Sunteți pe pagina 1din 4

Anu l 11 No.

42 Dum inică 10
I un i e 1923 Exemp lar u l
3 Lei Apare D u m i n i că

El IN ARC I,)IA FASCIAE...


Guvernul republicei franceze .t fu:.l sili! zilek tate, şi .slabe, to lerate.: ca o reLenJ. de ultilllJ. ora
acestea sli se emotioneze de unele În (ftm::i'tri cu pentru "cazurile grave", dac,) nu chiar il1\'entate tic
un car:tdcr grav, Cateva notabilitari alc parlalll ~ n­ J cci rari \Or ~ă rJ.min t cu orire preţ conduutorii ",rei
lului au a\ lIt de suferit o $eri~ de agresiuni banJi- dt dupa razboi. Neo-.iunkerisl1l1d german ali-
leşti şliin ţific ('0111 hinale cu terb~ll till1 ~i catran, Au- t~l('.ntat de ji.gnirea înfrânger(i \i su~ţinul de capita-
torii 111or~tli ai ofensi\'ei :J.ufo..,t con firmaţi în pcr- ltştt ca un 1l1~trument de teroare în contra îl1c~'r­
so~mele dtorva maniaci regJ.lişti cari St' prefac ca c:irilor r;oplllare de reconrili,'re pe ~la/a tratatului
se înd4priţlnc:l7..a sa umble cu picioarele În sus Îll- dda Versailles, asasinii albi dela Buda~esta unelte
lr'ull stat în ca~e capitalismul şi bmg-he7.ia a înlocuit ale tiraniei hodi te, 1l11lsolinisnmlfavori7.at de radi-
cu mult succes al11arila unei Curţi fastuoase şi ~ele cari n'au mai putut stlpâni mizeria poporului
neacţionare. Italian ce ameninte\. C\l dezarrrerrarea monarhiei si
• I ~ ~ "

Asociinuu-se indignă rei ullanil11e a camerei, re- den a camarile!or jeolitice _1nt expre,:;iulwa de des-
pI~ezentantul guvernului francez, a ajiţat abrma 1'e- pfrare a ihurgheziei ri.'acţionare neputincioasă în faţa
r;ublicanilor p rin câteva uesUtinuiri senzaţionale, a- nenorocirilor jere.cnte. Intelegem c;1 ,şi în franţa,
supra conspiraţiei regaIiste, ceea ce i-a permis la call1eloţii lui ,.Ludovic al lC)-lca" au putut sa. se
urmă sa ceară drept raspbtă lin vot de încredere organizeze într'o vastă COI1. pira ţie de teroare, sub
pentru regim. ochii unui guver:l informat. Primul ministrII fran-
E interesant de reţinut din profuziunea de date Cle7 Poincare În ciuda politicei decise pe care o
,;>i nume pe cari le [1roducea, re[1reze:1tantul republi- afi·rmă nu e mai pll(in îngrijat cle neputinţa de a
cei, desigur după fişe l e serviciului dp ,iguranţ::i. c'.t rezolva practic chestiunea reparatiilor şi ;c1e a linişli
~uvernul francez cunoştea de mult şi în toate aIllJ- r:ealmente sp'i ritul mulţimei. Cartea pe care o joac..'l.
ntl1lbe le convulsii unil e r~galiştilor, fără s~ poată do- poabe dintr'un momen t într'altul să piardă. în fa-
vedi că a luat vreo I11ăsUli~ În contra lor. voarea unor n d\'ersan de concepţii opuse. Call1e-
Sfătuim chiar pe cei mai zeloşi dintr~ :lmicii for- Ioţii regelui ar putea într'un asemenea arav caz
mei de stat republicane fie ea şi aiurea, 53. .111 'U,,- să vie o clipă. Ia şeful lor suprem şi prezu~~tiv pen-
pecteze o clipă 10ialLI11ul d-Iui Poincare şi al mi- tru ca ~J, sară În ajutorlll unui regim cu cari aII
niştrilor săi faţ1 de cea de a treia re1"ublicl fra 1CeZ..l. de tul e afini tăţi .
Ne aflăI11 în faţa unui ~im~to1l1 general ore se o,estăinu
, irile la cari a fost constrins o'uve1l1ul
~

111anife~teaz3 dela nzboi încoace În toate ţirile în franoez justifică poate misiunea de apar,HOl: al inte-
cari conducătorii sint covârş i ti fie de dezastrele e- ~~selor republicei cu care e Învestit. R,ăl11in însă
conomice si financiare cari au fost descop.:rite d'abia rţntr u cei cari ştiu ce flutur.:.L deasupra tuţuror fas-
dll]:ă Înch ~erea p:icei fie ele ÎJ1~ăşi curentele pop\.!- cismelor b1\1"gheziei în agonie, o revelaţie IUl11i-
Iare cari vor S1 lichidezc neînl'lrziat situatia' 1110- noa~ă ! i îmbucurătoane, rrin descoperirea si tuaţi ei
raIi! 5i materială insuporbhilă în care se zbat m:l- critice în care se află' însăşi plutocraţia ţă.rei: ce
~;ele. Mişcările clancl.:stine cu caracter \'iolent .î·eac- poartă cunu'na Î'nvingătomlili"
!ionar, mişt1l1:l prin subsolurile regimurilor dezorien-- I. O. CO~TJN •
,
0- 1' Nona Otescu de Marcel Iancu.

imp,erati\'ul categoric al nccesitâţi l or 111orale. Clei


bunătatea e însăşi - justiria il11anen!'l - justiţia
sU[1r' e111 ~1 sub aspectu l ei etern ş; pur - În care
execu toru 1 este el Însuşi o unealta. l
Acestei imp~uoase reacţiuni a conştiinţei ac-
tive a acestui popor se clatoreşre resuscitarea
Ligei pentru drepturile omulu i, cunoscută la noi
înainte de răsboi prin persoana lui Oeorges''''
Lorand, care număra mulţi prieteni printre Ro-
mâni.
Dar sel11nificaţia acestei renaşteri este alta şi
nici odata, nu s'a adeverit mai mult cuvântul
că funcţia creiaza organul. ,Nici odată tara noas-
tră nu a străbătut ,o mai cumplită cri~ă morală
ca în timpul de faţă. La destrabălarea produsa
Iwetutindeni [11'i11 ~conn()nirea postb~liC1 a stra-
turilor sociale, prin ruinarea vechilor înstăriti
:;:i Î111bogaţirea unor clas.: noi, crude, i,lCttlL: ~i
nepregătite pentru rolul pe care mecanismul so-
cial orh şi stereotip' li-l atribul' "e adaugI o ~erie
infinit:i de fenomene locale. A11arhia economiCă,
frauda şi bancruta finanţelor statului; eoru[1tia
încurajală de sus ca Ull corectiv al împroprie-
taririi ~i a votului ob'ite<;c l11troc!L1S~ fan preglti-
riie necesare; compromiterea autorităţei de stat,
demoralizarea parlamentară, regim ul excepţional
introdus sub pretextul pazei la frontiere, regim
de ingerinţe militare, de crime şi abuzuri, sabo-
Interior de Campedonk ~ ,. tarea \ ieţet culturale prin .încurajarea diabolică'
a IInor instigatori de profesie toate acestea.
bilitak con~tiinţa omenirii, parţt':l. d:.- duÎll11l'leirl'
Liga pentru drepturile în noroiul profund din care este plămâdită nl.p-
patronate de un regim ,odios, demagogic, a\·ânc.f
omului tura omenească - Bunatatea.
cllltul suprem al incompentenţei şi cinismul de
a plasa "raţiunea. de stat" În afară de comU·
Isgonită din palate, refugiata în colib~ cer-
Optimismul omenesc e"te ndăgaduit de esenn tu ţie ş i de drept; regim sectar, părtinitor ş:i
~etoruilli zdrenţeros; P<'I"\ ertiili de ipocriz ia re-
divină. Altfe l nu se poate explica eternul zbucium pătimaş iata haosul în care trăim de şapte
ligiilor - - păstratâ totuşi în mintea senină a:
care dealungul secolelor a dat omenirii apostolii, ani, iată imensul pustiu în care se ridica azi gla-
celui simplu, otrăvitâ de demagogie, - şi res-
martirii sau eroii, răLvratiţii în contra tiraniei ~t11 Ligei pentru Dreptur;lor omului, ca odinioară,
, r;irind În suferinţa celui asusprit, [1retutindeni
\lnui om, ai u11lei credinţe sali a ordinei de stat, \ oeea profetullli btrigă h!turor celor or-
dealungul istoriei acestei rasse cercetătorul oricum
sacrificaţi din arene, de pe rugllri sau de pe ba~ \ ag,3si sU[1rema con. olan' a unei il1\'ariahil~ reac- biţi şi setoşi de putere, ~i celor năpastuiţi deo-
rica de, ob,curi Sau ce lebrii. acoperiţi de oprobiu potri\ă: Dar[(maţi acest templu $i 'n trei Li le
ţi uni de bunătate, începâl l cu legenda hiblică. şi
sau de glorie, umili sau cumbath'i, blânzi sau îl yoi reclădi l"
ţână în zilele noastre, care îl \ ' :1 exalta, care II \ ' 3
temuţi - 'dar reprezenUnd C\l () dern:( i11\'ana- Ju~tificii entllziaSlll\1l şi îi ,'a irn [1unc sacrificiu 1 CII $1 \'D.

www.dacoromanica.ro
Reformă Sfârşiri
de AUGUsT STAINDBERG lEle: \ipatul f;ibri, il Il l' a tl'(','ul ('a (1 pasal',' sp(:riaLI.
APOI, În ~('ar;i ~i în lini~;(' ora~ut midmit
,Ţ'a prin'a ('Il dt"gll~t ('u1l1 feUe erau educak (1e11-
\'('zi, "(' sub\iri S(' \l'S ~'opal.ii în gri[(!iIl<l puhlica
tru rolul de ingrijitoarl' ale :,;otilor lor. f)~ aCCl'a ~i-;t In 1'1:lIlsul f('!illar"lllr, Il trisle!r ('UIlO~"Util a r(,I't'Jlil.
cautat o me:;eric din CII'': :".11' putea Întrt'ţinl' sing-ura,
~ a Îmilrat, 1 f:l.e:l flori artificiak.
Banci ~i lUI1lÎ1I1 ill toumn;1 putn'/.I'SC.
L I \'edea ClI dllrcr~ CUll1 fetele !;>l'dcau si a-:;tptau Ştiu un drum l"Lf(' str;ib"tl pO'<"le indq>;irLala,
sa le vin~l h lrhatul care :;,l It hr~ineas(,:I, De :\('ei:t \-Înt>! li ~" Ire('('111 Il(' sub desnallejl!c-a f ('I'\'ştilo(
vroia :;~l s,' Însoare ('U ofah lihen, de "inl' st.ttl- pe sub balconul ( ' l o jucări(' I'trie:tl:i,
toape, clre se poak ţinl' singura, '\fumai o ;htfl' I
(k felne.: \,1 ruka fi () adl'\'arata prietell'\. Şi :,;oarla \'ânlul il purtat f runzi~ul serii p{m,! :,i( i.
a \ rul l'a ambii ~a :-:.c: gl:'t'ascl, 1':1 era picior, ~lui Îllcolo drumul l'a U 1I1clodil'L' I l'dw 'l' pierl!.::
ca, dupa n.m :lIn 5(1U,s, lucl":\ la flori, Cunoşti dH'iul ('u amurg-iri holn,tll'o;
I l'a UI\ llh'lWj dc stil. Au luat trei (',tinere Îl\ ~i ~tii În sflllgcle meu all1l1lHrei! ta
Pa'Y' din ce'l de mijloc ali facut atelier, odai:l dOI\1- ea pc fata unui bl., () lI1iilase ,'erlie,
nului era Î'l dreapta, a' t!o:ln1l1ei În st1nga, Nil voiau ,
pat COlnU'l, ÎI gl~l',1lI :;lllpid I;>i c1i prilcjue~t..: l,',\:!- \'inl' 'u l1largl'kl<- (âlll('( ulu,i durerlls În 111:1111,
geniri, Şi-apoi, s:l :.1.' dl'zbrac~' În aCl'iaş oua" .- O sa, tre(,(,I11, albi, prin mahalaua pustie
uf, 'Il, fiecare În odaia lui, şi-apoi un teren ~1 ~u ll('(e\(' noasll'! au ~a tl'l'~arlt ~.implu
neutru atelierul.. 'u le: trebue scrvitoart', Vor C:t tlIlU~\ fl'r('~ti 1\1l11'il1a[(' tri,l Înlr'o Sl'ua dt' tl);unn'1
găti împl'l:lIn:i, \u luat numai o ÎlIgrijitoan' care
ttlrzie
\'enea dimindi"', 11 tul l'ra hine CUIl1P:lllit ,:,i reu-
şea de minunl', Dinainte: ora,;>ul .. u ,i"iuni stinse
- D: r d~ \'or '1\ ea co;.::ii? În trehau !,'cc'pticii? Dida Solomon ~i sf:l~ieri:icuera glasului UIU În ,ânt
Nu n~' lrebu' Gopii, a că rei creatie viitoare în «Simunul» Iti SPUlI: pC' ulj\C']C' a('l',tea \('('hi ne vom rl'gas~ p" 11 IIi
Bun, Ku Iv trebUt' copii,
1-,ra ':.\Ilflllirabil. ,':1 mergL'a dimineaţa în piaţ'l ~l la Naţional e aşteptată, ('UITI, o pas1ire î~i rcgăse~le
în,iae
umbra .'\propiinuu-sc tie
fiie-ea cUll1plrlhlri, Apoi bcca cafeaua, ['::1 m:itur:l, p;imânt.
făoea paturile şi dt'r, ticl prin odai, In urm 'i se
apucau de IlIcrll, Dac~i oboseau un moment, sl..lkau Reptila joacă I I'riutre plop.i, cer ul (',1 o pr<l'itif' dC'stins,
de \'orba, ÎS, dtde:lU cite un sfal. s'- ,1ITIUZ:tU ~i ,i !departe, ;,Ihe Înfio;'lri de stele
râdeau, Când Sl' apro(1ia ora pr.âllzului, el fii.cea 1. n·aduci aminte, sub lun;i, lresăljirca alni, ca lIU I'lavir
focul, d[lI\sa j:Tepara mâncarea, In \Tell1\:, Cl: el !HZCa
oalele, ea punea masa,
.
In seara asta, iubitul 111 el! , al\1 S.l fur IIltuneri-
,;,i desll.tdejdea l'Um ~tarUi:I, lampă galbena, prin )leruele

Dar nu traiau ca frate si sor:(, Serilt- J'lIn1neau eului lumina :;>1 goala :1111 S..l joc îll faţa j.tratec uilli, ,\sta eliata cu ball.. i putrczite şi cu tristeti
l:.:"Î.rziu ÎI11j:reUIl..l, apoi mergea fiecare în camera lui, Lumina jaralecului \.l da corpului mell rdle- Cândul tău ca un \ftrUŞ ~n pământ - e Îti mine
Puţin du~..l aceia !:-.t auzea o bătae ÎIl uşa ci ~i d1nsa xele bronzului şi am :,::.J. danseL.. .. Apropie·te, TiprllUI lrenului s'a frânt ca un lemll uscat,
s'punea: intri! <- tim paH'1 era Îngust, nici odati nu - Reptila mea, .. E \111 sfâr~il de pOH'ste trisu care ,'iuC' ,
dep1şe:lu felul lor le trai, şi diminetile Îi g:lse:lll pc Şi dansul meu nu \'a fi ca oricare, fiindu dan- 11 ARIE \ 'ORONCA
fiecart in patul luI. Şi :'l' auzc'.l apoi o bita..: în sul este mecanic, iar eU o S.l dansa d UPl i111 (1u 1-
perete: siunile dorinţelor mele ... Scrisori din Germania
- "Bunj diminl'ap, puiule, l.um te :.imţi?" - Reptila mea,
- "Mulţuml'sc, de minune, dar tu?" Şi am S3. dansez si-'mi poto!e-;c camea care t;"
Intâlnirea lor de dimineaţă era \'ccillie noua, şi
nu se Îl1\'echea nici odati,
doreşte, iar dansul meu ;dţii îl \-or chema dragost., .. ,
- Reptila mea.
Agonie
Seara eşeau uneori Împreun:i şi se înL:îlneau cu ):, Mâinile mele se \or Încolici Împrejurul corpului G,ermanii suferă o Înfrângere formidabili, Lo\'i-
prieteni la Sura!. D1n,;a putea suporta fumul tig:t- 'llaU, dar picioarele mele \'01' fi ghiare sau poate tura morală şi spi rituală e mai p uternică dec1t cea
rilor şi era u:;,or suportal;t de catre cei de faţ:t, cleşte .. , ' politică. , .
"lat,i o dsnicic ideab" spuneau cei c;,-i cuno')leau, - Reptila mea, Germania uzată n'are niCI un singur gând care
"şa ceva n'am Illai Îl1tilnit. In ,eara asta, am Sl \Toiu ~l s\ irl l'uirasa orgo- să dea vieţii un sprijin, Arta e aproap~ dispărutl .
• :-ata în<;Î an:a j:':l.rin!i ce locuiau departe şi scriau liului meu, iar întuneriuil \:1 fi lumin:l dorinrclor Re\-olut,ia, Rerm~n~ a fost o comedie, Un sirop
111 ele, de stupidItate <;;1 lacomlc umple capetele, Germa-
m~ereu Întrebind dacI Lizi nu aşteaptl nimic, clci
::-,doreau dUPl nepOţi, Uzi să-.;;i dea ~earn t cl o Simfonie \ I fi corpul i l , U, j,H' snftdul' m\.11 6nt nia c. n eaţ1 gl c":1.;·() m-t.;llI1H.:1jr", de instinctc rt.:le, 1
căsnicie se face de dragul copiilor şi nu de a pă­
de privighetoare, fiemeile se vind f!1r,1 graţie, falimentul definiti\'
rinţilor. 1: o p..lr~re de modă veche; g:îndd Uzi,
Ventuzii Îmi \'a fi gura, inr.liÎl:renu ca potirul a sosit.
Mama Într,ebi apoi dacă. cu ideile a tea nu voesc crinului .. , Berlinul e o ra~ mort. Oamenii: creaturi hr..l suflet
- Reptila mea, mânaţi de dorul avutu lu i. Publicul teatrului sunt a-
să stârpească ::;pecia omeneascJ, La asta nu S~ gân. ·
Degetele-mi \'or puls:! viaţJ., iar plamilli-mi \01' oeiaşi măcelari şi brulari, Strlzile r~spir 1 o melanco-
dise Lizi şi nici nu o preocu(1ase acesl lucru, Era
fericită, bărbatu-"ltI la fe l şi lumea vedea În sHrşil fi otrăviţi de respiraţia ta Ilebuni, caltii. pl\.:a caldtl, Ij,e sfişietoare, In cafene1e urmărit de priviri duşl111 -
m uit prea acid..!., noa~,e eşli un r:it'1cit. Poeţii sun t figurile cele
o casnicie fericit t ~i era invidioas.'i..
- Reptila mea, mai dispreiuik şi ridicole acum, Specula guv.:'rnea71,
l.le bine era la dinşii, Nici unul nu era stă­ "Dancing"-urile plesne~t de atîtA Iu 111'.:', cinell1:1to-
Şi am S~ te iubesc fin sens, fjin in hra :-;e11:;
ţinul celuilalt, :;oi blnii 'i Împărţeau, Uneori dştiga grl~eJe sunt brutalizale.
este patim3, mea, "i am SJ te iubeSC""
dinsul mai mult, alk ori dân3a, aşa ci se egala, P~erlinul e or.1şul cel mai barbI' din IUI11;', Oraşul
Şi când unul din ei avea ziua lui, de ziua ei prostului gust neÎndlzit de nici o sclipire, Ora~ul
II.
de pilda, era deşte(1tati d~ cdtre Îllgrijitoarc, care Illutrelor ordinare,
venea cu flori )i cu un bileţel pictat Pe care sta M.â.inik tale intinse cer Jragost;"a cum crinii cer Dan7ig, RIC HAI~D HU!-'ISt-:NHt.l",
scris: "bobocelului din partea mâzgăliciului ei, care lumină soarelui .. , Şi ce înalţi sunt crinii !.. ,
o il1\-ib la cafea in odaia lui" , Se auzea apoi bătaia M.iinile tale sunt cuiburi de )erpi nenulllara!i,
În perete, d"Î.n~a s~rea repede într'o haina de ,di-
viguroşi şi alint1tori, pute"nici ca lanţurile ~I lini
rnineap" b:.ttea la uşa lui - intr1.! şi luau cafeaua
ca fluxul mlrii..,
în pat. În ziua aceia rjminea ingrijitoarea pină' 'n
- Reptila mea,
pr5,nz, Era delicios.
Mâinile ttale Jesfâcut~ ~unţ: aşternut care a~ţeapţi
IŞi nu li se ura niciodată, Aşa au trecut doi ani,
corpul cald al sL1plnului; "icriul care .1..-;;teapb mor-
şi nici o profeIie răutăcio[ha nu s'a ade\'erit. Aş:\.
tul dragostei j::rea dure "aII prea bune ..
trebuie s_i fie o cisnicie,
- Re~tila mea,
Iau ins:l Cl femeia se Îmboil1.lveşt.::, Mâinile rale sunţ: anţend;:: cu care încerci drago,;-
Ea zicea ci e din pricina tapetelor, LI zic;:a că tea, cu care o exteriorizezi,.
e grip, Da cu siguranţ;t, E gripa! !Jar par'c.a. şi In mâinile tale e tot corrul şi sufletul tiu,
aUele nu erau cum trebuia. Era C.:\'U În neregulJ., T. BOBEŞ
Nu mai încape \'orb1, f bronşilli, Apoi feme'eea
Înctelpu ~t1 se ingraşe, Nlu cumva o fi tumoa-
I~? S'a citit c:1nci\'a În 7iare, una ca :1 s;ta , [)1!
fară îndoiall, era tumoare, femela s'a dl1~ '1 doctor
şi cind \eni aca~i, incef,u Sl (1lân~l, Lr; o tu·
moare în toaLt regula care Îns,1, Într'o blll1 ', zi va
vedea lumina zilei,
Contra inematografului de teroare
Bă.rbatul n'a pl:.lns. Oibea Cl e foarte bine \enit poetii s ă cucerea li că făr ă tntil'Ziere Cinematograful !
şi b Syrah ing-ratul .se' mai şi l1udi, Femeia Însii
rLângea mereu, l.are o $.1 fie situaţia ci faţl de frebue sa admi tem el o sali de spectacole, con- l'a de dincolo de RII1, ne \'ine () n()Ul~x,),..:,it: dt'
dinsul? Ea nu mai putea câştiga ,i va trebui s.3 sacrată aţ:'r03pe numai dl"'lmelor cari teroriz'::Vl, spectacol filmat: spec tacolul grand-guignolesc,
!11(\n5,nce din banii lui. ră~pund.e unei nece:;.ităti a nublicului "'au cel pu- Trebue si constaţi imediat ca puhlicul pari~ian
Dar soacra le trimetea urări de bin:; şi ţi:1e:1 ţin :1 unei p-:irţi a pU bllCU!l "eatrul Orand-gug- l'a primit ClI o \'idih curiozitate, L inutil 5,1 o
"'.1 le aminteasca di,l nou Ci o Clsnicie e facutadl llolesc ~'a nascut din (I'l'Vl I\f'voe, EI ar \ r.:a ÎiI negăm, Intere;;ul care-l 1111111 S t lIrnl'lrea~C:l "de-
dragul copiilor ':;.i c.l plicerea p~irinţilor este S~­ definitiv ~j transforme r
l (tit inimci f1cu i ,.lin lirurile" tinarului ob"ctbt le doctorul (a ligari şi
C'llnd:,mi. ţmoţii sentimental::> În • 1 pkţic al ne';'\'i1or,
1.:1 --1 "ufere suge!'tia decoruril ,. "f.)', at~ În chip .;;;\-
făcut din c:ri::paţiuni şi ul lUni fizic,' "ant, a costullleior ciudate de pr()tagoni~ti
RJ o a~iguLl C'1 nu-i va Ill:t nici odaLt Î11 nUl11e 'ft',
de rau ca nu ci.:;;tig'l, Fa munce~te îndt'ajlln., P~'I1- Cinematof.,>Taful dt , rep:>tl toate gl'- s'a reÎnoit cu prilejul un 11 Jll fi lm, S'a putut
tru copilul lui, "i În definiti\' ~i lIlunra 1.' bani, Dar nurile cunoscute ale SI Il.li Latra!, negasind vedea acest Valllpir, rud t S,nl tr, ,1 lui Roccalllhok
c:\ ~a ~-a m5,nca di,l pâil,lea lui, g;llldui :1<;ta o mUII- de cit foarte anevoio~ fI Ilr', 'ale ,;roprii, demne Cl şi a lui Fantolllas, tl.in 1 ,'~a~i ul1ei :I<.;istenţl'
Cla Jnc:I multl \Teme, CJllld i-a \'enit copilul, a uital de minunea expresivă p rar o reprezintl în noile compcte, ClI tot soiul lit ( r n:\c:lbre şi Cli
de toate, şi a fOo-t SO ţ ia şi camarada lui ş.i apoi era ~alori ale lumii, In mIJloc htei sale produc-
j seka sa excl':'i\'J d.: ~"lngl' (lIn « Şi se :1I\Lln~:1
şi mama copilului lui ~i a;-,ta, zicea el, 1.' cea mai ţiuni, din ce în ce mai l~f ntereseze mulţimik, alk filme din an'laşi gen, ; '\ q ~ :ologid de 1II 1
bUI1:1 dintI' to:\.tc, şi elita, el erea7 i genuri' de .I.", tHndu-s.e rând pe <.;uHec! tlrori7:1tor, C:ltJt:\I'I.,t Ilor l'Ui 1"111(' şi :1 'g'I I-
(frad: \ i, rând, idealist. rL'ali~t, Ho." lE lodramatie, Şi i,I!.1 dlliturl'i 1:\1'1' stnt l'l1'k ni(' ''' tr I fiti" i ;\ ori-

www.dacoromanica.ro
Scris ori de arlă
Ava ntg ard a rusă
Pictorul lua n Gris In Decem brie 1920, Maxim Oorki a creiat b.
11etrog rad II Cas~l Artelor"~ refugiu , în care artiştii
.\ fo:t - a I.ttu I"i le "Şl"O,d,1 din Chatou ", Hlldt: şi intelect ualii, g-asesc adăpost. GU\'ern ul SOI ietelor
zise, sa ,-tahiIL-sc În tabloul Inel! (l ("oJl~lrucţie ri-
rivaliz,lll Vlamin ck ",i [)·el"ain ~i ahtul"i d~ ,\\ati~l" îşi dădu ajutoru l ,J.u financi ar şi puse la
guroas a de linii si de şllpra ck colorat e. Vinl' în dispo-
Glr\? prelml: i la dpito3r ele-i simfon ii actual.: ziţia lui Oorki un imobil vast, Iăs:îndu-i mtl!1ă
a urmu. o fuga asupra 11110" cleI lentc primor diale ca: li-
n,era În conduc erea instiluţiei.
dill1ensiunile p:ul/ci, dh Iziunil.: L1el11entarc pc cari Casa Artelor , prea s trâmtă materia lmente . pentru
le f3C Într'îns a, etc. ~i clnel desI oJtar~'a estl' el u.5lu I a mulţumi pe toţi cei cari ar fi \'fut sa 'se refu-
de Înainta U. iab. C'l se poate im;era un subiect . Dac:! gieze în tr'însa, nu Înt.ârzie SJ c:îştige În spirit ~i
ceeacc Se iveşte este UI1 cerc, I'oi fac dinei un infiuent ă, şi deveni un centru de viaţă artisbcJ . Er~,
aproap e singuru l Joc unde ed CII putinţă o întru-
l'ap; o linie orioll1taLl, "crpui u' () ghitar\ I'a na!'tl'
llil1e liberă. Se organizară serate ll1 uzicale şi literare,
dinstr'î nsa. Dreplu nghiur ile "l par,:t.!elogramelor \'lll' &e ci ti ri opere noui,
singuru l mijloc de a le face
da, fiL' o mas'}, fie (l rer~aslr:.t .. " să apara, căci toate imprim eriile erau rechiziţ
ionate.
Astfd îşi ajunge Juan Gris, ohiectu l. In sf5.rşil ~'e înfiin ţă. un fel de unil'ers itate în care
Metod' i cu totul diferită de a acelora C3ri stilizea ;j cei tineri urmau cursuri le bătr:î.nilor.
Şcoala fondaU de Oorki pe lâng:1 editura "Lite-
şi cari }Jorn'il/ d dela obiect, ajung, bine-r:iu,
la [) ratura Mondială" se transpo rtlî la "Casa Arlelor ".
eomp'o zibe forţamen te decorat il'li. rn aceasltă uni\'ersitate, vre-o zece tineri scriitori,
Accast1 l1letod~l de lucru, l' hr,1nitlî, susţinuta ele ,.:imţiră ne\'oia de a se grupa sub numele ele "fraţii
() estetic:i a unghiu rilor, de cl i'\'i7iunile lungim ilor, ,era pion ".
ele r,q:::or[urilc formelo r, tI,- forţa ele expans iune a Prima reuniu ne a fraţilor, avu loc la 1 Februari~'
lQ21. Şedinţă furtunoas~ c'lci era vorba de a ela-
culorilo r, etc.
bOr:! statute ; după lungi desbate ri s~ hotlrî supri-
rataI. calca trehui;'! SI fit' p~'nibill,' darcG'c.:l pic- l11ar!'a oricărei constr hgeri de acest
fel. Şi singu ra
tontl ajllnge a la "t.lp"l11irt'a ,thsolum. a mijloac elor lege constituţionali, fu proclam atl acolo: o liber- )
~ale, şi izbutea si se joace cu ele, cu virtuO!z tate de cugebr e nelimitat:i. Tinăra asociaţie nu-şi
itauea
ma('"tr ilor de alt~idah , - r<.'u~ita ar încoron :l cu manif:e tă ortodo xia bolşe\'isfi, decât prin nevoia
de grupar e şi fratern izare <;;em i oficiaI ă, care a fost
\auri acc. t drum al l rucii.
raţiuf1!.ea-i de a fi. initial1. <;e s'imte Însl atitudin
Lxpoziţia ce sc (k~chi(k la Galeria Simon, ea
cu nur srecula tidi. de altfel. a Fratilor , ca o v~" reac-
vre-o ~ea~l'z:ci din operilc lui Juan Gris, ne arati ţ i une Împotr iva hiperto fiei forlelo r $ociale din
pri-
tocmai, cele mai frumoa se realizar i pe tăr~lmurile pe cina cărora :tu de s'uferiL In mijlocu l hrutale i s.l1.-
('ari s~: iritlll Illi, It: !umine az'i. Acest ansamb lu ar- p1.'1iri bol$e\'ic'te, iari sil1Q'ura v n inţ.l manife shtl de a
monio~ şi ollloge n, cOllsacren;i definiti \' fo rm:\. o l1eDublio1 a Q'â.ndirei. în care toata libert~ţile
p ~ Juan
~ u nt nermis e, şi o. c:irei unitate nu e f1cut'î.
Gris şi arall cclor mai neînduplecaţi duşmani ai decit
fost nicul grup îndrizT \et din 13 al strazii RaI" rlin ~imlJatie recipro d 'Şi dil1:>.ce:aşi dragos te pen-
~rnan, inovaţiunii c:e se p-oate aştepta Gl m .lreţ şi capiţal
tru artă.
,Fratii lui S,erapi on" (duf11 numele unui erou
al lui J-Iofmann) tc>ji1ec;c azi la Pdroqr a cl şi conti-
c.
nu3. s~i se i'nt'Îlneasc1 la .. asa de Artă".
Toabe \0 perile lor, înainte de publica l'c, s'u nt citite
în faSa g-rupului şi a câtot'\'a invitaţi privih':giaţi.
"fratii" colaborează la numero ase reviste. Lu-
crările lor au apărut în volume , aUt în Rus'ia cât şi
În străinătate.
Vom publica în num:1rul \'i!tor, l11aniLe:itul fra-
ţilor Serapio n.

Arta răsboiuloi anum 23 veacuri


o carte a generaJ"I ,~; Arthu r Bouch er care
afirmă că. "falang a lui Alexan dru Macedo n re-
prezintă şi astăzi, ca şi acum douăzeci si trei
care se exalta, în ambianţa ra.lioactivă .;l lui Picasso. dela desv61tarea unei a~tfel de personalităţi. de veacur i, ceeace se poate numi o fo~matie
Unul dintnţ cei dintâi cari s~ grupar I în jurul lui
Juan Oris- a călatorit mult timp prin regiulli aride ideală" şi că aceast a ,,,răspunde mai bine <ie.
PicasSo, fu Juan Gris. Acesta refuză hotărât, 51' SI:.
dedea oric.ărei acrobaţii de cu lori şi de linii. Ta- ş~ pus'tii, dar busola sa îl ,căliuzii f.ir.! greş . cât formaţiile noastr e necesităţilor 'bătăliei, ale
Iată-1
ten lui s1u sobru, auster şi încorda t, chiar, prin a.s'tă-zi regăs.ind cu voioşie, dealuri le albastr e şi adunării şi ale marşului". Franţa, zice el, ar fi
fiin-
sforţarea de voinţă, creii opere pe ca Fi amator ţele vii: {) spira l ă lirici urc!i depe acoperişu eşit mai reped~ victorioasă În ultimu l răsbo;i
ii ri şi
le dispreţuiau puţin, căci cle nu f~iceau sJ vibreze năvăleşte În cer. E vr,ăjitorul Oli;:ou care întoarc dacă ar fi aplicat ,doctri na antică. Din n'enoro:"
Î!ltr'înşii lCcourile ,tainice ale vechei picturi. e
p\e Euridic e din Infel11, do: acolo de unde foarte cire "dacă doctrin a din 1914, ca princip iu fun-
Brevet de noutate pură şi fără pab. damen tal, este cu totul de acord cu doctrin a
Oris întrepr inse îllCă din 1912 de a eksvolt;l ri- r'u ti ni s'au reîn tor.5.
antică, eai îi e ,ţn felul În care se aplică neO'atia
guros o metodă foarte s trictlî. "Vreau mai întâi, Paris. însăşi"
PAUL DERM Et:. ' o,

bilului se confundă cu atracţia morali a nesănă­ Din punct de vedere literar, departe de a aj unge
./

tosului. Şi pov,eştile de nebuni , de detracaţ pen tru visiuni de acest fel, oferite sub forma de
{lan Est şi imitaţi pretutindeni, se V'or sili sIi veniţi înlo-
)a sugesti unea lui Edgar Poe sau Hoffma nn sau
C,harle.:> Nodier , ele se arată tot atit de banale
:drama pe ecran, este o senzaţie de febră. Puţine
p.ersoane revin la ele; o sedint1 de fior elecbic
cuiască largile piese americ ane ale yestulu i, pe Pl- nle ajunge ,
II
ca oriee film poliţist sau romane sc. Pe când cutare ~ , l '
zitorii de tauri şi pe desperaţii cari cd puţin plez-
neau de viaţ,ă, şi Sănltate. Putem s'o regretl m, căci
film ,.cubist.. ca "Din zori la miezul nopţii" sau
alte filme francez e bazate pe o fabuli umană, nouC'i
In aşteptarea unei înţelegeri mai laro-i şi a unei
Î?trebuinţări mai perfect e a mijloac elor °magice, ofe-
"
dacă adevăraţ:i nebuni , tot imrresi on:îndu -ne rlimân
şi emoţionan ti, bogate într'o technică curioas. nte de a . aptea artă, e' prefera bil il rămlnem ca
totuşi În afară de viaţa >lOlmali, simplii maniac 1, ne
i zugrăveşte fa.r,i convul siuni morbid e şi sunt reprezentaţia vieţei plastice cea mai armoni oa 1. A
seamănă prea mult fiinţelo r normal e şi ne izbesc toc-
mai de aceea adânci opere de artă. face apel la forţele turburătoare ale sufletu lui mor-
cu atit mai mult. Asta [11'.1 să mai socotim că
R.ăullie care filmul numit grand-g uignog eSc poate bid şi a le banalis a, a le ridiculi sa poate înainte
"maniile" au aspecte infinite, 'capab il e sl însufle -
să-I facă, .este cu atit mai mare cu cât emoţia ~e a le fi înţeleSl, e cu totul lip.sit de interes si
ţească în numir nelimit at filmele ' ce se va încerCai vizuală
rămâne dintre toate cea mai direcţi şi cea nefast Însăşi cauzei evoluţiei artistice a cinemat~­
-;.j ni ~c", lmpue sub forma spechc olelor pentru mai
elită .... irezisti bili. Spectac olele de teroare la cinema tograf,
Va fi foarte greu s1 ne o-"'mem acestei ava- graf:,lu i, ca şi cercetărilor noastre interps icholog ice.
lipsite de căldura. glasulu i omene sc şi de limitele Llterau ra mondia l} a aşteptat mii de ani pe'ntru
)anşe cenuşii. Sub pretext ul d~ :1. face ocultism
S1.U impuse fanteziei de realitat ea vie a persona giilor În ca să tr,ezească geniul unui Edo-ar Poe.
,filme psichice, se reia vţchile povestiri romant ice
şi se accentuează caracte rul lor sp,::,ctral. Sub
carn.e şi oase sunt foarte pericul oase. Marea majo- Insf5.rşit, un roet a şi obse~vat cI o adevărat'i
pre- ritate a publicu lui nu le iubesc şi elita inţelecţuală sănătate, o solidl voinţă de Înăltare caracterizează
textul de a repreze nta sufleul omenes c în aspecte le
lui cele mai misterioa~-e, se fotografiaz:l umbrel e
le dispreţuieşte, Căci e o diferenţ1 esenţial'1 între ge~eraţiile p:e~ente, pe cele tin~re' ca şi pe cele
filmul În carol' teroare a e 'Clesprins3. din elemen tele mal c03.pte, Ieşite din război, obosite de atitea tur-
lungi ş i rEforme ale fiintelor, mai mult de cit fiin-
dramat ice ale idei şi acel În care teroare a este sco?ul bur,ări.
tele înşi-Ie, mai m uit chiar de c:.1t viaţa. Cinem a- ~
operei. De asemenea. nu s'ar putea confun da o Nu se poate juca mult timp pe nervii lor intinsi
tografu l ofe r'.i pentru asta sprijinu l cf'\ mai J)U-
carte senzua l1 bunI cu o carte numai pornog rafic:l: Ecranu l gr:md-g-uignolesc, În ciuda dorinte i llno~l
·~rnic. Am văzut mai mult ca lin film în care
scopuri le lor nu sunt aceleaşi. de .a-i ~firma geniul. n'are multe şans,= si ajungă
ldividu l ,emi tea vizibil ):;,e duhlul <:'iu si În car'"
leea, se materia liza, den<l şi luguhrl i, ca o apari-
Intr'un recent referen dum, propuş de un ziar la Situaţia scenei similar e, pentru cî el atinge Între3.CTa
,il' de febrl, înainte a ~ţectatorullli ...
cinematic, proprie tar'i ~1lilor de cinema tograf au mulţime şi nu un numir limitat de spectat ori. h
declara t În generaL ('l puhlicu l lor, reclamă filme Se cere În defini tiv, a~estei arte univers ale prin
Şi aci cin\ell1ato~raful apare ca o arml cu dou?i
tJişuri, EI po.ate <:'.i exprim e plastic cu surprin z1toru\
dramat ice, adiel capahil e de a emoţiona sentim en- excelen ta creaţiunea fecundă a sinteze lor lumino ase,
taliceşte. Acela~ public ar yoi de-asem enea largi. în cari teroare a poate şi ea 51 apari, topit'!.
r:rogres realIzat de rfotografie, viata profun d in- filme
comice bune, dac~~ i s'ar :da din acelea cari ar fi în materia "ie, în locul ororilo r sterile din dte\'a
terioar'i, pe care cuvânt ul poetulu i sau gestul tea-
culeSe din buna ven"ă popula rI şi nu din vode- dans'uri macabr e,
tral nu pot decât s?1 o indice, şi pe care muzica
ţoate numai Si o sugerez e. Dar nu poti admira
"ilul bulel·ar dier. In aştep tare, poeţii 'noi. SI ~e apropie de cine-
'Altii :tu c~rut ,"i,iuni ale ~\.lilersului luate din matogr af pentru ca ca aceasta nu răm.1nă nu mai o
'cât ..ca technic ian ,in venţii l e şi ingenio zitatea, de
trecutu l istoriei S1.11 din folclor ul viu S3U inventa te in'!llstrie mai mult sau mai puţin fericit:1 sau o
'C llrle, nentru C1n ~u ~'rvit de pretext ace.;te
cu nob'f' 1 do r:net:. 0.'imeni n';l r'(":tm at \;;:llri dill e'\plnat are cinid.
aca bre poveşti, fie elt' chiar cele mai origina le.
casele de nebuni S'lll apriţii rhdr.i l'ane. Senzaţia Pa<s. CA:'\L 'DO.

www.dacoromanica.ro
C,\BRTELE D'.\l\ 'iU?\ZfO jlublir;t in eur;Îad un nou
,'ol um: "If IIcllflfril'rs sCI/Za veI/tura" 1,\v('Dturiel"ul farii
de al'('I/{lfl'i) şi affe sfadii asupra pic/ii il/imitabile, Ope-
perilt, lui comph~ctc, "Opera Ollll/ia" vor costa cinri
mii de lire. Dado Nit.'Od~l/Ii :;.i trul;a sa vor reprezenta
noua picS<1 a lui D' ,\nunnzio, Amarallfa, I\nturnjlll poetu-
lui afirm;i (,1 l)' ,\nunnzio ,'a >;crie dc -aculll Înainte nu-
mai literatura politică, În felul Lelei din ,,2\ oeturna."
~i "I talia a Italienilor ".

CI~ C \ )lTENARLL lui ;\Ianzuni, au torul "Lugodni-


cilor" ~c \ a tiArbatori la :\1 iL1110,

Critica In imagini
In "Sgnthcses lilll-raires el cxtr;, littL'raires" autorul, d,
Cu,; Ilot " printr'un mii' desen arat;i f('lul sau (It! a defini
lin s, riilor ~i opera lui.
[l" pild,1 \ ede pe Edganl l'Lie ca pc o bat" umbri! !lier-
dUla illlr'un imells ~i fantastic coridor. 1'(' :\1a rcd Proust
ca pe un minuţ i os c('asornic"r <arC' demonleaza ceasurnice
sub firma ,.1'<' urma limpului pierdut". ]'(' Kiplinj.; ca
Ft'. un rosu s()ldat h'ilanic cu fa!l'a pUIl'rIlil.i. Pc l{em~
de <;ourmont C,l [1" un batr{1]1 savant care se uita cu
lupa, În locul ce-l inl('["('scaâ in (koscbi, la 1) doamn.i,
Întinsa Jgnalii, Etc.

Berceuse
Vasul fantomă de Marcel Iancu. l'rintelllps de slccpinF:-car:
Cuellir dt'"> bo uCjucl s de peuplicrs

Svonuri Poem Pour Il's lacs blcus d 'une beq?;cn'


L 'c,anlail des blL's calme les hirontlelll's
1I(remea în care traiesc se îngroap'â ~ub &peciiil' \ i- Ull «('111 il UJ'(' de 60 II l'
Cele două fulgere mari peste besne/c sonore, suri lor şi a blestemelor J lurll'
, i-au cusut membrana de sidef, ca două fâlfâiri linişteşte-te, porumbiţă, e seara, vecillii 'şi scot dinţii Par !la "allee
_ flutur, pe trupul Sngust, de lemn yechi, al va- artificiali şi poalele femeilor au fost fecundate ClI Un faune colle son viem: profil d(' bOll<'
tlui fantomă. Vârtej. lvire. Simţi mireasma elec- prof,eţi n la porticre
cităţii în larg. Un val blestemat se boţi î~' pune-ţi frumosul vas de ticlă pe ll1asâ celui s.:uac El m 'offre la puretc d 'une souree bLmchc
apte, crispându-şi parapetul sub pasul acelel l din vale se ridir.ă. cântecul uniform al erburilor Dans ll'~ fils t('lcgraphiljucs
)[e putrede ca o moară şi 'ntr'aripata de cel al pomilor şi al pietrelor Un rossignol (hante .,.\ida",
ai supra-natural azur ce s'ar fi nălucit ochilor tai, omul Sl Înneacă dimineaţa în sine şi s.eara se culcă Paris, J\-A~ C()I.L
)sedaţi totuş de arhangeli. ,
o umbră Între coloane sfăr;imate
. e înspăimântani.m de răsfrângerea acelei c1i- bucuria care se ridică. rareori dintr'rnşii, 1111 e
:! în noi. Binoclul tău, cioburi pe coverta. Ma- asemenea sbuciumului de martie al pomilor Stiri din Franta
dotul din vio-ie încremeni e şi gândi: semn rău, copii se joacă cu lanţuri moştenite
-om avea f;rtună, Numai staţia de fară fir, numai I trâsăturile dorului ne sg,ilţâie din nellli,care PRIETEN II no ştri Cetinc Al'1lauJd ~i Paul D ermce,
mregistra intradudibile sensaţii pe J1ervii me- vor face să aparil la Paris ce\'ista Illlcr"Cllfiolls în locul
înS:l: În noi trăieşte o oarecare construcţie rigid,l
talici, sensibili ca ghitarele. Iar în dţP,ârtările cari "i m.1nile noastre ~oarll.i mânuşile electrice ale
revistei "L'Espril Nou,'eau",
se deschideau lllnatec, vasul fantomă se caţără, secolului, COLABORATORUL nostru d. Cal/udo \a da un ro-
ca un nod de păianjen în propria-i pânza polară
ziare criminale, Întruniri rebele se Îngrlmădesr În
-ii cu înteţirea cursei crescu 'n aripi şi se slei în
lumină, ori în tensiunea ochilor noştri sgai~i,
nOI
arrhanghf'lul fmnMMii f' mnrt i'n pit>plJtl nndru
man "Croispes oUI'erles sur l'â
VALERY LARBACD autorul
urina Marquez {PIon, 2 fI")
1(10 ulu
"1
, .
- l} fost, da, lchiar el, vasul din poveştlle e o:eară, de-al nostru nu trebuie sa-l igllO~ "L t , (rC3 t 1 stL.Llu<
corăbierilor, ; ~, tului "Barnabooth" şi al atâtol ''', \1 .. l r,
Vien:1 J UD\XfIO I(ASSAk
- A fost da
. 1, chiar el, vasul
,t q
simbolurilor su- ,r,aduceri din toate limbile, anunţă un nou tom: "Vio ·
blime şi nule.. . , lettes de Parme".
Stiri din Italia
- A fost da, ,c;hiar el, vasul din Edgard Poe,
vasul evocat de orhestre, vasul sticlelor as·tllpate JEA'N RICIJEJ>IN îşi pub li ca memoriile: "TOIl{CS
POETUL F, :\lARINETTI, animatoJ'ul HOtiei litera -
cu smoa],ă şi cu ,sfâşietoare rânduri de adio in mes Vies" .
turi italiene, directorul ziarului mussolinist Impero, va
burtă, vasul nostalgic, vasul lugubru, leba.da, AN DRE CI DE:
face o \izitii "Conlimporanului" şi \a linc o "onferinţa ,1 sepi,; () carte noua: f es FaIlXI/lVll,
caii albi dela Rosmersholm, I literar:[ Bucureştenilor în Octombrie T<)2!l. Ilayell/"s, r '
Şi ne-am întors, printre emigranţii clasei a ţreia\
risipiţi în somn ca ,excrementele, spre cabm~Je POETl'L :\IARIl'\ETTf a publicat ".-\fiş catre ,!.,u-
JEA..'\" COCTE,\ L- ce! mai fel und dintre scriitorii din
oastre de lux, cari .închid o atmosferă de pllUş al<mt ga rda f ranc{'z:, publică doua roma 1(' T !rol1/as L' Im-
\ emul fascist" pentru a-i cere sprijinul ~11tru apă rarea
otty, În' vazduhul Slrat al largului_ pasteur. L e Gram! !:'('(fr(, Descf/c , din <'<Iri \'om repro-
tinerilor artişti no\'atori italieni. :\'larineui <'('re desfiin-
noaptea aceea n'a fost prima noastl'.l noapte, ducl' în "Colltimporanul") ';ii un \olum de ,'crsuri: J>[Cill
ţarea .\ ca demiilor şi ("J'<>ace<l unui Institut de crcdit artistic
Challt,
pe) ,ochii fulgeraţi, pentru minţil e chemate de In f olesul a rtiştiIor italieni
,npc bila transbordare, Mussolini a aderat la i'nlţiattiva lui Ma1·i:ilettt:. IJE:\'RI DER.\UD d)tig;ltorul ultil1lului prcmill Gon-
D. Caugillflo \a lansa Afişu! Poeziei Pentagrallla{(', court, 1'<1 publica un roman Lazare, () culcgere de re-
e peceţi pe ultimele dorinţi, în liniştea o- o ltOua creaţiune foarte origni;ilă, pcntru fUliunea pOf'zit'i portaje L(' I[allell/" safari;;, o culegere de (remici tea-
i", cunoscute şi care ,nu era decât prelungirea cu muzica, trale, Re{ours ti flied, un roman, La gOlldo/(' allx fa-
!{ I lui. Se apropiau astfel de miezul nopţi~ ({/lins 1, din ,iata populară \ enqiaa) şi are pe şantier.
trenului gătit cu arme şi flori. , Dincolo de (J)L\BOR\ TURC L nostru d, Sirala /.,/os(artlcfli a Bistcnclaqlll', roman din ,"iata populară lyoneza,
simţi veghea şoptitoare a lor sai, Rânduil ţ('rminat dou;"! romane ,,Zi/efe /Ioas/re" ,~i ,,1 ia!a \'ic"
Colaboralorul 1l0~trll d-I IV<ln Coll poetul il~acian bi-
ă odata totul pe masă, ca pentru ? lungă a~- ~i o dramă "PIÎciitosllf",
ling U('opotriLt cunC)~"ut în Franţa ~i în Cerm;uiia ;t ril'<lrit
_nţă sau poate pentru totdeauna, ŞI puse SCrL-
la "La Rcn"issancc' du Li,re" 111 a 1"1';\ ~,l anto logi(' nwn
sorile în cari închisese cuvintele de bun rămas, TITLL-L nouei lucrări a Gmzzif'i f)!letftla: ,.Flautul
dialf, "Les CillfJl/(' COllfil1('nts" culegere elin poelii nout
în văzul celui ce Iva patrunde Întâiul acolo, Apoi în Pitdure",
"i tuturor nallunilor.
Ilia lampa şi trectl la ei, deodata, -- "V'am ,adus,
le zise, încă o lumina, poate aveţi nevoIe d?,
ca, eu trebuie să ma duc". Ţinea lampa ca pc
lin şoim, pe pumn, Inaintă, o puse pe masa
din mijloc, cu acea siguranţă care îi incremenia
pe ai săi, ,c,a In faţa unui $ef ierarhic, Şi 'din
pragul uşii, Ctl ,"ocea netedă, ramâneţi sănă­
loşi, le zise, poate ne mai vedem,
Pasul se depărtii ferm şi grabnic bătându-şi
loviturile surde în ascultarea care nu putea pn-
epe, şi deci nu va Jlresimţi secretul duios al
licurilor de afaCeri lăsate, în grija celor r~imaşi,
mintea lui .limpede ~i pre\'~iLato~u('J atâta

I. VINEA

4dresser toufe correspondance~ concer-


nt la redaction iI M. 1. Vinea, str, Im-
'rneriei 53.
i r ul viitor Q "C ol'itimpo ra nu ~"/ va
am bătă 2.iIunie. ;~.' ~
timpUl vacantei "Contimpo-
apare de cite două o ri pe
Construcţie de Maxy

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și