Sunteți pe pagina 1din 4

In contextul actual al globalizarii, unde aglomeratie urbana reprezinta o problema principala,

arhitectura contemporana ar trebui sa fie considerata ca fiind o componenta esentiala a imginii


unui oras competitiv. Orasele Vestice situate in munti nu ar trebui sa faca exceptie .

Alegerea de a discuta despre orasele situate in muntii Alpi rezulta din faptul ca Alpii au fost
dintotdeauna vazuti ca fiind cei mai importanti munti din Europa , continuand si in zilele noastre
sa imprime noi directiiin toata lumea prin abordari inovative ale „peisajului” si ale unei expresii
arhitecturale originale, o parte semnificativa al acestui fenomen , pote indica noi moduri prin
care putem aborda imaginea a spatiului urban complex .

Muntele , Peisaj si Arhitectura

Peisajul , atat ca si concept cat si ca reper, a jucat un rol important in contextul deszvoltarii
asezarilor umane in vestul europei inca din secolul 18. Inca din aceasta perioada muntii Alpi s-au
remarcat ei insisi ca fiind un model pentru muntii Europei , generand si idealizand conceptul de
„peisaj montan” . In acelasi timp muntii alpi sunt responsabili si pentru nasterea unei noi
categoriei estetice si anume cea a Sublimului, invetata de catre o societate urbana care se afla in
cautarea unor concepte care sa le produca emotii puternice. Scriitorul si omul de stiinta elvetian

Albrecht von Hallerm , autor al celebrului poem „Die Alpen „ (1972) a ramas in memoria
colectiva ca fiind acela care a contribuit semnificativ la cresterea popularitatii muntilor Alpi cat
si a peisajului specific lor. Doua alte personalitati l-au urmat pe acesta in propagarea acestui
fenomen : Jean –Jacques Rousseau si Horace Benedict de Saussure. Rousseau ,a fost cel care s-s
inspirat din curentul Romantic , si s-a infatisat ca fiind precursorul descoperirii peisajului din
Alpi ca fiind asociat uni mediu protejat de abuzurile societatii urbane. Romanul sau „ Joulie ou
la nouvelle Heloise „ a devenit responsabil pentru creearea unui centru de interes in jurul
muntilor Alpi , pentru o serie de artisti si scriitori de facutra Romantica. De asemenea Saussure a
optat pentru o combinatie intre o perceptie plina de sensibilitate , asupra frumosului peisaj
specific muntilor , si un studiu etnologic asupra muntilor Alpi , in lucrarea s-a publicata in anul
1779 „ Voyage dans les Alpes”.

In trecut , filozofii , scriitorii precum si diferiti artisti au dezvaluit muntele ,in lucrarile lor , ca
fiind un spatiu caracterizat de sublim. Probabil ca acum perceptia asupra peisajului , sub lumina

erei post industriale , s-a schimbat , peisajul montan tranformandu-se intr-un peisaj montan –
urban. Debarbieux considera ca” muntii Alpi sunt privilegiati ca fiind un laborator experimental
pentru recentele schimbari in modul de abordare a peisajului – noile forme arhitecturale bazandu-
se pe valorile elementelor disponibile in natura „ Jean Francoise Lyon Caen recunoaste muntii
Alpi ca fiind „ un generator de expresii arhitecturale inovative si noi tehnici de construire”

Este de necontestat faptul ca in zona montana , o relatie puternica intre paisaj si mediul construit
trebuie sa existe. In primul rand topografia muntelui inevitabil expune obiectul construit, si in al
doilea rand pentru ca peisajul il intalnim oriunde in jurul nostru, peisajul fiind „unealta” prin care
muntele isi poate exprima puterea simbolismului. Dupa cum afirma ,Jean-Paul Brusson in
cercetarile sale despre caracterul montan al unui sit , fuziunea intre peisaj si arhitectura depinde
de capacitatea arhitecturii de a defini caracterul montan al unei asezari.

Spatiu montan urban

Relatia dintre munte si oras ia diferite forme de-a lungul timpului , prin urmare este dificil sa
definim conceptul de oras montan. De-a lungul timpului putem observa ca modelul orasului
alpin poate varia si il vom intalni sub forme diferite in functie de contextul cultural si de zona in
care sunt situate.

Orasele Alpine -care au evoluat diferit de-a lungul timpului- isi au originea in : asezarile rurale,
cele defensive sau in zonele comerciale situate langa drumurile ce strabat vaile muntilor.

(de adaugat de la cenu cu orasele situate in munti)

Ttransformarea Alpilor rurali intr-o zona urbana a inceput odata cu Revolutia industriala, cu
toate ca acestea s-a intamplat la o scara mai mica decat in alte zone. (perlick 2001) Turismul si
exploatarea resurselor naturale , combinate cu construirea cailor ferate si mai tarziu construirea
hidrocentralelor au fost cauzele revolutiei industriale si in mediul montan. In anii ce au urmat
dupa cel de-al doilea razboi mondial , industria turismului impreuna cu expansiunea industriei
auto au condus catre o urbanizare mai accentuata a ase zarilor existente in munti.

La o scara globala , orasele situate la munte , ocupa pozitii vulnerabile (periferice si slabe din
punc de vedere economic) Cu toate acestea , ele pot face diferenta daca stam sa analizam
aspectele pozitive cum ar fi o buna calitate a vietii sau faptul ca apartin unor teritorii ce sunt pline
de istorie . De asemenea asezarile umane situate in munti sau periferic acestora pe langa o calitate
buna a vietii acestea mai pot fi identificate ca fiind locatii care au avut parte de o dezvoltare
sustenabila , iar muntele a servit ca un obiect pe baza caruia s-a facut strategia de promovare a
acestor localitati.

Dupa cum putem observa , orasele alpine par a fi afectate de fenomenul post Revolutiei
industriale, cand problemele sociale si interesele economice apar . In tari in care ingrijorarile
fata de aceste probleme putem observa abordari diferite . De exemplu in Franta urbanizarea
excesiva a locatiilor aflate la munte precum si dezvoltarea sustenabila a acestora sunt promovate
si tinute sub stricta supraveghere cu ajurorul interventiilor guvernamentale. In italia o grupare a
eforturilor duse la nivel regional incearca sa intareasca legaturile intre orasele mici astfel luptand
impotriva hegemoniei economice ale zonelor metropolitane. In Austria problemele legate de
mediu sunt cele mai importante si cele mai multe decizii sunt luate in aceasta directie . In cele din
urma in elvetia conform ..... intalnim doua directii si anume o directie in care se doreste
mentinerea lucrurilor exact asa cum sunt si o alta directie in cae se doreste obtinerea unor
beneficii prin crearea unei zone metropolitane.
Noile tendinte in interventiile contemporane

Dupa ce am analizat o parte din orasele situate la munte , putem trage concluzia ca rolul jucat de
catre munte si natura influenteaza in mod direct mediul construit al asezarilor situate la inaltimi.

In zilele noastre arhitectura tinde sa reflecte caracterul local care tine in mare parte si de
identitatea socio-culturala al locului, angajandu-se sa faca o diferentiere si in acelasi timp sa
sporeasca valoarea locului , valoare care este data de catre peisaj. In acest context relatia intre
mediul construit si cel natural joaca un rol important in conceptul de arhitectura care este
influentat de catre background-ul cultural specific locului. Prin urmare acest lucru nu poate decat
sa duca la aparitia anumitor particularitati care au legatura cu zona pentru care un proiect este
gandit si cu modul in care arhitectura locului a evoluat ( de rossi 2006) .

Prin urmare valorile ,precum cele ecologice sau cele care tin de identitatea locului, daca
sunt atribuite mediului natural pot influenta modul de concepere al unui proiect de
arhitectura. Un alt aspect este prezent cu toate ca nu este vazut ca avand o importanta
la fel de mare si anume notiunea de sustenabilitate.

Sustenabilitatea rezidă dintr-o dezvoltare durabilă. Termenul este foarte prezent datorită
folosirii lui ca etichetă a tuturor iniţiativelor institutionale şi politice. Acesta este şi motivul
pentru care este cel mai uşor de definit. El vorbeşte despre compromisul dintre “creştere
şi non-creştere”. Apare în prim-plan în anii ’70 în momentul prezentării raportului
Brundtland, “Viitorul nostru comun” şi este definit astfel: "…o nouă concepţie de
dezvoltare care să satisfacă nevoile generaţiei prezente fără a compromite nevoile
generaţiei viitoare". Acesta naşte o reacţie adversă care susţine imposibilitatea aplicării
globale a acestui principiu dată fiind diversitatea în care se manifestă pe suprafaţa
Pământului nevoile, ca rezultat al diferitelor grade de dezvoltare.
Definiţia stabileşte însă, în ciuda criticilor, o intenţie esenţială a compromisului, în
special în legatură cu conservarea resurselor non-regenerabile, precum şi o inţelegere
mai realistă a economiei care determină folosirea acestor resurse în lume. Astfel,
conceptul dezvoltării durabile presupune interacţiunea şi compatibilitatea a 3 medii,
privite ca sisteme: mediul social, mediul economic şi mediul natural.
Dezvoltarea durabilă constituie cel mai amplu concept actual formulat ca răspuns pentru
criza mediului.
Tinand cont de atributul sustenabilitatii putem da exemplu The Land Of Voralberg care in
studiul prezentat de catre Kapfinger etal in anul 1999 , il prezinta ca distingandu-se printre
asezarile situate in munti prin faptul ca expansiunea lui fiind sustenabila urmand o tendinta
inceputa in regiune cu multi ani in urma.

Oricum, chiar si arhitectii locali din regiuni austriace si germano-elvetiene produc arhitectura de inalta
calitate, originala, cele mai bune lucrari fiind localizate in zone rurale sau in orase mici (cazurile Vilnius
sau Vals sunt paradigme ale acestui fenomen). In orasele mari sau medii din zonele alpine, cladirile
foarte evidente reprezinta de obicei proiecte ale unor arhitecti recunoscuti la nivel international, care nu
apartin spatiului alpin ( de exemplu, Jean-Nouvel sau Santiago Calatrava in Lucerne, si St. Gallen sau Zaha
Hadid in Innsbruck). Pe de alta parte, in majoritatea regiunilor alpine din Franta si Italia, care sunt
contectate la cultura mediteraniana, interventiile recente in orase dezvaluie o relatie puternica cu
caracterul urban al locului.

In contextul acestei cercetari, cateva orase istorice alpine au fost alese ca exemple-model si spatii
privilegiate pentru a observa aceste fenomene. Dupa ce au fost identificate orasele mari si medii, a fost
important sa se inteleaga care dintre ele dezvaluie o conexiune puternica cu muntele la diferite nivele.
Criteriile folosite de CIPRA ( Comisia Internationala pentru Protectia Alpilor) pentru alegerea titlului de
„Orasul Alpilor” constituie baza pentru evaluarea acestor orase. In acelasi timp, orasele pre-selectate au
trebui sa arate o tendinta de auto-promovare prin arhitectura contemporana.

Apoi, aceste orase au facut obiectul unor observatii mai precise, cu centrare pe prezenta muntelui in
spatiul lor fizic si simbolic ( de exemplu, in evenimente, facilitati si retele). In plus, un inventar al celor
mai semnificante interventii recente a fost intocmit pentru fiecare oras. Aceste date si vizitarea locurilor
au asigurat bazele pentru alegerea cazurilor principale de studiu, localizate in trei contexte urbane
diferite: ansamblul Curial in Chambery, Franta, Noile Bai Termale ale Meranului, Italia si restaurarea
castelului Castlegrande din Bellinzona, Elvetia., toate stabilind o relatie puternica cu peisajul din jur.