Sunteți pe pagina 1din 30

TEMA PROIECTULUI:

ORGANIZAREA ACTIVITATII IN VEDEREA OBTINERII


SPECIALITATII CASEI

SPECIFICE RESTAURANTULUI „CASA COCELA”

1
CUPRINS

ARGUMENT.............................................................................................................................3

CAPITOLUL I IMPORTANTA ALIMENTATIEI

1.1. ALIMENTATIA RATIONALA..........................................................................................5


1.2. IMPORTANTA BUNEI SERVIRI......................................................................................6

CAPITOLUL II PREZENTAREA ACTIVITATII RESTAURANTULUI CASA


COCELA

2.1 CLASIFICAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE.....................................................9


2.2 PREZENTAREA GENERALA A RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA” .............11
2.3 ORGANIZAREA INTERIOARA A RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA”............12
2.4 PERSONALUL UNITATII RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA”...........................15
ORGANIGRAMA
FISA POSTULUI

CAPITOLUL. III OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII A RESTAURANTULUI


CASA COCELA

3.1 MODALITATI DE PREZENTARE A OFERTEI DE PREPARATE SI BAUTURI.......20


3.2 PREZENTAREA OFERTEI UNITATII...........................................................................21
3.3 MODALITATI DE PROMOVARE A OFERTEI DE PRODUSE SI SERVICII IN
UNITATE.................................................................................................................................26

CAPITOLUL IV. CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR.............................27

BIBLIOGRAFIE

2
ARGUMENT
Turismul este un domeniu de activitate complex, reunind un ansamblu de servicii şi
bunuri, proprii mai multor ramuri, fiind punctul de interferenţă al acestora. De aceea,
multitudinea relaţiilor care se nasc între organizatorii activităţilor turistice şi diferiţi
producători de bunuri şi servicii sau beneficiarii acestora, reclamă o serie de operaţiuni foarte
diverse, care ar trebui să asigure desfăşurarea eficientă şi corectă a activităţilor turistice.
Ce serviciu de bază al turismului, alimentaţia publică este un domeniu de activitate
economică ce se ocupă cu producerea unei game variate fr preparate culinare ce se servcesc
consumatorilor, împreună cu alte produse alimentare şi băuturi.
Unităţile din domeniul turismului şi alimentaţiei oferă multiple posibilităţi de
destindere, recreere şi agrement. În virtutea necesităţilor fiziologice, oamenii solicită şi în
perioadele în care sunt turişti, condiţii adecvate pentru dormit şi hrană apelând la unităţi
specializate, cum ar fi hotelurile sau alte unităţi parahoteliere şi la diferite structuri de servire
a mesei.
Restauraţia poate fi definită ca activitatea de producţie culinară şi desfacerea acesteia,
precum şi a băuturilor, ce se desfăşoară în cadrul unor unităţi specializate. Cu toate că istoria
bucătăriei se confruntă cu istoria omenirii, se pare că începuturile restaurantului se pierd în
negura timpului şi că, iniţial restaurantul era un loc în care se servea hrană sănătoasă menită
să-l revitalizeze pe cel care o consumă. În antichitate noţiunea de artă culinară a apărut
aproape simultan în Roma antică, ca şi în Grecia antică. Arta culinară s-a afirmat mai cu
seamă în timpul Renaşterii, când bucătarilor li se cerea nu numai ca mâncarea să fie gustoasă,
dar în acelaşi timp să fie şi frumos prezentată.
Primul restaurant din Franţa a fost deschis de către M. Boulanger, în 1765 şi succesul
afacerii a condus la apariţia a numeroase restaurante, dar primul restaurant în accepţiunea
contemporană a fost “GRANDE TAVERNE DE LONDRES” condus de Antoine
Beauvilliers, care fusese bucătarul şef al contelui de Provence.
În România arta culinară are o vechime importantă. Prima carte de bucate româneacă,
“200 de reţete cercate”, apare în 1841, fiind scrisă de Mihail Kogălniceanu şi Costache
Negruzzi. La începutul secolului al XX-lea, bucătăria româneacă ajunge să fie apreciate şi
peste hotare, prin participarea bucătarului unui restaurant din Bucureşti la Expoziţia
internaţională de la Paris din 1900, unde mititeii, tuslamaua şi grătarul pregătite de bucătarul
român au făcut faimă.
Bucătăria româneacă este, aşa cum afirma N. Iorga, “un patrimoniu de tradiţii, de
istorie trăită, care face originalitatea lui”, cu tehnologii laborioase şi reţete sofisticate, care
însă cu cât ocupă mai mult mâinile cu atât lasă mai liber spiritul.”
Activitatea în alimentaţia publică şi turism impun lucrătorilor sarcini şi responsabilităţi
deosebite în ceea ce priveşte pregătirea şi perfecţionarea profesională. Astfel pentru lucrătorii
din acest domeniu de activitate, cunoaşterea şi respectarea cu stricteţe a regulilor de
comportare civilizată, precum şi a regulilor de protocol, este obligatorie şi trebuie să devină ă
deprindere caracteristică în activitatea zilnică.
Cunoştinţele temeinice de nutriţie, igienă, tehnologie culinară, simţ estetic, trebuie să
fie permanent împrospătate. Educaţia permanentă este în acest caz indispensabilă unei cariere
în domeniul alimentaţiei.

3
Lucrarea pentru certificarea competenţelor profesionale nivel PATRU având ca temă:
“ORGANIZAREA ACTIVITATII IN VEDEREA OBTINERII
SPECIALITATIICASEI SPECIFICE RESTAURANTULUI „CASA COCELA” este
structurată pe patru capitole, îmbinând elementele teoretice cu cele ale studiului de caz, în
care am urmărit prezentarea problemelor de specialitate esenţiale, pe care trebuie să le
stăpânească un viitor lucrător în domeniul alimentaţiei.
În capitolul I am prezentat importanţa alimentaţiei raţionale şi a unei bune serviri în
restaurante.
Capitolul II prezintă modul de organizare al unităţii alese ca studiu de caz.
Capitolul III prezintă oferta de produse şi servicii a acesteia.
În capitolul IV am prezentat câteva noţiuni de calitatea produselor si serviciilor, pe
care ar trebui să le cunoască fiecare cetăţean.
Prin conţinutul lucrării am urmărit scoaterea în evidenţă a competenţelor dobândite pe
parcursul anilor de studiu la profilul gastronomie şi care se referă în special la:
 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
 Organizarea producţiei culinare şi de cofetărie-patiserie,
 Dezvoltarea carierei profesionale
 Comunicare profesională
 Iniţierea unei afaceri
 Finanţarea afacerii
 Marketingul afacerii
 Igienă, securitatea muncii şi protecţia mediului
 Amenajarea spaţiilor de producţie culinară şi de cofetărie-patiserie
 Particularităţile cateringului
 Protecţia consumatorilor.
La întocmirea lucrării am folosit un bogat şi diversificat material bibliografic, urmărind
prezentarea conţinutului proiectului în termeni de specialitate în acord cu cerinţele tot mai
exigente ale economiei de piaţă şi concurenţă din domeniul turismului şi alimentaţiei.
Ca ramură economică, turismul îşi aduce contribuţia la creare de venit naţional şi la
realizarea de încasări voluntare. Sectorul turistic este un “motor” al creşterii economice,
datorită efectului multiplicator pe care îl generează.
Turismul creează locuri de muncă, contribuie la creşterea veniturilor populaţiei, a
investiţiilor într-o serie de ramuri economice, contribuind astfel la dezvoltarea economică de
ansamblu.

4
CAPITOLUL I
IMPORTANTA ALIMENTATIEI

1.1 ALIMENTATIA RATIONALA

La ora actuala,unele din problemele majore carepreocupa specialistii si care, prin


cauzele complexe ce o genereaza cat si prin implicatiile pe care le are in viata colectivitatilor
umane, se cere rezolvata rapid si eficace este problema alimentelor si a alimentatiei.
Se discuta mult despe problemele alimentatiei pe plan mondial, despre situatia
milioanelor de persoane care sufera din cauza hranei insuficiente, despre resursele
nevalorificate de care dispune globul pamantesc.
Specialistii sunt ingrijorati deopotriva de consecintele subalimentatiei,pentru ca in
ambele situatii se creeaza grave dezechilibre care afecteaza starea de sanatate a populatiei.
Alimentatia epocii moderne favorizeaza integrarea unor alimente rafinate si
suprarafinate care conduce la dezechilibre nutritive ce stau la baza multor boli ale civilizatiei
actuale. Obezitatea,bolile cardiace,diabetul etc…,mai ales in societatea cu venituri mai
ridicate,pot fi evitate prin simpla modificare a regimului alimentar. Ele,ca si multe alte boli
actuale isi au originea in abuzul de alimente in general,abuzul de grasime si zaharuri rafinate
in special.
Existenta unor relatii stranse intre felul alimentatiei populatiei si sanatatea publica a
devenit evidenta in ultimul timp si datele acumulate de acest sens sunt deosebit de
convingatoare.Organismul omului este o masina perfecta. Hrana inseamna energia ei,cea care
provoaca actiunea fizica si psihica.
Prepararea si consumarea hranei nu se pot concepe doar ca probleme ,,de familie”.
Unitatile de alimentatie de un profil multiplu(restaurante independente,restaurante ale
hotelului,cantine etc.), au misiunea de a asigura consumarea hranei zilnice, corespunzator
normale de viata civilizata si stiintei alimentatiei rationale.Consumatorul ca notiune este un
factor eterogen.Gusturile difera de la individ la individ si nu numai gustul,ci si starea
fizica,obiceiul alimentar mostenit.
Sarcina bucatarilor este aceea de a pregati o gama variata de preparate culinare, capabila
sa satisfaca cerintele miilor de consumatori
Intocmirea meniurilor trebuie sa aiba la baza urmatoarele principii:
- asigurarea necesarului de calorii in functie de sex, varsta, ocupatie etc.
- asocierea corecta a alimentelor si a preparatelor in structura meniurilor;
- ordonarea rationala a preparatelor in meniu si asocierea corespunzatoare cu bauturi;
- asigurarea cerintelor privind varietatea,sezonalitatea si puterea de satietate a
meniurilor.

5
1.2 IMPORTANTA BUNEI SERVIRI

Servirea clientilor cu preparate culinare si bauturi in unitatile de alimentatie, in cantine


sau alte unitati de consum colectiv constituie un element de evaloare a gradului de civilizatie a
unei societati. Asigurarea unei baze tehnico-materiale, necesare pregatirii si servirii hranei in
unitati specializate, permite realizarea unei productii culinare, diversificate, care sa satisfaca
cele mai exigente gusturi ale populatiei, aplicarea principiilor unei alimentatii cat mai
rationale, stiintific determinate, respectarea normelor igienico-sanitare si ceea ce este mai
edificator creaza timp liber membrilor societatii, pe care sa-l foloseasca in scopuri cultural-
educative, social politice sau de odihna pentru obtinerea sau refacerea sanatatii.
Prin alimentatie publica se intelege activitatea economica care se ocupa cu producerea
unei game variate de preparate culinare, ce se servesc consumatorilor, impreuna cu alte
produse agroalimentare, consumul acestora facandu-se in unitati proprii, special amenajate.
Aceste unitati ofera si multiple posibilitatii de destindere. Productia si servirea preperatelor se
asigura de catre un personal cu pregatire profesionala specifica.
Prin servire clientilor se intelege ansamblul de metode, sisteme si mijloace folosite
pentru, prezentarea si oferirea spre consum a preparatelor culinare si a bauturilor, intr-o
unitate de publica alimentatie.
Volumul, structura si caracteristicile operatiilor de servire sunt diferite fiind
influentate de natura si particularitatea preparatelor sau bauturilor servite, numarul si cererea
consumatorilor, forma si tipul mobilierului din unitate, dimensiunile, timpului rezervat
consumarii hranei, gradul de pregatire profesionala al personalului care le efectueaza.
Aplicarea corecta a regulilor de servire in efectuarea operatiilor de manipulare a
obiectelor de servire, folosite de prezentare si servire a preparatelor culinare si a bauturilor
intr-o unitate de alimentatie publica, creaza unele avantaje atat pentru consumatori cat si
pentru personalul unitatii:
a) AVANTAJE CREATE PENTRU CONSUMATORI SUNT:
- tinpul destinat consumarii hranei poate fi redus la nivelul dorintelor fiecaruia;
-consumarea meniurilor dorite se face intr-o atmosfera de respect, destindere si ambianta cat
mai placuta;
- se stimuleaza operatiunea de a se apela la serviciile oferite de unitatile de alimentatie publica
sau cantine, pentru a-si asigura hrana cotidiana sau pentru sarbatorirea unui eveniment
mai deosebit din viata unei persoane sau colectivitati
b) AVANTAJE CREATE PENTRU PERSONALUL UNITATII SUNT:
- usurarea la minimum a efortului depus in manipularea obiectelor de servire, folosite la
transportul, prezentarea si servirea preparatelor culinare sau a bauturilor;
- reducerea timpului destinat executarii oreratiilor de pregatire a salilor de consum, de primire
de primire a consumatorilor, de prezentare si servire a preparatelor culinare si bauturilor;
- posibilitatea ca fiecare lucrator sa-si dovedeasca calitatile fizice si morale de care dispune in
relatile cu consumatorii in dialogul ospatar-consumator, in rezolvarea operativa si competenta
a unor situatii create de procesul muncii.
Pentru realizarea unei bune serviri a consumatorilor, in toate unitatile publice de
alimentatie, cantine sau alte unitati de consum colectiv, au fost create forme de pregatire
profesianala cursuri de scurta durata, scoli profesionale speciale in cadrul carora lucratorii isi
6
insusesc notiuni etico-profesionale speciale activitatii de servire si isi formeaza priceperi si
desprinderi necesare aplicarii regulilor de tehnica servirii consumatorilor. Concomitent, sunt
organizate forme de perfectionare continua a pregatirii profesionale distinte pe functii
(chelner, bucatar, cofetar, sef de unitate, lucrator gestionar).
Acestea asigura cresterea nivelului de cunostinte de priceperi si desprinderi
profesionale menite sa sporeasca rolul si importanta tehnicii servirii, in indeplinirea
caracterului economic si social al activitati de alimentatie publica in ansamblul economiei
nationale.
SERVIREA CONSUMATORILOR
CATEVA REGULI PRIVIND COMPORTAREA PERSONALULUI DIN
RESTAUTRANT
Ambianta dintr-o unitate de alimentatie publica este creata nu numai de gradul de
dotare, de modul cum este aranjat salonul, de sortimente de preparate si bauturile existente, ci
si de felul in care se prezinta personalul, ca atitudine fata de, tinuta vestimentara si de
exprimare in relatiile lui cu acestea.
Ca o regula cu caracter general, absolut obligatorie, amintim ca personalul
restaurantelor trebuie sa fie politicos, sa dea dovada de buna cuviinta si de maniere alese.
Numai cei ce dovedesc un comportament subordonat acestor cerinte, o conduita
corespunzatoare in societate pot fi buni lucratori in unitatile de alimentatie publica.
Comportarea personalului in timpul desfasurarii activitatii profesionale din restaurant trebuie
sa exprime, intodeauna, bunele maniere si politetea, toate acestea pe fondul respectarii unor
reguli profesionale.
Tinuta ospatarului constituie una din cerintele principale la prezentare a unui lucrator din
restaurant.
Lucratorii din restaurant ca ospatari, sefi de sala, sefi de unitate, vor acorda o atentie deosebita
problemelor legate de ingrijirea corpului, a tinutei lor.
Recomandari generale pentru lucratorii din restaurante:
-ziua de lucru incepe si se termina cu un dus, iar persoanele care transpira abundent vor face
dus si in timpul pauzelor din programul obisnuit de lucru
si vor folosi deodorante;
-alimentatia va fi rationala, evitandu-se excesul de tutun si alcool;
-capul necesita o ingrijire deosebita: barbatii vor fi proaspat barberiti, vor avea o tunsoare
scurta, femeile vor avea parul ordonat, strans cu bentita sau coronita, coafura ingrijita si
un machiaj discret;
-mainile sunt foarte importante, de acea se vor spala de cateva ori pe zi; unghile se vor taia
scurt si nu vor fi date cu oja (doar cu lac incolor);
-picioarele se vor spala de mai multe ori pe zi, ciorapii schimbandu-se zilnic
-nu se vor purta podoabe exagerat ca cercei, ghiuluri, bratari;
Tinuta vestimentara a lucratorilor din unitatile de alimentatie publica presupune
imbracamintea-uniforma, echipamentul sanitar de protectie a produselor alimentare si
echipamentul personal individual.
Imbracamintea trebuie sa rasrunda anumitor cerinte de ordin general:
- sa fie croita pe corpul lucratorului respectiv sa fie completa si asortata, fara defecte
(descusuta, nasturi lipsa, patata) sa fie curata si calcata;
-incaltamintea sa fie lustruita;
-camasa, cravata, papionul, bluza sa fie in perfecta stare si sa se asorteze cu costumul;
-ciorapi sa fie bine intinsi pe picior;

7
Unitatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia personalului detasat, elevilor,
ucenicilor primiti la practica, precum si organelor de control acelasi echipament de protectie
din stocul rezerva.
Ehipamentul se poate purta si peste imbracamintea personala, numai in timpul
lucrului. El se pastreaza in vestiare sau dulapuri special amenajate.
Pentru a feri echipamentul de microorganisme el se va spala, calca si repara de catre unitatile
respective.
Personalul care lucreaza in salonul restaurantului va trebui sa-si procure:
-pantofi negri comozi, fara tocuri inalte, lira sau catarame;
-ciorapi negri sau bleomaren, pentru barbati si din nailon de culoarea pieli pentru femei;
-camasi sau bluze albe, cu guler tare;
-cravata, papion sau snur negru;
In timpul activitatii profesionale, ospatarul va avea asupra lui urmatoarele acesorii:
-ancare (servetele de serviciu);
-deschizator universal (pentru bere, pentru vin);
-pix, carnetel de comenzii;
-obiecte necesare decontarilor (bon de marcaj, cheie de la casa de marcaj, note de plata);
-obiecre personale: batista, ceas;
-brichete, tablete cu calmante;
Mersul lucratorului
Lucratorii din restaurant trebuie sa indeplineasca anumite cerinte: pasi maruntii, ritm
vioi, fara a alerga,sau a se legana.
Circulatia in salon, oficii si culoare se va face intotdeauna pe partea dreapta, acordandu-se
prioritate persoanelor necunoscute, clientilor si lucratorilor care transporta diferite obiecte de
inventar sau platouri, tavi cu preparate sau bauturi.
Pozitia corpului trebuie sa usureze efectuarea miscarilor necesare servirii clientilor: spatele
drept, trunchiul usor aplecat in fata; capul in pozitie normala, usor aplecat in fata, privirea
discreta, indreptata spre client, pentru a observa orice dorinta a acestuia,plasarea intotdeauna
cu fata spre client, pozitia bratelor in timpul mersului, cand se transporta diferite obiecte de
inventar,va fi mana stanga purtatoare iar mana dreapta protectoare pentru a evita eventualele
accidente. Cand nu se transporta obiecte de inventar, pozitia corecta a mainii stangi va fi
indoita la 90 de grade, cu ancarul pe antebrat, mana dreapta se leagana usor pe langa corp, cu
pumnul semistrans.
In pozitia de repaus (asteptare) mana stanga va fi indoita la 90 de grade cu ancarul pe
antebrat, iar mana dreapta pe langa corp cu pumnul usor inchis.
Mimica (expresia fetei) lucratorului din restaurant trebuie sa fie naturala, fata sa fie necripsata
cu un zambet profesional, care sa evidentieze o buna dispozitie. Privirea ospatarului si a
celorlalti lucratori trebuie sa fie limpede, discreta si neinsistenta.
Exprimarea in activitatea profesionala presupune claritate, corectitudine,
concizie.Intotdeauna se va vorbi intai in limba romana si numai dupa ce se va constata ca
turistul nu cunoaste aceasta limba se va adresa intr-o limba de circulatie internationala.
La sosire clientul va fi intampinat cu salut traditional: buna dimineata, buna ziua sau
buna seara, dupa caz.
Daca clientul este cunoscut va fi competat cu numele acestuia.

8
CAPITOLUL II
PREZENTAREA ACTIVITATII RESTAURANTULUI ,,CASA
COCELA''

2.1 CLASIFICAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE


Industria de catering cuprinde ansamblul structurilor sectoriale având caracter
comercial şi social, autorizate în producerea şi ofertarea, strict specializată şi cu
destinaţie bine definită, a produsului total de catering.
Principalele ramuri (sfere) ale industriei de catering sunt:
• cateringul comercial;
• cateringul social.
Cateringul comercial are 2 subramuri, în funcţie de orientarea de servire a intereselor
pieţei generale respectiv pieţei restrictive
Cateringul social se subdivide în catering instituţional şi cateringul industrial (al
angajaţilor).
Există 4 criterii principale care stau la baza diferenţierii unităţilor de catering:
• tipul de orientare al afacerii:
• unităţi comerciale;
• unităţi sociale.
• tipul de piaţă deservit:
• unităţi orientate spre piaţa generală (piaţa de larg consum);
• unităţi orientate spre piaţa restrictivă (de grup sau colectivitate cu particularităţi
specifice de consum).
• forma de proprietate:
• unităţi publice;
• unităţi private.
• importanţa serviciului de catering în raport cu profilul unităţii:
• unităţi în care cateringul este activitatea principală (restaurante, pub-uri, braserii,
pizzerii etc);
• unităţi în care cateringul este activitate conexă sau secundară în raport cu profilul
unităţii: şcoli, unităţi medicale, sisteme de transport, hoteluri etc.
Serviciul de catering, alături de serviciul de cazare şi serviciile de relaxare,
divertisment şi petrecere a timpului liber, reprezintă pilonii de bază ai activităţilor
derulate în industria ospitalităţii. Hotelurile funcţionează atât în spaţiul citadin cât şi în
spaţiile de mare atracţie turistică.
Principalele tipuri de operări catering care se regăsesc în spaţiul hotelier sunt
următoarele:
• restaurant de lux cu bucătărie haute cuisine (de înaltă clasă);
• restaurante specializate, restaurante cu profil etnic;
• bar zi/noapte, cafe-bar (cafenea), cofetărie;
• terasă;
• event-catering (catering de evenimente): recepţii, simpozioane, conferinţe,
banchet;
• catering conex serviciilor de divertisment sau
relaxare(discotecă,piscină,coafor,saună,sală de fitness etc);
• room-service.

9
Cateringul de restaurant;
Restaurantele sunt unităţi catering care oferă servicii in-house (în spaţiul propriu de
servire) sau ex-house (home delivered), exclusiv pe bază de comandă directă sau prin
telefon, fax, e-mail (restaurante specializate, de exemplu). Tipul şi standardul de operare
catering sunt determinate de oportunitatea de afaceri (locaţie, trafic în zonă, reputaţie) şi
segmentul de clientelă-ţintă. Tipurile de operare catering din restaurante sunt
următoarele:
• restaurant haute cuisine (restaurant clasic, de lux sau à la carte);
• restaurant specializat (rotiserie, restaurant vânătoresc, pescăresc, pizzerie,
vegetarian,vegan);
• restaurant etnic (francez, japonez, italian, chinezesc, grecesc etc.) sau cu
profil local, naţional;
• snack-bar;
• cafenea (cafe-bar);
• serviciu take-away;
• serviciu de automat de vânzare;
• serviciu de terasă etc.
• Cateringul rapid
Cateringul rapid reprezintă serviciile comerciale care au rolul unor „pompe” de hrănire
rapidă şi nesofisticată a unui segment de clientelă aflată în tranzit (intrări-ieşiri din oraş,
zone comerciale, pasaje, gări, aeroporturi, autogări etc.) sau lipsit de timp şi/sau
disponibilitate de a servi masa în unitatea de caterin
Unităţile de acest tip sunt plasate la periferia marilor oraşe (unităţi Mc Donald’s, de
exemplu) sau în zonele de trafic intens (zone comerciale – fast-food-uri, unităţi take-
away, snack-bar; zone de tranzit – fast-food-uri, pati-bar, automate de vânzare).
Principalele forme de catering rapid sunt următoarele:
• serviciul fast-food;
• serviciul snack-bar, pati-bar;
• serviciul take-away (la pachet);
• serviciul home delivered (livrare la domiciliu),
• serviciul de automat de vânzare.
Cateringul de bar reprezintă un serviciu personalizat de catering care presupune
ofertarea de băuturi şi snack-uri la nivelul frontului de servire simplu (10-14
clienţi)/dublu(20-28 clienţi) sau lansarea comenzii la nivelul acestuia şi transferarea
consumatorului la masă.

10
2.2 PREZENTAREA GENERALA A RESTAURANTULUI ,,CASA
COCELA''

Local turistic al orasului Urlati , situat pe strada Strada Crizantemelor 2A, Urlati,
Romania.
Eleganta salii este pusa in valoare de lustrele tip neon si mocheta rosie ca de
podium,usi de oglinda fata/ verso,stalpi de sustinere imbracati in rosu, tablouri
reprezentative restaurantului,plasma asezata pe peretele din sala mare.
Restaurantul ,,Casa Cocela” este incadrat in randul unitatilor cu activitate complexa,
fiind un restaurant clasic,care imbina activitatea de productie cu activitatea de servire.
Acest profil de unitate trebuie sa puna la dispozitie consumatorilor un sortiment bogat si
diversificat de marfuri alimentare, preparate culinare,de cofetarie-patiserie,bauturi
alcolice si nealcolice,in functie de sortimentul minimal stabilite de reglementarile
meteorologice in acest sens.
Prin ambianta mediului interior se ofera consumatorilor posibilitatea de a servi masa
in conditii de liniste si confort,cu servicii care se asigura la masa de lucratori cu inalta
pregatire profesionala.

Facilitati:
Bar
Internet Wireless
Livrare
Parcare
Plata cu cardul
Rezervari
Televizor
Terasa

11
2.3 ORGANIZAREA INTERIOARA UNITATII
RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA''
Restaurantul ,,Casa Cocela” are o capacitate de 100-150 de locuri si indeplineste toate
standardele unei locatii perfecte pentru orice tip de eveniment.
Interiorul este un spatiu elegant dar si deosebit de versatil.
Salonul principal:

Terasa cu piscina: ofera clientilor relaxare si o o stare de spirit buna.

12
ARANJAREA INTERIOARA A RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA''
Indiferent de tipul, profilul si categoria unitatilor,amenajarea/ organizarea lor interioara
trebuie astfel conceputa, incat sa asigure un flux tehnologic optim pentru circulatia clientilor,
a personalului, precum si pentru desfasurarea in bune conditii a activitatilor de productie si
servire.
Spatiile unei unitati de alimentatie se impart in functie de destinatia lor in doua grupe bine
distincteȘ spatii pentru primirea si servirea consumatorilor, spatii de productie si anexe.
Intrarea- indeplineste in principal doua functii: asigura intrarea si iesirea din unitate si
constituie loc de intalnire sau asteptare pentru clienti.

La intrare se gasesc stergatoare pentru picioare ,plante ornamentale.

13
Dotarea cu utilaje si obiecte de inventar: se face tinandu-se seama de
structura sortimentelor oferite,tehnologia de servire aplicata,usurarea operatiunilor legate
de prezentarea si servirea propriu-zisa a preparatelor si bauturilor oferite.

In dotarea cu utilaje se are in vedere, in primul rand,modernizarea operatiunilor de


pregatire prealabila a produselor, prezentarea si servirea lor. Aceasta actiune este strans
legata de existenta urmatoarelor utilaje: automate pentru vanzare,dozatoare pentru
pregatirea si portionarea unor produse specific,incalzitor de vesela sau utilaje pentru
mentinerea la cald sau la rece a preparatelor si bauturilor,masini de fabricat cuburi de
gheata,accesorii de serviciu.
Incalzitor de vesela( loveratorul) are forma paralelipipedica sau rotunda,fiind
realizat intr-o carcasa metalica sprijinita in patru roti pivotante.In interior exista una sau
doua alveole prevazute fiecare cu o platforma culisanta,cu rolul de a ridica farfuriile la
nivelul suprafetei loveratorului.
Placile sofante sunt confectionate din aluminiu cromat sau nichela,ele sunt
captusite in interior cu materiale termoabsorbante,fiecare placa fixata pe un suport
metalic bine izolat termic. Placile sofante servesc pentru mentinerea la cald a platourilor
cu preparate culinare.
Masa de servire (consola sau bufetul salon) este folosit in scopul pastrarii
rezervei de inventor necesar, obiectelor de menaj a diferitelor accesorii necesare
servirii,a listelor de preparate, a listelor de bauturi.

Vitrinele de prezentare sunt utilaje termice pentru prezentarea si in acelasi


timp,pastrarea la cald sau la rece a produselor. Aceste utilaje folosesc la depunerea si
pastrarea produselor usor perisabile,temperatura de lucru variind.

14
Carucioarele sunt folosite la prezentarea, servire,transport si debarasare. Au mai
multe destinatii; pentru bauturi,aperitive si digestive,pentru gustari si salate,pentru
flambat,pentru debarasare,etc.

2.4 PERSONALUL UNITATII

Organigrama este o reprezentare grafica a structuriiorganizatorice a agentiei de


turism si constituie instrument important folosit in analiza managementului firmei.
Rolul orgranigramei este de a evidentia in mod sugestiv urmatoarele componente ale
agentiei:
- compartimentele;
- nivelul ierarhice;
- relatiile organizationale;
- pondrea ierarhica;
Din punct de vedere al sferei de cuprindere,organigramele pot fi de doua tipuri:
-generale;
-patriale;
Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre
ele,organigramele pot fi:
-piramidale in care conpartimentele sunt ordonate pe verticala;

15
-circulare care presupun onstituirea unor cercuri concentrice pe care se amplaseaza
compartimentele,in centru aflandu-se Adunarea Generalaa Actionarilor/Asociatilor.
-orientate de la dreapta la stanga care presupun aranjarea posturilor de conducere si a
compartimentelor de munca de la stanga la dreapta.
Personalul ,,Casa Cocela''
Restaurantul ,,Casa Cocla''se mandreste cu personalul sau, cu calitatea produselor si
serviciilor oferite.
Bucatarul sef este Maestru in arta culinara, cu peste 25-30 de ani de experienta de
renume.
,,Casa Cocela'' este singurul restaurant din Urlati care dispune de piscina.
Personalul unitatii este instruit in realizarea serviciului in fata consumatorului:
flambarea, portionarea,pregatirea preparatului se poate realiza la masa clientului.

Echipa restaurantului este in permanenta instruire pentru a veni in intampinarea celor


mai exigente cerinte.

16
ORGANIGRAMA RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA''

Personalul de servire prin activitatea pe care o desfăşoară urmăreşte următoarele obiective:


1. Respectarea programului zilnic
2. Realizarea unei serviri la un nivel calitativ superior
3. Gospodărirea şi gestionarea corectă a tuturor bunurilor
4. Realizarea unei eficienţe economice ridicate
Funcţiile şi numărul personalului care asigură desfăşurarea normală a serviciilor din
restaurant într-o zi constituie o brigadă de servire. Componenţa acesteia este determinată de
capacitatea, profilul şi categoria fiecărui restaurant. Organizarea brigăzilor de servire trebuie
să ţină seama de faptul că în restaurant activitatea nu se desfăşoară cu aceeaşi frecvenţă şi
acelaşi specific pe toată perioada de muncă. De aceea organizarea brigăzii presupune
stabilirea programului de lucru zilnic şi al responsabilităţilor.
În practică sunt cunoscute următoarele forme de organizare:
I. Brigăzi pe bază de grafic orar
II. Brigăzi de zi sau de seară
III. Brigăzi pe ture prelungite
Programarea timpului de muncă a angajaţilor reprezintă o importantă activitate de
management. Prezenţa personalului în organizaţie este dependentă de serviciile ce trebuie
asigurate. În acest sens pentru a asigura un program de 8 ore/zi programarea muncii recurge la
câteva tehnici şi anume:
 Programe individuale inegale de muncă
 Fragmentarea orarului zilnic de lucru
 Multiplicarea sarcinilor
 Utilizarea de personal sezonier

17
O altă problemă importantă pentru desfăşurarea activităţii şi stabilirea programului de muncă
este stabilirea necesarului de personal. Astfel pentru un restaurant clasic cu servire la masă
stabilirea personalului se realizează pe baza următoarelor etape:
 Previziunea pentru fiecare zi a volumului de activitate exprimat în număr de clienţi,
care se realizează pe bază de istoric, evenimente programate, acţiuni de promovare, ciclul de
plată a salariilor etc.
 Determinarea pe bază statistică a structurii vânzărilor pe produse, luând în
considerare faptul că pe termen scurt şi mediu, preferinţele rămân constante (numărul de
porţii previzionat pentru un produs va fi direct proporţional cu numărul de clienţi determinat
anterior)
 Stabilirea tot pe bază statistică a repartiţiei clienţilor pe intervale de timp din cadrul
programului zilnic de funcţionare a restaurantului
 Cronometrarea necesarului de timp de muncă pentru desfăşurarea fiecărei operaţiuni
legate de pregătirea şi servirea produselor, precum şi pentru realizarea activităţilor conexe.Pe
baza acestei perioade de timp şi a structurii vânzărilor se calculează timpul de muncă necesar
pentru servirea a 1000 de porţii/zi, 2000 de porţii/zi etc. La acest volum de timp se mai
adaugă o marjă de 15% aferentă fluctuaţiilor şi un număr constant de ore aferente posturilor
de conducere.
 În funcţie de numărul de clienţi previzionat pe zile şi repartiţia acestora pe intervale
de timp se va calcula necesarul de timp de muncă pe intervale orare pentru fiecare activitate în
parte

18
Fişa Postului: Bucătar Şef

1. Atribuţiile postului:
 Participă la comercializarea şi marketingul produselor realizate în bucătărie
 Promovează produsele realizate în bucătărie, mai cu seamă cele cu specific
româneasc
 Stabileşte contacte bune cu furnizorii de materii prime şi materiale
 Ia măsuri pentru ca activitatea de producţie să se desfăşoare în interesul economic
al unităţii şi al disponibilităţilor din stocul alimentar
 Planifică activitatea de producţie din bucătărie
 Organizează activitatea de producţie din bucătărie
 Coordonează activitatea de producţie din bucătărie, afişând meniul ce urmează a
fi preparat în ziua următoare
 Controlează activitatea de producţie
 Controlează calitatea produselor oferite
 Gestionează resursele materiale
 Gestionează resursele financiare
 Gestionează resursele umane din subordine

2. Integrarea postului în structura organizaţională


 poziţia postului în cadrul structurii organizaţionale: management inferior
 relaţii:
 ierarhice – se subordonează directorului de restaurant
 de colaborare: cu şeful de sală, şefii de secţii
 funcţionale – cu toţi lucrătorii din restaurant

3. Condiţiile postului de muncă


4. Formarea profesională
5. Aptitudini profesionale şi personale
6. Sistemul de evaluare a performanţei

19
CAPITOLUL III
OFERTA DE PRODUSE SI SERVICII

3.1 MODALITATI DE PREZENTARE A OFERTEI DE PREPARATE


SI BAUTURI

Lista de preparate cuprinde preparatele de bucatarie si alte marfuri alimentare pe care


o unitate le pune la dispozitie clientilor.
Preparatele se trec in lista in ordinea in care se servesc de regula la masa:
- gustari reci sau calde;
- supe,creme,ciorbe,borsuri,consommeuri;
- preparate din peste;
- antreuri reci sau calde;
- preparate de baza;
- branzeturi;
- dulciuri de bucatarie ;
Lista trebuie astfel conceputa incat sa permita adaugarea specialitatilor zilei sub forma
unui fluturas sau a unei foi atasate.
Lista de bauturi cuprinde bauturile alcoolice oferite ca atare sau amestec,din productia
interna, sau import,care unitatea noastra le pune la dispozitie clientilor:
- aperitive:vemut,bitter,bauturi pe baza de anason;
- vinuri albe: roze, spumante,sampanie;
- digestive: coniac,rachiu;
- bauturi racoritoare/cafea/ceaiuri;

20
3.2 PREZENTAREA OFERTEI PE GRUPE DE PREPARATE
SPECIFICE RESTAURANTULUI ,,CASA COCELA''

Gustare rece
Salata;
Platou;

Gustare calda
Ficatei de pui;
Platou romanesc de iarna;

21
Supe creme,ciorbe:
Ciorba de vacuta;
Supa gulas;

Preparate din peste :

Pastrav la gratar Fantezi;


File de salau ,,Bonne Femme''

Preparate din pasare,vita,porc,vanat si buchetarie de legume:


Piep de porc umplut cu legume,servit cu castraveciori murati;
Tochitura bucatarului;

Bauturi racoritoare:

22
Aperitive.digestive

Cinzano;
Campari;
Dubonnet;
Vinuri albe:
Blanc Cotnari;
Dry Muscat;
Vinuri rosii:
Feteasca Neagra;
Busuioc de Moldova
Desert:
Prajituri de ciocolata;
Eclere;
Cornulete cu gem;
Clatite,etc;

23
FISA TEHNOLOGICA -PREPARAT SPECIFIC RESTAURANTULUI ,,CASA
COCELA''- ,,PIZZA CASA COCELA'':

Caracterizarea preparatului: Pizza ,,Casa Cocela'' este preparatul specific


restaurantului si se vinde cel mai bine dintre toate.
Materii prime auxiliare:
250 g faina;
150 ml apa calda;
25 g drojdie proaspata/un plic drojdie uscata;
3 linguri ulei masline;
o lingurita zahar;
un praf de sare;
oregano;
2 linguri de bulion;
mozarella/cascaval;
sunca;
ciuperci;
masline;
ardei;
porumb;
MOD DE PREPARARE:
1. Daca folosesti drojdie proaspata, dizolva drojdia in apa calda. Amesteca toate
ingredientele uscate, adauga apoi apa, urmata de ulei.
2. Framanta aluatul, iar daca este inca lipicios, mai adauga faina pana devine fin. Lasa
aluatul deoparte pentru 20-30 de minute la cald.
3. Intre timp pregateste toppingurile. Cand aluatul a crescut, unge o tava cu diametrul de
~30 cm si pune aluatul in centrul acesteia.
4. Folosind buricele degetelor, impinge aluatul in mod uniform, de jur imprejur, spre
marginile tavii.
5. Daca doresti un blat normal pentru pizza de casa, inteapa aluatul din loc in loc
folosind o furculita. Cu cat aluatul este mai intepat cu atat blatul va creste mai putin.
Daca doresti o pizza de casa cu un blat pufos, poti sari peste aceasta etapa.
6. Combina bulionul cu 2 linguri de apa si intinde sosul obtinut pe tot aluatul, urmat de
oregano si mozzarella/cascaval.
7. Aseaza restul ingredientelor pe pizza si da-o la cuptor pentru 30-40 de minute, pana
cand blatul se coloreaza.
Se serveste taiata felii in forma dorite. Va doresc pofta buna!

24
25
3.3 MODALITATI DE PROMOVARE A OFERTEI DE PRODUSE SI
SERVICII

Promovarea ofertei de produse si servicii presupune,si are ca rol principal,prezentarea


acestora catre clientela potentiala.
Tehnicile de promovare sunt numeroase.Dintre acestea exemplificam:
- distribuirea unor obiecte de folosinta individuala cum ar fi: agende, brichete,
pixuri,etc.
- oferta de preturi special pentru viitorii clientti potentiali: grupuri de turisti, elevi,
firme;
- oferirea de pliante, carti, liste de preparate si bauturi, sugestii pentru aniversari;
- oferirea unor servicii la preturi mai reduse in zilele in care restaurantul nu are grad de
incarcare suficient.
Tehnicile de promovare amintite anterior, trebuie avute in vedere de catre
fiecareintreprinzator in mod realist si in functie de pozitia pe care o are pe piata, sa
decida asupra clientilor catre care isi va indeparta eforturile de vanzare.
Publicitatea are ca obiectiv principal,alegerea celor mai adecvate mijloace pentru
atragerea si orientarea clientele catre produsele si serviciile oferite.Putem spune,ca
publicitatea consta in a crea un ansamblu de lucruri si imagini sugestive care favorizeaza
obtinerea unei decizii de ordin comercial din partea clientilor.
Imaginea este ansamblul reprezentarilor pe care dorim sa le dam unui produs sau
unui serviciu.Un client de la un restaurant produsele sau serviciile de care are el nevoie.
Restaurantul trebuie sa identifice satisfactiile pe care asteapta clientul si pe baza acestora
sa construiascacomunicarea cu posibilii cumparatori si diferiti parteneri.
Mijloacele de publicitate ale restaurantului nostru sunt foarte variate si in
principal include mijloacele scrise:
-pliantul restaurantului,al barului,al piscinei, foarte raspandit in ultimi ani, cu posibilitati
tehnice de realizare diversificate.
-file volante, au cea mai sporita eficacitate si cele mai scazute costuri;
-oferirea unor mese gratuite pentru clienti fideli, respectiv pentru cei ce servesc masa
constant in restaurantul nostru;oferirea promotionala ,gratuit,a noilor produse introduse
in oferta.

26
CAPITOLUL IV
CALITATEA PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Notiuni de protectia consumatorului


Protectia consumatorului reprezinta forta, generata de un sistem complex de
legi,institutii, mecanisme,parghii,capabila de a oferii indivizilor sau grupurilor de
indivizi consumatori de bunuri si servicii siguranta profesionalasi protectia drepturilor si
intereselor lor legitime,in relatiile acestora cu agentii economici,intr-o economie de piata
libera.
Protectia consumatorului cuprinde,de fapt, doua mari componente:
1. Protectia consumatorilor pe care o asigura statul,prin legi, institutii de supraveghere
ssi control pe piata si pe alte parghii si mecanisme de protectie a
consumatorilor.(protectie statala)
2. Autoprotectia consumatorilor care se realizeaza atat la nivelul de individ( prin o
informare,si educatie adecvata) cat si la nivelul de asociatii ale consumatorilor.

Cadrul conceptual al calităţii produselor şi serviciilor


Calitatea este o noţiune cu o foarte largă utilizare, ceea ce face extrem de dificilă
definirea ei din punct de vedere ştiinţific. Discipline ca filozofia, economia şi cele
tehnice dau un înţeles diferit acestui termen. în literatura de specialitate in conceptul de
calitate a produselor şi serviciilor se regăsesc mai multe accepţiuni. La fel, în practica
economică. Astfel, calitatea este definită ca reprezentând "satisfacerea cerinţelor
clientului", "disponibilitatea produsului", "un demers sistematic către excelenţa",
"conformitatea cu specificaţiile", "corespunzător pentru utilizare" etc.
Calitatea este, deci, o noţiune complexă care poate fi definită ca expresie a gradului
de utilitate socială a unui produs sau serviciu. Ea reflectă măsura în care, prin ansamblul
caracteristicilor sale, produsul satisface nevoia pentru care a fost creat şi respectă
restricţiile impuse de societate privind eficienţa economică şi protecţia mediului ambiant.

Calitatea produselor si calitatea producţiei


Calitatea produselor se creează în procesul de producţie, dar se constată şi se testează
în procesul de utilizare a acestora. De aceea se impune precizarea deosebirilor dintre
noţiunea de calitate a producţiei şi cea de calitate a produselor.
Calitatea producţiei are o sferă mai largă de cuprindere. Ea se referă atât la
concepţie, la nivelul tehnic, la tehnologiile de fabricaţie, cât şi la produsele rezultate în
urma procesului de producţie.
Calitatea produselor este expresia finală a calităţii proceselor de producţie, care
sintetizează performanţele tehnice, economice, psiho-senzoriale, de disponibilitate, etc.
Pe de altă parte, calitatea produselor comercializate este percepută în mod diferit de către
clienţi şi furnizori.
De aceea, se face distincţie între calitatea industrială (tehnică) şi calitatea comercială a
produsului.
Calitatea industrială reprezintă conformitatea produsului cu documentele tehnice
normative (standarde, fişe tehnice etc.).

27
Calitatea comercială este determinată de o serie de factori ca: fiabilitate,
mentenabilitate, termen de garanţie, gamă sortimentală, finisaj, ambalaj, asistenţă tehnică
acordată beneficiarului, costuri de întreţinere scăzute.

Potrivit standardului ISO 9000, comportarea în utilizare a produsului poate fi


influenţată de:
-calitatea rezultată din definirea nevoilor fata de produs;
-calitatea concepţiei produsului;
-calitatea conformităţii produsului cu concepţia sa;
-calitatea care rezultă din susţinerea produsului pe durata întregului ciclu de viaţă.
In cazul serviciilor pot apărea diferenţe în ceea ce priveşte percepţia calităţii intre:
-aşteptările clienţilor şi percepţia conducerii;
-percepţia conducerii şi specificaţia calităţii serviciului;
-specificaţia calităţii serviciului şi comunicarea cu exteriorul;
-serviciul aşteptat şi serviciul perceput de client.
Dacă aceste diferenţe sunt mari, calitatea în servicii va fi puternic afectată.
Calitatea are un caracter dinamic, determinat de faptul că procesele de producţie se
modifică la intervale de timp tot mai scurte, iar exigenţele consumatorilor faţă de produs
sunt tot mai ridicate.
Raportul de interdependenţă dintre producător şi consumator se manifestă în
producerea de mijloace de muncă: calitatea producţiei asigură realizarea de mijloace de
muncă de o calitate superioară; reintroduse în procesul de producţie, acestea determină
perfecţionarea lui şi creează condiţii materiale pentru creşterea calităţii noilor produse.
Privit în continuitatea sa, acest proces poate fi considerat un proces de reproducţie
lărgită a calităţii. Acesta cuprinde o serie de activităţi care pornesc de la prospectarea
pieţei şi abordează întregul ciclu industrial de fabricare a produselor: cercetare ştiinţifică,
elaborarea documentaţiilor constructive şi tehnologice, pregătirea şi desfăşurarea
procesului de producţie, controlul acestuia, încercări şi probe, analize, activitatea de
desfacere, service.
Proiectarea trebuie să conceapă produsele corespunzător cerinţelor calitative, etapă în
care nivelul tehnic şi calitativ reprezintă prima prioritate. De cele mai multe ori
informaţiile despre calitate trebuie să se extrapoleze, deoarece cele mai cunoscute se
referă la produse fabricate în trecut, uzate moral. Concepţia de proiectare trebuie
verificată pe baza încercărilor prototipului şi seriei zero, iar pentru produsele de mare
complexitate, omologarea seriei zero se face după efectuarea încercărilor de fiabilitate.
Interdependenţa dintre calitatea concepţiei de proiectare, calitatea producţiei şi a
produsului poate fi evidenţiată cu ajutorul triunghiului calităţii.

Asigurarea calitatii
In paralel cu schimbările tehnologice şi socio- culturale rapide, au evoluat şi
modalităţile de asigurare a calităţii produselor şi serviciilor. Analizând această evoluţie
putem pune în evidenţă mai multe etape cu caracteristici specifice. Pot fi delimitate patru
astfel de etape:
-asigurarea calităţii prin control;
-asigurarea calităţii prin metode statistice;
-asigurarea calităţii prin motivarea personalului;
-concepte integratoare de asigurare a calităţii.
Asigurarea calităţii prin control acoperă prima jumătate a secolului nostru. în
această perioadă au dominat teoriile tayloriste de organizare ştiinţifică a muncii. Aceste

28
teorii s-au regăsit în principiile de management, cât şi în organizarea activităţilor din
întreprindere concretizându-se în procesul de descompunere a rocesului de producţie a
unui produs în operaţii elementare, limitarea responsabilităţilor, specializarea unităţilor
uncţionale. A rezultat astfel separarea celor care iau decizii de cei care le executa şi cei
care controlează îndeplinirea lor.
Calitatea era astfel asigurata prin controlul final al componentelor, urmărindu-se
identificarea şi eliminarea celor necorespunzătoare. Atenţia era concentrata asupra
produsului şi mai puţin a procesului, urmărindu-se verificarea post-proces a
conformităţii cu specificaţiile. Prin asigurarea calităţii se înţelege deci, respectarea
acestor specificaţii.
Asigurarea calităţii prin metode statistice este etapa corespunzătoare anilor '50.
Primele lucrări privind controlul statistic al calităţii sunt publicate în anii '20 când autorii
propun folosirea fişei de control statistic a calităţii. în întreprinderi folosirea acestor
metode conduce la accentuarea controlului pe fluxul tehnologic, urmărindu-se
identificarea cauzelor apariţiei defectelor, în scopul prevenirii lor în procesele ulterioare;
Asigurarea calităţii prin motivarea personalului este corespunzătoare anilor '60 şi
pune accentul pe motivarea personalului în asigurarea calităţii. Pe plan internaţional pot
fi puse în evidenţă mai multe direcţii, relativ independente. în SUA sunt elaborate
programe "zero defecte". în Japonia plecând de la acelaşi concept s-au înfiinţat cercurile
de calitate. Acestea au capătat o mare extindere, scopul lor fiind de a preveni defectele
prin descoperirea cauzelor acestora. Cercurile de calitate promovează autocontrolul şi
utilizarea unor mijloace de stimulare materiale şi morale pentru asigurarea calităţii.
Concepte integratoare de asigurare a calităţii corespunde anilor '80 şi şi-au găsit
aplicabilitatea în primul rând în Japonia sub denumirea de "Total Quality Control" -
TQC, desemnând activitatea de ţinere sub control a calităţii în întreprindere şi devenind
astfel o problemă naţională. Această abordare cuprinde curând şi ţările vest europene şi
se orientează tot mai mult către activităţile desfăşurate pentru asigurarea calităţii la
clienţi, implicaţiile proceselor şi rezultatelor acestora asupra mediului înconjurător.
Calitatea produselor şi serviciilor în economia contemporană vehiculeaza ideea
abordarii sistemice a relaţiilor client-fumizor. Se conturează astfel apariţia unui nou
concept "Total Quality Management" - TQM în care capătă importantă orientarea
consecventă spre "proces", urmărindu-se optimizarea proceselor de pe întreaga
traiectorie a produsului, începând cu studiile de piaţă pentru identificarea nevoilor şi
pâna la faza de post-utilizare, a reintegrării în natură a rezultatelor acestui proces.

29
BIBLIOGRAFIE

1. -https://conspecte.com/Managementul-calitatii/calitatea-produselor-si-serviciilor-
in-economia-contemporana.html

2. -https://www.facebook.com/restaurantcasacocela/

3. -http://www.informatii-romania.ro/listing/casa-cocela/

30