Sunteți pe pagina 1din 4

ALIMENTATIA PE GRUPE DE VARSTA

Dintotdeuna, alimentaţia a stat la baza unui organism sănătos, armonios dezvoltat.


Este important de ştiut şi de înţeles faptul că alimentaţia trebuie diversificată şi adaptată
în funcţie de etapa de dezvoltare în care se află organismul.
O nutriţie echilibrată, atent selectată şi adaptată nevoilor este vitală pentru menţinerea
unei stări de sănătate.
In mod special, în timpul creşterii copilului, dacă nu se asigură necesarul de nutrienţi,
organismul nu se dezvoltă în conformitate cu potenţialul său.
Astfel, sistemul imunitar nu răspunde la fel de eficient la factorii ce dereglează echilibrul
organismului.
In funcţie de stadiul de dezvoltare în care se regăseşte organismul, alimentaţia, în linii
mari, trebuie să fie următoarea, cu posibilitatea de a varia în funcţie de indicaţiile medicului.

In perioada prenatală, viitoarea mamă trebuie să acorde o deosebită importanţă


alimentaţiei, pentru a se asigura că fătul primeşte toţi nutrienţii de care are nevoie pentru a păşi în
viaţă sănătos.
Acidul folic este important pentru dezvoltarea armonioasă a sistemului nervos al
copilului şi se regăseşte în legume cu frunze verzi, citrice şi cereale. O dietă bogată în calciu
ajută la formarea oaselor.Carenţa de vitamina D duce la modificări ce vizează şi cavitatea orală,
astfel că dinţii vor prezenta un smalţ friabil, subţire şi susceptibil la atacul bacterian, pe când
oasele maxilare vor fi moi, spongioase, riscând să se fractureze uşor.

După naşterea copilului, urmează perioada de alăptare, în care alimentarea copilului se


va realiza prin prehensiunea sânului mamei.
Alimentaţia este indicat a se realiza exclusiv la sân cel puţin în primele 6 luni de viaţă,
pentru că laptele matern conţine toţi nutrienţii de care organismul are nevoie pentru a se dezvolta
armonios.
De la vârsta de 6 luni, alimentaţia poate să devină variată, micul copil fiind obişnuit
treptat şi cu alte tipuri de consistenţe şi gusturi.Trecerea trebuie să se realizeze gradual.
Alimentatia la copilul mic (1 - 3 ani), prescolar, scolar.
Aceasta perioada se caracterizeaza prin : crestere rapida a copilului in primul an de viata
cu pana la 50 %; greutatea se dubleaza pana la 4 ani apoi creste cu 2 - 3 kg pe an pana la varsta
de 9 - 10 ani; inaltimea creste cu 6 - 8 cm pe an. In jurul varstei de 5 - 6 ani se produce o crestere
a tesutului adipos mai accentuata la fetite decat la baieti fenomen denumit "adiposity rebound".
Daca fenomenul se produce mai devreme, creste riscul de obezitate.
Se recomanda :
- consumul de alimente care contin fier (carne slaba, peste, legume verzi, spanac, urzici,
salata patrunjel, leustean, telina, galbenus de ou); calciu si vitamina D (produse lactate 1,5 – 2
%); zinc (carne, peste, cereale, produse lactate); fluor (apa de baut)
- evitarea suplimentelor cu vitamine si minerale (se pot recomanda la copiii cu boli
cronice, anorexici)
- evitarea consumului de snacksuri, prajeli, bauturi cu continut crescut in zahar
- participarea la mesele in familie
In primii ani copiii vor fi invatati sa manance singuri, la masa, cu lingurita.

Alimentatia la varsta pubertatii


Puberatea este o perioada de crestere si dezvoltare rapida, creste productia de estrogeni,
progesteron, testosteron, apar caracterele sexuale secundare. Este o perioada de cautare a
independentei si autonomiei, adolescentii devin nonconformisti, incearca sa se deosebeasca de
parinti, isi creeaza propiul sistem de valori, apare gandirea abstracta.
Este o perioada vulnerabila in care pot apare tulburari de comportament alimentar (diete
restrictive, aport crescut de grasimi, dulciuri, bauturi indulcite cu zahar, snacks-uri),
comportamente la risc (consum alcool, droguri).
Adolescentii participa mai rar la mesele in familie, apare influenta grupurilor.
Tulburarile de comportament alimentar reprezentate in principal de anorexia nervoasa si
bulimie, reprezinta a treia boala cronica la adolescenti cu incidenta de 1,5 - 5 %. Rolul familiei si
al scolii in aceasta perioada este de a identifica comportamentele la risc si tulburarile de
comportament alimentar.
Se recomanda consumul de produse lactate, al alimentelor care contin fier (deficitul de
fier determina alterarea raspunsului imun, scaderea rezistentei la infectii, afectarea functiilor
cognitive si a memoriei), zinc pentru crestere si maturare sexuala, acid folic necesar la varsta
reproducerii
Consum kcalorii/ zi la copii si adolescent
7-9 ANI; 2200
16-19 ANI; 3100

10-12 ANI; 2500

13-15 ANI; 2900

Alimentatia la varstnici
Alimentatia varstinicilor este influentata de anumite particularitati ale acestei grupe de
varsta si anume : scaderea masei musculare si osoase, edentatia, dificultati in procurarea hranei
legate de anumite disabilitati locomotorii, patologia cronica asociata, polimedicatia, alterarea
senzatiei gustative, atrofia gastrica. La aceasta grupa de varsta apar deficite de vitamina D,
vitamina B 12.
Se recomanda :
- consumul de carbohidrati complcsi (cereale integrale, legume, vegetale), grasimi
nesaturate (peste, produse lactate uleiuri de floarea soarelui, masline)
- reducerea aportului de grasimi saturate si colesterol (carne grasa, mezeluri), grasimi
transnesaturate (creme, prajeli, uleiuri partial hidrogenate)
- suplimentarea cu vitamine B12, D, E, calciu, zinc
- consumul adecvat de apa - evitarea deshidratarii
- mentinerea greutatii corporale cu evitarea obezitatii dar si subponderalitatii.