INGRIJIREA PACIENTILOR CU TULBURARL COMITIALE — EPILEPSIE Epilepsia este 0 manifestare convulsiva paroxistica, cu debut si starsit brusc, caracterizat (In cazul crizelor majore) de pierderea constientel, insofiié de convulsii tonico-clonice. Cauzele: 4. In epilepsia boala (epilepsia esentiaiay: —tulburarile genetice 2. Inepilepsia secundard sau simptomatica: oP mori cerebrale, A.V.C., infect (meningite, abcesul cerebral, tromboflebita cerebrala) : — traumatismele cranio-cerebrale — boli metabolice sau intoxicatii ~ ruticienfé renalé,, hiponatriemie, hipocalcerie, hipoglicemie —anoxie cerebrala. . “Tipuri de epilepsie ou pierderea staril de constienta Ciiza major generalizata (criza grand mel) Griza minora (oriza petit mal) Starea do rau epileptic (statusul epileptic major) Categerea | Circumstante de aparife: (vezi cauzele epliepsiei) dotelor Manifestari de dependent (Semne sisi 2) F Criza majora (grand mal) Se caracterizeaza prin crize convulsive cu pierderea constientel. | Griza majora cuprinde urmatoarele (32%: f faza prodromald poate aparea cu cafeva ore sau cv cdteva 2ile Inaintea crizel, cu urmatoarele manifesta: — migrena, nevraigil, parestezit, stare de rau nedefinit, tulburari de comportament (depresie, furie, ‘rascibilitate, agresivitate. sau din contra, euferie) ‘@ criza propriu-zisé, care cuprinde: a) aura epilepticd ~ semne care preced criza Cu cateva zecl de secunds Su onii la nivelul unui_sagment, ciipitul pleoapelor, fornieaturl, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive, auditive ({zgomote), anxietate zgomole) snizeaza pacientul despre iminenja unel crize, | permifandui acestula sé ja poziti de protectie (s# se 25978 sau s& | se culce pentru a nu cadea). ‘aura nu apare Ins infotdeauna. Debutul este, jin. general, brutal: o saloare brusc’, pierderea constientel i prébusirea pacien: tului 316b) plarderea constientei - urmaté, imediat, de: = conwuisie tonicd — contractie bilateral& tonic& a tuturor muschilor; picioarele intinse; brafele flectate; maxilarut inclestat; ochii se dau peste cap; pupilele se dilata si devin fixe; = oprirea resplratiel; clanoza. Aceasta faz tonicd dureaz’ 15-20 secunde, dupa care apar: ~ convulsiile clonice - dureaz 1-2 minute misc&ti violente anarhice ale membrelor, capulul, muscarea limbii, spumd abundenta ta nivalul gurii (uneori, sanguinotent’), incontinent de urin& si fecale. Dupa faza clonicé — individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare, respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmaia de stare comatoasa saul de un somn profund, cu feflexe abolite, midriaz’. Dupa revenite — amnezia crizei este total. Criza minoré (petit mal) | ~ pierderea starii de constient& ~ cateva secunde (10-20), fara | caderea pacientulul = pacientul isi intrerupe activitatea, persist doar activitatile | automate (mersul, deglutitia, mestecatul etc.) Starea de rau epileptic = manifestarile - ca si la criza majoré, dar tm acest caz crizele tonico-clonice se repeta si pacientul ramane in stare de inconstienta L- Probleme | Obiective imediate mat In criza de epilepsi ~ oprirea respiratiei — din cauza coniractiel tonico-clonice ~ rise de sufocare ~ din cauza convulsiilor si cdderi imbii ~ rise de traumatizare —feziuni, mugcarea limbii ~ alteratea perceptiel sonzoriale (vizuala, auditiva, kinestezica) ~ incontinent (urina, fecale) ~ din cauza relaxarii post-eritice ale sfincterelor ~ deficit de cunoastere In prevenirea sau rarirea crizelor. intre crize: ~ dificultata de a-si asuma roluri sociale: — din cauza freeventel erizelor ~ dificultate de a se realiza - din cauza risculul potential pentru anumite profesii : — depresie ~ perturbarea stimel de sine ~ in unele forme, deteriorare psihic& progresiva ~ s&i se asigure fungjionalitatea cailor respiratorii — s nu-si muste limba = sd fie protejat de traumatisme, leziuni. 3171 ATENTIED Aity fortez deschiderea maxtiarelor 19 timpul convulsiel ce Npnobilzez fortal, pentru CA se Pot produce fracturi din cauza contracturii musculare puternice piective pe | — S81 se reduck crizele 68 ‘freaventa st intensitate termenlung | ~ s&-si amelioreze acaptarea psino-socials amelioreze depresia ; vga stie s&-gi urmeze medicatia ~ SF fe capabi s4 recunoasca semnele prodromal Fatervenfil in| — nu las niciodald persoens singura cursul crizei soera in pozife orizontala (pe pal, pode) nie“dinti (arcadele dentare), pé partea Jaterala, un Pr caucluc sau orice material text), © batisté rulata. Meee torjeazs maxilarul. SESE Toor Tata, gulerul, centura ~ pentra 2 nu fi impiedicat& respiratia F Teepe saz obiectlo tar, mobile, din Jur, ponttd 2 preveni lezarea | lezare corpul sau capul int-o parte, pentru & ajuta paciontul s& \ respire reeventual, imobliizez pacientul pentty a 5° evita lovirea 7 Sitio barele laterale de protectie, c&ptusesc patul (In anumite situaiil) : Sionitorizez funotie vitale si vegetative — curdf cavitatea bucala Interventii dupa erlza ~ verific permeabilitatea callor respiratorii — atentie fa c&deres protezel dentare fn tranee : = aspir secrefile (saliva, sectefille bronsice) i o erific eventualele leziuni sau limba muscata wh caz de hipotermie ~ sticle cu apa cald’& ta caz de hiperpirexle ~ impacheta feo ~ asigur igiena corporala (dupa incontinent) | ~ ajut pacientul s& se orienteze Th ‘mediut inconjurator OBSERVATIE: Dupa crize, poate parea tusea, urmare & agpitatiel de saliva tn calle respiratorl. in acest caz se Tnloarce | capul pacientului spre sténga sau Se ‘agaz’ in pozitie de drenaj postural. Intervenfii cu rol delegat: i = progatesc si adminisitez medicamente anticonvulsivante la indicatia medicului @ fa paciens! cu acceso subintrante — tranchilizante, hipnotice, antigpastice, narcotice, decontracturante si curalizante @ in caz de hiperpirexia: antitermice 318