PROIECT DE LECŢIE

Data: Clasa: a IX-a A

Şcoala:Liceul cu Program Sportiv Bacău Obiectul: Istorie
Profesor: Cucu Cornelia Timp: 50 minute
Unitatea de învăţare:„Ţările Române şi statele vecine în Evul Mediu”
Conţinutul(Lecţia): Epoca lui Mihai Viteazul (1593-1601)
Tipul lecţiei: mixtă
Locul de desfăşurare:Laboratorul AEL
Obiectivul general:Dezvoltarea gândirii logice prin cultivarea capacităţilor de
identificare, sintetizare şi argumentare a faptelor istorice petrecute în vremea
lui Mihai Viteazul
Obiective operaţionale:
- capacităţi de comunicare: O1- să definească termenii istorici:
- să utilizeze termenii istorici daţi în contexte noi;
- capacităţi de tip cognitiv: O2- să prezinte cronologic evoluţia evenimentelor din
timpul domniei lui Mihai Viteazul;
O3- să expună cauzele, forţele participante şi condiţiile
specifice ale unirii înfăptuite de domnitorul român;
O4- să reţină importanţa şi urmările unirii de la 1600
- aptitudini: O5- să discute pe baza textelor din manual şi din alte surse;
O6- să urmărească pe hartă traseul campaniei militare întreprinse de
Mihai Viteazul;
O7- să realizeze o bandă cronologică cu principalele momente ale
domniei ;
- atitudini: O8- să perceapă semnificaţia deosebită a faptei lui Mihai Viteazul
pentru urmaşi
Strategia didactică propusă:
-resurse procedurale: expunerea,descoperirea, problematizarea, conversaţia euristică,
dialogul,jocul de rol, brainstorming;
-resurse materiale: manualul, harta, prezentare power-point, fişe de lucru,tabla, creta
-forme de organizare a activităţii elevilor: frontal, pe grupe, individual
Bibliografie: - Cernovodeanu, P.,Rezachevici,C., Mihai Viteazul, Culegere de studii,
Editura Academiei, Bucureşti, 1975
- Constantiniu,F., O istorie sinceră a poporului român, Ed. Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1999, p. 122-134
- Iorga,N., Istoria lui Mihai Viteazul, Editura Militara, Bucureşti, 1968
- Manea,M.,Palade, E.,Sasu, N., Predarea istoriei şi educaţia pentru
cetăţenie democratică:demersuri didactice inovative,Editura Educaţia
2000+,Bucureşti, 2006
- Panaitescu, P.(coord.), Mihai Viteazul, Editura Corint, Bucureşti, 2002
- Ştefănescu,S., Joiţa,V., Turcin,I., Mihai Viteazul:Restitutor Daciae,
Editura AIUS, Craiova
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Etapele Ob Conţinutul Activitatea Activitatea Resurse Resurse Evaluare

lecţiei . ştiinţific profesorului elevilor procedurale materiale
op. al lecţiei
Captarea şi Organizarea Pregătirea Dialogul Manuale Atenţionare,
orientarea elevilor pentru caietelor şi a Caiete aprecieri
atenţiei activitate; documentelor Atlas
(1 minut) anunţarea şcolare istoric
temei/ Harta
obiectivelor murală
activităţii;

Verificarea Mircea cel Adresează Ascultă, Dialogul Imagini, Analiza

cunoştinţe- Bătrân, interogaţii de analizează, texte, răspunsurilor,
lor Vlad control gândesc şi hartă stimularea
anterioare Ţepeş, privitoare la formulează participării
(10 minute) Iancu de conţinuturile răspunsurile
Hunedoara predate şi aşteptate,
Ştefan cel învăţate fiind
Mare anterior: îndrumaţi de
-Care au fost profesor
raporturile
dintre Ţările
Române şi
statele vecine
de religie
creştină în
secolele XIV-
XVI?
-Care este rolul
Capitulaţiilor în
raporturile
dintre Ţările
Române şi
Imperiul
Otoman?
-Care sunt
calităţile
poltice, militare
şi diplomatice
de care au dat
dovadă
domnitorii
români studiaţi?
Anunţarea O1 Epoca lui Începe lecţia pe Notează în Expunerea Harta Observarea
temei noi şi O5 Mihai tablă, scrie caiete. Brainstor- murală comporta-
a Viteazul sintetic unele Observă. ming Nicolae mentului
obiectivelor (1593- obiective, În perechi, Activitate Iorga, elevilor
operaţional 1601) enunţă verbal citesc textul frontală Istoria lui
e Pregătirea altele, cere propus şi Activitate de Mihai Evaluarea
perceptivă elevilor să selectează un grup Viteazul capacităţii de
(2 minute) observe harta cuvânt, (sursa A) analiză şi
murală. termen/ interpretare a
Prezentarea cuvinte, izvoarelor
unui fragment termeni cheie istorice
care să care cred că îl
constituie pot
pretextul/ caracteriza pe
punctul de Mihai
plecare în Viteazul ca
desfăşurarea erou;
lecţiei; Se întocmeşte
o listă cu
termenii/
cuvintele
cheie
selectate;
Dirijarea O5 Context Elevii vor fi Elevii citesc Explicaţia Textele Prezentarea
învăţării internaţio- împărţiţi în cu atenţie Descoperirea B,C,D,E,F concluziilor
(25 minute) nal cinci grupe; sursele (studiu pe care vor fi
la sfârşitul Fiecare grupă istorice şi text) distribuite Evaluarea
secolului va primi şi citi rezolvă Conversaţia grupelor : capacităţii de
al XVI-lea cu atenţie câte o cerinţele euristică Grupa 1- analiză şi
sursă istorică, textul B interpretare a
urmând să Câte un Activitate de Grupa 2- izvoarelor
rezolve raportor va grup textul C istorice
următoarele prezenta Grupa 3-
cerinţe: să concluziile textul D
identifice felul, fiecărei Grupa 4-
autorii surselor, echipe. textul E
precum şi câte Grupa 5-
un element cu textul F
privire la :
contextul venirii
la domnie a lui
Mihai Viteazul,
raporturile
Ţărilor Române
cu Poarta în
secolul al XVI-
 lea, strategia
alianţelor
practicate de
domnitor.
O5 Lupta Elevii sunt Elevii , Jocul de rol Fiecare Prezentarea
O6 antiotoma- împărţiţi în trei grupaţi în Descoperirea echipă rapoartelor
O8 nă echipe care echipe, citesc (studiu de primeşte
reprezintă , cu atenţie text) sursele Interapreci-
simbolic, sursele şi Conversaţia G,H,I,J, ere
interesele Porţii, rezolvă euristică astfel încât
Austriei, cerinţele să poată Evaluarea
Angliei. Pe baza Activitate de redacta capacităţii de
surselor puse la Câte un lider grup raportul, analiză şi
dispoziţie , de la fiecare conform interpretare a
echipele vor echipă va intereselor izvoarelor
rezolva prezenta statelor istorice
următoarea raportul reprezen-
cerinţă: eşti realizat tate. Evaluarea
agent capacităţii de
diplomatic în Elevii vor utilizare a
Ţara aprecia limbajului
Româneasca şi rapoartele istoric
trebuie să realizate
redactezi un
raport de
maximum o
jumătate de
pagină despre
victoria de la
Călugăreni
obţinută de
Mihai Viteazul
13-23 august
1595)
O3 Unirea Elevilor li se Elevii vor Descoperirea Material Observarea
O4 Ţărilor prezintă un preciza ce Conversaţia power- sistematică
O8 Române material în temă/aspect/ euristică point
sub Mihai power-point dimensiune a Brainstor- Analiza
Viteazul. cuprinzând domniei lui ming răspunsurilor,
Importan- următoarele Mihai Explicaţia stimularea
ţa domniei surse: Viteazul participării
a) Mihai ilustrează Activitate
Viteazul, fiecare individuală Test de
gravură de imagine, dacă evaluare
Aegidius există/
Sadeler; cunosc şi alte
 b) Intrarea lui surse pentru
Mihai Viteazul aceeaşi temă,
în Alba Iulia, observaţii
pictură de personale
Constantin
Lecca;
c) Medalie
bătută de Mihai
Viteazul în
1600, ca
domnitor al
Ţării Româneşti
şi conducător al
Transilvaniei.
Test de evaluare
Asigurarea O2 Prezintă o Completează Dialogul Material Observare
retenţiei şi a O7 bandă a locurile libere Explicaţia power- sistematică
transferului O8 principalelor din dreptul Conversaţia point
cunoştinţe- date din timpul datelor cu euristică
lor domniei lui evenimentele
(8 minute) Mihai Viteazul corespunză-
şi o hartă mută toare şi
adaugă
numele lipsă
de pe harta
mută
Autoevalua-
Solicită elevilorElevii rea
completarea completează
unui chestionar chestionarul
de autoevaluare de
autoevaluare
Aprecierea Apreciază Elevii îşi Explicaţia Catalog
şi notarea răspunsurile notează Fişe
elevilor. elevilor şi îi tematica
Tema notează pentru
pentru corespunzător evaluare
acasă Tema pentru
(4 minute) acasă:
-tematica de
evaluarea
sumativă
 SCHEMA LA TABLĂ

EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

1. Context internaţional la sfârşitul secolului al XVI-lea:

- politica de cucerire dusă de Imperiul Otoman, Polonia şi Imperiul Habsburgic;
- Imperiul Otoman atinge apogeul în timpul sultanului Soliman cel Mare;
- Polonia îşi direcţionează politica de expansiune spre Ţările Române;
- Imperiul Habsburgic încearcă noi cuceriri în Sud-Estul Europei;
- Raporturile turco-româneşti erau reglementate prin acte numite capitulaţii.

2. Lupta antiotomană

a) Prima etapă:
- aderarea la Liga Creştină (Statul Papal, Spania, Austria, Toscana, Modena,
Ferrara) alături de principele Transilvaniei (Sigismund Bathory) şi domnitorul
Moldovei (Aron Vodă);
- declanşează răscoala antiotomană (1594, Bucureşti şi linia Dunării, excepţie
Giurgiu);
- este nevoit să încheie tratat de alianţă cu principele Sigismund Bathory (Alba
Iulia, mai 1595), deşi devenea vasal (la fel va proceda şi domnitorul
Moldovei, Ştefan Răzvan).
b) A doua etapă:
- începe lupta directă – Călugăreni (august 1595), Giurgiu (octombrie 1595,
aici au participat armatele reunite ale celor trei ţări româneşti);
- în urma victoriilor – obţinerea independenţei;
- pace cu Imperiul Otoman (1597), cu condiţia plăţii tributului;
-1598 – tratat cu împăratul habsburg Rudolf al II-lea (recunoştea domnia
ereditară a lui Mihai, anula tratatul de vasalitate cu Sigismund Bathory).

3. Unirea Ţărilor Române sub Mihai Viteazul

Cauze: - Sigismund Bathory renunţă din nou la tron în favoarea lui Andrei Bathory;
- noul principe duce o politică ostilă luptei antiotomane şi lui Mihai Viteazul;
- Polonia urmăreşte impunerea lui Simion Movilă în Ţara Românească.
Transilvania:
- 1599- Andrei Bathory este învins la Şelimbăr;
- 1 noiembrie- Mihai Viteazul intră în Alba-Iulia, unde este recunoscut
principe al Transilvaniei;
- măsuri pentru consolidarea unirii:
- subordonează Dieta politicii domneşti;
- acordă drept de păşunat satelor româneşti şi scutire de robotă pentru
preoţii români;
 - introduce boieri munteni în Consiliul principelui;
- numeşte logofăt pentru ambele ţări pe Teodosie Rudeanu;
- dă porunci în limba română;
- face danii nobilimii române;
- aşează Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei la Alba-Iulia.
- nemulţumeşte nobilimea şi împăratul habsburgic prin politica sa.
Moldova:
- mai 1600 intră în Moldova;
- este acceptat ca domn , în locul lui Ieremia Movila
- 27 mai 1600- titulatura de “domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată
Ţara Moldovei”
Destrămarea unirii:
- unirea politică a stârnit nemulţumirea habsburgilor, polonezilor, turcilor şi
nobilimii din Transilvania;
- în septembrie 1600, Mihai Viteazul este înfrânt la Mirăslău de oştile
generalului Basta , unite cu cele ungureşti;
- în Moldova revine Ieremia Movilă;
- în Ţara Românească polonii îl instalează pe Simion Movilă;
- Mihai Viteazul cere sprijinul Imperiului Habsburgic;
- în august 1601 are loc bătălia de la Guruslău; Sigimund Bathory este
înfrânt de oştile lui Mihai Viteazul şi cele ale generalului Basta;
- Mihai Viteazul este din nou domn al Ţării Româneşti , dar Gheorghe Basta
organizează asasinarea sa.

4. Importanţa domniei:

- se integrează Ligii creştine;

- iniţiază mişcarea de eliberare a popoarelor din Balcani;
- organizează un front antiotoman;
- recâştigă independenţa Ţării Româneşti;
- realizează prima unire politică a celor trei ţări româneşti.
 VOCABULAR

Autonomie = drept al unui stat (regiune) de a se administra după legile proprii în

cadrul unui regim de dominaţie instaurat de o altă putere;
Capitulaţii = convenţii încheiate de Ţările Române cu Imperiul Otoman ce
cuprindeau privilegii recunoscute acestora în schimbul unor obligaţii
diverse;
Cruciadă = expediţie militară iniţiată de Biserica catolică şi organizată cu ajutorul
unor state medievale creştine împotriva otomanilor (musulmanilor),
ereticilor etc.;
Liga Crestina = coaliţie antiotomană formată din Imperiul Habsburgic, Statul Papal,
Spania, ducatele italiene Parma, Modena, Ferrara, Toscana, la care au
aderat Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (sfârşitul secolului al
XVI-lea);
Regim tributar = sistem de raport al Ţărilor Române cu Imperiul Otoman prin care îşi
răscumpărau pacea prin tribut, menţinându-şi structurile politice
independente în raport cu Poarta, dar obligându-se să nu întreprindă
acţiuni ostile împotriva sa;
Regim vasalic = formă de dependenţă politică specifică dreptului feudal în care statul
dependent (vasal) se obliga să fie loial statului suzeran şi să-i dea
ajutor militar şi o contribuţie bănească;
Suzeranitate = control exercitat de un stat asupra altuia, lipsit de independenţă, dar
care-şi păstrează autonomia;
Tribut = dare, obligaţie (percepută de obicei în bani) plătită de un stat vasal
statului suveran;
Vasalitate = situaţie de dependenţă politică a unui stat faţă de altul mai puternic, cu
păstrarea autonomiei.

CRONOLOGIE

1593 - începutul domniei lui Mihai Viteazul

1594 - răscoala antiotomană
1595 - bătăliile de la Călugăreni şi Giurgiu
1597 - pacea cu turcii
1598 - tratat cu Imperiul Habsburgic
1599 - victoria de la Şelimbăr şi intrarea în Alba Iulia
1600, mai - expediţia în Moldova; prima unire politică a Ţărilor Române
1600, sept.- înfrângerea de la Mirăslău; destrămarea unirii
1601 - victoria de la Guruslău şi asasinarea lui Mihai Viteazul pe Câmpia Turzii
 FIŞE DE LUCRU

Citiţi cu atenţie textele:

Sursa A: “ Mihai e, înainte de toate, un ostaş, în cel mai deplin şi mai frumos înţeles al
cuvântului. Nu un ostaş de pradă, cum erau atâţia pe vremea lui, cum era rivalul şi
ucigaşul lui de mai târziu Basta: mâinile lui s-au pătat de sânge numai în luptă cinstită.
De la 1600, nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate,
fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul lui, de curată şi
desăvârşită poezie tragică”
( Nicolae Iorga, Istoria lui Mihai Viteazul)

Sursa B : “(...) văzând cerinţele timpului şi zăbava Domniei Tale şi faima rea şi ticăloasă
a lui Alexandru Voievod şi intriga lui, pe care n-o puteam s-o trec cu vederea , m-am
ispitit şi eu am făcut pe banul Mihai Domn al Ţării Româneşti; am judecat că e mai bun
decât ceilalţi păcătoşi de bei , care nu arată nici un semn nici de la tată nici de la mamă,
numai păcătoşi, neciopliţi şi mincinoşi şi argaţi şi nevrednici din toate punctele de vedere.
Însă prin banul Mihai s-a mulţumit nenorocita ţară, şi au mulţumit lui Dumnezeu, care i-a
învrednicit şi li-a dat un astfel de păstor bun şi creştin şi iubitor de săraci şi cu frică de
Dumnezeu (...). E vrednic să păstorească un popor; mai bine el decât alţii.”
(Scrisoarea lui Andronic Cantacuzino către Petru Şchiopu despre numirea lui Mihai
Viteazul ca domn al Ţării Româneşti, 14 nov. 1593)

Sursa C: “Ţara Românească nu e mai departe de scaunul tiranului , ce se cheamă

Constantinopol, decât cale de cinci zile. În această ţară puteam eu petrece foarte bine, în
pace, singur şi fără de nici o frică, dacă nu mă simţeam chemat de credinţa mea
către...toată creştinătatea. Eu însă, nevrând s-adaug puterea turcilor prin ostaşii mei, de
bună voie m-am arătat gata a lua parte la legătura creştină (Liga Creştină); prin care faptă
pe tiran(sultanul) mi l-am făcut duşman de moarte şi însetat după sângele meu.Cu acest
duşman neîmpăcat am dat piept pururea , căştigând o mulţime de biruinţe din cele mai
strălucite,... ceea ce nu se poate să nu fie cunoscut măriei tale şi creştinătăţii întregi, deşi
au fost unii care pe nedrept se lăudau cu faptele mele, căutând a-şi lua lor ce mi se
cuvenea mie”
( Memoriul lui Mihai Viteazul către împăratul Rudolf al II-lea, ian.1601)

Sursa D: “Domnu era atunce la munteni de curundu Mihai vodă, acel vestit între domni,
încă bine neaşedzat după moartea Mihnei vodă. Vădzându ţara cuprinsă de turci, singur
au năzuit la Bator domnul Ardealului şi au trimis soli şi la împăratul nemţăscu , dându-i
ştire că, cuprindzându Sinan păşea Ţara Munteniască pre lesne va putea să supună şi
Ardealul”
(Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei)

Sursa E: “Singur domnul Ţării Româneşti dădea pe fiecare an cam o tonă de aur, 20 000
oi, 2 000 cai, 10 000 măsuri de grâu, tot atâta orz şi, pe lângă acestea , mult unt, miere şi
nu dădeau mai puţin şi cei doi voievozi vecini”
(Cronica lui Balthazar Walther despre Mihai Viteazul)
Sursa F: “În 1593 haraciul către Poartă atingea 155 000 galbeni, cuantumul maxim al
secolului al XVI-lea (faţă de 8 000 în 1503)”
(Constantin C.Giurescu, Dinu C.Giurescu, Istoria românilor)

Sursa G: “Creştinii abia 16 000, departe de a se putea asemăna cu numeroasa oştire a

păgânilor se văd constrânşi a se retrage(...) era momentul când se cerea neapărat o
mişcare eroică, o faptă măreaţă care să cutremure inimile păgânilor şi să înalţe pe cele ale
creştinilor.Atunci mărinimosul Ion Mihai , invocând ajutorul mântuitorului, apucă în
mână o secure militară, se aruncă singur în şirul duşmanilor, loveşte în piept pe unul din
căpitanii turci, taie în bucăţi pe altul , şi după o luptă de erou se întoarce la ai săi
neatins(...). În această ameţeală a fugei turceşti, Sinan paşa în fruntea taberei cade de pe
podul Neajlovului, îi sar doi dinţi, şi se crede ferice putându-şi scapa viaţa”
(cronicarul Balthazar Walther din Silezia )

Sursa H: “Mihai Domnul Tarii Romanesti s-a aventurat inca o data sa treaca Dunarea,
facand mare prapad. O asemenea putere de a curma trufia sultanului o are numai
Dumnezeu...Este un lucru demn de cea mai mare consideraţie şi de glorie eternă ca ceea
ce n-au putut realiza atât de mulţi împăraţi, regi şi prinţi, a izbutit un Mihai, cel mai
neînsemnat şi mai sărac dintre duci, anume să învingă oştile marelui sultan”
( Edward Barton, agentul al Angliei la Istanbul)

Sursa I: “În cronică este scris că în apropiere de podul Călugăreni se afla un loc
mlăştinos şi păduros. Odată cu sosirea în acel loc, ivindu-se un alai al duşmanilor, au
început să se lupte, aşezând tunuri şi puşti, care la intrarea în pădure au pricinuit oştirii o
zăpăceală totală(...).De dimineaţă şi până la rugăciunea de chindie s-a dat o luptă
crâncenă.Luându-se douăsprezece tunuri ale duşmanului, au câştigat victoria şi duşmanul
a fost respins. Dar locul acela fiind mlăştinos şi păduros(...)şi-au găsit moartea de martiri,
înfundându-se în mlaştini.Însuşi serdarul Sinan paşa, împotmolindu-se într-o mlaştină, a
căzut de pe calul său.Rămânând pe jos, când se ridica, când se aşeza.Atunci unul dintre
vitejii Rumeliei, un viteaz puternic, luându-l în spate , l-a scos din mlaştină”
( cronicarul turc Kiatip Celebi)
Sursa J:
- Componenţa armatei lui Mihai Viteazul : mercenari, curteni, slujitori, haiduci balcanici,
oşteni de ţară, detaşamente ardelene;
- Evoluţia efectivelor oştirii lui Mihai Viteazul: Călugăreni (august 1595)-16 000;
Şelimbăr (octombrie 1599)- 30 000; Moldova (mai 1600)- 45 000-50 000; Mirăslău
(septembrie 1600)- 18 000-20 000; Guruslău (august 1601)- 8 000-10 000;
- Efectivele mercenarilor din armata lui Mihai Viteazul, după evidenţele oficiale de plată
a lor, publicate de Nicolae Iorga :13 281 (cazaci, maghiari, moldoveni, sârbi, bulgari,
albanezi);
- Armamentul : lănci, suliţe, arcuri, săbii, archebuze, puşti, tunuri ( la Călugăreni-12)
 TEST

I. Alegeţi răspunsul corect:

1. Tratatul de la 20 mai 1595 cu Sigismund Bathory s-a încheiat la :
a) Alba Iulia b) Bucureşti c) Târgovişte
2. Bătălia de la Călugăreni a avut loc în :
a) 1594 b) 1595 c) 1596
3. Campania din 1595 s-a încheiat cu victoria lui Mihai Viteazul la:
a) Giurgiu b) Rusciuc c) Brăila
4. În septembrie 1600, Mihai Viteazul a fost înfrânt la:
a) Târgovişte b) Mirăslău c) Guruslău
20 puncte

II. Completaţi spaţiile libere cu termenii din următoarea listă: Ardealului, Alba Iulia,
Moldova, Şelimbăr, unire politică, Mirăslău, cruciadă, Dobrogei.
Astfel, pătrunzând în Transilvania, în 1599, Mihai susţine cu Andrei Bathory lupta de
la ..................unde câştigă o importantă victorie. Ulterior , el intră în.....................unde
este acceptat în calitate de „locţiitor al împăratului”.În mai 1600, Mihai întreprinde o
expediţie în Moldova, care i se supune.Astfel se înfăptuieşte prima ..........................a
Ţărilor Române. La 29 mai 1600 Mihai se intitulează „voievod, cu mila lui Dumnezeu,
domn al Ţării Româneşti, al.......................şi al Moldovei”
20 puncte

III. Aşezaţi în ordine cronologică următoarele evenimente:

a) Bătălia de la Guruslău
b) Bătălia de la Călugăreni
c) Bătălia de la Şelimbăr
d) Tratatul de la Alba Iulia
20 puncte

IV. Realizaţi corespondenţa între coloana A şi coloana B:

A B
Mihai Viteazul împărat habsburgic
Sigismund Barhory tratatul de la Alba Iulia
Andrei Bathory sultan
Rudolf al II-lea general
Gheorghe Basta Şelimbăr
domnul Ţării Româneşti
atacul de noapte

20 puncte

NOTĂ: se acordă 2 puncte din oficiu

 FIŞĂ DE AUTOEVALUARE

1. Mi-a plăcut să...................................................................................................................

............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
2. Cel mai uşor a fost să.......................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
3. Cel mai dificil a fost să.....................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
4. Îmi propun să...................................................................................................................
...........................................................................................................................................
............................................................................................................................................
5. Recomand profesorului să ..............................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................