Sunteți pe pagina 1din 11

Hunedoara

Hunedoara (în germană Eisenmarkt, în maghiară Vajdahunyad, în trad. Târgu Fierului) este
un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente
Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare.
În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori.[2]
Hunedoara este cel mai mare oraș din țară care nu este reședință de județ.

Cuprins

 1Geografie și climă
 2Istorie
 3Demografie
 4Politică și administrație
 5Economie
 6Educație
 7Orașe înfrățite
 8Personalități
 9Atracții turistice
 10Sport
 11Imagini
 12Note
 13Bibliografie suplimentară
 14Legături externe

Geografie și climă
Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220-270 m altitudine, pe valea Cernei, la 19 km
de municipiul Deva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al
municipiului sunt cuprinse localitatea Răcăștia și satele aparținătoare Boș, Groș, Hășdat și Peștișu
Mare. Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică,
termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier
și feroviar, telefonie fixă și mobilă, servicii internet.
Este străbătută de DJ 687 : Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura cu drumul
European E68care străbate țara de la Arad - Deva - Orăștie - Sibiu - Brașov - București și drumuri
județene care fac legătura între Hunedoara și Călan, respectiv Hunedoara și Hațeg.

 Relief: deluros-muntos
 Relief antropic: haldă de zgură, carieră de piatră
 Ape: râul Cerna
 Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potențial în creșterea
animalelor.
 Gradul seismic: 6 Mercalli
Istorie
Atestată documentar la 1265 sub numele Hungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara
va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României. Vechimea
acestei așezări ce a luat naștere la poalele dealului Sânpetru la confluența râurilor Cerna și Zlaști,
este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară. Arheologii au descoperit
atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând
din epoca pietrei. De asemenea pe Dealul Sânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme
materiale din epoca bronzului și a fierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății, într-un depozit,
mai mult de o tonă de lupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din
vremea daco-geților. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperit tezaure monetare
din vremea dacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum și monede romane de tip
republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce
dovedește puternice contacte economice și nu numai, între două civilizații, una a “cetății
eterne Roma” și alta plămădită de nemuritorii antichității daco-getice.
În urma cuceririi Daciei de către Imperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii romane prin
bogățiile sale, în special fierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite la Teliuc, o villa rustica,
pe dealul Sânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază a Legiunii a XIII-a
Gemina. Urme s-au mai descoperit lângă Castelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii
din această epocă există și în satele Cinciș-Cerna, Pestișu Mare unde era un vicus (sat
roman), Mănerău, Nandru, Ghelari, etc.
În 1409, la 18 octombrie, regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru
faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui Șorb. În același document pomenește și pe alți
membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetății și domeniului regal Hunedoara. Este vorba de Magos (în
maghiara Înalt[4]) și Rados, frații... și Ioan, fiul lui Voicu. Din acest moment, cetatea
Hunedoara cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a
construit sala cavalerilor și sala dietei în stil neogotic înfrumusețat de logiile exterioare ale acestei
săli. De asemenea s-a construit aripa și turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu în
caz de primejdie.
După moartea lui Ioan de Hunedoara la 11 august 1456 la Zemun, lângă Belgrad, în Ungaria au loc
lupte interne pentru tron în care sunt implicați și succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau
câștig de cauză fiului lui Ioan, Matia Corvinul, care devine rege al Regatului Maghiar. În acest
răstimp, soția lui Ioan, Elisabeta, și fiul lor Matia vor continua lucrările de modernizare; în aripa
Matia, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Ioan. Secolul al XVII-
lea marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost
construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe
ancadramentul unei ferestre.
În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl
valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al
domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în
secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de
privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata
oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele urmatoare. Ca urmare crește numărul
locuitorilor care variază între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII.
După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se
stinge de tânăr. Soția sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolern,
marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi
un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz.
În 1514 a izbucnit răscoala țărănească ce a fost condusă de Gheorghe Doja. Cu acest prilej, mulți
țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul
nobilimii, Ioan Zapolya a înăbușit răscoala.

Stema orașului în perioada interbelică

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de
neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele
biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de la Cinciș-
Cerna, Plosca, Prislop, Nădăștie, Mănerău, Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi
romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea
acestor locașe de lumină.
După Al Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană a cunoscut o
dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din 1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil.
tone de oțel, peste 2 mil. tone cocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc. Această dezvoltare a atras
forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a
dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură. S-
au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățământ superior, două
stadioane, o sală de sport, piscină, iar după 1989 s-a construit o popicărie modernă, capabilă să
găzduiască mari concursuri internaționale. Conducerea supracentralizată, ineficiența cronică și
sugrumarea oricărei urme de liberă inițiativă au provocat însă începând din anii '80 degradarea
economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate și a opresiunii s-au creat
tensiuni sociale și nemulțumiri ce au explodat în decembrie 1989.
În jurul anului 1870, este ales primar al orașului Hunedoara George Dănilă. „În acea perioadă,
Hunedoara se număra printre orașele cu o populație majoritar românească, conform
recensământului din anii 1869 - 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba Iulia, Orăștie, Ocna
Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele localități urbane cu conducere
românească sunt Hunedoara și Hațegul” (Ioachim Lazăr). Documentele păstrate la Direcția
Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele
care priveau viața localității pe care o conducea și nu numai atât. În timpul războiului de
independentă, de la Hunedoara au fost trimiși bani pentru ostașii români răniți pe front. Tot în
această perioadă, primarul George Dănilă a dezvoltat zona industrială a orașului construind Uzinele
de Fier. George Dănilă, om cu studii avocățești, era preocupat de cultură, fiind un membru de vază
al filialei locale Deva a asociației ASTRA. În vremea lui, Castelul Corvinilor a fost restaurat integral.
Personalitatea marcantă a primarului George Dănilă îl plasează cu cinste în ctitoriile Europei Mari. El
a fost decorat Cavaler al Ordinului Franz Joseph I pentru excelența sa. Primarul George Dănilă era
un luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, iar demersurile sale erau în strictă concordanță
cu legile acelor vremuri. A condus urbea timp de peste patru decenii, până la moartea sa, în anul
1912.[5]
Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi în 1990 de dl.ing.
Doda Viorel. În urma alegerilor din 1992 a devenit primar dl.ec. Remus Mariș, care a fost reales și în
legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004), iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar
dl.ing. Schiau Nicolae. În urma alegerilor din 2008 și până în 2012 dl. Ovidiu Hada (PNL) a fost
primarul Hunedoarei.Din iunie 2012 a fost ales dl. Arion Viorel (USP) ca primar al municipiului
Hunedoara. În 2016 a fost ales primar Dan Bobouțanu (PSD).

Demografie

Componența etnică a municipiului Hunedoara

Români (83,89%)

Maghiari (4,63%)

Romi (1,63%)

Necunoscută (9,29%)

Altă etnie (0,54%)


Componența confesională a municipiului Hunedoara

Ortodocși (77,05%)

Romano-catolici (3,38%)

Reformați (2,87%)

Penticostali (3,11%)

Baptiști (1,1%)

Necunoscută (9,51%)

Altă religie (2,94%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Hunedoara se ridică la 60.525


de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
71.257 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,9%). Principalele minorități sunt cele
de maghiari (4,63%) și romi (1,64%). Pentru 9,29% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,06%), dar
există și minorități de romano-catolici (3,38%), penticostali (3,12%), reformați (2,88%)
și baptiști (1,11%). Pentru 9,52% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.[6] Hunedoara - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație
Municipiul Hunedoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri.
Primarul, Dan Bobouțanu[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în 2016. Începând cu
alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

Partid Consilieri Componența Consiliului

Partidul Social Democrat 10

Partidul Național Liberal 8

Partidul Ecologist Român 2

Uniunea Democrată Maghiară din România 1


Economie
Municipiul Hunedoara beneficiază de un Parc Industrial cu cele mai bune oferte pentru investitori.
Realizarea acestuia a început în primăvara anului 2003. Suprafața parcului este de 193.000 mp,
împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp. Parcelele se vor concesiona pe o
perioadă de până la 49 de ani sau se vor vinde investitorilor. Parcelarea este flexibilă, pentru a se
putea satisface solicitările specifice ale investitorilor. Accesul în parc se face direct din drumul
județean Hunedoara - Deva. Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție
industrială: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare, drenaj natural, comunicații prin
cablu, drumuri, parcări, mijloace de protecție, dotări pentru stingere incendii.
Terenul parcului este pregătit pentru realizarea de construcții adecvate implantării de obiective
industriale. Societatea administrator a parcului industrial va asigura consultanță investitorilor pe tot
parcursul implantării investițiilor și operării capacităților de producție. Consultanța va acoperi diverse
laturi: legislație, obținerea de avize și acorduri pentru realizarea obiectivelor, soluții de proiectare a
construcțiilor, marketing, relații cu furnizori și rețele de distribuție etc. Facilitățile fiscale acordate
investitorilor în Parcul Industrial Hunedoara:

 restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb și componentele importate
necesare realizării producției proprii;
 reduceri de impozite și taxe datorate autorităților locale;
 deducerea de la impozitarea pe profit a unei sume egale cu 20% din valoarea investițiilor
efectuate, pentru investiții mai mari de 1 milion euro.
Printre avantajele comparative pe care le oferă Parcul Industrial Hunedoara pentru investitori se
notează:

1. Avantaje legate de forța de muncă:


 Existența unei forțe de muncă bine calificate în foarte multe meserii. Combinatul
Siderurgic, gigant construit pe modelul marilor uzine siderurgice din Lorena franceză
sau din Ruhr, a fost în fapt un complex industrial integrat, în care lucrau muncitori de
toate meseriile. Tradiția s-a perpetuat până astăzi. Practic, pentru orice calificare
industrială există muncitori bine pregătiți în Hunedoara;
 Tradiția industrială îndelungată. Hunedoara este un oraș industrial de circa 125 de ani.
În statele din Europa Centrală și de Est sunt foarte puține locații care să beneficieze de
o astfel de tradiție, care este un garant al calității forței de muncă;
 Disponibilitatea forței de muncă de a accepta condiții inferioare de muncă și salarizare,
disponibilitate accentuată de creșterea recentă a numărului șomerilor;
 Caracterul maleabil al forței de muncă. În Hunedoara nu s-au înregistrat conflicte
sociale. Nu a fost nici o grevă, nici măcar în momentele concedierilor masive;
 Existența în oraș a unui centru universitar și a unei rețele de învățământ liceal de
calitate, apte să pregătească absolvenți cu o pregătire ridicată.
2. Avantaje legate de piață:
 Situarea în centrul provinciei istorice Transilvania. Pe o rază de 200 - 250 km, se află o
piață cu circa 6,5 milioane de consumatori, piața cu cel mai ridicat nivel de consum din
România;
 Situarea la 7 km de principalul drum european care traversează România;
 Poziția la maximum 20 km de viitoarea autostradă care se va realiza pe coridorul de
transport european 4, Budapesta - Nădlac - București - Constanța, principalul coridor
care traversează Europa de la vest la sud-est;
 Poziția la 15 km de calea ferată existentă pe coridorul de transport 4, Budapesta -
București, cale ferată modernizată actualmente în cadrul unui proiect al Uniunii
Europene;
 Amplasarea la nu mai mult de 200 km de frontiera României.
3. Avantaje legate de amplasament:
 Posibilitatea de a realiza construcții noi, moderne, neîngrădite, pe un loc în care există
toate utilitățile. Se îmbină avantajele amplasamentului tip "greenfield" cu reducerea
costului investiției;
 Posibilitatea realizării rapide a lucrărilor de investiție. În oraș există societăți de
construcții cu organizare corespunzătoare și cu tradiție în realizarea construcțiilor civile
și industriale;
 Existența în oraș a unor societăți de prestări servicii adecvate pentru realizarea lucrărilor
de întreținere a echipamentelor și utilajelor;
 Posibilități multiple de recreere. Locul este aproape de zona de turism montan a
Masivului Retezat, de lacul Cinciș, lac cu dotări nautice și de site-uri importante pentru
istoria antică: Sarmisegetuza, sau medievală: Castelul Huniazilor.
La toate acestea este de adăugat faptul că România începe să devină o piață emergentă și atractivă
pentru investițiile străine. Relansarea activității economice începând din anul 2000, progresele în
plan politic, admiterea în NATO începând din anul 2004 și Uniunea Europeană în 2007, vor face ca
fluxul investițiilor străine să crească în perioada următoare. Societatea administrator a Parcului
Industrial Hunedoara așteaptă investiții în domenii diferite, investiții generatoare de locuri de muncă.
De exemplu se așteaptă capacități pentru producția de:

 componente electronice, de exemplu componente pentru comunicații prin satelit, baterii pentru
aparate de telefonie mobilă, instalații electrice pe bază de energie solară și altele;
 construcții și subansambluri mecanice, de exemplu produse metalice sinterizate, produse din
carburi dure, subansambluri hidraulice;
 obiecte din mase plastice;
 ambalaje pentru industria alimentară dar și alte domenii.

Educație
În municipiu funcționează 57 de unități școlare (24 grădinițe, 12 școli generale, 5 licee, 3 școli
profesionale, o școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este
reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de
învățământ superior hunedorean.[8]

 Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica Timișoara


 Colegiul Tehnic „Matei Corvin”
 Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”
 Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”
 Grupul Școlar Telecomunicații și Lucrări Publice
 Colegiul Național de Informatică „Traian Lalescu”
 Școala Postliceală Sanitară Hunedoara
 Liceul Tehnologic ,,Constantin Bursan"
 Universitatea ,,Lucian Blaga" - Sibiu
 Universitatea ,,Alma Mater" - Sibiu

Orașe înfrățite

 Argenteuil, Franța din 1973


 Zenica, Bosnia și Herțegovina din 1974
 Szombathely, Ungaria din 1990
 Derince, Turcia din 2000

Personalități

 Ioan Huniade (1387 - 1456), comite de Timiș, mai cunoscut ca Iancu de Hunedoara sau Ioan de
Hunedoara, considerat „părintele Hunedoarei moderne”.
 Matei Corvinul - fiul lui Ioan de Hunedoara și unul dintre cei mai importanți regi ai Ungariei
 Arsenie Boca -părinte ieromonah, teolog și artist plastic (muralist) ortodox român, martir al
închisorilor comuniste
 Ioan Budai-Deleanu - a fost un scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu al Școlii Ardelene
 Mircea Sântimbreanu - a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist și
producător de film
 Sigismund Toduță - a fost un compozitor, muzicolog, profesor român, membru corespondent
(martie 1991) al Academiei Române
 Petru Groza - a fost un avocat și om politic, șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 - 7
ianuarie 1958
 Vlaicu Bârna - a fost un poet, romancier, memorialist, critic literar și traducător român
 Ion Dodu Bălan - este un autor, critic și istoric literar, folclorist, poet, prozator, profesor
universitar român
 Drăgan Muntean - a fost un cunoscut solist vocal de folclor muzical românesc din Ardeal
 Doina Badea - a fost o cântăreață de muzică ușoară
 Michael Klein - cel mai mare fotbalist al Hunedoarei;
 Octavian Moisin (1914 - 2013), inginer și preot român unit (greco-catolic).
 Daniela Silivaș (n. 1972) - câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a
mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică
 Ioan Andone - mare fotbalist, actualmente antrenorul echipei de fotbal CFR Cluj
 Mircea Rednic - mare fotbalist, actualmente antrenorul echipei Dinamo București
 Bogdan Lobonț[9] - portarul naționalei României
 Mihai Leu[10] - fost campion mondial la box profesionist
 Maria Cioncan - a adus României nenumărate medalii la competiții internaționale de atletism
 Nicolae Bikfalvi - pictor
 Avel Ritișan- alpinist[11]
 Marieta Ilcu (n. 1962 Botoșani) - multiplă campioană națională, internațională și olimpică la
săritura în lungime, medaliată cu argint la Sevilla[12].
 Mircea Lucescu - fostul antrenor al echipei locale hunedorene Corvinul, care a dus echipa în
Devizia A (1981-1982), fiind o personalitate marcantă a municipiului
 Remus Vlad - fotbalist hunedorean, antrenorul secund al Corvinului în perioada (1981-1982)
 Romulus Gabor - un fotbalist hunedorean de excepție, câștigătorul „Balonului de Aur” la
Campionatul Mondial pentru Tineret din 1981
 Evu Eugen - un poet și prozator de excepție
 Ioan Bolborea (n. 1956), sculptor, autorul sculpturii Caragialiana din centrul Bucureștiului.

Atracții turistice

 Rezervația naturală “Pădurea Chizid” (50 ha).


 Lacul Cinciș - Este așezat la 15 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spre Toplița. Este o
zonă de o frumusețe deosebită care atrage numeroși turiști. Lacul are o suprafață de 867 ha și o
poveste deosebită. Lacul Cinciș este situat pe vatra satului cu același nume, care în anul 1962 a
fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naștere lacul de acumulare. Astfel, un
sat cu o existenta de peste 1000 de ani (mentionat încă din 1360), a fost pentru totdeauna
înghițit de ape.
 Casa de Cultura Hunedoara
 Galeria de Arta Hunedoara
 Gara Hunedoara - turn cu ceas si o fresca ce ilustreaza stralucirea combinatului de alta data
 Castelul Corvinilor
 Parcul Tineretului
 Centrul Vechi
 Releu Gsm
 Dealul Sânpetru - priveliste panoramica asupra orasului Hunedoara, asupra Padurii Chizid si
asupra Zlastiului, in departare putand fi observati Muntii Metaliferi
 Mănăstirea Prislop
 Munții Poiana Ruscă
 Grădina Zoologică Hunedoara - Aflata in vecinatatea Padurii Chizid, gazduieste animale precum
babuini, lei, tigri, ursi, lupi, vulpi etc.
 Furnalul de la Govăjdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier
și a fost construit în anul 1806. Primul a fost construit în Toplița, aproape de Hunedoara în anul
1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate și astăzi.
 Arsenal Park Orastie
 Malul râului Cerna
 Biserici și mănăstiri:
- Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae, monument istoric categoria A, ctitorită la 1458
- Catedrala Eroilor, aflata in Parcul Tineretului din Hunedoara
- Biserica Popa Șapcă, o frumoasă biserică, aflată într-o zona liniștită inconjurată de case, în
apropierea Castelului Corvinilor
- Catedrala ortodoxă Sfinții Împărați Constantin și Elena, monument de arhitectură categoria B,
ctitorită la 1947
- Biserica ortodoxă Strei, la 10 Km. de Hunedoara
- Mănăstirea Prislop la 20 Km. spre Hațeg
- Biserica de lemn de la Almașu Mic la 5 Km.
- Biserica reformată din Sântămărie Orlea
- Biserica romano-catolica din Hunedoara
- Cetatea Colț
- Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, ce este un monument unic în arhitectura medievală
românească, fiind construită probabil în cursul secolului al 13-lea.
- Biserica ortodoxă din Ostrov, construită în secolul XIV, adăpostește o frescă de la 1365.

Sport

 echipă de fotbal liga a IV-a: CS Hunedoara [13]


 echipă de popice campioană națională
 echipă de volei - liga 3
 atletism
 box
 lupte
 înot
 handbal
 karate
 dansuri populare
 dansuri moderne