bazinul de stocare.
2.2.4. Note de calcul • Rata specifică a debitului = 3 BV/h;
Debitul total pe coloană = 5 m3/h; Rata specifică • Timpul de spălare = 40 minute;
a debitului = 14 BV/h; Numărul de coloane în lucru = • Debitul de spălare = 1,1 m3/h;
1 buc.; Numărul de coloane în spălare = 0 buc.; • Direcția de spălare = de sus în jos.
Concentrația borului în influent = 1,8 mg/l; Concen- - Ultima etapă este o spălare rapidă cu apă, fără
trația borului la breakpoint (ieșire) = 0,2 mg/l; Fac- bor, din bazinul de stocare.
torul specific de calcul = 0,9; Volumul de rășină pe • Rata specifică a debitului = 14 BV/h;
coloană = 0,357 m3; Capacitatea de reținere a rășinii • Timpul de spălare = 21 minute;
pentru bor = 1,96 g/l; Capacitatea de reținere a co- • Debitul de spălare = 5 m3/h;
loanei = 631 g; Cantitatea de bor reținută pe oră = 9 • Direcția de spălare = de sus în jos.
g/h; Durata unui ciclu pe coloană = 70,1 ore; Tempe- - Cantități de substanțe chimice și apă consumate
ratura de lucru = 15-20 ºC; Înălțimea stratului de pe metru cub de apă tratată:
rășină în coloană = 1,263 m; Diametrul unei coloane • Cantitatea totală de acid consumată pe o rege-
de rășină = 600 mm; Înălțimea virolei cilindrice a nerare - Kg (100 % acid) = 18 Kg;
coloanei = 2,0 m; Viteza liniară = 17,7 m/h; Regene- • Cantitatea de acid consumată pe un metru cub
rant I = HCl 33 %; Concentrația de regenerant I = 50 de apă tratată - Kg (100 % acid) = 0,0513 Kg;
g/l; Consumul de regenerant I pe o coloană = 46,5 • Cantitatea totală de NaOH consumată pe o rege-
litri; Concentrația soluției de regenerant I = 4%; Re- nerare - Kg (100 % NaOH) = 11 Kg;
generant II = NaOH 5 %; Concentrația de regenerant • Cantitatea de NaOH consumată pe un metru cub
II = 30 g/l; Consumul de regenerant II pe o coloană = de apă tratată - Kg (100 % NaOH) = 0,0314 Kg;
203,2 litri; Concentrația soluției de regenerant II = • Volumul total de apă, fără bor, consumat pe o
2%; Căderea de presiune prin coloane = 22,24 regenerare = 4,4 m3;
Kg/cm2. • Volumul de apă, fără bor, consumat pe metru
- La regenerare se folosește mai întâi apa tratată cub de apă tratată = 0,120 m3.
din rețea. Se face mai întâi o spălare inversă cu Se vor face determinări în ceea ce privește con-
această apă când are loc expandarea a 80 % din ținutul de Na din apă. Dacă acesta se menține la va-
rășină. lori peste 200 mg/l este necesară montarea unei in-
• Timp de spălare = 10 minute; stalații de osmoză inversă (23), pentru 3,0 m3/h.
• Debitul de spălare = 2,7 m3/h; Acesta va fi și debitul final al apei care se va putea
• Direcția de spălare = de jos în sus. folosi și care respectă parametri ceruți de legile în
- Urmează regenerarea propriu-zisă cu soluție de vigoare. Această apă se va putea stoca într-un bazin
HCl 4 %: de 100 m3 (24), rezervă care poate asigura un consum
• Rata specifică a debitului = 3 BV/h; pentru câteva zile. La ieșirea apei din bazinul de sto-
• Timpul de spălare = 24 minute; care, către consumatori, se va monta un sistem au-
• Debitul de spălare = 1,1 m3/h; tomat de dozare clor lichid (25), prin injecție în con-
• Direcția de spălare = de sus în jos. ductă, pentru sterilizare și dezinfecție. Concentratul
- Urmează o spălare cu apă tratată, fără bor, din rezultat de la osmoză se va trimite la canal sau într-
bazinul de stocare: un iaz artificial pentru degradare cu ajutorul plan-
• Rata specifică a debitului = 3 BV/h; telor.
• Timpul de spălare = 40 minute; Studiind materiale cu privire la hrana suinelor, am
• Debitul de spălare = 1,1 m3/h; găsit diverse rețete în care la 100 de Kg de hrană pre-
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 29
TEHNOLOGIE ȘI INSTALAȚIE PENTRU TRATAREA UNOR APE DE ADÂNCIME CONTAMINATE
CHIMIC CU ARSEN, BOR, AMONIU, FIER, MANGAN, SUBSTANȚE ORGANICE
ȘI BACTERIOLOGIC CU CLOSTRIDIUM ȘI ESTERICHIA COLI

parată se adaugă invariabil și 0,5 Kg de sare (NaCl), de îngroșare, în timp relativ scurt, va fi preluat cu o
adică 197 g Na (1,97 g Na/1 Kg hrană). În aceste pompă de nămol (30), cu un debit de 2 m3/h, cu H =
condiții, având în vedere că pentru un vier necesarul 10 m și va fi trimis la un sistem de filtrare cu saci
de apă zilnic este de 8 litri (8 l x 450 mg/l Na = 3.600 (31). Pompa va fi dotată cu sistem de temporizare.
mg Na = 3,6 g Na) rezultă că influența nivelului sodiu- Apa rezultată de la filtrele cu saci se va recircula în
lui din apă este foarte mică. În funcție de legislație bazinul de stocare, gravitațional. Supernatantul re-
și de cerințele crescătorilor de porci și/sau alte ani- zultat din bazinul de stocare se poate folosi pentru
male, se poate renunța la instalația de osmoză și se udat, irigații și pentru spălarea utilajelor, sau se
poate diminua conținutul de sare din hrană. Toate poate trimite la canalizare sau într-un iaz pentru de-
apele reziduale rezultate de la spălarea inversă a fil- gradare biologică cu ajutorul plantelor. Cel mai indi-
trelor precum și nămolurile din bazinele de reacție cat este stuful. Nămolul rezultat de la filtre se va de-
se transportă la stația de neutralizare și prelucrare a pozita pe o platformă betonată (32) pentru deshi-
lor. Bazinul de stocare (26), va avea un volum de dratare și biodegradare, se va trata cu oxizi ai calci-
15÷20 m3 și va fi așezat îngropat, pentru a permite și ului și apoi va fi transportat la un depozit pentru sto-
preluarea gravitațională a apelor și nămolurilor rezi- carea unor astfel de produse.
duale. Bazinul va fi dotat cu o pompă dozatoare (27),
care va doza până la 2 litri pe oră un polielectrolit pe
3. CONCLUZII
Poate că la prima vedere acest proiect, pe care îl
bază de poliacrilamidă și cu un sistem de agitare cu estimez la 80.000÷90.000 de euro, poate fi considerat
agitator mecanic (28), cu 200 rotații pe minut, având foarte costisitor pentru acest moment pentru numă-
o elice de 1.600 mm și un motor de acționare cu o rul de locuitori echivalenți pe care ar putea să-l de-
putere de 2,2 kW. De asemenea va fi prevazută și o servească. Cred că într-un viitor nu prea îndepărtat
pompă de dozare (29), cu impulsuri, pentru dozarea acest cost va fi considerat normal, având în vedere
unei soluții de concentrație 25 %, a unor compuși de complexitatea tratării apei brute, cu parametrii des-
magneziu, pentru legarea borului. Dozarea se va face criși în acest proiect, apa care din punct de vedere
în funcție de concentrația borului din apă, determi- al normativelor în vigoare, nu se încadrează în cate-
nată de analize periodice. Nămolul care se depune la goria apelor care pot fi supuse tratării în vederea
partea inferioară a bazinului și care suferă un proces potabilizării.

INSTRUCŢIUNI DE REDACTARE
A ARTICOLELOR ROMAQUA
I. ARTICOLUL TREBUIE SÃ CONŢINĂ: - Redactare în WORD (OFFICE) cu font
l TITLU - cât mai succint exprimat; Times New Roman corp 12;
l AUTORII - Prenume NUME, Funcţia / - Pentru promovarea în BAZE DE DATE
INTERNAŢIONALE, este de dorit ca
Titlu academic, Instituţia, Foto autor(i)
articolul să fie prezentat şi într-o
l REZUMAT - în limba engleză; limbă de circulaţie internaţională.
l KEYWORDS / CUVINTE CHEIE -
între 4 - 7 cuvinte, în limba engleză; II. MOD DE RECENZARE
l TEXT ORGANIZAT (în capitole, subcapi- - Articolul propus va fi recenzat de 1-2
membri ai colegiului ştiinţific;
tole, etc), în limba română și engleză,
- Durata: două săptămâni;
în maxim 10 pagini A4 dactilografiate
- Rezoluţie:
(a 2000 semne/pg), cu figurile incluse; l acceptat sub forma propusă;
l UN CAPITOL DE “CONCLUZII”; l acceptat cu modificări sau completări;
l “BIBLIOGRAFIE”; l respins.

30 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


STUDII ȘI CERCETĂRI

ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL


BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

ESTIMATING DOMESTIC WATER CONSUMPTION FOR WATER


BALANCE CALCULATION USING STATISTICAL SAMPLING METHODS
ABSTRACT. The determination of the total domestic water consumption
to establish a water balance for individual supply zones or District Metered Miran MASTALLER *
Areas (DMAs) is often not possible due to the lack of the required metering
Philipp KLINGEL *
infrastructure. Especially in developing countries the full coverage with do-
mestic water meters at household level to accurately measure, monitor and
bill authorized water consumption is not common and the water consumption
must be estimated. This paper presents an approach for estimating the total domestic water consumption in a DMA
based on the measuring data of a given limited number of household meters using two statistical sampling methods,
simple sampling and post-stratified-sampling. For stratification additional factors classifying the sampling unit are
acquired at household level. The application of the approach is demonstrated for a DMA of the city of Tiruvannamalai,
India. The consumption data from a sample of 46 households, which covers approx. 7,4% of the 666 connected house-
holds in the DMA (population: 3.078), is used to estimate the total water consumption. For post-stratification, the
classifying factors are household occupancy and type of water supply (single or multiple supply sources), which are
assumed to influence the domestic water consumption. Considering the measured system input the magnitude of the
estimated total water consumption is found to be realistic by calculating a water balance to determine the water
losses in the DMA.
KEYWORDS: Water consumption, post-stratification, water balance.

1. INTRODUCERE cesară. În particular, instalarea de contoare la nivel


Elaborarea unei balanțe a apei ca o condiție de de gospodărie, în scopul evaluării, monitorizării și
bază pentru evaluarea pierderilor de apă este o abor- facturării consumului de apă de uz casnic autorizat
dare recunoscută și aplicată la nivel mondial, de pro- nu este comun în țările în curs de dezvoltare din mo-
grame eficiente de management al pierderilor de apă tive tehnice, financiare, sociale și/sau politice (King-
(US EPA, 2010). O cerință de bază pentru această dom și alții, 2006). În acest caz, trebuie să fie esti-
abordare este cuantificarea exactă a componentelor mat consumul de apă de uz casnic pentru a stabili
balanței, cum ar fi intrările sistemului și consumul de balanța apei.
apă autorizat în Zonele de Rețea Contorizate (District Edwards si Martin (1995) prezintă un studiu al con-
Metered Areas, DMA) sau zone de alimentare indivi- sumului de apă de uz casnic din Marea Britanie, prin
duale. Prin urmare, contorizarea fiabilă a tuturor vo- aplicarea unei abordări de eșantionare stratificată,
lumelor de apă ar trebui să fie efectuată de către inclusiv un studiu realizat la nivel de gospodărie pen-
operatori de apă (Lambert și Hirner, 2000). În con- tru a analiza obiceiurile de consum ce țin de diverși
trast cu cele mai multe rețele de apă din țările dez- parametri, cum ar fi gradul de ocupare al casei sau a
voltate, sistemele de distribuție a apei (water distri- veniturilor. În Marea Britanie, Autoritatea de Regle-
bution systems, WDS) din țările în curs de dezvoltare, mentare a Servciilor de Apă (Water Services Regula-
adesea nu dispun de infrastructura de contorizare ne- tion Authority, OFWAT) a introdus în anul 1999 un ra-

*Karlsruhe Institute of Technology (KIT), Institute for Water and River Basin Management, Kaiserstrasse 12,
76131Karlsruhe, Germany, (E-mail: miran.mastaller@kit.edu; philipp.klingel@kit.edu).
** Studiu prezentat în cadrul Conferinței Water Loss Management 2015, București.

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 31


ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

port intitulat “Cel mai bun Raport de Practici” a estima consumul total de apă menajeră în Zona de
(Best Practice Report) pentru monitorizarea consu- Rețea Contorizată (DMA), prin extrapolare.
mului pe cap de locuitor nemăsurat, ca un ghid pen- În ceea ce privește aplicabilitatea inferențelor
tru operatori de apă, pentru a estima consumul de dintre o probă și populația totală ar trebui să se țină
apă de uz casnic nemăsurat de la un eșantion, folo- cont de două premise principale: eșantionul trebuie
sind diferite metode statistice (Tynemarch, 2007). să fie reprezentativ și să arăte o distribuție similară
Zhang și Brown (2005) au efectuat un studiu empiric cu populația și eșantionul ar trebui să fie aleatoriu,
la Beijing și Tianjin (China) pentru a furniza informații dar și probabilitatea selecție pentru fiecare element
cu privire la consumul de apă de uz casnic din mediul al populației poate fi cuantificată (Cochran 1977;
urban și a modelelor de consum, prin utilizarea tipo- Kauermann și Küchenhoff, 2011). În cazul în care
logiilor de locuințe predominante pentru a realiza o eșantionul nu a fost selectat în mod aleatoriu, analiza
stratificare a datelor de consum. Grupul de Speciali- statistică va fi afectată de părtinire și erori sistema-
tate Water Loss Task Force al Asociației Internaționale tice (Kauermann și Küchenhoff, 2011). În cazul dat
a Apei prin Lambert și Hirner (2000), propune conto- nu poate fi realizat un eșantion aleatoriu clasic. Gos-
rizarea unui eșantion reprezentativ statistic de co- podăriile eșantion sunt selectate pe baza unui studiu
nexiuni cu scopul de a determina consumul total de preliminar al gospodăriilor cu privire la locația geo-
apă de uz casnic pentru a stabili o balanță a apei. Cu grafică a acestora pentru a se asigura eșantionul care
toate acestea, ei nu descriu o metodologie specifică. acoperă întreaga Zonă de Rețea Contorizată (DMA).
Fanner (2009) a aplicat cele mai bune practici pro- Cu toate acestea, selecția eșantionului nu se reali-
puse de OFWAT pentru a evalua consumul rezidențial zează pe baza nici unei valori așteptate a parametru-
nemăsurat în insulele Trinidad și Tobago pentru a dez- lui consum de apă (de exemplu, selectarea tuturor
volta o balanță a apei validată. Pentru Zonele de Re- gospodăriilor cu un consum ridicat probabil). În plus,
țea (DMA) contorizate sau zone de aprovizionare in- trebuie să se asigure că modul de consum a gospo-
dividuale, cu date disponibile privind consumul, For- dăriilor nu se schimbă ca urmare a instalării contoa-
tunato și alții (2015) prezintă și aplică o abordare relor. Astfel, tendințele spre un eșantion din cauza
statistică pentru evaluarea consumului rezidențial to- selecției gospodăriilor cu un anumit model de consum
tal prin analizarea și extrapolarea datelor de consum ar trebui să fie reduse la minimum.
doar de la un eșantion de gospodării măsurate într- Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că, în
un oraș mic în Sicilia (Italia) folosind gradul de ocupa- comparație cu eșantionarea aleatorie clasică, un
re ca și variabilă de stratificare. eșantion fix ar putea duce la incertitudini mai mari
Această lucrare prezintă o abordare de eșantio- de estimare. Două metode de eșantionare diferite
nare statistică pentru a determina consumul total de sunt considerate pentru a estima consumul total de
apă de uz casnic într-o Zonă de Rețea Contorizată apă de uz casnic pe baza unui eșantion limitat de
(DMA), inițial necontorizată. Două metode statistice gospodării: eșantionare simplă și eșantionare post-
de prelevare de probe: eșantionare simplă și eșantio- stratificare.
nare post-stratificare, sunt aplicate folosind datele A. Metoda 1: Eșantionare simplă
de măsurare dintr-un număr limitat de gospodării Aplicarea eșantionării simple în care fiecare ele-
dotate cu contoare. Ulterior, este prezentată și discu- ment al populației are aceeași probabilitate de a fi
tată aplicarea abordării într-un studiu de caz. În cele inclus în eșantion. Pentru interferențe statistice un
din urmă, sunt date o concluzie și o perspectivă. estimator ca media unități de eșantionare (de exem-
2. ABORDARE plu, consumul de apă de uz casnic) este rezultat din
2.1. Eșantionare statistică eșantion. Pentru eșantionarea simplă, media
Obiectivul principal al statisticilor inductive este calculează prin împărțirea sumei valorilor eșanti-
de a obține și de a evalua estimări ale totalurilor po- oanelor y1, … yn cu mărimea eșantionului n, cum este
pulației, prin aplicarea unor metode de eșantionare prezentat în ecuația 1. Estimarea consumului total de
adecvate (Toutenburg și Heumann, 2008). În acest apă de uz casnic QDWC se face prin înmulțirea mediei
caz, valoarea medie a consumului de apă de la un cu numărul total al populației N folosind ecuația 2.
eșantion de gospodării contorizate este folosit pentru (Cochran 1977; Kauermann și Küchenhoff, 2011).

32 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

valoarea reală ar trebui să fie inclusă în interval


(1)
(Toutenburg și Heumann, 2008). Un nivel de încrede-
re de 95% se aplică în principal în sectorul de ali-
(2)
mentare cu apă (Alegre și alții, 2006) și calcularea
Calculele sunt efectuate pentru două alternative: intervalului de încredere corespunzător pentru proba
Alternativa 1 consideră media și consumul total de medie
apă pe o gospodărie, în timp ce pentru Alternativa 2
informații privind gradul de ocupare pe gospodărie se face folosind ecuația 6 și 7.
este folosit pentru a calcula media și totalul consu-
mului pe cap de locuitor și gospodărie. (6)
Pentru a evalua valorile estimate punctual se apli-
că (varianța\abaterea standard) și estimările de in- (7)
terval (interval de încredere). Varianța și deviația
standard a mediei estimate, ambele depinzând de B. Metoda 2: Eșantionare post-stratificare
varianța în eșantion s² și dimensiunea eșantionului n, Spre deosebire de eșantionare simplă, populația
sunt utilizate pentru a cuantifica precizia estimată. poate fi pre-analizată și separată în mai multe subpo-
Ulterior, un interval de încredere (CI) este calcu- pulații care nu se suprapun (straturi), care se numeș-
lat, care include valoarea reală a mediei pentru o te eșantionare stratificată. Pentru fiecare strat, un
anumită probabilitate (de exemplu 95%). Varianța eșantion este extras și datele pot fi determinate
și abaterea standard din media de selecție și analizate individual (Kauermann și Küchenhoff,
, precum și abaterea standard 2011). Unul dintre principalele avantaje ale acestei
totalul populației sunt calculate cu ajutorul ecuațiilor metode de eșantionare este că prin alegerea adec-
3 - 5 (Cochran, 1977; Kauermann și Küchenhoff, vată a stratului, precizia estimărilor într-un strat și
2011). asfel precizia globală estimată a caracterului poate
fi crescută (Cochran, 1977). Prin urmare, obiectivul
(3) principal al stratificării este de a grupa valorile eșan-
tion similare cu rezultate ale variației scăzute într-
un singur strat și pentru a maximiza diferențele între
(4) straturile individuale (Kauermann și Küchenhoff,
2011). Aplicarea acestei metode statistice necesită
determinarea de factori suplimentari, clasificând uni-
(5) tatea de eșantionare (de exemplu, ocupare gospodă-
riei sau tipologia). În plus, dimensiunile populațiilor
Pentru aplicarea intervalului de încredere (CI), straturilor respective trebuie a fi cunoscute înainte
distribuția estimatorului trebuie să fie cunoscută. de selectarea eșantionului, cu scopul de a determina
Teorema limită centrală precizează că, în cazul unui dimensiunea necesară eșantionului pentru fiecare
eșantion aleatoriu se poate presupune că suma de strat. Deși în acest caz, populațiile straturilor nu sunt
variabile aleatoare independente și identic reparti- cunoscute la început și, astfel, este selectat un eșan-
zate este aproximativ normal distribuită. Multe studii tion aleatoriu, poate fi aplicată o post-stratificare.
de simulare au arătat că ipoteza de distribuție nor- Populația N este împărțită în H straturi, cu suma
mală este valabilă pentru eșantionare fără înlocuire populațiilor straturilor Nh egală cu N (ΣNh=N). Media
din populațiile finite (Cochran, 1977). Distribuția nor- eșantionului post-stratificat
mală se caracterizează prin funcția densității de pro- ca estimare pentru media reală a ansamblului popu-
babilitate f(x), care are maximul la media μ. Forma lației, este compusă din suma mediilor straturilor in-
depinde de abaterea standard σ. Ipoteza unei distri- dividuale
buții normale permite determinarea limitelor inter- Așa cum este prezentat în ecuația 8, mediile sunt
valului de încredere, limitele depinzând de probabi- ponderate în funcție de mărimea relativă a fiecărui
litatea dorită (de exemplu 95% sau 99%) pentru care strat Nh/N, care corectează automat estimatorul

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 33


ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

pentru orice probă echilibrată prost (Holt și Smith, 3. APLICARE ȘI REZULTATE


1979). 3.1. Studiu de caz
O Zonă de Rețea Contorizată (DMA) din sistemul
(8) de distribuție a apei din orașul indian Tiruvannamalai
a fost aleasă ca studiu de caz, care a făcut parte din
Consumul total de apă menajeră QDWC, PS este es- cercetarea și dezvoltarea proiectului Pierderile de
timat prin multiplicarea medie a eșantionului post- Apă în Mediu Urban (WaLUE, 2015). Circa 34.380 de
stratificat gospodării cu o populație de aproximativ 145.000 de
așa cum este prezentat în ecuația 9. persoane sunt înregistrate în orașul Tiruvannamalai,
situat în statul Tamil Nadu din India de Sud (Guvernul
(9)
Indiei, 2011). Rețeaua de distribuție a apei (WDS) a
Ca și pentru Metoda 1, calcularea mediei și a tota- orașului, exploatată de Municipalitatea Tiruvanna-
lului sunt efectuate pentru două alternative având malai, cuprinde patru stații de pompare principale
în vedere fie consumul mediu și total de apă pe o de unde apa tratată este pompată la unsprezece re-
gospodărie (Alternativa 1) sau a consumului mediu zervoare de stocare-ridicare (ESR) care sunt utilizate
și total pe cap de locuitor și gospodărie (Alternativa pentru alimentarea cu apă a unsprezece zone de
2). distribuție din oraș. Alimentarea celor aproximativ
Cuantificarea preciziei estimate se face prin 16.941 de gospodării conectate este intermitentă cu
calcularea varianței medii un orar zilnic de alimentare variind de la două la un-
standard sprezece ore zilnic (Municipalitatea Tiruvannamalai,
totală 2013).
1977; Holt și Smith, 1979). Abordarea prezentată pentru estimarea consumu-
După cum s-a subliniat, înainte de principalul lui de apă menajeră, pentru a stabili balanța apei
avantaj al post-stratificării, este faptul că varianța într-o Zonă de Rețea Contorizată (DMA), inițial ne-
estimatorului este numai în funcție de varianțele sh contorizată, este realizată pentru zona de distribuție
ale straturilor individuale și nu, cum ar fi pentru 5. Sistemul de distribuție a apei (WDS) din zona 5
Metoda 1, pe varianța eșantionului complet. În cazul acoperă circa 666 de gospodării conectate cu o popu-
în care valorile eșantion sunt similare în straturile in- lație totală de 3.078. Alimentarea cu apă a zonei
este operată în principal din rezervorul de stocare-
dividuale, precizia estimării crește datorită varianțe-
ridicare, Thamarai Nagar (TNESR) și parțial din Linia
lor reduse a straturilor.
de Preaplin de la Anna Nagar (AOL), care este o linie
gravitațională mergând de la rezervorul de preaplin
(10)
al stației de pompare Anna Nagar spre zona de dis-
tribuție (Figura 1).

(11)

(12)

Intervalul de încredere pentru medie precum și


pentru total este calculat folosind ecuațiile 13 și 14
(Cochran, 1977; Holt și Smith, 1979).

(13)
Fig. 1. Sistemul de distribuție a apei (WDS) din
zona 5, cu locații ale gospodăriilor din eșantion
(14) (sursă harta: Microsoft Bing Maps).
34 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

Ambele surse de alimentare livrează apă gospo- Pe baza acestor date, distribuția procentuală de
dăriilor prin intermediul unor rețele de conducte se- ocupare a gospodăriei și de tipul de alimentare cu apă
parate (figura 1, THESR: liniile albastre; AOL: liniile în rândul tuturor gospodăriilor și a gospodăriilor eșan-
violet). tion din zona 5 sunt calculate și prezentate în tabele-
Deoarece nu există o infrastructură de măsurare, le 1 și 2.
aceasta a fost instalată la începutul proiectului. A fost Datele arată că eșantionul reprezintă în mod adec-
implementat în zona pilot un sistem de monitorizare vat populația totală.
pentru măsurarea datelor de intrare în sistem și a
consumului de apă de uz casnic.
Tabelul 1. Distribuția procentuală a tuturor
Au fost instalate contoare de apă de uz casnic, la
gospodăriilor din zona 5, pe baza datelor
un eșantion de 56 de gospodării.
pe gospodărie (N = 666).
Locațiile și numerele de identificare ale acestor Ocupare gospodărie
Tip de
gospodării sunt indicate în figura 1 (marcate în roșu). alimentare
1-2 3-4 5-6 7-8 9-10 ≥11 Σ
Nu a fost posibil un calcul precis al dimensiunii adec-
vate a eșantionului, deoarece la începutul proiectului TNESR 10% 37% 18% 5% 4% 3% 77%

nu au existat date despre valorile consumului de apă AOL 3% 7% 4% 2% 0% 0% 16%

de uz casnic și nu au fost disponibile varianțele lor la TNESR+AOL 2% 2% 1% 1% 1% 0% 7%


nivel de gospodării. Σ 14% 47% 23% 8% 5% 3% 100%
Cu 56 de gospodării contorizate din 666, a fost
realizată o acoperire de cca. 8,4%, care este mai ma-
re decât numărul total estimat de gospodării reco-
Tabelul 2. Distribuția procentuală a gospodăriilor
mandat de Wolf-Dieter Heller de 5%, președintele de
eșantion din zona 5, pe baza datelor
econometrie și statistici de la KIT, pentru a asigura o
pe gospodărie (n = 56).
reprezentativitate adecvată a populației (comunicare Ocupare gospodărie
Tip de
personală, ianuarie 2014). alimentare
Selecția gospodăriilor a fost bazată pe un studiu 1-2 3-4 5-6 7-8 9-10 ≥11 Σ

preliminar de gospodărie și luând în considerare eșan- TNESR 4% 45% 20% 5% 4% 4% 80%

tionul care acoperă întreaga Zonă de Rețea Contori- AOL 2% 0% 4% 0% 4% 0% 9%

zată (DMA). TNESR+AOL 2% 7% 2% 0% 0% 0% 11%

Clienții afectați au fost informați că vor fi taxați Σ 7% 52% 25% 5% 7% 4% 100%


la fel, ca nemăsurat, pentru a se asigura că nu apare
nici o modificare în modelele de consum. 3.2. Consumul de apă de uz casnic al gospodării-
Punerea în aplicare a sistemului de monitorizare lor eșantion
a fost însoțită de un studiu cuprinzător auxiliar de Figura 2 prezintă valorile de consum ale gospo-
gospodărie pentru a obține informații pentru esti- dăriilor eșantion într-o perioadă de timp de 23 de zile
marea consumului de apă de uz casnic. (coloane albastre).
Printre altele, date
despre ocuparea gospo-
dăriei și de tipul de ali-
mentare cu apă au fost
colectate de la aproape
toate gospodăriile pre-
zente, pentru a fi utili-
zate la clasificarea uni-
tăților, la utlizarea me-
todei post-stratificare
(Metoda 2).
Fig. 2. Consumul de apă pe gospodărie și pe cap de locuitor și gospodărie,
în zona 5 în perioada de realizare a balanței apei.

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 35


ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

În plus, consumul corespunzător pe cap de locui- ma) indică faptul că majoritatea gospodăriilor au va-
tor și gospodărie (coloane roșu) a fost calculat folo- lori de consum mai mici decât consumul mediu de-
sind informațiile de ocupare. Valorile consumului pe rivat din distribuția normală.
gospodărie variază de la aproape 0 la 70 m³. Variația Acest lucru se datorează celor câteva gospodării
valorilor consumului pe cap de locuitor este mai mică cu valori considerabil mai mari de consum, care de-
față de valorile ridicate ale variației consumului termină o deplasare către dreapta a parcelelor dis-
gospodăriilor (de exemplu, gospodăria 32), parțial tribuției normale. Cu toate acestea, în cazul consu-
relativizată printr-o ocupare mare a gospodăriei (de mului pe locuitor și gospodărie (dreapta), forma his-
exemplu, opt persoane pentru gospodăria 32). togramei este destul de asemănătoare cu cea a dis-
Bazat pe o evaluare a datelor măsurate ale con- tribuției normale.
sumului, zece gospodării (de exemplu, gospodăriile Astfel, distribuția normală este adecvată într-o
38, 63), au fost excluse din eșantion și luate separat, măsură limitată pentru a cuantifica precizia esti-
datorită valorilor de consum anormale, reduse sau mărilor de consum folosind intervalul de încredere
mari. De exemplu, gospodăria 63 are un consum ne- (CI).
justificat de mare pe cap de locuitor de 1.525 de litri 3.3. Estimarea consumului total de apă de uz
pe zi. Dimensiunea redusă a eșantionului, de 46 de casnic
gospodării, oferind încă o acoperire de aproape 7% Pe baza datelor disponibile de măsurare prezen-
din totalul populației de gospodării. tate în secțiunea anterioară, este estimat pe o pe-
În figura 3, histogramele și schema distribuției rioadă de 23 de zile consumul total de apă menajeră
normale a valorilor medii ale consumului zilnic de din zona 5. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 3.
apă (stânga: pe gospodărie; dreapta: pe cap de locu- Valorile consumului total, în limitele intervalului de
itor și gospodărie) din cele 46 de gospodării, sunt da- încredere (CI) și deviația standard pentru prelevarea
te pentru a verifica dacă valorile consumului pot fi simplă (Metoda 1) se calculează cu ajutorul ecuați-
descrise de o distribuție normală. Coloanele albastre ilor 1 - 7. Pentru metoda de eșantionare post-strati-
ale histogramelor indică numărul respectiv (frecven- ficare cele două unități de clasificare: ocuparea
ța) de gospodării într-una din clasele de consum (de gospodăriei (Metoda 2.1) și tipul de alimentare cu
exemplu 0.0 la 0.1; 0.2 la 0.3 etc.). apă (Metoda 2.2) au fost folosite și au fost calculate
Loturile roșii reprezintă distribuția normală calcu- valorile respective folosind ecuațiile 8 - 14. Pentru
lată pe baza valorilor de consum pe gospodărie și fiecare metodă sunt luate în considerare cele două
mediile acestora alternative, (1) consumul pe gospodărie și (2) pe cap
date în figură. de locuitor și gospodărie. Valorile pentru consumul
O comparație între graficele de distribuție norma- total cuprind și valorile de consum ale celor zece
lă, a căror maxim reprezintă consumul mediu, și nu- gospodării care au fost excluse din eșantion pentru
mărul de gospodării per clasă de consum (histogra- o abordare a estimării statistice.

Fig. 3. Histograma distribuției normale a gospodăriilor eșantion, cu un consum pe gospodărie (stânga)


și pe cap de locuitor și gospodărie (dreapta).
36 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

Tabelul 3. Consumul total de apă de uz casnic în perioada de realizare a balanței de apă din zona 5.
CI95% CI95%
Deviația
Limita Consumul Limita
Metoda Alternativă standard
inferioară total [m³] superioară
[m³]
[m³] [m³]
1.1 pe gospodărie 9,956.9 12,404.8 14,852.8 1,249.0
1. Eșantionare
simplă 1.2 pe cap de locuitor și
gospodărie 11,566.2 12,596.7 13,627.2 525.8

2.1 Eșantionare post- 2.1.1 pe gospodărie 9,529.9 11,959.4 14,388.9 1,239.5


stratificare (grad de 2.1.2 pe cap de locuitor și
ocupare) 10,797.6 12,471.9 14,146.1 854.2
gospodărie

2.2 Eșantionare post- 2.2.1 pe gospodărie 10,189.5 12,668.2 15,147.0 1,264.7


stratificare (tipul de 2.2.2 pe cap de locuitor și
alimentare cu apă) 11,622.0 12,721.2 13,820.4 560.8
gospodărie

Variațiile dintre valorile totale de consum sunt da- rilor estimate este abaterea standard și intervalul de
torate diferitelor tehnici utilizate pentru a determina încredere (CI) rezultat. Există mari diferențe între
mijloacele de extrapolare: Metoda de eșantionare cele două alternative ale fiecărei metode. Relativ
simplă calculează media tuturor valorilor eșantiona- mare, diferența dintre valorile de consum pe gospo-
te, cu toate valorile având aceeași pondere în calcul dărie are ca rezultat o deviație standard și interval
(vezi ecuația 1). În schimb, mijloacele straturilor in- de încredere (CI) mai mare. Prin utilizarea informa-
dividuale sunt ponderate în funcție de mărimea rela- țiilor privind gradul de ocupare, pentru a calcula va-
tivă a fiecărui strat, atunci când se aplică metoda lorile pe cap de locuitor și gospodărie, varianța peste
post-stratificare (vezi ecuația 8). valorile de consum este redusă și, prin urmare, dimi-
Astfel, straturile cu valori considerabil mai mari nuarea deviației standard și a intervalului de încre-
de consum, cum ar fi gospodăriile cu șapte până la dere (CI).
opt persoane, dar și straturi de dimensiuni relativ Comparând cele două metode statistice aplicate,
mici din cadrul populației totale influențează mai se poate concluziona că post-stratificarea folosind
puțin calculul mediei globale. gradul de ocupare pe gospodărie sau tipul de alimen-
Aceasta conduce la o valoare mai mică a consumu- tare cu apă, nu are ca rezultat o deviație standard
lui total la eșantionarea post-stratificată, folosind mai mică și, prin urmare, o creștere a preciziei esti-
gradul de ocupare (Metoda 2.1), comparativ cu meto- mării. Acest lucru se datorează variațiilor considerabil
da de eșantionare simplă. În cazul în care utilizați ridicate ale valorilor de consum din cadrul straturilor,
tipul de alimentare cu apă pentru stratificare (Meto- care împiedică efectul de stratificare dorit. Ca ur-
da 2.2), valorile de consum mari și dimensiunile mari mare, metoda de eșantionare simplă folosind valorile
ale straturilor de gospodării fiind conectate doar la pe locuitor și gospodărie, prezintă cea mai mică devi-
TNESR sau AOL conduc la o valoare totală crescută a ație standard de aproximativ, 526 m³. Limita supe-
consumului, comparativ cu metoda de eșantionare rioară și inferioară a intervalului de încredere (95%)
simplă. Diferențele dintre valorile celor două alter- sunt diferite, ±1.030 m³ sau ±8,2% din valoarea tota-
native aplicate pentru fiecare metodă sunt datorate lă estimată a consumului, de aproximativ 12.597 m³.
faptului că pentru alternativa folosind valorile con- Pe baza evaluării rezultatelor, se aplică valoarea
sumului pe cap de locuitor și gospodărie, încă o gos- de consum a metodei de eșantionare simplă folosind
podărie (52) a fost separată de eșantion. Aceasta este valorile pe cap de locuitor și gospodărie, pentru a sta-
o gospodărie-școală cu un număr mare de persoane bili o balanță simplificată a apei. Cu volumul de in-
consumatoare de apă, ceea ce ar reduce anormal trare al sistemului, de 15.400 m³, măsurat în perioa-
consumul pe cap de locuitor. Deoarece această gospo- da de realizare a balanței de apă, pierderile de apă
dărie are un consum considerabil redus (în pofida în Zona de Rețea Contorizată (DMA) ar fi de cca. 18%
numărului de consumatori), aceasta reduce media din cantitatea introdusă în sistem. Amploarea pierde-
generală a eșantionului pentru Varianta 1. rilor de apă și, astfel, valoarea totală estimată a con-
Cel mai important indicator pentru precizia valo- sumului sunt considerate a fi realiste.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 37
ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

4. CONCLUZII dăriilor fără nici o considerație a valorii așteptate a


Această lucrare prezintă o abordare statistică consumului de apă și cu asigurarea că, comporta-
pentru a estima consumul total de apă de uz casnic, mentul de consum nu este influențat de instalarea
pentru a stabili o balanță a apei pentru o Zonă de contoarelor, tendința datorată unui eșantion de gos-
Rețea Contorizată (DMA), cu nici un echipament de podării cu un anumit model de consum, ar trebui să
măsurare inițial instalat. Sunt introduse două metode fie redusă la minimum.
diferite de eșantionare statistică și sunt prezentate Abordarea a fost aplicată într-o Zonă de Rețea
principalele premise de aplicare. Aplicând metoda Contorizată (DMA) de dimensiune medie a orașului
de eșantionare simplă și metoda de eșantionare post- Tiruvannamalai din India de Sud. Sistemul de contori-
stratificare, datele privind consumul de la un eșan- zare al apei de uz casnic implementat, furnizeză in-
tion limitat, dar reprezentativ de gospodării contori- formații privind consumul a 56 de gospodării, care
zate sunt utilizate pentru a determina o valoare me- acoperă cca. 8,4% din populația totală de 666 de
die de consum ca estimator, care este extrapolată la gospodării. Informații suplimentare de la gospodării
populația totală a Zonei de Rețea Contorizată (DMA). sunt folosite pentru un studiu cuprinzător al gospodă-
Metoda de eșantionare post-stratificare se aplică riilor pentru a le clasifica în funcție de gradul de ocu-
pentru a folosi informații auxiliare ale gospodăriilor, pare și de tipul de alimentare cu apă al acestora. Mai
pentru gruparea populației eșantion în straturi indivi- mult decât atât, datele de ocupare permit deter-
duale cu valori de consum similare. Obiectivul prin- minarea consumului pe locuitor, ceea ce reduce vari-
cipal al acestei metode este de a reduce varianțele anțele din întregul eșantion al datelor măsurate.
în cadrul fiecărui strat, cu scopul de a crește preci- Datorită valorilor de consum anormale a zece gospo-
zia. Valorile de consum, calculate cu ambele metode dării, dimensiunea eșantionului pentru abordarea
sunt apoi evaluate și comparate din punct de vedere statistică se reduce la 46 de gospodării, care încă du-
al preciziei lor din consumul estimat de apă, folosind ce la o acoperire de aproape 7% din totalul popula-
estimări punctuale (abaterea standard, varianța) și ției. Rezultatele consumului total de apă, calculat
estimările de interval (interval de încredere). Aplica- pentru perioada în care este realizată balanța de
bilitatea intervalului de încredere (CI) este verificată apă, de 23 zile, arată că pentru datele de consum
prin compararea unei histograme și a unui grafic al din eșantion, metoda de eșantionare post-stratificare
distribuției normale a datelor de consum. nu crește precizia de estimare, ca urmare a unor va-
Aplicarea metodelor statistice necesită reprezen- rianțe mari a datelor din fiecare dintre straturi. În
tativitatea și caracterul aleatoriu al probei. Pentru mod contrar, metoda de eșantionare simplă, folosind
a selecta un eșantion de gospodării reprezentativ valorile pe cap de locuitor și gospodărie, furnizează
pentru contorizarea consumului, populația totală a cele mai bune rezultate cu privire la precizia con-
gospodăriilor din cadrul Zonei de Rețea Contorizată sumului total de apă de uz casnic. Valoarea estimată
(DMA) trebuie să fie determinată sau estimată. Este a fost utilizată pentru a stabili o balanță a apei, pen-
sugerată dimensiunea măsurată a eșantionului de tru a verifica dacă magnitudinea rezultatului este
gospodării, de cel puțin 5% din totalul populației, rezonabilă, ceea ce se și întâmplă. Prin urmare, esti-
astfel cum un calcul statistic al dimensiunii eșantio- marea este considerată a fi realistă.
nului necesar, nu este posibilă din cauza lipsei de da- Astfel, informațiile suplimentare de ocupare a
te privind consumul și varianța din intreaga Zonă de gospodăriei cresc precizia estimării consumului și,
Rețea Contorizată (DMA). O selectare complet alea- prin urmare, ar trebui să fie achiziționate de către
toare a eșantionului nu poate fi îndeplinită, astfel un sondaj al gospodăriilor sau de datele de recensă-
cum doar un număr limitat de gospodării sunt echi- mânt.
pate cu contoare și, astfel, eșantionul este fixat. Aceste rezultate preliminare trebuie să fie verifi-
Acest lucru ar putea conduce la rezultatele estimate cate prin analize suplimentare de aplicabilitate și a
ce ar fi afectate de părtinire, ceea ce duce la erori preciziei abordării statistice. Se preconizează a se
sistematice. Cu toate acestea, selectarea gospo- aplica abordarea într-un al doilea studiu de caz, caz

38 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
ESTIMAREA CONSUMULUI DE APĂ DE UZ CASNIC PENTRU CALCULUL
BALANȚEI APEI FOLOSIND METODE DE EȘANTIONARE STATISTICE

în care datele privind consumul total de uz casnic (2015) Evaluation of statistical sampling for the as-
sunt disponibile. Prin urmare, metodele de eșantiona- sessment of residential consumption totals in water
re pot fi validate pe deplin cu privire la precizia lor distribution networks, Water Science and Technology:
de estimare. Water Supply 15(1), 173-180;
Dependența unității de eșantionare (consumul de [6] Government of India, Ministry of Home Affairs
apă) cu privire la criteriile de stratificare aplicate (2011) Census of India. Office of the Registrar General
(gradul de ocupare a gospodăriei și tipul de alimen- and Census Commissioner, New Delhi, India. (received
tare cu apă) ar trebui să fie analizate în continuare from Tiruvannamalai Municipality);
prin analiză de regresie, care trebuie luate în consi- [7] Kauermann G., Küchenhoff H. (2011) Stich-
derare în abordarea statistică. În plus, diagnostice de proben – Methoden und praktische Umsetzung in R.
regresie statistică pot fi utilizate pentru a analiza Springer Verlag, Berlin, Heidelberg. (in German);
influența fiecăreia dintre măsurătorile de consum ob- [8] Kingdom B., Liemberger R. and Marin P. (2006)
servate, cu privire la rezultatele metodelor statistice The challenge of reducing non-revenue water (NRW)
și pentru a detecta și elimina din eșantion rezultate- in developing countries - how the private sector can
le extreme. help: a look at performance-based service contract-
ing, Water Supply and Sanitation Sector Board discus-
5. MULȚUMIRI sion paper series, Paper No. 8, World Bank, Washing-
Proiectul “Water Losses in Urban Environment” ton, DC;
(WaLUE, FKZ: 02WCL1300B) a fost inițiat în 2013 de [9] Lambert A., Hirner W. (2000) Losses from
Universitatea Witten/Herdecke, Institute of Environ- Water Supply Systems: Standard Terminology and Rec-
mental Engineering and Management (IEEM) în coo- ommended Performance Measures. The blue pages,
perare cu Karlsruhe Institute of Technology (KIT) și October 2000;
mai mulți parteneri industriali pentru reducerea pier- [10] Microsoft Bing Maps: Microsoft Corporation,
derilor de apă (Dorsch International Consultants, Se- One Microsoft Way, Redmond, Washington;
baKMT, WILO SE, GWFA). Proiectul este finanțat de Tiruvannamalai Municipality (2013) House Service
Ministerul Federal al Educației și Cercetării din Ger- Connections, Tariffs & Revenues, Computer Section
mania (BMBF). Autorii sunt recunoscători pentru spri- Tiruvannamalai Municipality. (received December
jinul financiar primit. 2013);
[11] Toutenburg H., Heumann, C. (2008) Induktive
Statistik – Eine Einführung in R und SPSS. Springer
6. BIBLIOGRAFIE
[1] Alegre, H., Baptista, J.M., Cabrera, E., Cubillo, Verlag, Berlin, Heidelberg. (in German);
F., Duarte, P., Hirner, W., Merkel, W., Parena, R. [12] Tynemarch Systems Engineering Ltd (2007).
(2006) Performance Indicators for Water Supply Serv- Leakage Methodology Review: Variation in per Capita
ices. 2nd Edition, IWA Publishing, London; Consumption Estimates, Final Report for Quinquepar-
[2] Cochran W. (1977) Sampling Techniques. Third tite Group, Dorking, UK;
Edition, John Wiley & Sons, Inc., New York; [13] US EPA (2010) Control and mitigation of drink-
[3] Edwards, K. and Martin, L. (1995) A Methodol- ing water losses in distribution systems, Report EPA
ogy for Surveying Domestic Water Consumption, Wa- 816-R-10-019, United States Environmental Protec-
ter and Environmental Journal 9(5), 477-488; tion Agency (US EPA), Washington D.C.;
[4] Fanner, P.V. (2009) Determining a Validated [14] WaLUE (2015) WaLUE – Water Losses in Urban
Water Balance in an Unmeasured System and Under- Environment, retrieved from: http://www.walue-
standing Unmeasured Residential Customer Consump- india.de/home.de.html, Institut für Umwelttechnik
tion. In: Proceedings of the 5th IWA Water Loss und Management (IEEM) gGmbH. (last accessed
Reduction Specialist Conference 2009, Cape Town, 05.10.2015);
South Africa, International Water Association, Lon- [15] Zhang, H.H. and Brown, D.F. (2005) Under-
don; standing urban residential water use in Beijing and
[5] Fortunato, A., Arena, C. and Mazzola, M. R. Tianjin, China, Habitat International 29(3), 469 -491.

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 39


STUDII ȘI CERCETĂRI

INFLUENȚA AMIDONULUI ASUPRA PARAMETRILOR MORFOLOGICI


AI NĂMOLULUI ACTIV
STARCH INFLUENCE ON THE MORPHOLOGICAL PARAMETERS
OF ACTIVATED SLUDGE
ABSTRACT. An essential role in operating Wastewater Treatment Plants
is held by the biological reactor's hydraulic parameters. Experiments were Ioan CONSTANTIN *
conducted for evaluating the changes in dehydrogenase activity in the pres-
Dan Niculae ROBESCU *
ence of a starch, as a substrate for sludge subjected to hydraulic flow vari-
ation for three weeks. The dilution effect is reflected not only on the
wastewater loading rate, but as well on the characteristics of active sludge
flocs and their efficiency.
KEYWORDS: Activated sludge, wastewater, flocs.

1. INTRODUCERE 1. INTRODUCTION
Un rol esențial în operarea stațiilor de epurare a An essential role in operating Wastewater Treat-
apelor uzate este cel al parametrilor hidraulici ai re- ment Plants is held by the biological reactor's hy-
actoarelor biologice. Sunt mulți parametri care pot draulic parameters. There are multiple parameters
afecta eficiența proceselor biologice, prin influența that could affect the biological processes’ efficiency,
calității flocoanelor de nămol active, dintre care, cei by reducing the activated sludge quality, of which,
mai importanți sunt: încărcarea hidraulică [1], tim- the most important are: hydraulic loading rate [1],
pul de retenție hidraulic [2, 3] și timpul de retenție hydraulic retention time [2,3] and sludge retention
al nămolului în cadrul treptei biologice [4,5]. time [4,5].
Stația de epurare studiată prelucrează ape uzate The studied wastewater treatment plant treats
municipale cu caracteristici ce variază în game largi, municipal effluents that have characteristics that
aspect ce are un efect considerabil asupra eficienței vary widely, aspect that has a considerable impact
proceselor de epurare. Creșterea diluției apei uzate on the wastewater treatment plant's efficiency.
poate apărea ca efect al defecțiunilor sistemelor de Increased dilution of the wastewater influent may
canalizare și precipitațiilor excesive și conduc la occur due to sewage system failure and excessive
variații mari ale încărcării organice și cu materii rainfall and can lead to consistent variations in or-
solide, cu efect direct asupra proceselor biologice ganic and solids loading, with a direct effect on the
[6]. biological processes [6].
Majoritatea apelor uzate, bogate în amidon, pro- Most wastewater rich in starch are generated by
vin din industria ce prelucrează produse agricole. De the industry of agricultural products processing.
exemplu, în cursul preparării pastelor făinoase din For example, in the preparation of rice pasta, the
orez, apele uzate pot conţine până la 8,67 g/l ami- waste water generated may contain up to 8,67 g/l
don [7]. Apele uzate cu un conţinut ridicat de amidon starch [7]. Wastewater with high starch content is
sunt de obicei descărcate într-o serie de iazuri de usually discharged in a series of oxidation ponds be-
oxidare, înainte de tratamentul propriu-zis. Aceste fore proper treatment. These purification systems
sisteme de epurare favorizează dezvoltarea unor po- favour the development of large populations of actin-
pulaţii mari de actinomicete [8]. Tulpinile izolate din omycetes [8]. Isolates from such ponds showed im-
astfel de iazuri prezentau o capacitate sporită de proved ability for starch degradation and increased
degradare a amidonului şi produceau cantităţi însem- capacity to produce amylase [9, 10].
*Drd. Ecol., Universitatea Politehnica din București.
** Prof. Dr. Ing., Universitatea Politehnica din București.
40 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015
EDITORIAL
STARCH INFLUENCE ON THE MORPHOLOGICAL
PARAMETERS OF ACTIVATED SLUDGE

nate de amilaze [9, 10]. Au fost propuse mai multe Several methods have been proposed, some focus-
metode, unele concentrându-se pe recuperarea şi re- ing on the recovery and reuse of starch [11, 12].
folosirea amidonului [11, 12]. Alte metode utilizate Other methods used for the hydrolysis of starch in
pentru hidroliza amidonului din apa uzată au fost the waste water involve a three-stage fluidized bed
reprezentate de bioreactoare cu pat fluidizat în trei bioreactors [13]. The experiments were carried out
trepte [13]. Experimentele au fost realizate la o at a starch concentration ranging between 2.250 and
concentraţie de amidon variind între 2.250 şi 8.910 8.910 mg COD/l, and a hydraulic retention time in
mg COD/l şi la un timp de retenție hidraulică cuprins the range of 8 to 40 hours. These authors show that
între 8 - 40 ore. Aceşti autori arată că rata maximă the maximum starch degradation took place at an or-
de degradare a amidonului a avut loc la o rată de ganic loading rate equal to 1,35 kg COD/m³.
încărcare organică egală cu 1,35 kg COD/m³. Most studies show that starch degradation takes
Cele mai multe studii arată că degradarea ami- place quickly compared with other organic macro-
donului are loc rapid în comparație cu alte macro- molecules (proteins, lipids). In aerobic conditions, a
molecule organice (proteine, lipide). În condiţii ae- major proportion of starch was hydrolyzed and incor-
robe, în proporţie majoră de amidon a fost hidro- porated into microbial biomass [14]. Thus, the above
lizată şi încorporată în biomasa microbiană [14]. Ast- authors show that, after approximately 5 hours, the
fel, autorii de mai sus arată că după aproximativ 5 h concentration of starch in the effluent was nearly
concentraţia amidonului în apa uzată a fost aproape zero [14]. Other studies show that starch wastewater
zero [14]. Alte studii arată că amidonul din apa uzată is totally degraded after 7 hours of incubation in the
este degradat total după 7 h de incubare în prezența presence of a culture of Aspergillus niger [15].
unei culturi de Aspergillus niger [15]. The starch is hydrolyzed by the action of amylase
Amidonul este hidrolizat sub acţiunea amilazelor to generate progressively smaller molecules contain-
care generează progresiv molecule mai mici ce conţin ing glucose units. This ability of microorganisms is
unități de glucoză. Această capacitate a microorga- used extensively in biotechnology to obtain amylase.
nismelor este utilizată în biotehnologie pentru obți- Amylases of microbial origin are more stable in com-
nerea amilazelor pe scară largă. Amilazele de origine parison to those isolated from plants and animals [16,
microbiană sunt mult mai stabile în comparație cu 17].
cele izolate de la plante şi animale [16, 17]. 2. EXPERIMENTAL RESEARCH
2. CERCETĂRI EXPERIMENTALE Experiments were conducted for evaluating the
S-au efectuat experimente pentru evidențierea changes in dehydrogenase activity in the presence of
modificărilor activităţii dehidrogenazice în prezența a starch, as a substrate for sludge subjected to hy-
unui substrat glucidic (amidon) ca substrat de creş- draulic flow variation for three weeks. The following
tere pentru culturile mixte din constituţia nămolului experimental cases were used:
activ supus variaţiei debitului hidraulic timp de trei • Option M - undiluted activated sludge without
săptămâni. S-au folosit următoarele variante experi- added nutrients;
mentale: • Option A - undiluted activated sludge with addi-
• Varianta M - nămol activ nediluat fără adaos de tion of starch (100 mg/100 ml sludge);
nutrienţi; • Option B - ½ diluted activated sludge with addi-
• Varianta A - nămol activ nediluat cu adaos de tion of starch (100 mg/100 ml sludge);
amidon (100 mg/100 ml nămol); • Option C - ¼ diluted activated sludge with addi-
• Varianta B - nămol activ diluat ½ cu adaos de tion of starch (100 mg/100 ml sludge).
amidon (100 mg/100 ml nămol); The evolution of the morphological
• Varianta C - nămol activ diluat ¼ cu adaos de parameters of sludge
amidon (100 mg/100 ml nămol). Microscopic analysis of the morphology of the mi-
Evoluţia parametrilor morfologici crobial aggregates was carried out at the experi-
ai nămolului activ ments starting time (T0), after one week (T1) and
Analiza microscopică a morfologiei agregatelor three weeks (T2). For the sample M, after seven days
microbiene a fost efectuată în momentul iniţial al ex- (T1) from the dilution moment a reduction in the

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 41


INFLUENȚA AMIDONULUI ASUPRA PARAMETRILOR
MORFOLOGICI AI NĂMOLULUI ACTIV

perimentelor (T0), după o săptămână (T1) şi trei number of aggregates of small dimensions is noticed,
săptămâni (T2). După șapte zile (T1) de la efectuarea as well as the disintegration of large size particles.
diluției se observă în varianta M o reducere a numă- After two weeks the number of aggregates increased,
rului de agregate cu dimensiuni mici (în T1), precum which suggests the gradually decay of large aggre-
şi dezintegrarea particulelor de dimensiuni mari. În gates, followed by the disappearance of the small
T2 numărul de agregate este din nou crescut, ceea size ones. Sample A aggregates undergo a process
ce sugerează dezintegrarea graduală a agregatelor that is similar to the one observed for M (figure 1).
de dimensiuni mari, urmată de dispariția celor de di- After three weeks, this sample’s content is charac-
mensiuni mici. Agregatele din varianta A suferă un terized by large area aggregates (figure 2).
proces similar celui observat în varianta M (figura 1).
În T2, această variantă se caracterizează prin prezen-
ța agregatelor cu arie mare (figura 2).

Fig. 2. Evoluţia în timp a ariei maxime a


agregatelor în cele 4 variante
Fig. 1. Evoluţia în timp a agregatelor microbiene experimentale/Time evolution of the maximum
în cele 4 variante experimentale/Time evolution surface of microbial agregates in the four
of the number of microbial agregates in the four experimental samples.
experimental samples.

Fig. 4. Evoluţia în timp a ariei totale a


Fig. 3. Evoluţia în timp a ariei medii a agregatelor agregatelor microbiene în cele patru
în cele 4 variante experimentale/Time evolution variante experimentale/Time evolution of the
of the average surface of microbial agregates in total surface of microbial agregates in the four
the four experimental samples. experimental samples.

Referitor la perimetrul agregatelor, evoluţia aces- Regarding the aggregates perimeter, the evolution
tui parametru este foarte asemănătoare ca tendință of this parameter is very similar in all variants as
la toate variantele (figurile 6 și 7). trend (figures 6 and 7).

42 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
STARCH INFLUENCE ON THE MORPHOLOGICAL
PARAMETERS OF ACTIVATED SLUDGE

Fig. 5. Evoluţia în timp a suprafeţei de proiecţie Fig. 6. Evoluţia în timp a perimetrului maxim a
a imaginii agregatelor în cele patru agregatelor în cele patru variante
variante experimentale/Time evolution of the pro- experimentale/Time evolution of the maximum
jection surface of microbial agregates in the four perimeter of microbial agregates in the four
experimental samples. experimental samples.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că în vari- What should be noted is that in sample B, undi-
anta B, nediluată şi adiționată cu amidon, numărul şi luted, with added starch, the number and structure
structura agregatelor se mențin mai mult sau mai of aggregates remain more or less constant through-
puţin constantă în tot cursul perioadei de observație. out the observation period. The biggest changes
Cele mai mari modificări apar la dimensiunea agre- occur in case of alternative C, probably due to the
gatelor din varianta C, probabil ca urmare a apariției emergence of amylase producing bacterial popula-
unor populaţii bacteriene libere, producătoare de tion, which can not be quantified due to the size of
amilaze, care nu pot fi cuantificate, datorită mărimii individual cells, the magnification used in the exper-
celulelor individuale, la puterea de mărire utilizată iment (x100), but presents significant dehydrogenase
în experiment (x100), dar care prezintă activitate activity (figure 4).
dehidrogenazică semnificativă (figura 4). In terms of average value, it is noted that sample
Din punct de vedere al valorii medii, se remarcă B, the number of aggregates increases in T1 and in
faptul că în varianta B, numărul agregatelor creşte T2 it remained constant while the other 3 samples
în T1 şi se menține constant şi în T2 în timp ce în M, show strong fluctuations. Amax is characterized by
A şi C prezintă fluctuații strânse. Amax se caracte- two opposite situations in evaluating samples M and
rizează prin două situații opuse în cazul variantelor A; in case of M, Amax decreases progressively with in-
M şi A; în varianta M, Amax scade progresiv cu timpul cubation time, clearly indicating lysis and disintegra-
de incubare, indicând clar liza şi dez- tion of large aggregates (figure 2).
integrarea agregatelor de dimensiuni
mari (figura 2).
În varianta A, cu nămol nediluat şi
adiționat cu amidon se remarcă o
creştere progresivă a dimensiunii par-
ticulelor. În varianta B, Amax prezintă
o scădere majoră în T1, după care se
stabilizează în T2, iar varianta C pre-
zintă o reducere progresivă a valorilor
acestui parametru, asemănător vari-
antei M, dar pentru o altă clasă de di-
mensiune a.
Fig. 7. Evoluţia în timp a perimetrului mediu a agregatelor în cele patru variante experimentale/
Time evolution of the average perimeter of microbial agregates in the four experimental samples.
nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 43
INFLUENȚA AMIDONULUI ASUPRA PARAMETRILOR
MORFOLOGICI AI NĂMOLULUI ACTIV

Amed se caracterizează prin trăsături foarte ase- In sample A there is a progressive increase in par-
mănătoare parametrului precedent: descreşterea ticle size. In option B, Amax has a major decline in
ariei medii în cazul variantelor M, B şi C și, dimpo- T1, after which it stabilizes in T2, and sample C shows
trivă, creşterea valorii sale în varianta A (figura 3). a gradual reduction in this parameter, like M, but for
Atot prezintă o serie de deosebiri care pot fi rezu- another class size. Amed resulted similar to the pre-
mate astfel: descreşterea Atot în varianta M şi creş- vious parameter: it decreases in M, B and C, and, on
terea Atot în cazul celorlalte variante (A, B şi C), dar the other hand, increases in sample A (figure 3). Atot
în proporții diferite (figura 4). presents a number of differences which may be sum-
Evoluţia acestui parametru sugerează că în con- marized as follows: a decrease in M and increase in
diţiile diluției şi al unui exces de nutrienţi, creşterea the cases of all the other samples (A, B and C), but
microbiană este stimulată de densitatea scăzută a in different ratios (figure 4).
populaţiilor iniţiale. %Aim descreşte în mod evident The evolution of this parameter suggest that in
în M, fluctuează în jurul unor valori mai mult sau mai the dilution and nutrients addition conditions, micro-
puţin apropiate în cazul variantei B şi prezintă o bial growth is stimulated by the low density of the
creştere de la T0 la T2 în cazul variantelor A şi C, original populations. %Aim decreases obviously in
creşterea fiind mai evidentă în cazul celei din urmă. sample M, fluctuates around values more or less sim-
Pmax prezintă reduceri ale valorii în cazul M, B şi C şi ilar for sample B and shows an increase from T0 to T2
o ușoară creştere în cazul variantei A în timp ce Pmed in samples A and C, the increase being more obviouse
se caracterizează prin valori aproape constante în in the case of the latter. Pmax shows reductions in
cazul variantei M, prin creşteri ușoare (varianta A), cases M, B and C and a slight increase for sample A
scădere semnificativă (varianta B) sau fluctuații re- while Pmed is characterized by almost constant val-
strânse, în jurul unor valori apropiate. ues for sample M, by slight increase (A), significant
decline (variant B) or fluctuations restricted around
certain values.
3. CONCLUZII
Influența diluției asupra proceselor biologice este
una considerabilă. A rezultat în urma studiului efec- 3. CONCLUSION
tuat o variație considerabilă a parametrilor morfo- The influence of dilution on the biological proc-
logici ai microorganismelor, atât din punct de vedere esses is considerable. From this study it resulted that
al numărului, cât și al perimetrului și respectiv ariei. an important variation appears in morphological pa-
Astfel, efectul diluției se reflectă nu numai asupra rameters of microorganisms, both in terms of number
încărcării apelor uzate, dar în aceeași măsură asupra and of perimeter and area. The dilution effect is re-
caracteristicilor flocoanelor de nămol activ și a efi- flected not only on the wastewater loading rate, but
cienței acestora. as well on the characteristics of active sludge flocs
and their efficiency.
BIBLIOGRAFIE/REFERENCES
[1] E.B. Abassi, “Effect of loading variations on the performance of descentralized small scale activated
sludge treatment plant”, in American-Eurasian Journal of Agricultural & Environmental Sciences, vol. 4,
2008, pp.617-624;
[2] I.K. Kapdan, R. Oztekin, The effect of hydraulic residence time and initial COD concentration on color
and COD removal performance of the anaerobic-aerobic SBR system. Journal of Hazardous Materials, vol.
136, 2006, pp. 1896-901;
[3] K. Muda, A. Aris, R.M. Salim, Z. Ibrahim, M.C.M. van Loosdrecht, A. Ahmad, M.Z. Nawahwi, The ef-
fect of hydraulic retention time on granular sludge biomass in treating textile wastewater, Water Research,
vol. 45, iss.16, Oct. 2011, pp. 4711-4721;
[4] T.H. Bae, S.S. Han, T.M. Tak– Membrane sequencing batch reactor system for the treatment of dairy
industry wastewater, Process Biochemistry, vol. 39, 2003, pp. 221-231;
[5] R.K.Jadhao, S.D. Dawande, Effect of hydraulic retention time and sludge retention time on membrane
bioreactor: performance in summer season, International Journal of Chemical and Physical Sciences, vol. 2,
no. 2, Apr. 2013, pp. 1-18;

44 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015


EDITORIAL
STARCH INFLUENCE ON THE MORPHOLOGICAL
PARAMETERS OF ACTIVATED SLUDGE

[6] D. Robescu, S. Lanyi, Diana Robescu, Wastewater treatment - technologies, installations and equip-
ments, Editura Tehnică, Bucharest, 2001;
[7] Tran Hong Con, Đong Kim Loan, Nguyen Minh Sang, Nguyen Kim Thuy. (2010) Investigation of starch
and protein disintegration during the treatment of wastewater from soy bean curd production în craft village
Mo, Hanoi, Journal of Chemistry, 8(4C): 461-66;
[8] Saenna P, T. Gilbreath, N Onpa and W. Panbangred (2011) Actinomycetes community from starch fac-
tory wastewater. Research Journal of Microbiology, 6(6): 534-542;
[9] Arotupin DJ (2007) Evaluation of microorganisms from cassava wastewater for production of amylase
and cellulase. Res. J. Microbiol. 2: 475-480;
[10] Seibold, G, M Auchter, S. Berens, J Kalinowski and B.J. Eikmanns (2006) Utilization of soluble starch
by a recombinant Corynebacterium glutaricum strain: Growth and lysine production. J. Biotech. 124:381-
391;
[11] Tran Hong Con, Nguyen Thị Bich Thuy (2006) Investigation of environmental actual state în rice ver-
micelli production Phu Do and proposal of suitable treatment technology, The collection of scientific selected
works on the occasion of 50th establishment of the chemical faculty 1956 - 2006,VNU publisher, 12-18;
[12] Weiguo Lu, Liwei Sun, Xiuqing Zhang, Junshe Sun (2010) Starch Wastewater Treatment with Effective
Microorganisms Bacteria, The 4th International Conference on Bioinformatics and Biomedical Engineering
(iCBBE), 1;
[13] Rajassimman, M and C Karthikeyan (2007) Starch Wastewater Treatment în a Three Phase Fluidized
Bed Bioreactor with Low Density Biomass Support J. Appl. Sci. Environ. Manage. Vol. 11(3) 97 – 102;
[14] Sang, NTM, TH Con and DG Loan (2013) Study of starch and sugar degradation and transformation
during biotreatment process of wastewater from rice vermicelli production at Craft Villages în Vietnam. En-
vironmentAsia 6(2): 83-88;
[15] Coulibaly L and SN Agathos (2003) Transformation kinetics of mixed polymeric substrates under tran-
sitory conditions by Aspergillus niger African Journal of Biotechnology Vol. 2 (11), pp. 438-443;
[16] Tanyildizi, M.S., Ozer, D. and Elibol, M. (2005) Optimization of amylase production by Bacillus sp.
using response surface methodology. Process Biochemistry, 40: 2291-2296;
[17] Facchin S, PDD Alves, FF Siqueira, TM Barroca, JMN Victória, E Kalapothakis (2013) Biodiversity and
secretion of enzymes with potential utility în wastewater treatment. Open Journal of Ecology 3: 34-47.

Vrei să îți promovezi experiența și oferta


prin intermediul revistei ROMAQUA?
ROMAQUA vă oferă posibilitatea să vă mediul academic de specialitate şi Institu-
promovaţi atât experienţa cât şi oferta de ţiile Financiare Internaţionale.
produse şi servicii direct către profesioniştii Revista are o apariţie de 8 numere pe an
din sectorul apei. şi se distribuie în format tipărit şi electronic.
Puteţi face acest lucru prin publicarea Pentru oferta detaliată vă rugăm să ne
unor pagini de reclamă prin prezentarea contactaţi la:
unor studii de caz, produse şi tehnologii.
Tel.: 004 021 316 27 87
Prin intermediul ROMAQUA, mesajul 004 0747 029 988
dumneavoastră va ajunge direct la opera-
Fax: 004 021 316 27 88
torii de servicii de alimentare cu apă şi cana-
lizare, autorităţile publice centrale şi locale, E-mail: romaqua@ara.ro

nr. 7 / 2015 www.romaqua.ro 45


EVENIMENTE CARE AU FOST

ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAȚEI INTERNAȚIONALE A APEI


Teodor POPA, Membru Consiliu Strategic IWA

Pe 8 și 9 septembrie 2015, la Bruxelles au avut


loc întâlnirile Consiliului Strategic, respectiv Aduna-
rea Generală a Asociației Internaționale a Apei. În
cadrul acestora au fost luate câteva hotărâri impor-
tante referitoare la: Viitorul președinte IWA și Con-
gresul Mondial al Apei din 2020.
Prima este cea legată de alegerea unui nou
președinte care va intra în funcție după octombrie
2016 cu ocazia Congresului Mondial al Apei din Bris-
bane, Australia. Aceasta este Diane d'Arras din
Franța care îi va succede domnului profesor Helmut
Kroiss din Austria care mai are de îndeplinit încă un
an de mandat. Statutul Asociației Internaționale a precum și la nivel internațional fiind director de
Apei prevede ca alegerile să aibă loc, așadar, cu un operare în cadrul Aguas Argentina între 1993-1997.
an înainte de finalizarea mandatului timp în care vi- De asemenea, ocupă poziții importante la nivelul
itorul președinte cooperează cu cel în funcție. De Asociației Internaționale a Apei (vicepreședinte din
menționat că după terminarea mandatului, fostul 2012), Eureau (Federația Europeană a serviciilor de
președinte rămâne pentru încă un an să colaboreze apă și apă uzată), Academia Națională pentru Tehno-
cu noul ales în funcție. logie din Franța etc. În 2010 a fost ridicată la rangul
Acest mecanism de succesiune este unul deosebit de "Cavaler al Legiunii de Onoare" secțiunea civilă.
de util în asigurarea conducerii coerente a unei orga- În ceea ce privește Congresul Mondial al Apei
nizații cu 10.000 de membri individuali și peste 700 2020, gazda va fi Copenhaga.
de companii din mai mult de 130 de țări de pe toate În anul 2016, IWA va organiza Congresul Mondial al
continentele. Apei in perioada 9 - 13 Octombrie la Brisbane în Aus-
Doamna Diane d'Arras este născută în 1955 și are tralia. Mai multe detalii despre eveniment și temele
o experiență bogată în cercetare și dezvoltare, dar generale ale acestuia sunt disponibile la http://
mai ales la nivelul companiilor de apă în Franța. www.iwa-network.org/event/world-water-congress-
A lucrat la Lyonnaise des Eaux, Degremont, Suez, exhibition-2016/.

46 www.romaqua.ro nr. 7 / 2015