LICEUL TEHNOLOGIC NR.

1
SUPLACU DE BARCĂU
JUD.BIHOR
Str.Piata Republicii Nr.1

PROIECT
Pentru examenul de obtinere a competentei profesionale
nivel 4

Profil: Tehnic

Specializarea: Tehnician Mecatronist

Indrumator: Absolvent:
Ing. Poka Ioan Naghi Laurențiu - Mihai

2015
Asamblarea, întreținerea și repararea angrenajelor cu roți
dințate cilindrice, cu exemplificarea pe o cutie de viteze.
 Argument

Cele mai utilizate transmisii mecanice folosite in construcții de

mașini pentru transmiterea uniformă a mișcării, sunt mecanismele cu roți
dințate - angrenajele.

Angrenajul este un mecanism format dintr-o preche de elmente

profilate , sau elemente numite roți dințate.

Larga răspândire a angrenajelor aste justificată în primul rând

cu capacitatea de realizare a unui raport de transmitere constant ,
de posibilitatea realizării unei game foarte largi de rapoarte de transmitere
cu viteze și puteri dintre cele mai diferite , sigurantă in exploatare,
randament ridicat , gabarit relativ redus și durata de funcționare
indelungată.

Direcția de transmitere a mișcării poate fii orientată in diferite moduri

prin intermediul transmisiei cu roți dințate , avand axele de rotație
dispuse oricum în plan sau în spațiu

Datorită faptului că în familie ne ocupăm cu agricultura și avem multe

utilaje care au cel puțin un angrenaj cu roți dințate dacă nu chiar și o cutie
de viteze, am dorit să descopăr cât mai multe detalii despre acest
mecanism, deoarece avem si mașini unelte care au cutii de viteze și de
avansuri.
 Cuprins

1. Introducere..........................................................................................5

2. Transmisii prin roți dințate...................................................................6

3. Materiale și tehnologii de execuție .....................................................8

4. Mecanisme cu roți dințate de schimb.................................................12

5. Mecanisme cu roți dințate intermediare..............................................13

6. Mecanisme cu roți dințate baladoare..................................................14

7. Mecanisme inversoare cu roți dințate cilindrice..................................16

8. Mecanisme inversoare cu roți dințate conice......................................18

9. Cutia de viteze...................................................................................19

10. Întreținerea cutiei de viteze................................................................21

11. Repararea cutiei de viteză.................................................................23

12. Avantajele și dezavantajele transmisiilor cu roți dințate....................26

13. Norme de tehnica securitații muncii...................................................27

Bibliografie.........................................................................................28
 1. Introducere

Cele mai utilizate transmisii mecanice folosite in construcții de

mașini pentru transmiterea uniformă a mișcării, sunt mecanismele cu roți
dințate - angrenajele.

Angrenajul este un mecanism format dintr-o preche de elmente

profilate , sau elemente numite roți dințate.

Larga răspândire a angrenajelor aste justificată în primul rând

cu capacitatea de realizare a unui raport de transmitere constant ,
de posibilitatea realizării unei game foarte largi de rapoarte de transmitere
cu viteze și puteri dintre cele mai diferite , sigurantă in exploatare,
randament ridicat , gabarit relativ redus și durata de funcționare
indelungată.

Direcția de transmitere a mișcării poate fii orientată in diferite moduri

prin intermediul transmisiei cu roți dințate , avand axele de rotație
dispuse oricum în plan sau în spațiu

Cutia de viteze este al doilea organ al transmisiei automobilului, în

sensul de transmitere a mișcării de la motor

-5-
 2.Transmisii prin roți dințate

Fig. 1 Transmisii prin roți dințate

Transmisiile cu roți dințate sunt angrenaje pentru transmiterea

mișcarii de rotație, formate dintr-o roata conducătoare și una condusă,
prevăzuta cu dantură periferică.

Roțile dințate sunt corpuri de revoluție(cilindrice, conice, hiperbolice)

pe suprafața cărora sunt executate proeminențe echidistante și
simetrice denumite dinți. În angrenajele cu raport de transmitere diferit
de unitate ( i ≠ 1 ) roata cu număr mai mic de dinți (roata mica) se mai
numeste pinion, iar roata conjugată simplu roată. După poziția relativă a
axelor geometrice ale arborilor pe care se fixează roțile se deosebesc:

● angrenaje cu axe paralele realizate cu ajutorul roților dințate

cilindrice, cu dantură dreaptă sau înclinată;

● angrenaje cu axe concurente , realizate cu ajutorul roților dințate

conice sau elicoidale.

-6-
 În comparație cu alte tipuri de transmisii mecanice angrenajele prezinta
o serie de avantaje ca:

● dimensiuni reduse;

● randament ridicat;

● raport de transmitere riguros constant;

● durabilitate mare și siguranța în utilizare;

● posibilitatea utilizării într-o gamă largă de puteri , viteze și rapoarte de

transmitere.

La dezavantaje putem menționa:

● necesitatea executarii roților cu precizie ridicată;

● faptul că sunt zgomotoase în special la viteze mari;

● raportul de transmitere nu poate lua orice valoare deoarece numărul

de dinti ai roților trebuie să fie număr intreg.

Datorită avantajelor prezentate, rotile dințate se utilizează pe scară

largă în domenii diferite , într-o varietate

Constructivă mare de la dimensiuni de ordinul milimetrilor la mii

de milimetrii.

-7-
 3. Materiale șitehnologii de execuție
din care se confecționeaza
roțile dințate

Materialele roților dințate se aleg ținand seama de condițiile de

solicitatre și funcționare , procedeul de fabricație și de eficiența economica.

Cel mai frecvent material utilizat pentru confecționarea roților

dințate este oțelul . Se utilizează oțelurile tratate sau netratate termic.
Oțelurile netratate termic se utilizeaza în cazul solicitarilor dinamice și
a puterilor mici când condițiile de gabarit permit acest lucru.

Astfel se utilizează:

● oțelur i turnate OT45-3, OT50-3, OT55-3 (STAS 600-74) netratate

termic pentru roți de dimensiuni mari cand forța fontelor este insuficientă
pentru condiții de solicitare;

● oțeluri de uz general pentru construcții OL42, OL50, OL70 (STAS

500-80) care se tratează termic prin normalizare;

● oțeluri carbon de calitate și superioare OLC10, OLC15, OL70 (STAS

880-80) tratate prin cementare , călire-revenire, OLC35, OLC45, OLC55,
OLC60 normalizat, OLC45X, OLC55X, OLC60X, tratate prin îmbunatațire
(călire-revenire) și definirea flancurilor prin călire superficială;

● oțeluri aliate sau aliate superior pentru construcția de mașini (STAS

791-80) tratate prin cementare, călire revenire sau prin îmbunătățire , iar
flancurile durificate prin călire superficială sau nitrurare;

● fontă cenușie Fc200, Fc250, Fc300, Fc350, Fc400 (STAS 568-75) și

fonta cu grafit nodular Fgn45-5, Fgn50-7, Fgn60-2, Fgn70-2 (STAS 6071-
75) pentru angrenaje de dimensiuni mari cu funcționări silențioase și în

condiții de solicitare redusă.

-8-
 Aliajele neferoase se utilizează în condiții în care se cer un mers
silențios și condiții de antifricțiune. Acestea sunt bronzul fosforos și alamele
pentru roți melcate.

Materialele plastice se utilizează pentru funcționari silențioase și

rezistența la agenți chimici și atmosferici. Acestea sunt textolitul lignofolitul.

Prelucrarea roților dintate din oțel se face prin așchiere din

semifabricate laminate sau forjate, iar a celor din fontă din semifabricate
turnate. Danturarea se poate executa prin copierii sau a rostogolireii. Prin
copiere golul dintre dinți se realizează cu ajutorul unor scule speciale: freză
modul disc, freza deget, etc. Danturarea prin rostogolire este mai
avantajoasă și se executa cu freza melc sau cu cuțit – roata.

Cauza ieșirii din uz a angrenajelor pot fii grupate în doua categorii:

cauze care conduc la ruperea dinților și duc la distrugerea flancurilor.

Ruperea dinților este un fenomen foarte periculo de distrugere a

angrenajelor, uneori și a altor organe conexe și este cauzată de supra
sarcini cu actiune statică sau de șoc și de oboseala materialului roților
dințate.Ruperea dinților la oboseală este cauzată de încovoierea repetată
sau alternativa dintelui ce poate conduce la formarea unor fisuri de
oboseală în zona racordării dintre dinte și corpul roții, unde are loc o
concentrare puternică de eforturi unitare datorită formei dintelui.

Distrugerea flancurilor dinților este cauzată de: oboseala superficială –

de uzura prin gripare.

Oboseala superficială este cauza principală de deteriorare a flancurilor

dinților, de ieșire din uz a angrenajelor și consta în desprinderi locale de
contact sub forma de fropite. Ca urmare a solicitarii de contact favorizată
de o ungere defectuoasă iau naștere forțe de frcare de alunecare între
flancuri care având o variație ciclică provoacă apariția unor fisuri. Fisurile
se dezvoltă în material în sens contrar sensului forțelor de frcare și sunt
mărite ca urmare a presiunii hidrostatice a uleiului presat în aceste fisuri.

-9-
 Ipotezele de calcul adoptate sunt variabile în cazuri ideale de
solicitare în funcționare, respectiv sarcina constantă, incarcare uniformă a
dinților, angrenare fără șocuri, execuție și montaj precis.

Domeniul de utilizare a angrenajelor este vast. În construcția modernă

de mașini și aparate, transmisia cu roți dințate constituie mecanismul cel
mai important și cel mai utilizat.

Profilul dinților trebuie astfel construit încat să asigure un raport de

transmitere constant, într-o mișcare continuă.

Principalele elemente geometrice ale roților dințate și ale angrenajului:

înălțimea dintelui h este limitată spre vârf de cercul exterior cu raza
Re>Rb,iar în interior, de cercul interior 𝑅𝑖 < 𝑅𝑏 . Diferența 𝑅𝑏 -𝑅𝑖 = C se
numește joc la fund. Capul dintelui reprezintă distanța dintre cercul de
rotație și cel interior.

Raportul de transmisie poate fii exprimat prin raportul numărului de

dinți ai celor două roți 𝑍1 și𝑍2 . Deoarece i = 𝐷𝑟2 /𝐷𝑟1 , iar Dr = Zn

Distanța dintre axele arborilor roților dințate A = 𝑅𝑟1 +𝑅𝑟2 poate fi

exprimată prin parametrii de bază.

În acestă relație, substituindu-se diametrele ∆r1 și ∆r2, determinate cu

relația ∆r = mz1, mz2 se obține relația generală:

𝑚 (𝑍1 ±𝑍2 )
A=
2

Această rlație se aplică numai aranjamentelor cu roți dințate

cilindrice cu dinți drepți, cu semnul (+) pentru angrenarea exterioară și cu
semnul (-) pentru numărul minim de dinți:

Când diferența dintre diametrele cercurilor de bazăeste foarte mare, deci

𝑍2 − 𝑍1 este mare mai ales când 𝑍1 este foarte mic (𝑍1 < 𝑍2 ),

-10-
racordarea evolventei de la cercul de bază până la cercul interior necesită
o formă specială pentru a nu se intersecta varfurile roții 𝑍2 cu baza dinților
pinionului 𝑍1

Numărul minim de dinți Zmin se obține din raportul de transmitere cerut

pentru angrenajul din care face parte și este în orice caz: Z min < 17 dinți

Zmin < 17 dinți

În numeroase cazuri se pot construi și roți cu un numar mai mic de 17

dinți, fără să apară fenomenul de interfață . Dar considerându-se
Z1<Zmin = 17 dinți, nu mai sunt necesare calculele suplimentare pentru
determinarea numarului minim de dinți.

-11-
 4. Mecanisme cu roți dințate de schimb

Utilizarea roților de schimb este justificată în cazul mașinilor-unelte

din fabricația de serie și de masă, la care schimbarea turațiilor se face rar,
datorită prelucrării de piese identice, pe perioade lungi, astfel că timpul
auxiliar consumat la schimbarea roților se repartizează pe un număr mare
de piese prelucrate.

Prin roțile de schimb se asigură o construcție simplă datorită reducerii

de axe, lagăre și roți dințate, astfel că utilizarea unor cutii de viteze cu
număr mare de turații, complicate din punct de vedere cinematic și
constructiv, devine nejustificată.

Pentru ca un număr de trepte de turații să poată fii realizată cu un

număr minim de roți dințate se recomanda ca diagrama turațiilor să fie
dispusă simetric.

Roțile de schimb (a și b) se montează înafara cutiei de viteze și se

acopere cu un capac pentru ca schimbarea lor să se poată efectua comod,
în timp cât mai scurt.

Mărimea rapoartelor de transmitere extreme imin și imax, realizate cu roți

de schimb, se supune restricției cunoscute:

Imin ≥ 1/4 și Imax ≤ 2/1

În cazulmașinilo-unelte la care ciclul de lucru de prelucrare a unui lot

de piese necesită mai multe turații; mecanismul cu roți de schimb se
completeaza cu un alt tip de mecanism.

Cu ajutorul roților de schimb se pot realiza atât rețele de turații

normale, cat și rețele cu turații suprapuse, sau în serie geometrică dublă.

-12-
 5. Mecanisme cu roți dințate intermediare

Mecanismele cu roți dințate intermediare sunt utilizate în construcția

mașinilor-unelte în scopul măririi raportului de reglare alturațiilor obținute cu
ajutorul altor tipuri de mecanisme.

Mecanismul cu roți dințate intermediare constă într-un con în trepte cu

curea, care prin schimbarea curelei pe cele D1...Dn diametre asigură ni...nN
turații diferite.

La proiectarea mecanismelor cu roți intermediare se urmăreste ca

cele două game de turații să fie distincte, sau un anumit număr de turații să
fie suprapuse, sau să fie dispuse în serie geometrică dublă.

N – este numărul de turații într-o gamă, cu precizarea că atât gama

cât și gama indirectă are același număr de turații N.

Ecuația structurată generală a mecanismelor cu roți intermediare va fi:

z = 2 ∙ N = 2(N - a) ∙ p1 ∙ q2 ∙ mpq ...

În construcția mașinilo-unelte moderne, mecanismele prezentate, se

deduc unele caracteristici ale acestora:

● roata antrenoare se rotește liber pe arborele antrenat;

● una din turațiile axului antrenat este egală cu turația roții antrenoare;

● a doua turație se obține prin intermediul a doua angrenaje,

realizâandu-se un raport mare de demultiplicare la dimensiuni mici ale
gabaritului mecanismului.

Analiza cinematică a mecanismelor cu intermediar se va efectua pe

un mecanism care are toate roțile dințate libere și turația n0 de la intrare la
roata Z1

-13-
 6. Mecanisme cu roți dințate baladoare

Mecanismele cu roți baladoare realizează un număr mare de trepte

de turații cu număr minim de roți dințate. Di pinct de vedere constructiv și
tehnologic, sunt simple, ușor manevrabile și în comparație cu mecanismele
intermediare, nu au în angrenare decât roți care transmit mișcarea, ca
urmare au o uzură mai mică și o funcționare liniștită. Sunt indicate pentru
transmiterea momentelor și forțelor mari, motiv pentru care sunt des
utilizate în lanțurile cinematice ale mișcărilor principale ale mașinilor-unelte.

Principalul dezavantaj constă în faptul că roțile dințate nu pot fii

cuplate decât în repaus.

Mecanismul de bază are două axe, pe unul dintre ele sunt montate
două sau trei roți montate într-un bloc, glisante de-a lungul axului pe
caneluri sau pene, iar pe celălalt alte trei roți fixate distanțat pe ax. Blocul
de roți baladoare poate fii montat pe axul antrenor sau pe cel antrenat. În
unele situații pentru marirea stabilității mecanismului, blocu balador este
format din roțile distanțate.

Un dezavantaj al mecanismelor cu roți baladoare este și faptul că prin

deplasarea blocului balador într-un anumit sens, turațiile nu se obțin în
ordinea mărimilor lor.

Dezavantajul apare pentru că roata cu diametru maxim trebuie

montată la mijlocul blocului balador.

Mecanismele cu blocuri baladoare având mai mult de trei angrenaje,

se practică în cazuri cu totul speciale și bine justificate. Aceasta, deoarece
blocurile baladoare cu 4,5.... roți, contravin rescripțiilor dinamice și
constructive impuse în construcția masinilor-unelte.

Numărul de roți, necesare transmiterii unui anumit număr de turații, se

poate reduce dacă unele roți fixe îndeplinesc atât funcția de a fii conduse

cât și de a fii conducătoare.

-14-
 Când o roată fixă îndeplinește numai o singură funcție, de a fii
condusă sau conducătoare, se nuumeste roată simplă legată, iar când
îndeplinește ambele funcții, se numește roată dublă legată.

Dezavantajul mecanismelor cu roți baladoare având roți dublu lgate se

manifestă la calculele cinematice, deoarece calculul numărului de dinți la
roțile dințate devine mai dificil.

Prin rapotul de transmitere mediu im, se înțelege raportul dintre turația

n0 a axului de intrare și media geometrică a turațiilor extreme.

Raportul mediu se consideră amplificator când im>1și reducător când

im<1.

-15-
 7. Mecanisme inversoare cu roți dințate cilindrice

La aceste mecanisme se poate constata că roata intermediară ce

angrenează cu roțile Z1 și Z2 care au poziții fixe, are tendința fie să
departeze roțile Z1 și Z2 fie să iasă din angrenare, mai ales în cazul unei
fixări nesigure a manetei M. De aceea, roțile intermediare rabatabile se vor
uza foarte repede.

Deficiențele precizate au restrâns mult aplicabilitatea acestor

mecanisme în construcțiile moderne de mașini unelte.

Schimbarea sensului de rotație, între doi arbori paraleli, se realizeazș

în numeroase cazuri cu ajutorul mecanismelor inversoare curoți dințate
baladoare.

Aceste mecanisme sunt realizate într-o mare varietate de tipuri

constructive. Funcțional, ele sunt asemănătoare, având în construcția lor
una, două sau mai multe roți dințate intermediare, care fiind în număr impar
asigură roții conduse același sens cu roata conducătoare, iar când se
interpun între roata conducătoare și cea condusă un număr par deroți
dințate intermediare, atunci sensul de rotație obținut va fii invers față de cel
al roții conducătoare.

Cele mai reprezentative tipuri de mecanisme inversoare cu roți dințate

baladoare au o singură roată intermediară, care poate fii de construcție
normală.

Pe arborele conducător sunt montate roți fixe conducătoare Z1 și Z2

sau o roată cu lățimea dublă 2b care conduce la reducerea lățimii
constructive a mecanismului. Arborele intermediar cu roțile Z0 sau Z01 și Z02
cu scopul de a realiza pe lângă inversarea turației și o reducere a acesteia,
are roțile montat liber pe el și o poziție corespunzătoare în spații încât roata
baladoare Z4 să poată angrena în poziție punctată pe arborele condus ll cu

roata conducătorului Z2.

-16-
 Mișcarea într-un sens este dată de arborele condus ll cu roți
baladoare bloc sau singulare sau prin angrenarea directă a roților
baladoare de pe axul ll cu roți corespunzătoare fixe de axul l.

Roțile dințate baladoare din mecanismul de inversare precedent pot fii

înlocuite cu roți dințate simple montate liber pe arborele condus ll și
comandate cu ajutorul cuplajelor.

Aceste mecanisme se întrebuințează la mecanisme de avansuri la

strunguri normale.

La aceste mecanisme există dezavantajul că roțile dințate în general

sunt tot timpul în angrenare chiar dacă transmit sau nu un moment.

Cuplajele cu gheare având momente de intervenție mai mici decât

roțile dințate cu care se cplează, este rațional ca acestea să se monteze pe
arborele condus ll.

Dispunerea cuplajelor se justifică prin faptul că având masa mare de

inerție trebuie să fie în mișcare.

-17-
 8. Mecanisme inversoare cu roți dințate conice

Numeroase mașini-unelte au în schela lor cinematică arbori încrucișați

între care se transmite o mișcare de rotație.

Inversarea mișcarii în aceste cazuri se face cu mai multe tipuri de

mecanisme cu roți dințate conice. Aceste mecanisme au avantajul că pot
transmite mișcare de la axul conducător la cel condus pentru poziții
unghiulare diferite ale acestora.

Dezavantajul lor este că au dimensiuni relativ mari în cazul transmiterii

unor puteri mari, iar zgomotul produs este mai pronunțat decât la celelalte.

Tehnologic angrenajele conice se realizează mai greu și la precizie

mai scăzută decât angrenajele cilindrice și de aceea se preferă utilizarea
inversoarelor cu roți dințate cilindrice atunci când acest lucru este posibil.

-18-
 9. Cutia de viteze

Cutia de viteze este al doilea organ al transmisiei automobilului, în

sensul de transmitere a mișcării de la motor, având urmatoarele funcții:

● Permite modificarea forței de tracțiune în funcție de variația

rezistențelor la înaintare;

● Permite mersul înapoi al automobilului, fără a inversa sensul de

rotație a motorului;

● Realizează intreruperea indelungată a legăturilor dintre motor și

restul transmisiei în cazul în care automobilul stă pe loc cu motorul în
funcțiune;

Cutia de viteze a unui automobil trebuie să îndeplinească urmatoarele

condiții:

Să asigure calitați dinamice si economice bune

● Să prezinte sigurantă în timpul funcționării;

● Să prezinte o construcție simplă, rezistentă și să fie ușor de manevrat

● Să prezinte o funcționare fără zgomot și să aibă un randament cât

mai ridicat;

● Să aibă o rezistență mare la uzură;

● Să fie ușor de întreținut;

Cutia de viteze se clasifică după modul de variație a raportului de

transmitere și după modul de schimbare a treptelor de viteze.

● După modul de variație al raportului de transmitere, cutiile de viteze

pot fi:

-19-
 ● Cu trepte care au număr determinat de rapoarte de transmitere;

● Continue sau progresive.

Cutiile de viteze cu trepte se clasifică după felul mișcării axei arborilor

și după numărul treptelor de viteze.

După felul mișcării axei arborilor, cutiile de viteze cu trepte pot fi:

● Cu axe fixe, la care arborii au axa geometrică fixa;

● Planetare .

După numarul treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi cu trei, patru,

cinci, sase sau chiar mai multe trepte.

După modul de schimbare al treptelor de viteze, cutiile de viteze pot fi:

● Cu comandă directă;

● Cu comandă semiautomată;

● Cu comandă automată.

Cutia de viteze, indiferent de numarul treptelor,se compune din:

● Mecanismul reductor sau cutia de viteza propriu-zisa

Mecanismul reductor are rolul de a transmite momentul motor și de a

modifica raportul de transmitere.

În general un mecanism reductor se compune din trei arbori: primar,

intermediar și secundar și un carter. Transmiterea momentului motor între
cei trei arbori se face cu ajutorul mai multor perechi de roți dințate.

● Mecanismul de comanda cu dispozitivele de fixare si zavorire a

treptelor
-20-
 10. Întreținerea cutiei de viteze

Întreținerea cutiei de viteze constă în urmatoarele lucrari:

● controlul fixării cutiei pe carterul ambreiajului sau pe cadru

● verificarea strîngerii piulițelor de la flanșa arborelui secundar

● verificarea etanșeitații carterului prin observarea locurilor pe unde au

loc pierderi de ulei

● controlul zgomotelor cu stetoscopul

● controlul funcționării dispozitivelor de fixare si zăvorire

● reglarea mecanismului de comandă a treptelor

● gresarea articulațiilor mecanismului de comandă

● controlu și complectarea nivelului uleiului

● schimbarea lubrifiantului din carter

La automobile cu comanda la distanță a cutiei de viteze și la cele cu

manetă pe coloana volantului, trebuie să se regleze, periodic, lungimile
tijelor intermediare pentru a se aduce în concordanță cu poziția pinioanelor
din cutia de viteze. Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru
transmisie.Schimbarea uleiului constă în golirea celui uzat și umplerea
pâna la nivel cu altul proaspat. De regulă, nivelul uleiului în carter trebuie
să fie la marginea inferioră a orificiului de umplere.

Periodic, se controlează nivelul lubrifiantului în carter, care trbuie să

fie la nivelul orificiului de alimentare.

Deasemenea, atunci când instrucțiunile de exploatare prevăd, se face

înlocuirea în funcție de anotimp (iarnă-vară) a uleiului, chiar dacă rulajul
prevazut nu a fost realizat.

.-21-
 Defectele în exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub
forma: blocarea cutiei de viteze, rămânerea într-o treaptă fără posibilitatea
de a mai cupla alta: autodecuplarea cutiei de viteze:schimbarea cu zgomot
a treptelor dr demaraj, cu ambreajul decuplat complet: zgomotul continuu
mai puternic la mersul în plină sarcină.

Blocarea cutiei de viteze. Defectul se manifestă mai ales la plecarea

de pe loc sau la mersul înapoi, ca urmare a dispozitivului de zăvorire a
treptelor sau din cauza ruperilor de dantură.

● defectarea dispozitivelor de zăvorire a treptelor poate conduce la

cuplarea simultană a două ytrepte, în același timp,rezultând o blocare a
cutiei de viteze. Înlăturarea defectului constă în înlocuire pieselor uzate ale
dispozitivului de zăvorire.

Blocarea cutiei de viteze,într-o treaptă fără posibilitatea de a mai cupla

alta. Defectul se datorează mai multor cauze, cele mai importante fiind:
ruperea de schimbare a treptelor, ruperea furcilor sau a furcilor culisante,
defectarea dispozitivului de zăvorire și congelării uleiului pe timp de iarnă.

Autodecuplarea cutiei de viteze.defectul se poate datora următoarelor

cauze: defectarea dispozitivului de fixare a treptelor danturile pinioanelor și
danturile de cuplare uzate accentuat, rulmenți cu jocuri mari, jocurile axiale
mari ale pinioanelor pe arborele secundar.

Schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreajul complet

decuplat. Cauza defecțiunii o poate constitui uzura sau deteriorarea
sincronizatoarelor.

Zgomot continuu mai puternic la mersul în plină sarcină care se

datorează uzurii sau deteriorării rulmenților arborilor. De asemenea el
poate apărea și la montajul prea strâns, fiind urmat la încălziri locale ale
lagărelor, și eventual, de griparea rulmenților.

Bătaia ritmicăse datorează ruperii danturii roților dințate. Continuarea

drumului se va face cu autovehicolul remorcat până la atelierul reparator.

-22-
 11.Repararea cutiei de viteze
Carterul cutiei de viteze poate prezenta urmatoarele defecte care se
înlătură după cum urmează:

● fisurile carteruluidacă sunt mai mici de 50 mm sau nu traversează

mai mult de doua șuruburi se înlătură prin sudare oxiacetilenica și
refacerea suprafețelor afectate de fisuri la forma și dimensiunilor inițiale.

● locașurile pentru axul de mers înapoi uzate se alezează înapoi la

cote majorate și se folosesc axe majorate.

● filetul găurilor deteriorate se recondiționează prin majorarea găurilor

si refiletarea acestora la cotă majorată sau prin încarcarea cu sudură,
găurirea și refiletarea la cote nominale.

● locașurile rulmenților arborilor cutiei de viteze uzate se

recondiționează prin alezarea la cotă majorată-bucșare(bucșe utilizate prin
strângere prin presare) prelucrarea alezajului la cotă nominală sau prin
metalizare urmată de prelucrare la cotă nominală.

Arborele primar al cutiei de viteze poate prezenta următoarele defecte

după cum urmează:

● suprafața locașului pentru sprijinirea arborelui secundar uzată se

recondiționează prin rectificare la cotă majorată. Recondiționarea se poate
face și prin cromare,după care se rectifică la cotă nominală.

● suprafața de fixare a rulmentului in carterul cutiei de viteze se

recondiționează prin cromare,metalizare cu pulberi metalice sau metalizare
cu sârmă și re rectifică la cotă nominală.

● suprafața de alunecare a inelului de etanșare uzată se

recondiționează primn cromare sau metalizare cu pulberi și rectificare la
cote nominale.

-23-
 Arborele intermediar poate prezenta următoarele defecte și se pot
îndepărta după cum urmează:

● fusurile pentru rulmenți uzate se recondiționează prin cromare și

rectificare la cotă nominală.

● uzarea în grosime a dinților danturii roților peste limita admisă

conduce la rebutarea arborelui.

● încovoierea sau torsionarea arborelui conduce la rebutarea acestuia

dacă bătaia frontală depășește valoarea prescrisă:

● fisurile de orice natură sau poziție conduc la rebutarea arborelui:

● suprafețele de lucru ale dinților știrbite se recondiționează prin

polizarea marginilor dacă nu depășește 25% din suprafața dintelui și nu se
produc la doi dinți alăturați.

Arborele secundar poate prezenta următoarele defecte care se

înlăturădupă cum urmează:

● suprafețele de centrare ale ale canelurilor uzate nu se

recondiționează. Dacă dimensiunile sunt sub limitele admise arborele se
rebutează:

● uzarea în grosime a canelurilor conduce la înlocuirea arborelui dacă

cota este sub limita admisă:

● suprafețel de lucru pentru rulmenții cu role-ace se recondițonează

prin: cromare dură și rectificare la cotă nominală: metalizare cu pulberi
metalice și rectificare la cotă nominală: rectificarea la treapta de reparație,
înlocuirea rolelor ace inițiale cu unele cu diametru majorat și folosirea unei
roți dințate recondiționată.

● fisurile pentru rulmenți de sprijin uzate se recondiționează prin

rectificare și uniformizare, cromare dură și rectificare la cotă nominală.

● fisurile de orice natură duce la rebutarea arborelui.

-24-
 ● încovoierea arborilor se măsoară cu un dispozitiv cu comparator.
Bătaia radială între vârfuri nu trebuie să depășească o anumită valoare
prescrisă. Arborele încovoiat nu se recondiționează.

Recondiționarea roților dințate. Ținând seama de complexitatea

problemelor ridicate de danturi nu este indicat a se recondiționa danturile
roților dințate. Știrbirile mici se îndepărtează cu o mașină mică cu piatră
abrazivă. Suprafețele laterale funcționale se recondiționează prin cromare
urmată de rectificare. Dacă uzurile sunt mari ruprafețele se rectifică iar
diferența de cotă la montaj se compensează prin șaibe plane. Alezajele
butucilor roților dințate se recondiționează prin cromare urmată de
rectificarela cotă nominală. La uzuri mari, se pot bucșa, prelucrându-se
apoi la cote nominale.

-25-
 12. Avantajele și dezavantajele
transmisiilor cu roți dințate

Avantajele:

În comparație cu alte tipuri de transmisii mecanice angrenajele cu roți

dințate prezintă o serie de avantaje ca:

● dimensiuni reduse;

● randament ridicat;

● raport de transmitere riguros constant;

● durabilitate mare și siguranța în funcționare;

● posibilitatea utilizării într-o gamă largă de puteri, viteze și rapoarte de

transmitere;

● direcția de trenamitere a mișcării poate fi orientată diferit, axele roților

dințate putând fi orientate oricum în plan și spațiu

Dezavantaje:

La dezavantaje putem menționa:

● necesită executarea roților dințate cu precizie ridicată;

● faptul că sunt zgomotoase în special la viteze mari;

● raportul de transmitere nu poate lua orice valoare deoarece numărul

de dinți ai roților trebuie să fie număr întreg;

● construcția și controlul roților dințate necesită utilaje, scule și

instrumente speciale;

● tehnologia este complicate.

-26-
 13. Norme de tehnica securitații muncii

Muncitorii au obligația de a respecta următoarele măsuri:

● Să-și însușească și să respecte normele de protecție a muncii și

masurile de aplicare a acestora;

● Să desfășoare activitatea în așa fel încât să nu expună la pericol de

accidente sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât și pe
celelalte persoane participante la procesul de muncă;

● Să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă orice

defecțiune tehnică sau altă situție care constituie un pericol de accidentare
sau îmbolnăvire profesională;

● Să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă, accidentele

de muncă suferite de propria persoană și de alte persoane participante la
procesul de muncă;

● Să oprească lucrul la apariția unui pericol iminent de producere a

unui accident și să-l informeze de îndată pe conducătorul locului de muncă

● Să utilizeze echipamentul individual de protecție din dotare corespun-

zător scopului pentru care a fost acordat;

● Petele de ulei sau vazelină, de pe pardoselile halelor sau încăperilor

vor fii acoperite cu nisip după care vor fii luate măsuri de curățare și
evacuare a materialului rezultat în locuri în care nu prezintă pericol de
incendiu;

● Cârpele si alte materiale textile folosite la curățarea și ștergerea

pieselor și a mașinilor, vor fii depuse în cutii metalice cu capac de închidere
și evacuate în locuri stabilite în acest scop;

● Materialele textile, folosite la curățarea pieselor,a așchiilor rezultate în

urma prelucrării pe mașinile unelte nu se vor folosii la ștergerea mâinilor.
-27-
 BIBLIOGRAFIE
1. VALDA, A. s.a. Proectarea mașinilor-unelte, Editura didactică și
pedagogică București, 1980

2. SUCIU, I. s.a. Mecanica rezistența materialelor și organelor de

mașini, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982

3. ATANASIU, M. s.a. Organe de mașiniși mecanisme, Editura

Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1996

4. STRE, N mecanica tehnică, Organe de Mașini, manual pentru liceu

de specialitate-anul ll, Editura Didactică și Pedagogică București1971

5. COMÂNESCU, A. s.a. Mecanica rezistența materialelor și organe

de mașini, Editura Didactică și Pedagogică București 1928

6. DRAGU, D Toleranțe și măsuri tehnice, Editura Didactică și

Pedagogică București 1980
-28-