S Caiet Sarcini Interioare

Pagina 1/40
Caiet de sarcini - instalaţii sanitare
IMOBIL DE LOCUINŢE 2S+P+5E
CAIET DE SARCINI
Instalaţii sanitare
1 OBIECTUL LUCRĂRII
2 GENERALITĂŢI
2.1 PRESCRIPŢII TEHNICE DE BAZĂ
2.2 DOMENIUL DE APLICARE
2.3 BAZA DE PROIECTARE ŞI LIMITA DE PROIECT
2.4 VERIFICAREA PLANURILOR ŞI A CONDITIILOR DE PE TEREN
2.5 RESPONSABILITĂŢILE CONTRACTORULUI
2.6 OBSERVAŢII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU APLICAREA PE TEREN
A PROIECTULUI
2.7 DEPOZITARE ŞI MANIPULARE
2.8 MĂSURI PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢIE, A CONSUMURILOR
DE MATERIALE ŞI MANOPERĂ LA EXECUŢIE
2.9 EXECUTAREA LUCRĂRILOR
2.10 DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR SANITARE
2.11 VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE INSTALATII
2.12 VERIFICAREA MĂSURILOR PENTRU ASIGURAREA DURABILITĂŢII INSTALAŢIILOR
SANITARE
2.13 LUCRARI COMPLEMENTARE
3 DESCRIEREA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE
3.1 BRANSAMENT
3.2 GOSPODARIA DE APA
3.3 PREPARARE APA CALDA MENAJERA
3.4 DISTRIBUTIE APA PENTRU TOATE CATEGORIILE DE CONSUMATORI
3.5 CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ
3.6 CONTORIZAREA CONSUMULUI DE APA
3.7 CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU
MATERIALELE, APARATELE SI AGREGATELE COMPONENTE ALE INSTALATIEI
3.8 PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE, APARATELE SI
AGREGATELE COMPONENTE ALE LUCRARII
4 CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

4.1 LUCRĂRI PREGĂTITOARE PE TEREN
4.2 TRASAREA INSTALAŢIILOR SANITARE
4.3 TRECERI PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE
5 LUCRARI INTERIOARE
5.1 CONDUCTE PENTRU APĂ ŞI ACCESORII
5.2 CONDUCTE PENTRU CANALIZARE ŞI ACCESORII
5.3 OBIECTE SANITARE ŞI ACCESORII
DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Pagina 2/40
5.4 ARMĂTURI ŞI ACCESORII

5.5 ECHIPAMENTE
5.6 IZOLATII LA CONDUCTE
5.7 PROBE ŞI VERIFICĂRI
6 LUCRĂRI EXTERIOARE
6.1 TERASAMENTE
6.2 UMPLUTURA
6.3 POZAREA CONDUCTELOR
6.4 CĂMINE DE VIZITARE
7 INTREŢINEREA INSTALAŢIILOR, REVIZII, REPARAŢII
8 PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII
9 PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR
10 METODE DE MĂSURARE ŞI PLATĂ
11 OBLIGAŢII
11.1 OBLIGAŢIILE PROIECTANTULUI
11.2 OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI
11.3 Obligaţiile executantului

Pagina 3/40
CAIET DE SARCINI
INSTALAŢII SANITARE
OBIECTUL LUCRĂRII
Prezentul caiet de sarcini prezintă condiţiile tehnice care trebuiesc respectate la
executarea şi punerea în funcţiune a instalaţilor sanitare aferente obiectivului "xxx" situat în
xxx.
- aria construită: 448.05 mp

- aria construită desfaşurată 3648.65 mp
- aria desfaşurată supraterană : 2687.45 mp
- volum construit suprateran: 8040 m³
- regim de înălţime: 2 subsoluri + parter + 4 etaje + etaj
retras
h interior (finit): 2,66 m
- Parcare subterană 2 niveluri 22 locuri
- Cota pardoselii ultimului nivel folosibil: 18,15 m
- Gradul de rezistenţă la foc II
- Categoria de importanţă C normală
- Destinaţia Locuinţe
GENERALITĂŢI
1.1 PRESCRIPŢII TEHNICE DE BAZĂ

Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii
I9/94 - Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare;
NP 086/05 - Normativ privind proiectarea, executarea şi exploatarea instalaţiilor de stingere a
incendiilor
NP 015/97 - Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a
instalaţiilor aferente acestora
C 142/85 - Normativ pentru executarea şi recepţionarea termoizolaţiilor la elemente de
instalaţii
STAS 1478 - 90 - Instalaţii sanitare. Alimentare cu apa la construcţii civile şi industriale.
STAS 1504 - 85 - Instalaţii sanitare. Distante de amplasare a obiectelor sanitare, armaturilor
şi accesoriilor.
STAS 1795 - 87 - Canalizări interioare. Prescripţii fundamentale.
STAS 4163-88 - Retele exterioare de distributie. Principii fundamentale de proiectare
N 003-96 - Normativ pentru proiectarea, execuţia si exploatarea instalaţiilor tehnico-sanitare
si tehnologice cu ţevi din polipropilena.
I1-78 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor tehnico - sanitare si tehnologice
cu ţevi din PVC neplastifiat
C56-85 – Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente

Pagina 4/40
I-44-93 - Îndrumător privind soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor sanitare în vederea

reducerii pierderilor de apă
I25-72 - Instrucţiuni tehnice pentru efectuarea încercărilor hidraulice si pneumatic recipiente
CR 274 - Prescripţii tehnice privind autorizarea de a proiecta, construi, monta si repara
instalaţii mecanice sub presiune si instalaţii de ridicat
CR 13-74 - Instrucţiuni de protecţia muncii in timpul controlului tehnic al instalaţiilor mecanice
sub presiune si de ridicat.
C-90-83 - Normativ pentru condiţiile de descărcare a apelor uzate în reţelele de canalizare a
centrelor populate
I-12-78 - Normativ de verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor în construcţii şi instalaţii
aferente
I-27-82 - Instrucţiuni tehnice privind stabilirea şi verificarea clasei de calitate a îmbinărilor
sudate la conducte
STAS 9342-73 - Cămine pentru alimentare cu apa a pompelor mobile de incendiu
STAS 3690-86 - Sifoane de pardoseala
STAS 7335/5-74 - Conducte metalice îngropate
STAS 7335/3-86 - Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel
STAS 9667-74 - Încercări lavoare
STAS 8732-80 - Baterii amestecătoare - Tipuri, dimensiuni
STAS 1181-87 - Armaturi din fonta si otel. Robinete cu ventil. Condiţii tehnice speciale de
calitate.
STAS 9526-80 - Armaturi industriale din fonta si otel. Robinet cu sertar. Lungimi de
construcţie
STAS 2378-79 - Robinete cu ventil, de colt, din fonta
STAS 8797-80 - Armaturi industriale din fonta. Robinet ventil cu tija la exterior Pn 6.
Dimensiuni
STAS 3932-88 - Brăţări pentru ţevi de instalaţii. Dimensiuni
STAS 2099-89 - Elemente pentru conducte. Diametre nominale
STAS 2250-73 - Presiuni nominale, presiuni de încercare si presiuni de lucru maxime
admisibile
STAS 7656-80 - Ţevi de otel, sudate longitudinal, pentru instalaţii
STAS 1504-85 - Distanţa de amplasare a obiectelor sanitare
STAS 2250-73 - Presiuni normale, presiuni de încercare şi presiuni de lucru maxim
admisibile
STAS 8154-80 - Armături pentru instalaţii. Condiţii tehnice de calitate
C-125-87 - Instrucţiuni tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor
P-100-92 - Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe social
culturale, agrozootehnice şi industriale
273/1994 - Regulamentul de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora
P118-99 – Norme tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la
acţiunea focului
OG nr. 60/28.08.1997 privind apărarea împotriva incendiilor
Norme generale nr. 775/98 cu privire la prevenirea şi stingerea incendiilor
MLPAT 9/N/15.03.1993 - Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii
NE 002-97 – Norme privind măsurile de asigurare a igienei şi sănătăţii oamenilor, a refacerii
şi protecţiei mediului, la lucrările de execuţie a construcţiilor
1.2 DOMENIUL DE APLICARE

Lucrările de execuţie a instalaţiilor interioare sanitare.

Pagina 5/40
Contractorului i se solicită realizarea legăturilor la reţelele exterioare de apă şi canalizare

care fac obiectul unei Oferte separate.
Nici o stipulare din acest caiet de sarcini nu trebuie interpretată în sensul scutirii
contractorului de obligaţiile ce îi revin în concordanţă cu condiţiile generale şi / sau specifice.
Obligaţiile contractorului, conform acestui caiet de sarcini sunt adiţionale şi nu exclusive la
obligaţiile contractorului care-i revin în urma condiţiilor generale şi / sau speciale.
Caietele de sarcini sunt complementare planurilor. În consecinţă nu este neapărat necesar
ca toate lucrările descrise în planuri să fie descrise şi în caietul de sarcini.
1.3 BAZA DE PROIECTARE ŞI LIMITA DE PROIECT

Prezentul document conţine principalele specificaţii tehnice corespunzătoare instalaţiilor
sanitare, echipamentelor şi reţelelor de conducte, şi se va completa cu toate standardele,
normativele şi legile în vigoare.
Descrierea generala de fata este valabila numai împreuna cu deciziile si convenţiile stabilite
de arhitect.
Observaţiile preliminare si descrierile servesc ofertantului sa dea lamuriri asupra standardului
minim cerut părţilor esenţiale ale obiectivului.
La baza descrierii generale stau:
- planurile întocmite de arhitect
- consultările avute cu arhitectul
- consultările cu instituţiile de resort
- prevederile legilor in vigoare.
Descrierea împreuna cu planurile devine, pe lângă prevederile in vigoare, parte contractuala
integranta.
Exprimarea "Aprobat de inginer sau proiectant” se referă la aprobarea scrisă a inginerului /
proiectantului. Această aprobare însă nu exonerează contractorul de orice obligaţie sau
responsabilitate legată de acest contract.
Antreprenorul este obligat, pe propria răspundere, sa controleze daca documentaţia este
completa.
Definirea tipului de instalaţii incluse în lucrările de instalaţii sanitare interioare este
următoarea:
- Conducte de apă pentru apă rece şi caldă pentru sistemul de instalaţii sanitare
- Instalaţiile de canalizare a apelor uzate
Lucrările se vor executa în concordanţă cu condiţiile generale din contract. Contractorul are
obligaţia ca în termen de 14 zile de la primirea ordinului de începere a lucrărilor să înainteze
şefului de proiect, pentru aprobare, planul detaliat de realizare a execuţiei.
1.4 VERIFICAREA PLANURILOR ŞI A CONDITIILOR DE PE TEREN

1.1 Prestaţii prealabile ale beneficiarului privind aplicarea pe teren a proiectului
Următoarele documente vor fi puse la dispoziţia executantului:
- Planul incintei
- Planurile si secţiunile de instalaţii sanitare interioare
- Schemele de instalaţii sanitare interioare
1.2 Condiţii de execuţie
Documentele puse la dispoziţie de beneficiar dau informaţii asupra stadiului de planificare al
lucrării, şi se pot vedea in proiectul predat.
Prima operaţie în vederea începerii lucrărilor de instalaţii sanitare este analizarea pieselor
scrise şi desenate din proiectul respectiv. Este responsabilitatea Contractorului să face
corelarea planurilor de instalaţii sanitare cu planurile celorlalte tipuri de instalaţii şi a
condiţiilor de pe teren, în vederea coordonării traseelor comune şi a rezolvării cât mai
raţionale a intersecţiilor

Pagina 6/40
Contractul presupune verificarea planurilor de construcţie şi a condiţiilor de pe teren în

corelare cu lucrările preluate spre execuţie de către contractor. să se familiarizeze cu stadiul
celorlalte lucrări de execuţie desfăşurate în aria de construire şi să ia în considerare situaţia
existentă a aceloraşi lucrări la momentul în care el îşi va executa propriile lucrări. La
înaintarea propunerii se presupune că Contractorul a vizitat amplasamentul; este dreptul lui
să informeze şeful de proiect în termen de 14 zile de la data semnării contractului despre
nepotrivirile dintre planuri şi situaţia condiţiilor existente pe teren, inclusiv dimensiunile
golurilor, drumurile de acces etc., şi să accepte instrucţiunile şefului de proiect referitoare la
observaţiile făcute. Dacă contractorul nu anunţă până la data mai sus menţionată, îşi asumă
responsabilitatea pentru modificările care ar putea fi necesare la echipament sau accesorii,
modificări rezultate în urma nepotrivirilor la structura existentă, la dimensiunile golurilor
existente sau la posibilele căi de acces.
Executantul are obligaţia de a întocmi schite si desene de montaj, luând in considerare
stadiul cel mai recent al proiectării construcţiei, materialele pe care le oferă si coordonarea
detaliata (a cărei responsabilitate ii revine) cu ceilalţi colaboratori sau firme implicate in
procesul de construcţie.
Contractorul se va coordona cu instalaţiile supraterane livrate şi instalate odată cu modulele
şi la care se va face racordarea.
După analizarea şi însuşirea proiectului se poate trece la întocmirea graficului de execuţie a
lucrărilor în concordanţă cu lucrările de construcţie. Acest grafic trebuie să ţină seama de
etapele în care se execută structura şi finisajele, astfel ca să permită executarea instalaţiilor
fără să stânjenească lucrările de construcţii şi totodată să asigure continuarea lucrărilor de
instalaţii sanitare cu front de lucru continuu pentru instalatori.
Abaterile de la plan sau comanda trebuie comunicate imediat in scris si din proprie iniţiativa
beneficiarului si împuternicitului acestuia. Aceasta priveşte atât planificarea, cat si execuţia.
1.3 Condiţii ale structurii
Amplasarea echipamentelor, a canalelor, a golurilor existente, a conductelor etc., aşa cum
sunt stabilite în planuri nu este precisă şi poate fi subiectul unor modificări în concordanţă cu
modificările care vor fi cerute sau dorite la momentul execuţiei lucrărilor. Orice modificare va
necesita o aprobare anterioară din partea şefului de proiect.
1.4 Verificarea materialelor şi echipamentelor
Tipurile de produse, materiale sau echipamente prezentate in aceste specificaţii tehnice sau
pe planuri, sunt indicaţii. Contractorul va alege furnizorul de echipamente pe baza
specificaţiilor şi a memoriului tehnic întocmit de proiectant.
Toate tipurile de materiale care vor fi puse în operă (ca de exemplu conductele din oţel
zincat, conductele din PEHD - polietilenă de înaltă densitate, accesoriile, elementele de
îmbinare, robinetele echipamentele) vor fi supuse aprobării tehnice.
In cazul în care contractorul sugerează alte materiale decât cele prezentate de proiect,
atunci trebuie obţinut acceptul proiectantului, prin prezentarea de diagrame, fişe tehnice,
agremente tehnice etc. Toate materialele utilizate în instalaţie trebuie să aibă aceeaşi
calitate certificată de documentaţia lor tehnică. Contractorul trebuie să ţină evidenţa
materialelor utilizate, alături de provenienţa şi furnizorul acestora.
La executarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale şi aparate ce corespund tehnic şi
calitativ prevederilor proiectului.
Înaintea punerii în operă, toate materialele şi aparatele se vor supune unui control vizual
pentru a se constata eventualele degradări de natură să le compromită tehnic şi calitativ
(deformări sau blocări la aparate, starea filetelor, a flanşelor, funcţionarea armăturilor, ştuţuri
deformate sau lipsă, etc.) în vederea remedierii defecţiunilor. Materialele, piesele sau
aparatele la care defecţiunile constatate depăşesc posibilităţile de remediere, vor fi înlocuite.
Toate aparatele şi materialele pot fi introduse în lucrare numai dacă sunt conform
prevederilor din proiect, dacă au fost livrate cu certificat de calitate şi dacă în cursul
depozitării sau manipulării şi-au păstrat integritatea. În toate cazurile în care prescripţiile
tehnice prevăd, se vor efectua probe direct pe şantier (probe de etanşeitate la armături,
probe de presiune la ventilatoare, etc.).

Pagina 7/40
Toate aparatele şi piesele vor fi examinate de şeful de echipă înainte de montare, luându-se
măsuri de curăţire a eventualelor murdăriri, resturi de materiale sau uleiuri.
Înainte de începerea lucrărilor de instalaţii sau a unor părţi din acestea, conducătorul tehnic
al lucrării trebuie să verifice fundaţiile pentru utilaje şi golurile necesare trecerii conductelor
(din punct de vedere al dimensiunilor şi poziţiilor), montării diverselor dispozitive, conform
planurilor de structuri, ce constituie documentaţie anexată la proiectul tehnic.
Executantul nu este îndreptăţit să facă înlocuiri de materiale sau aparate fără avizul scris al
proiectantului. Aprobarea şefului de proiect asupra produselor şi materialelor nu absolvă
contractorul de răspunderea sa completă şi exclusivă asupra calităţii lucrărilor şi a
materialelor. De asemenea contractorul va trebui să înainteze şefului de proiect certificatele
de garanţie de la diverşii furnizori.
Orice alte lucrări legate de realizarea instalaţiilor, dar care nu au fost prezentate sau detaliate
pe planuri sau în partea scrisă a proiectului, dar sunt necesare finalizării proiectului, vor fi de
asemenea parte din contractul executantului (al contractorului).
Contractorul va lua în considerare faptul că planurile sugerează sistemele de instalaţii şi nu
reprezintă faza finală de execuţie a lucrărilor de instalaţii.
Contractorul va pune în operă instalaţia urmărind cât de mult posibil indicaţiile conţinute pe
planuri sau în specificaţiile tehnice furnizate, iar amplasarea reală a echipamentelor va fi
determinată de respectarea cât mai aproape de respectarea dimensiunilor şi distanţelor
recomandate de proiectant.
Contractorul trebuie să se asigure de faptul că echipamentul inclus in ofertă poate fi
amplasat în spaţiile tehnice, cu respectarea indicaţiilor proiectantului, fără să afecteze
structura clădirii. Chiar dacă nu se specifică clar pe planuri sau in specificaţiile tehnice,
echipamentul va fi montat în aşa fel încât să se asigure acces uşor şi exploatare corectă a
acestora.
Contractorul va fi responsabil de orice discrepanţă, eroare sau omisiune existentă în
planurile şi schiţele sale, chiar dacă acestea au fost sau nu aprobate de către proiectant /
inginer.
Toate materialele şi echipamentele utilizate, unelte etc. trebuie să fie conforme cu legislaţia şi
normele româneşti.
Clientul are dreptul să respingă materialele sugerate, şi poate să indice un furnizor preferat
de echipamente.
1.5 RESPONSABILITĂŢILE CONTRACTORULUI

Contractorul va fi responsabil pentru sistemul de instalaţii, inclusiv componentele lui conform
condiţiilor stipulate în contract. Contractorul se obligă că lucrările executate de el nu
împiedică funcţionarea corespunzătoare a celorlalte părţi ale construcţiei, inclusiv a
instalaţiilor supraterane aferente modulelor. Toate lucrările la locul instalării trebuie să aibă
aprobări, sau trebuie susţinute de documente, scheme, date tehnice etc.
Înaintea începerii execuţiei, contractorul va transmite clientului spre aprobare lista
subcontractorilor care vor executa sistemul de instalaţii sanitare. Subcontractorii
recomandaţi de contractor vor fi selectaţi dintr-o listă de executanţi de instalaţii sanitare care
au probat cunoştinţele şi experienţa în domeniul instalaţiilor ce trebuiesc realizate, listă care
va fi transmisă de client, contractorului la cererea acestuia. Se convine între client şi
contractor că clientul sau orice persoană din partea acestuia are dreptul să respingă un
subcontractor de instalaţii sanitare dacă acesta nu a primit anterior acceptul clientului şi / sau
daca nu are calificarea şi experienţa corespunzătoare de a executa lucrările necesare. În
situaţia respingerii, contractorul va îndepărta subcontractorul respectiv de la execuţia
lucrărilor şi în termen de 7 zile va propune clientului spre aprobare un subcontractor
corespunzător.
Contractorul răspunde că lucrările executate de el nu produc nici o defecţiune lucrărilor de
izolaţie anti-radiaţie, anti-câmpuri magnetice sau oricăror influenţe de mediu.

Pagina 8/40
Imediat după primirea comenzii, executantul trebuie sa întocmească planuri de execuţie

(schite si desene de montaj), sa se consulte temeinic cu firmele implicate in realizarea
construcţiei, sa coordoneze procesul si sa pună la dispoziţie tuturor firmelor partenere toata
documentaţia necesara funcţionarii ireproşabile a instalaţiilor si amenajărilor obiectivului.
1.6 OBSERVAŢII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU

APLICAREA PE TEREN A PROIECTULUI
Masurile de siguranţa necesare trebuie luate de către executant împreuna cu organele
competente. Defecţiunile si daunele provocate intra in responsabilitatea executantului.
Dimensiunile si cotele din planurile proiectului trebuie controlate exact la fata locului.
Adâncimea canalelor si conductelor la punctul de pornire, respectiv de racord trebuie
constatata prin nivelment.
Toate formalităţile la organele competente privitoare la solicitarea de control si recepţionare a
obiectivului, vor fi îndeplinite personal si din timp de către executant.
Înainte si de-a lungul perioadei de construcţie, executantul are obligaţia de a clarifica, cu
toate firmele care participa la execuţia proiectului, aspectele tehnice şi termenele de derulare
a lucrărilor.
Activitatea de punere in concordanta si coordonarea cu toţi cei implicaţi in realizarea
proiectului trebuie iniţiată si pusa in aplicare de către executant.
Blocarea si marcarea locurilor de munca trebuie sa se facă cu respectarea normelor si ordinii
circulaţiei rutiere. Toate masurile de siguranţa, inclusiv iluminatul, blocarea cailor de acces,
instalarea de tăbliţe indicatoare, precum si transbordarea si traversarea şoselelor trebuie
realizate conform cerinţelor instituţiilor de resort.
Fixarea traseelor conductelor trebuie efectuata de către conducerea şantierului. Celelalte
repere vor fi fixate de către executant însuşi.
Reperul de nivelment va fi dat executantului de către conducerea şantierului. Acesta este
responsabil de respectarea cotelor si pantelor planificate.
Pentru încheierea la termen a lucrărilor, respectarea normelor in vigoare, pentru
funcţionalitatea lucrărilor, precum si pentru calitatea materialelor utilizate si a pieselor de
montaj este responsabil antreprenorul.
1.7 DEPOZITARE ŞI MANIPULARE

În conformitate cu graficul de eşalonare a lucrărilor trebuie trecut la pregătirea locului de
muncă respectiv, amenajarea spaţiilor pentru depozitarea materialelor, sculelor şi chiar a
unui stelier, atunci când volumul lucrărilor de instalaţii sanitare justifică această amenajare.
Dimensiunile depozitului trebuie să asigure cantităţile şi sortimentele de materiale conform
extrasului de materiale, dar ţinându-se seama de ordinea cronologică în care materialele
respective trebuie să fie montate, astfel ca şantierul să aibă necesarul de materiale asigurat
fără să se creeze stocuri.
Păstrarea materialelor pentru instalaţii se va face cu respectarea prescripţiilor în vigoare
privind prevenirea incendiilor.
Materialele de instalaţii asupra cărora condiţiile atmosferice nu au practic influenţă
nefavorabilă pe durata depozitării se pot amplasa în aer liber, în stive sau rastele, pe
platforme betonate sau balastate, special amenajate în acest scop, cu respectarea normelor
specifice de tehnica securităţii muncii.
Materialele ce pot fi deteriorate de agenţii climatici (ventiloconvectoare, canale de aer,
izolaţii, armături, etc.) se vor depozita în spaţii acoperite şi vor fi protejate cu prelate sau foi
de polietilenă.
Materialele ce se deteriorează la umiditate sau radiaţie solară (armături fine, fitinguri, aparate
de măsură şi control, aparate cu motoare electrice, etc.) se vor păstra în magazii închise.
Materialele combustibile se păstrează, în funcţie de natura lor, în locuri speciale, cu
respectarea normelor de pază contra incendiilor.

Pagina 9/40
Oricare ar fi modul de depozitare, materialele trebuie păstrate în ordine, pe sortimente şi

dimensiuni, astfel ca să permită un control uşor al cantităţii şi calităţii lor
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi
în aşa fel încât să nu se deterioreze. Se va da o atenţie deosebită materialelor casante sau
uşor deformabile.
1.8 MĂSURI PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢIE, A

CONSUMURILOR DE MATERIALE ŞI MANOPERĂ LA EXECUŢIE
Se va asigura o aprovizionare ritmică şi în concordanţă cu necesarul de materiale şi
confecţii, cât mai aproape de locul de punere în operă. Aprovizionarea materialelor de
construcţii şi instalaţii se va face la dimensiunile şi sortimentele prevăzute în proiect.
În vederea micşorării volumului de manoperă pe şantier se va asigura dotarea locurilor de
muncă cu sculele şi dispozitivele cele mai adecvate pentru lucrările necesare realizării
instalaţiei, iar amplasarea judicioasă a sculelor şi dispozitivelor va duce la scurtarea
distanţelor de manipulare.
Se vor executa conform proiectului toate reperele instalaţiei şi cu respectarea proceselor de
muncă necesare realizării unor lucrări de calitate.
Se vor respecta regulile economiei de mişcare în cadrul procesului de muncă.
Alcătuirea echipelor de instalatori va fi judicios concepută în funcţie de specificul şi volumul
lucrărilor de executat.
1.9 EXECUTAREA LUCRĂRILOR

Executarea lucrărilor de instalaţii sanitare se va face în conformitate cu prevederile normelor
în vigoare. Se va ţine seama de condiţiile de siguranţă, de etanşare, de bună funcţionare şi
de estetică pe care trebuie să le îndeplinească instalaţiile respective.
Se vor respecta în mod obligatoriu prevederile corespunzătoare cuprinse în :
Normele republicane de protecţia muncii;
Normativul pentru proiectarea şi executarea construcţiilor din punct de vedere al prevenirii
incendiilor.
Condiţiile de lucru avute în vedere pentru executarea lucrărilor necesare instalaţiilor sanitare
sunt:
- se lucrează cu mijloace de muncă manuale sau manual-mecanice şi unelte specifice
fiecărei categorii de lucrări;
- se lucrează la lumina zilei sau la lumină artificială corespunzătoare;
- se lucrează la temperaturi peste 0°C;
- se lucrează cu materiale care îndeplinesc condiţiile din standardele de stat sau normele
interne în vigoare;
- se lucrează în locuri accesibile lucrărilor de montare;
- instalatorul singur sau în formaţie de lucru pune în operă materialele necesare, montează,
demontează şi mută schelele simple sau schelele şi scările mobile.
Contractorul va amplasa toate echipamentele în aşa fel încât să se asigure accesul uşor
pentru exploatare şi întreţinere. De asemenea, contractorul va amplasa conductele în aşa
fel încât să fie permis accesul uşor pentru manevrarea vanelor, robinetelor, accesoriilor de
comandă şi control etc. Când va fi necesar, contractorul se va coordona cu contractorul
general în vederea asigurării realizării golurilor de acces de mărime şi astfel poziţionate încât
să permită accesul uşor pentru exploatare şi întreţinere, dar în orice caz acestea nu vor avea
abateri de la cerinţele arhitecturale din zona respectivă. Toate golurile de acces vor fi
asigurate şi realizate de contractorul general sub urmărirea contractorului de instalaţii.
Înainte de acoperirea oricăror lucrări ascunse, contractorul va trebui să anunţe în scris şeful
de proiect pentru a putea permite controlul şi stabilirea modurilor de acoperire a lucrărilor
potrivit priorităţilor de acoperire a lucrărilor corect executate, sau modul de execuţie corectă

Pagina 10/40
a lucrărilor respective. În cazul în care nu a fost dată şefului de proiect nici o notificare în
scris asupra lucrărilor executate, şeful de proiect are dreptul de a îndepărta acoperirile,
modifica sau distruge lucrările executate, pe cheltuiala contractorului.
Contractorul trebuie să verifice ca toate echipamentele aprovizionate şi / sau montate în
cadrul acestui contract nu vor cauza zgomote sau vibraţii. Nivelul zgomotului generat de
instalaţii în subsol nu trebuie să depăşească 40 dB pe scara A. Contractorul va trebui să ia
toate măsurile necesare (atenuatoare de şoc, racorduri flexibile, izolaţie fonică, amortizoare
şi altele) în vederea prevenirii zgomotului şi vibraţiilor de la părţile echipamentelor
generatoare de zgomot către clădire şi către locurile din afara sălii echipamentelor.
Conductele de apă trebuie montate într-o manieră flexibilă şi trebuie fixate de clădire astfel
încât zgomotele şi vibraţiile generate să nu fie transmise la clădire.
În acest scop, conductele vor fi montate pe console suspendate şi vor fi susţinute de benzi
(brăţări) prevăzute cu o izolaţie fonică din manşon de cauciuc, cum este prevăzut de
specificaţia DIN 4109, care se va monta între brăţară şi conductă. La fel trebuie instalate
toate accesoriile necesare pentru prevenirea vibraţiilor şi transmiterea acestora la clădire
(îmbinări flexibile, piese de dilatare etc.). Trecerile conductelor prin elementele de
construcţie trebuie realizate cu manşoane prevăzute cu izolaţie fonică.
1.10 DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR SANITARE

După terminarea lucrărilor de montaj şi înaintea predării către beneficiar, instalaţiile vor fi
supuse, pe porţiuni de instalaţie care pot funcţiona sau se pot proba independent, unui
ansamblu de operaţiuni tehnice, având drept scop de a verifica la faţa locului corespondenţa
execuţiei cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice aferente, în ceea ce priveşte
amplasamentul, traseul, caracteristicile şi dimensiunile diferitelor părţi ale instalaţiei,
performanţe şi efecte scontate, precum şi îndeplinirea tuturor condiţiilor de aspect şi
funcţionare.
Darea în exploatare se va realiza în conformitate cu reglementările referitoare la recepţia
instalaţiilor şi echipamentelor, şi vor fi efectuate în următoarea ordine:
- operaţiuni de pregătire;
- verificarea instalaţiei, care constă într-o examinare generală a execuţiei lucrărilor, în raport
cu prevederile proiectului şi ale prescripţiilor tehnice aferente, controlându-se prin sondaj
lucrările la care nu există proces verbal de constatare a calităţii lor şi la cele care au făcut
obiectul unor verificări pe faze;
- probe de eficacitate.
Toate instalaţiile vor fi bine curăţate, lubrifiate si verificate din punct de vedere al capacităţii
de funcţionare înainte de darea în funcţiune. O atenţie sporita se va acorda pentru a se
asigura ca toate tubulaturile de ventilaţie sunt debarasate de moloz, resturi materiale de la
punerea in opera sau de la transport, si totodată ca alimentarea grilelor fixe se face in bune
condiţii.
Procedura finala de dare in exploatare va fi condusa de specialişti in testarea si reglarea
sistemelor de apa si aer. Toata munca acestor specialişti va fi făcută sub stricta
supraveghere a unui inginer calificat cu cel puţin cinci ani experienţa in domeniu, având
calificarea sa execute aceasta munca in cadrul proiectului de aceasta anvergura.
1.11 VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE INSTALATII

Verificarea calităţii lucrărilor se face în scopul confirmării corespondenţei acestora cu
proiectul, cu prescripţiile tehnice specifice, cu Normativul C 56/85 şi Legea 10/1995, în
limitele indicatorilor de calitate şi a abaterilor admisibile prevăzute de acestea.
Dispoziţiile de şantier date de beneficiar şi proiectant cu respectarea normelor în vigoare au
aceeaşi autoritate ca şi proiectul tehnic, din punct de vedere al verificărilor efectuate.
În toate cazurile în care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau încercare efectuată pe
parcurs depăşeşte în sens defavorabil abaterile admisibile prevăzute în proiect sau

Pagina 11/40
prescripţii tehnice, decizia asupra continuării lucrărilor nu va putea fi dată decât pe baza
acordului dat în scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
1.12 VERIFICAREA MĂSURILOR PENTRU ASIGURAREA DURABILITĂŢII

INSTALAŢIILOR SANITARE
Toate instalaţiile sau elementele de instalaţie expuse la şocuri, deformări, coroziune, mişcări
din poziţia de funcţionare, etc. vor fi verificate înainte de punerea în funcţiune pentru a se
constata dacă au fost luate măsurile necesare în vederea asigurării unei durate de serviciu
cât mai îndelungate.
La echipamentele cu elemente în mişcare, în afară de verificările cu privire la calitatea
execuţiei şi modul de funcţionare, se va examina şi dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru
asigurarea unei durate de serviciu normale.
Se va asigura accesul la echipamente în vederea întreţinerii şi intervenţiei.
1.13 LUCRĂRI COMPLEMENTARE

Treceri
Contactorul va fi responsabil pentru execuţia diverselor lucrări în legătură cu instalaţiile, cum
ar fi: goluri şi piese de trecere, instalarea conductelor înainte de acoperire etc. Orice
plângere asupra deficienţelor datorate instalării sau pregătirii incorecte nu vor fi acceptate.
În acest scop, contractorul va pregăti în avans toate accesoriile care trebuie să fie pe poziţie
în momentul realizării acoperirii (turnării betonului) aşa cum ar fi trecerile de conducte prin
pereţi etc. După realizarea acoperirii (turnării betonului) nu este permisă nici o spargere
decât după ce este oblarea conductelor înainte de acoperire etc. Orice plângere asupra
deficienţelor datorate instalării sau pregătirii incorecte nu vor fi acceptate. În acest scop,
contractorul va pregăti în avans toate accesoriile care trebuie să fie pe poziţie în momentul
realizării acoperirii (turnării betonului) aşa cum ar fi trecerile de conducte prin pereţi etc.
După realizarea acoperirii (turnării betonului) nu este permisă nici o spargere decât după ce
este obţinută aprobarea şefului de proiect.
Realizarea golurilor corespunzătoare trecerilor conductelor se va face de către contractor pe
răspunderea sa.
Alimentarea cu energie
Contractorul va fi responsabil de realizare a legăturilor electrice necesare funcţionării
sistemului instalaţiilor sanitare.
DESCRIEREA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE
1.14 BRANSAMENT
Alimentarea cu apa se face printr-un bransament general al ansamblului de cladiri, iar fiecare
cladire va avea cate un bransament propriu.
Conducta de apa (bransamentul) va realiza legătura între conducta publica (reteaua
exterioara proprie ansamblului de cladiri) si constructie, si va contine si un apometru.
1.15 GOSPODARIA DE APA

Alimentarea cu apa a consumatorilor de apa potabila si combaterea incendiului exterior se
face prin intermediul unei gospodarii proprii de apă amplasata in incinta ansamblului, si care
nu face parte din faza actuala de proiectare.
1.16 PREPARARE APA CALDA MENAJERA

Apa calda menajera se va prepara centralizat pentru intreaga cladire, utilizand boilere legate
in paralel; se va prevedea si o retea de circulatie a apei calde de consum, asigurata de o

Pagina 12/40
pompa de circulatie (vezi memoriul tehnic de instalatii sanitare si documentatia pentru

instalatii termice).
1.17 DISTRIBUTIE APA PENTRU TOATE CATEGORIILE DE CONSUMATORI

Distribuirea apei la consumatori se va face cu ajutorul a mai multor reţele de apă :
 reţeaua de distributie a apei potabile la consumatori (instalatii de apa rece, apa
calda, retele de recirculare a apei calde de consum), amplasata pe fiecare nivel al
clădirii;
 din reţelele de distributie a apei reci şi calde de consum se alimentează cu apă
fiecare apartament, in vederea contorizării consumurilor de apă.
1.18 CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ

Evacuarea apelor uzate din clădire s-a prevăzut a se realiza în sistem separativ astfel:
 Canalizarea apelor uzate menajere;
 Canalizarea apelor meteorice de pe acoperişul clădirii şi terase;
 Canalizarea apelor uzate din subsol, evacuate prin pompare.
1.19 CONTORIZAREA CONSUMULUI DE APA

Apa preluata din reţeaua exterioara va fi contorizată in vederea stabilirii cantităţii de apa
consumata.
Se folosesc numai echipamente omologate de către B.R.M.L.
Contorizarea consumului de apa rece si caldă de consum se face astfel:
 contorizare generala a consumului de apă rece, prin prevederea, pe conducta
generala de alimentare cu apa potabila a imobilului, a unui contor;
 contorizarea individuală a consumurilor de apă rece şi caldă de consum, , prin
prevederea, pe conductele de alimentare cu apă a distribuţiei
corespunzătoare fiecărui apartament, a contoarelor pentru consumurile de
apă rece şi caldă de consum. Pentru consumurile de apa caldă se montează
contoare de energie termică.
1.20 CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE

ASPECT PENTRU MATERIALELE, APARATELE SI AGREGATELE
COMPONENTE ALE INSTALATIEI
Cerinţele minime de calitate care trebuie îndeplinite in conformitate cu legea 10/1995 privind
calitatea in construcţii si pentru instalaţiile de alimentare cu apa rece si apa calda de consum
se refera la:
Rezistenta si stabilitate:
 rezistenta la presiune si temperatura a elementelor componente ale instalaţiei de
sanitare ( conducte, armaturi, obiecte sanitare, îmbinări la etanşare etc.) la
presiunile si temperaturile care pot apărea in interiorul instalaţiei in timpul
exploatării;
 rezistenta la variaţii de temperatura a conductelor in timpul exploatării;
 rezistenta la eforturi in exploatare (şocuri, tasări ale elementelor de construcţie
etc.) si rezistenta la eforturile datorate manevrelor si utilizării organelor de
comanda;
 limitarea nivelului de transmitere a vibraţiilor produse de echipamentele instalaţiei
( pompe, recipiente de hidrofor, etc.);
Siguranţa in exploatare
 eliminarea pericolului de explozie la instalaţiile din staţia de hidrofor;
 gradul de asigurare al consumatorului la întreruperile accidentale ale furnizării
căldurii agentului termic;
 etanşeitate la apa a elementelor componente ale instalaţiei de alimentare cu
apa(conducte, armaturi, rezervoare);

Pagina 13/40
 protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale

instalaţiei (rănire, ardere etc.).
Siguranţa la foc:
 eliminare riscului de incendiu prin modul de realizare si amplasare a spatiilor si
elementelor componente a instalaţiei;
 comportarea la foc ( combustibilitatea si limita de rezistenta la foca elementelor ce
compun instalaţia);
 dotarea cu mijloace de avertizare si de intervenţie in caz de incendiu
Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea si protecţia mediului
 evitare riscului de produce sau de favorizare a dezvoltării de substanţe nocive.
Izolaţia termica, hidrofuga si economia de energie
 utilizarea de echipamente eficiente energetic pentru asigurarea unor consumuri
minime de energie;
 izolarea termica a conductelor pentru asigurarea unor pierderi de căldura minime
in reţelele de alimentare cu apa calda de consum si a condensării pe suprafaţa
exterioara a conductelor de apa rece;
 asigurarea unor consumuri raţionale de energie termica prin contorizare.
Protecţia împotriva zgomotului
 asigurarea condiţiilor necesare desfăşurării activităţilor din încăperi prin protecţia
la zgomot; respectarea nivelului de zgomot produs de instalaţie admis in spatiile
tehnice.
1.21 PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE,

APARATELE SI AGREGATELE COMPONENTE ALE LUCRARII
Solicitările de oferte pentru echipamente vor fi însoţite de un extras din caietul de sarcini
privind descrierea funcţionarii instalaţiei ( conform listei de echipamente, listei de cantităţi de
lucrări, specificaţiile tehnice cu caracteristicile in detaliu ale echipamentului). Ofertantul de
echipament trebuie sa confirme compatibilitatea acestuia cu soluţiile proiectului de execuţie.
CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ
1.22 LUCRĂRI PREGĂTITOARE PE TEREN

- Recunoaşterea terenului pe care se vor executa lucrările de instalaţii sanitare.
- Curăţarea locurilor de munca pentru asigurarea execuţiei fără pericole sau consum
suplimentar de forţa de munca.
- Însemnarea traseelor conductelor, obiectelor sanitare si a utilajelor conform
desenelor cuprinse in proiectul tehnic.
- Asigurarea cu materialele necesare a locurilor de munca.
- Executarea golurilor in planşee si pereţi si eventual a şliţurilor in pereţi pe traseele
însemnate, respectiv verificarea corespondentei dintre golurile lăsate de constructor si
traseele instalaţiilor sanitare.
1.23 TRASAREA INSTALAŢIILOR SANITARE

Traseele şi dimensiunile conductelor se stabilesc prin proiect sub formă de indicaţii privind
locul de montaj al conductelor şi numai în cazuri speciale (aglomeraţie de conducte, locuri de
trecere obligatorii etc.) se dau indicaţii de detaliu asupra modului de montaj al conductelor.
Înainte de a începe lucrările, executantul va analiza locul de montaj al conductelor celorlalte
instalaţii şi poziţiile reale ale ghenelor pentru a se evita executarea unor instalaţii inestetice
sau greu accesibile în exploatare.

Pagina 14/40
Traseul conductelor, indiferent dacă sunt montate îngropat sau aparent, trebuie să fie paralel
cu pereţi sau cu linia stâlpilor şi să urmeze drumul cel mai scurt spre obiectele sanitare.
Când conductele se montează în plasă este necesar să se asigure spaţiu suficient pentru a
permite accesul în cazul operaţiilor de întreţinere şi reparaţii.
Dacă conductele de apă, canalizare, gaze naturale şi tuburi electrice au traseu comun,
montarea lor se recomandă a se executa în următoarea ordine de sus în jos: conducta de
gaze, tuburile electrice, conducta de apă şi apoi conducta de canalizare.
Pentru executare instalaţiei interioare este necesar să se fixeze prin trasare, în clădire,
poziţia elementelor principale care o compun ca: obiecte sanitare, conducte de apă rece şi
caldă, tuburi de canalizare etc. Deoarece trasarea are loc înainte de finisarea clădirii, poziţia
diverselor elemente se stabileşte luând ca reper linia de nivel marcată de constructor la
fiecare etaj. Această linie se trasează pe pereţii încăperilor la 1m deasupra nivelului
pardoselii finite.
Poziţia tuturor obiectelor sanitare şi a conductelor se stabileşte însemnând pe perete cota de
montare corectă, măsurată deasupra sau dedesubtul liniei de nivel, după cum este cazul.
Poziţia în plan orizontal a elementelor instalaţiei se fixează măsurând distanţele de montaj
faţă de pereţii încăperii.
Conductele de alimentare cu apă se trasează însemnând, pe pereţii alăturaţi poziţiei de
montaj, axul acestora în mai multe puncte.
La trasarea conductelor se vor avea în vedere pantele de montaj şi se va însemna poziţia
ramificaţiilor, a armăturilor şi a dispozitivelor de fixare sau susţinere.
Pe traseul conductelor se indică dimensiunea acestora, precum şi a ţevilor de ramificaţie.
1.24 TRECERI PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE

Toate trecerile prin pereţi şi planşee se vor face prin manşoane (piese de trecere) din
conducte de polietilenă de înaltă densitate sau din conducte de oţel zincat cu un diametru
corespunzător. Între conducta izolată şi manşon se va asigura un spaţiu liber de 1 cm.
Manşoanele (piesele de trecere) vor fi înglobate în beton la turnarea acestuia, iar în pereţi în
timpul construirii acestora. Numai contractorul va răspunde de instalarea lor corectă.
Manşoanele de trecere poziţionate orizontal vor fi introduse astfel încât să fie la faţa finisată
a suprafeţelor pereţilor. Manşoanele de trecere verticale trebuie să iasă în afara suprafeţei
finisate a planşeului cu 5 cm. Spaţiile dintre manşoanele de trecere şi conducte se vor
umple un material fonoizolant. Manşoanele de trecere pentru conductele care traversează
acoperişul vor fi prevăzute cu o protecţie suplimentară împotriva pătrunderii ploii în manşon.
Trecerile etanşe de conducte prin pereţi de beton turnat (în adăpost etc.) se vor realiza printr-
o ţeavă identică cu ţeava de trecere şi o lungime egală cu grosimea pereţilor finisaţi la care
se adaugă o lungime de 10 cm de fiecare parte a peretelui, capete ce vor fi echipate cu
flanşe sau cu elemente de îmbinare conică, iar la mijloc va fi o ancoră având diametru dublu
faţă de diametrul conductei ce se va fixa în beton.
LUCRARI INTERIOARE
1.25 CONDUCTE PENTRU APĂ ŞI ACCESORII

In instalaţiile sanitare interioare de alimentare cu apa se pot utiliza următoarele tipuri de ţevi,
tuburi si fitinguri cu caracteristicile lor; ţevi si fitinguri din otel, cupru, materiale plastice (PE,
PEXAL, PP, PVC).
Conducte din otel
Se folosesc ţevi din oţel zincate, pentru instalaţii sanitare sudate longitudinal (STAS 7656),
filetate sau netede. Se execută în seria grea (G), medie (M) şi uşoară (UI). Ţevile din seria
grea şi medie se produc cu diametrul nominal de la 10 la 150mm, iar cele din seria uşoară
de la 10 la 100mm. În cazul în care sunt necesare ţevi cu diametrul mai mare de 150mm se
pot utiliza ţevi din oţel pentru construcţii, sudate longitudinal.

Pagina 15/40
Îmbinările, schimbările de direcţie, ramificaţiile ţevilor din oţel se realizează cu fitinguri

zincate, din fontă maleabilă. Aceste fitinguri sunt standardizate din punct de vedere
tipodimensional.
Îmbinarea prin sudare
Toate sudurile vor fi executate in întregime de personal calificat
Unde sudarea ţevilor din otel a fost specificata, aceasta sudura va fi executata prin proces cu
flacăra de oxiacetilena sau prin proces cu arc electric.
Toate asamblările sudate executate de fiecare prin procese cu oxiacetilena sau cu arc
electric vor fi de prima calitate cu îmbinările făcându-se uşor convex cu ondulaţii uniforme si
fără sa obtureze calea de trecere a apei si fără scobituri ale suprafeţelor.
Îmbinările de capăt ale ţevilor vor fi executate îndepărtând de la fiecare capăt depunerile
rezultate in urma procesului cu oxiacetilena sau inelul de otel moale format. Electrozii vor fi in
conformitate cu normele romaneşti si vor fi de un de asemenea diametru ce poate fi uşor
controlat pentru a realiza o sudura la calitatea ceruta. Toata zgura va fi îndepărtata după
fiecare trecere, falţurile marginilor, colectoare de zgura, metalul casant si pori si aşchii
rezultate din proces, si o prima acoperire cu vopsea va fi aplicata pe întreaga suprafaţa a
sudurii după testare. Inele de sudura executate corespunzător vor fi folosite pentru a asigura
o aliniere corecta pentru sudare si sudurile vor fi corespunzător de adânci in peretele ţevii.
La îmbinările prin sudura a ţevilor cu diametru peste 1”, ţevile cu pereţi sub 4mm grosime se
sudează in “I”, iar cele cu grosimea de 4mm sau mai mare se sudează in “V”
Tăierea cu flacăra oxiacetilenica va fi executata de către o persoana calificata si care va
preîntâmpina defectarea structurii metalice a ţevii. După tăierea ţevii, capetele vor fi finisate
cu o pila pătrata fina si vor fi teşite înainte de sudare. Capetele ţevilor vor fi lărgite sau pilite
pentru a îndepărta toate impurităţile .
Toate îmbinările sudate, in plus, vor fi in întregime curăţate cu o perie de sarma aspra si
vopsite imediat.
Imediat după asamblare toate sudurile vor fi in întregime curăţate cu o perie tare de sarma
si, după inspectare, vopsite cu grund.
Nici o sudura nu va fi permisa in nici un caz pe nici o ţeava galvanizata. Otelul negru folosit
in lucrare poate fi galvanizat după folosire.
Toate sudurile cap la cap vor fi echilibrate cu atenţie. Orice diferenţa in diametru nu trebuie
sa depăşească 1 mm sau un paralelism de 0.5 mm. Înainte de sudare, ţevile vor fi aliniate cu
grija si prinse prin sudare pentru a asigura o penetrare completa a sudurii.
Toate sudurile vor fi rigidizate pe suprafeţele exterioare.
Îmbinarea prin filet
Filetul ţevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permită înşurubarea
pieselor cu mana pana la cel puţin jumătate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului
piesei. La îmbinările cu filet etanşarea se executa cu fuior de cânepa îmbibat cu pasta de
miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte soluţii de
etanşare omologate in acest scop
Pentru a evita smulgerea firelor de cânepa la înşurubarea fitingurilor, înfăşurarea se
realizează in direcţia filetului. Stratul de cânepa trebuie sa fie subţire, bine întins si egal
aplicat pe spirele filetului. Piesa odată înşurubata nu trebuie învârtita înapoi. Daca etanşarea
nu este buna si apar puncte de lăcrimare, piesa trebuie demontata si remontata la loc; nu se
admite ca neetanşeitatile sa fie ştemuite sau astupate cu diferite materiale.
Îmbinarea prin flanşe
Conductele vor avea sudate flanşe acolo unde se cer pentru montarea echipamentului.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe se face cu garnituri confecţionate din carton – STAS 1733 –
unse cu pasta de miniu de plumb sau grafit îmbibat cu ulei de in fiert.
Garniturile îmbinărilor cu flanşe nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii, iar periferia
garniturii va ajunge pana la şuruburile flanşei.

Pagina 16/40
Flanşele vor fi corespunzătoare pentru presiunile sistemului în funcţionare şi la probe. Ele

vor fi prevăzute cu şuruburi şi piuliţe. Lungimea şuruburilor va permite nu mai puţin de o
rotaţie si nu mai mult de 3 mm in plus de la capătul şurubului la piuliţa când îmbinarea este
trasa.
Conducte din Cupru

Ţevile rotunde, trase, din cupru se produc conform STAS 523/2, cu diametrul exterior de la 5
la 80mm, cu grosimea peretelui între 0,5 şi 5mm.
Îmbinările, schimbările de direcţie, ramificaţiile ţevilor din oţel se realizează cu fitinguri din
cupru prin lipire.
Capetele ţevilor se pregătesc prin tăiere curată, debavurare cu pâslă (şmirghel granulaţie
240) sau cu burete de sârmă. În timpul curăţirii se ţine capătul ţevii în jos, astfel încât să nu
intre reziduuri în ţeavă. În acelaşi fel trebuie curăţată partea interioară a mufei. Se fixează
ţeava cu atenţie într-o menghină, fără ca aceasta să se deformeze. Se acoperă capătul ţevii
cu un strat subţire de flux, fără să pătrundă în interior. De asemenea părţile interioare ale
mufelor nu au voie să intre în contact cu fluxul deoarece apare pericolul coroziunii. După
aceea se glisează până la refuz ţeava pe mufă şi se fixează astfel încât să stea nemişcată în
timpul procesului de lipire. Se încălzeşte uniform locul îmbinării, pe toate părţile, cu o flacără
de gaz slabă, până ce fluxul începe să fumege uşor. Apoi se poate stinge flacăra; se ţine
bagheta de material de adaos la marginea mufei, unde se topeşte imediat şi fluidul este tras
prin capilaritate în spaţiul dintre piese. Bagheta de aliaj se conduce constant astfel încât să
fie în contact cu limita dintre ţeavă şi mufă până se formează o margine fină argintie. Locul
lipiturii se lasă câteva minute să se răcească iar în încheiere se şterg cu o lavetă resturile
agresive de flux.
Conducte din material plastic

Conducte din PEHD
Se fabrică cu diametre exterioare cuprinse între 20 şi 630mm, pentru presiuni de 4, 6, 10 sau
16bar. Se fabrică de asemenea toata gama de fitinguri. Teviel şi fitingurile se îmbină între
ele prin mai multe procedee: sudură (termofuziune), cu flanşe, prin compresiune.
Conducte din PE
Ţevile tip PEXAL se obţin prin reticulare peroxidică a polietilenei (PE), aliaj de aluminiu şi
aliaj special de alamă şi se utilizează în instalaţiile sanitare şi de încălzire la o temperatură
maximă de lucru de 95°C şi presiune maximă de funcţionare de 10 bar. Caracteristicile
acestui material sunt:
-
rezistenta la temperatura
-
rezistenta la îmbătrânire
-
rezistenta la lovituri
-
rezistenta la coroziune
-
capacitate de revenire
-
coeficientul de dilatare liniară 1,5 x 10-4 m/mK
-
conductibilitate termica 0,35 W/mK
-
coeficientul de rugozitate 0,007 mm
-
densitate 0,93 g/cm3
-
fără inconveniente toxice sau fiziologice
Diametrele conductelor de apa rece şi apa calda variază intre 16 mm şi 90 mm. Ţevile de
PEXAL sunt livrate in colaci sau bare la 5 m (în funcţie de diametru) si au inscripţionate pe
ele diametrul exterior, grosimea peretelui, calitatea materialului, presiunea si temperatura de
lucru.
La instalaţiile realizate din material plastic se recomandă ca măsură de protecţie împotriva
supraîncălzirii, montarea la ieşirea cazanului sau boilerului a unei porţiuni de 1,5 – 2m de
ţeavă de metal.

Pagina 17/40
Fitingurile (mufe, teuri, reducţii, piese de legătura tubulatura PE cu piese metalice) folosite
pentru îmbinarea conductelor din PEXAL vor fi elemente de îmbinare nedemontabilă cu
manşon alunecător şi sunt realizate din alama speciala zincata. Materialul folosit pentru
realizarea fitingurilor care intra in contact cu lichidul este un aliaj de alama rezistent la
dezincare.
Îmbinarea intre fiting şi tubulatura din polietilena se realizează prin presare la rece, cu un
manşon alunecător. Ordinea operaţiilor este următoarea:
- debitarea conductei;
- introducerea manşonului alunecător pe conducta;
- dilatarea conductei la rece cu ajutorul unui cap mandrina;
- introducerea in conducta a fitingului respectiv;
- presarea cu ajutorul presei a fitingului in tub.
Conducte din PP
Ţevile si piesele de legătura din polipropilena sunt destinate realizării instalaţiilor hidro-termo-
sanitare, de alimentare cu apa potabila rece, calda cu temperaturi de pana la 70°C sau
pentru încălzire cu temperaturi de pana la 80°C, atât la interior cat si la exterior.
Conductele şi fitingurile sistemului PPR se fabrică în următoarele dimensiuni: 16 – 110mm.
Pe baza unor combinaţii posibile se fabrică conducte în serii de presiuni diferenţiate (cu
grosimea diferită a peretelui): PN10 - apă rece şi încălzire în pardoseală, PN16 – apă caldă
şi încălzire în pardoseală, PN20 – apă caldă şi încălzire, PN20 Stabi cu inserţie de aluminiu
– apă caldă şi încălzire.
Caracteristicile acestui material sunt:
-
rezistenta la temperatura
-
rezistenta la îmbătrânire
-
rezistenta la lovituri
-
rezistenta la coroziune
-
capacitate de revenire
-
coeficientul de dilatare liniară 1,2 x 10-4 m/mK
-
conductibilitate termica 0,24 W/mK
-
coeficientul de rugozitate 0,007 mm
-
densitate 0,91 g/cm3
-
fără inconveniente toxice sau fiziologice
La instalaţiile realizate din material plastic se recomandă ca măsură de protecţie împotriva
supraîncălzirii, montarea la ieşirea cazanului sau boilerului a unei porţiuni de 1,5 – 2m de
ţeavă de metal.
Fitingurile (mufe, teuri, reducţii, piese de legătura tubulatura PP cu piese metalice) folosite
pentru îmbinarea conductelor din PP pot fi complet din plastic, combinate cu filet din alamă
nichelată pentru îmbinările cu filet sau combinate pentru îmbinările cu flanşe. În gamă se
găsesc şi ventile din material plastic, cu tijă de alamă, cu bilă din alamă nichelată şi alte
piese speciale din alamă.
Îmbinarea intre fiting şi tubulatura din polietilena se poate realiza prin sudură prin polifuziune
(sudură cap la cap), sudură prin electrofuziune şi îmbinare mecanică.
Îmbinarea prin polifuziune se execută cu aparat de sudură specializat cu polifuzoare.
Ordinea operaţiilor este următoarea:
- debitarea conductei cu ajutorul unui cleşte special;
- se pregăteşte suprafaţa de sudat, având grijă că extremităţile pentru sudură să fie
netede şi curăţate de impurităţi
- se montează matriţele corespunzătoare diametrului de sudat şi se conectează
polifuzorul la reţeaua electrică
- se marchează pe ţeavă lungimea de introducere în fiting
- se fixează ţeava şi fitingul pe platanul matriţei până ce acestea formează din
material topit un “guler” de aprox.1-2 mm
- se extrag ţeava şi fitingul de pe platanele matriţelor şi se cuplează rapid, având grijă
ca cele două elemente să fie coaxiale

Pagina 18/40
Îmbinarea prin electrofuziune se execută cu aparat de sudură specializat cu polifuzoare.

Ordinea operaţiilor este următoarea:
- debitarea conductei cu ajutorul unui cleşte special;
- se pregăteşte suprafaţa de sudat, având grijă că extremităţile pentru sudură să fie
netede şi curăţate de impurităţi
- se montează matriţele corespunzătoare diametrului de sudat şi se conectează
polifuzorul la reţeaua electrică
- se marchează pe ţeavă lungimea de introducere în fiting
- se fixează ţeava şi fitingul pe platanul matriţei până ce acestea formează din
material topit un “guler” de aprox.1-2 mm
- se extrag ţeava şi fitingul de pe platanele matriţelor şi se cuplează rapid, având grijă
ca cele două elemente să fie coaxiale
Montare, susţinere
Traseul ţevilor va urma în general poziţia indicată în desene. Ţevile vor fi instalate într-o
manieră profesională îngrijită pentru a arata îngrijit. Unde două sau mai multe ţevi merg
adiacent una lângă cealaltă ele vor fi paralele când privim în planuri cu atenţia cuvenită
pentru aerisire şi golire.
Conducta principala de distribuţie a apei se amplasează sub planşeul subsolului prinsa pe
pereţii subsolului sau de planşeu.
Intrarea in clădire a conductei principale de distribuţie trebuie realizata la nivelul conductelor
din exterior, sub adâncimea de îngheţ. La trecerea prin fundaţii a conductei in străpungerea
respectiva, intre conductă si fundaţie se prevede un material plastic care sa asigure
protecţia in cazul unor eventuale tasări ale fundaţiei.
Reţelele de distribuţie se realizează in sistem ramificat.
Se prevăd robinete de trecere la începutul fiecărei ramificaţii si înaintea grupurilor de obiecte
sanitare, pentru ca, in caz de defectare, sa se scoată din funcţiune o porţiune cat mai mica
din instalaţie.
Se recomanda, ca montajul de plecare a coloanelor conducta principala de distribuţie sa se
facă la partea superioara sau inferioara a conductei, si nu lateral, pentru a lăsa posibilitatea
unor eventuale montaje ulterioare.
Pentru preluarea eventualelor dilatări se montează compensatoare de dilatare intre doua
puncte fixe, daca preluarea acestora nu se face natural din configuraţia reţelei.
Conductele se montează cu panta de 2 ÷ 5 mm/m care sa asigure golirea.
Coloanele se fixează pe pereţi cu ajutorul brăţărilor special confecţionate.

La montarea lor trebuie sa se prevadă posibilitatea izolării fiecăreia din ele de restul
instalaţiei si posibilitatea golirii lor in caz de reparaţii.
La baza fiecărei coloane se montează cate un robinet de închidere cu descărcare, iar după
robinet se montează o alta piesa care sa permită demontarea robinetului in caz de nevoie.
Atât robinetele de închidere, cat si robinetele de golire de la baza coloanelor, trebuie sa se
monteze in aşa fel ca sa fie accesibile si manevrarea lor sa se facă uşor, de regula, ele se
montează pe porţiuni orizontale.
Când pereţii clădirilor sunt prea subţiri, nepermiţând executarea de şliţuri, coloanele se pot
executa mascat, lângă perete.
La poziţionarea si montarea coloanelor se va tine cont de:
 gruparea coloanelor de alimentare cu apa a punctelor de consum cu conducte
de canalizare evacuare;
 stabilirea atât a numărului de coloane cat si poziţia acestora se face astfel
încât legaturile la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte – mici – posibile;
 sa fie protejate, daca pot fi supuse la lovituri
De asemenea poziţionare lor in raport cu instalaţiile electrice sau de gaze se face in
conformitate cu prevederile Normativului 17 – pentru proiectarea si execuţia instalaţiilor

Pagina 19/40
electrice respectiv Normativul pentru proiectarea si execuţia sistemelor de alimentare cu

gaze naturale.
Racordarea coloanelor la conducta – reţeaua principala se face cu fitinguri.
Conductele de apa calda pe trasee orizontale se montează deasupra celor de apa rece
lăsându-se o distanta de 8-10 cm intre pereţii exteriori ai celor doua conducte.
Pe traseele verticale, conductele de apa calda se montează paralel cu cele de apa rece si la
o distanta care se va măsura intre izolaţii finisate, de minimum 3 cm. Aceste distante sunt
necesare pentru a se evita transmiterea căldurii de la conductele de apa calda la cele de apa
rece.
Daca pe aceste trasee comune exista si o conducta de apa de circulaţie, atunci aceasta se
montează intre conducta de apa calda si cea de apa rece, dar mai aproape de conducta de
apa calda, pentru a se izola împreuna cu aceasta.
In cazul in care conducta de apa calda se montează aparent, intre suprafaţa finita a peretelui
si izolaţia conductei trebuie sa rămână o distanta de 3 cm.
In cazul montării sub tencuiala, izolaţia trebuie sa fie retrasa cu cel puţin 1 cm de la suprafaţa
tencuielii.
Conductele care se montează orizontal vor avea panta ascensionala către robinetele de
consum ale apei calde de cel puţin 1 mm/m.
De asemenea, la montarea conductelor orizontale se are grija sa nu se formeze saci de aer.
La montarea conductelor de apa calda trebuie sa se ia masuri pentru a asigura dilatarea si
contractarea libera a lor si pentru preluarea dilatărilor si contracţiilor.
Pentru preluarea efectelor dilatării conductelor, la montaj se intercalează compensatoare de
dilatare in forma de lira sau U. Acestea se executa din ţevi si fitinguri zincate sau din
materiale plastice rezistente la temperaturi înalte pentru preluarea dilatării coloanelor din ţevi
din materiale plastice (PE, PP, PVC) se folosesc lire de dilatare.
La montarea coloanelor de apa calda plecarea acestora din conducta principala de distribuţie
nu trebuie executata vertical ci prin intermediul unui fiting (cot), pentru a permite dilatarea
libera a lor.
Conductele de legătura la obiectele sanitare se montează atât aparent, cat si îngropate sub
tencuiala. Acest lucru se specifica in proiectul de execuţie.
Conductele de legătura care se montează îngropat se izolează pentru evitarea condensului.
Ele se montează cu panta pentru a putea fi descărcate in punctele cele mai joase si pentru a
evita formarea sacilor de aer.
Când conducta de legătura este montata sub nivelul robinetelor bateriilor amestecătoare,
panta va fi spre coloana, iar când este montata la nivelul sau deasupra robinetelor, panta
poate fi data fie spre coloana, fie spre robinete.
Legaturile de apa la obiectele sanitare vor fi de tip flexibil Dn 10 mm, armate cu înveliş din
inox.
Conductele orizontale se montează cu o panta uniforma de cel puţin 2 mm /m in sensul in

care se va face golire, pentru a se evita formare sacilor de aer.
La intersecţia cu alte conducte, conductele de legătura orizontale se plasează cu cel puţin
15cm sub conductele de gaz, cu cel puţin 15cm deasupra coloanelor de canalizare si cu cel
puţin 20 cm sub coloane sau cabluri electrice.
Conductele de legătura dintre coloanele de alimentare cu apa rece sau calda si obiectele
sanitare pot pleca de la coloane la diferite înălţimi, după felul obiectelor sanitare de care se
leagă.
Traseul lor depinde, insa, si de situaţia locala, căci pot exista intre coloane si obiecte sanitare
diferite obstacole ca de exemplu: uşi, ferestre, si atunci se va alege un traseu corespunzător.

Pagina 20/40
Conducta de apa calda se leagă întotdeauna in partea stânga a obiectului sanitar privit din
fata, iar conducta de apa rece in dreapta.
In cazul in care conductele de legătura rămân montate aparent, derivaţiile lor, la care se
racordează robinetele de serviciu sau bateriile amestecătoare ce deservesc obiectele
sanitare, se vor monta îngropat sub tencuiala in apropierea armaturilor respective.
Când presiunea de regim a instalaţiei depăşeşte 4bar pe conductele de legătura la obiectele
sanitare se montează robinete de trecere care vor fi de acelaşi diametru nominal ca si
conducta.
La traversări ale zidurilor sau plafoanelor, conductele trebuie montate in tuburi de protecţie.
Îmbinarea între conducte şi armături se execută prin flanşe sau prin filet, după tipul armaturii
utilizate. Alternativ, conductele cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 50 mm care sunt
montate aparent, expuse permanent vederii, pot avea îmbinări filetate.
Curbele vor fi folosite de preferinţa la coturi, coturile drepte nefiind folosite.
Teurile drepte vor fi folosite acolo unde curbele scurte ale fitingurilor pot cauza blocarea
aerului în sistem sau în ramurile terminale ale sistemului de alimentare cu apă caldă şi în
ramurile cu apă răcită la armaturi sau serii de armaturi. Teuri drepte nu vor fi folosite pe
conducte de golire.
Unde ţevile trec prin pereţi, pereţi despărţitori, pardoseli, plafoane, se vor monta manşoane
de protecţie. Manşoanele vor fi tăiate exact la măsura corespunzătoare astfel :
Schimbările de direcţie ale conductelor se realizează prin îndoirea ţevilor, prin intermediul
curbelor sau coturilor sudate, prin intermediul teurilor sudate. Îndoirea la rece se face numai
cu ajutorul maşinilor – unelte speciale sau a dispozitivelor hidraulice pentru îndoit ţevi. Ţevile
îndoite nu vor prezenta deformări ale secţiunii si subţieri ale peretelui peste 0.5mm.
Toate suprafeţele expuse la exterior, ţevi, canale, suporţi, etc. vor fi in întregime curăţate cu o
perie de sarma si vopsite cu un strat de grund, după fabricare si înainte de montare.
După montare, suprafeţele expuse la exterior vor fi in întregime curăţate si la sfârşit
acoperite cu încă un strat de grund urmat de un strat de vopsea neagră bituminoasa pe toţi
suporţii din otel.
Toate barele din oţel neacoperite folosite ca suporţi, console şi brăţări pentru montare, dacă
nu sunt galvanizate vor fi în întregime curăţate cu peria de sârmă şi vopsite cu grund după
fabricaţie şi înainte de montare.
După montare vor fi vopsite folosind numai vopsea de acoperire. Aceasta vopsea se aplica
numai pe suprafeţele expuse la coroziune. Dacă, în timpul aplicării grundului sau a vopselei,
orice suprafaţă deja protejată este deteriorată sau arata stricăciuni ale suprafeţei vor fi
curăţate pe o distanta de 25 mm în jurul suprafeţei deteriorate şi va fi retratata conform
specificaţiilor anterioare cu o noua vopsea pe toata aceasta suprafaţa curăţata, fără costuri
suplimentare pentru Angajator.
Toate vopsirile vor fi făcute numai după curăţarea cu perie de sârmă şi grunduirea în
întregime a suprafeţelor.
După montare toate conductele vor fi vopsite cu o vopsea ce respectă codul de culori
corespunzător lucrării din care fac parte.
Toate conductele acoperite vor fi vopsite suplimentar, după montare, cu un strat de vopsea
bituminoasă.
Conductele de aerisire vor fi grupate aproape de un colt.
Toate conductele se montează cu panta de 0.3%.
Daca lungimea conductelor de distribuţie este mare şi nu se poate asigura o panta continuă,
din loc în loc se vor face schimbări de pantă sau sărituri. În aceste puncte se vor prevedea
dispozitive de aerisire.
Suporţii pentru conductele orizontale montate la înălţime vor fi din oţel moale galvanizate sau
fontă maleabilă. Inelele ţevilor vor fi îmbinate şi asigurate cu bolţuri sau şuruburi. Se pot
folosi pentru ţevi şi inele articulate.

Pagina 21/40
Brăţările pentru conductele din oţel moale vor fi din oţel moale galvanizat, oţel vopsit sau
fontă maleabilă.
Conductele îmbinate cu mufe, robinete din oţel şi conductele din fontă vor fi sprijinite în
fiecare racord .
Ţevile vor fi astfel fixate încât să permită mişcarea liberă în timpul dilatării şi contractării.
Conductele verticale vor fi fixate la baza şi cu suporţi şi ancore intermediare adecvate, să
reziste la greutatea totală a coloanei.
Contractorul va asigura că montarea acestor suporţi în dreptul racordurilor nu vor împiedica
mişcarea libera a conductei în timpul dilatării şi a contractării.
Distanţa între suporţi va fi stabilită în conformitate cu regulile locale dar nu mai mică decât în
tabelul următor. Unde două sau mai multe ţevi de diametru diferit sunt montate alăturat se va
folosi distanţa dintre suporţi cea mai mica din cele doua ţevi:
Distanta intre suporţi (metri)
Diametru nominal ţeavă (mm)

Conductă
Peste25 32/40 50 65 80 100 125 150 150
Orizontal 2.0 2.4 2.7 3.0 3.0 3.0 3.6 4.5 5.5
moale
Oţel
vertical 2.4 3.0 3.0 3.6 4.5 4.5 5.5 5.5 5.5
Orizontal 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5 1.5
Fontă
vertical 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0

Pentru susținerea instalațiilor se vor folosi suporți pentru conducte conform "Catalog de
detalii, elemente si subansambluri tip de instalații - IPCT, Detalii comune - D.C, volumele 1 si
2.
Pentru execuția suporților pentru conducte se va utiliza otel carbon de calitate conform STAS
880 / 80, materiale garantate de furnizori prin certificate de calitate in ceea ce privește
compoziția chimica.
Tehnologia de execuție a suporților se va stabili de firma executanta in concordanta cu
detaliile de execuție si cu prezentul caiet de sarcini.
Laminatele care intra in componenta suporților, înainte de a fi prelucrate si îmbinate, vor fi
pregătite in prealabil (îndreptate si curăţate).
Dimensiunile se vor încadra in prevederile STAS 2300/80 clasa mijlocie pentru reperele
obținute prin așchiere, iar pentru cele obținute prin taiere sau îndoire conform STAS 11111 /
86. După execuția reperelor si asamblarea suporturilor, muchiile ascuțite se vor rotunji pentru
a preveni rănirile in timpul manipulărilor, transportului si exploatării.
Suprafețele care trebuiesc sudate, se curata de rugina, zgura, ulei, vopsea etc.
Sudarea subansamblelor se face in conformitate cu cerințe ISCIR CR 7/79 sau STAS 6662-
87, având grosimea cordonului de 0,7 din grosimea piesei celei mai subțiri din îmbinare, pe
tot conturul de contact.
Suporturile nu se vor vopsi la executare. In vederea transportului si depozitarii, acestea se
vor proteja cu agent protector corespunzător.
Pe șantier, suporții se vor monta ținând seama de sensul de dilatare al conductei. La
montarea suporturilor mobile, pe șantier, construcția portanta nu trebuie sa permită ca placa
metalica înglobata sa facă săgeata, indiferent de poziția plăcii de ghidare.

Pagina 22/40

La realizarea instalaţiilor interioare de canalizare a apelor uzate menajere se pot utiliza
următoarele tipuri de ţevi şi tuburi:
-
pentru racordarea obiectelor sanitare - ţevi şi tuburi din polipropilenă (PP),
din polietilenă (PE), din PVC şi tuburi flexibile din metal sau mase plastice
-
pentru coloane şi conducte orizontale (colectoare) de canalizare - ţevi şi
tuburi din polipropilenă (PP), din polietilenă (PE), din PVC
În cazul clădirilor de locuit la care coloanele se execută din PP, PE sau PVC se recomandă
ca la baza coloanelor să se utilizeze curbe din fontă sau din mase plastice cu pereţii
îngroşaţi, ancorate de elementele de construcţie.
Conducte din PP
S-au prevăzut conducte din polipropilena (PP) pentru legarea obiectelor sanitare la coloanele
de ape uzate menajera astfel:
- montate sub tencuieli sau pardoseli;
- ramificaţii aparente sub plafoane false;
- conducte montate in sau in spatele pereţilor de gipscarton;
Produsele trebuie sa fie de buna calitate comerciala (REHAU, VALROM, TERAPLAST, etc.),
sa răspundă standardelor de forma DIN si sa se încadreze in prevederile referitoare la
rezistenta si condiţiile de montaj ale normativului NP – 003 pentru conducte de scurgere din
PP. Asamblarea tuburilor de scurgere din P.P se face prin mufe având garnitura de cauciuc
pentru etanşarea îmbinării. Asamblarea se executa strict in conformitate cu instrucţiunile
producătorului.
La conductele din PP se vor monta susţineri la trasee orizontale, la fiecare îmbinare, minim
una pe metru de traseu.
Conducte din PEHD
Coloanele de apa uzata menajera montate accesibil in ghene, precum si colectoarele
montate aparent in subsol vor fi realizate din polietilena de înalta densitate (PEHD) pentru
canalizări sistem GEBERIT sau echivalent. Îmbinarea conductelor se va face prin sudura cap
la cap folosind aparatura si tehnologia recomandata de furnizorul ţevilor. In locurile puţin
accesibile se vor putea folosi mufele de electrofuziune livrate de acelaşi furnizor.
Legaturile fiecărui etaj la coloanele de PEHD se face prin intermediul unei piese speciale
SOVENT (câte una pe etaj), destinate canalizării clădirilor înalte, prin care se poate elimina
necesitatea coloanelor de ventilaţie secundara. Piesele SOVENT sunt prevăzute cu
conectori pe care se sudează, respectând dimensiunile, poziţiile si alcătuirea specificata in
proiect, mufe d=50 mm si d = 110 prevăzute cu garnitura inelara din cauciuc in care se
introduc conductele de PP ce vin de la obiectele sanitare.
Canalizările pluviale vor fi realizate folosind sistemul PLUVIA, furnizor GEBERIT
respectându-se documentaţia din proiect realizata cu softul specializat al furnizorului.
Sistemul, caracterizat prin capacitate de evacuare mărita fata de sistemul clasic,
funcţionează sifonat; din acest motiv nu sunt permise abateri de la traseul indicat in proiect
sau racordarea altor receptori. Materialul conductelor este PEHD pentru canalizări iar
îmbinările vor fi realizate prin sudura, similar cu cele ale canalizărilor menajere.
La canalizarea pluviala a fost prevăzuta câte o mufa de dilatare pt. fiecare coloana.
Montare, susţinere
Conductele de canalizare orizontale de legătura se vor monta cu panta de curgere conform
specificaţiilor din proiect. La aceeaşi conductă de legătură nu pot fi racordate mai mult de
patru obiecte sanitare. La o coloană de canalizare se va racorda maxim un vas de closet pe
nivel.
S-au prevăzut coloane separate pentru bucătării, faţă de cele pentru grupurile sanitare.
Deasupra piesei SOVENT, la fiecare etaj, va fi sudata o mufa cu garnitura pentru preluarea
dilatărilor. Aceasta va fi fixata de construcţie prin intermediul unei brăţări ce se introduce in

Pagina 23/40
canalul existent pe mufa; aceasta devine astfel un punct fix/etaj al coloanei. Este preferabil
ca fiecare piesa SOVENT împreuna cu legaturile sale sa fie prefabricata in atelier
reducându-se astfel semnificativ numărul sudurilor cap la cap executate pe şantier.
La baza fiecărei coloane, se va realiza tranziţia intre porţiunea verticala a coloanelor si
colectorul orizontal montat sub planşeul parterului, prin intermediul unei conducte d = 110
mm pentru descărcarea presiunii din coloana; aceasta trebuie sa se extindă min. 2 m
deasupra si după cotul de trecere coloana-colector si va fi executata in stricta conformitate
cu indicaţiile producătorului si cu specificaţia din proiect.
Dilatarea conductelor din PP şi PEHD va fi preluata utilizându-se mufe de dilatare prevăzute
cu garnitura de cauciuc, ce fac parte din acelaşi sistem. La canalizarea menajera distanta
maxima intre doua mufe de dilatare, pe verticala sau pe orizontala va fi de max. 6m. Ca
regula se vor monta mufe de dilatare astfel:
- câte una la fiecare nivel (sudata deasupra piesei SOVENT);
- câte una la fiecare ramificaţie a colectorului;
- câte una la fiecare schimbare de direcţie.
Montarea mufelor se va face respectând instrucţiunile producătorului.
Se vor prevedea piese de curăţire la schimbări de direcţie, ramificaţii greu accesibile pentru
curăţire precum si pe traseele liniare lungi la distantele următoare:
Diametrul Dn Distante intre piesele de curatire
ape convenţional curate ape uzate menajere
[mm] [m] [m]
50 - 70 15 6
100 20 12
125-200 20 20
Pe coloanele de scurgere menajere se vor prevedea piese de curăţire la fiecare nivel
(deasupra mufei de dilatare). Pe coloanele pluviale se vor prevedea piese de curăţire la
baza coloanei si la ultimul nivel. Înălţimea de montaj a pieselor de curăţire pe coloane va fi
de 0,4/0,8 m de la pardoseala. Piesele de curăţire vor fi montate astfel incât capacul de
vizitare sa fie accesibil.
Se vor executa conductele de ventilare primara aşa cum sunt prevăzute prin proiect prin
prelungirea coloanelor peste terasa. Protecţia ventilaţiei contra intemperiilor se face cu
căciuli de ventilaţie procurate de la furnizorul sistemului de canalizare. Datorita pieselor
SOVENT ventilaţia secundara nu mai este necesara. Coloanele de ventilaţie se prelungesc
deasupra acoperişului sau terasei cu minim 50cm.
La montarea conductelor de scurgere se vor utiliza suporţi cu brăţări din acelaşi sistem ca si
ţevile, respectând indicaţiile de montaj ale furnizorului.
Racordarea coloanelor la conductele colectoare se face prin intermediul pieselor de legătura
cu unghi de maxim 45°.
Conductele din PEHD vor fi susţinute cu brăţări destinate punctelor fixe sau mobile. Distanta
maxima intre doi suporţi va fi < 15 x d pentru coloane si < 10 x d pentru conductele orizontale
(unde d este diametrul exterior al conductei). La fiecare mufa de dilatare (pe orizontala sau
pe verticala) va fi inserat câte un suport fix prin strângerea brăţării in şanţul existent pe gâtul
mufei. Intre doua puncte fixe, toţi suporţii vor fi alunecători.
Se vor respecta cu stricteţe toate masurile prevăzute in normativul I9-94 împotriva
transmiterii zgomotelor de la instalaţiile sanitare si anume:
- brăţări de susţinere la conductele din metal cu strat antifonic (cauciuc, pâsla
grosime 0,3-0,8 mm, sau banda special destinata acestui scop livrata de furnizorul sistemului
de ţevi);
- racorduri elastice între conductele de distribuţie si echipamentele hidromecanice;
- izolarea fonica prin tampoane de cauciuc a cadrului echipamentelor hidromecanice
fata de elementele fixe ale construcţiei (pardoseli, fundaţii de beton, etc.)

Pagina 24/40
La trecerea conductelor prin elemente de construcţie care au rol de siguranţă la foc se iau
măsurile de protecţie necesare, asigurându-se limita de rezistenţă la foc prevăzută de
norme.
1.28 OBIECTE SANITARE ŞI ACCESORII

Trasarea pentru montaj a poziţiei obiectelor sanitare conform proiectului este o operaţie de
baza, întrucât de poziţia lor depinde amplasarea în clădire a tuturor conductelor de
alimentare si de scurgere – evacuare.
Obiectele sanitare nu se pot monta decât după ce s-a făcut proba de presiune a întregii
reţele de distribuite a apei – reci si calde – si după ce s-au terminat lucrările de finisaj din
încăperi.
Înaintea terminării lucrărilor de finisaj, se montează numai rezervoarele de WC, daca nu se
folosesc vase de WC cu rezervoare montate pe ele; de asemenea, tot înaintea terminării
finisajelor se montează si căzile de baie cu hidroizolatia realizata, dar vor fi protejate in
timpul lucrărilor de finisaj.
Robinetele si bateriile obiectelor sanitare se verifica înainte de a se monta pe obiecte, daca
se manevrează uşor la închidere si deschidere; de asemenea, acestea se vor demonta si
pentru a se verifica starea garniturii de sub piuliţa cutiei de etanşare.
La trasarea si montarea obiectelor sanitare, se caută ca acestea sa fie poziţionate cat mai
judicios, ca sa asigure, astfel, estetica încăperii in care se montează. Pentru aceasta se
respecta distantele din proiect.
Modul cum se face susţinerea – poziţionarea – obiectelor sanitare, pe pereţi sau fixate pe
pardoseala, precum si dispoziţiile si cotele de montaj, se realizează conform detaliilor de
execuţie prevăzute in proiect.
Fixarea lor pe pereţi se va putea realiza prin şuruburi, prin console, sau alte elemente de
prindere iar fixarea lor pe pardoseala se poate face direct sau pe suporturi proprii specifice.
Armaturile de perete ale obiectelor sanitare, precum si ornamentele metalice se plasează la
fata finita a peretelui. Toate armaturile se montează in poziţia închis.
Existând o piaţa diversificată de obiecte sanitare – din tara sau import – si condiţiile de
montaj sunt diverse. Pentru alte situaţii de montaj se vor preciza condiţii speciale de la
producător.
Obiectele sanitare trebuie să aibă forma şi mărimea necesară unei utilizări/funcţionări
normale şi cât mai comode, să fie rezistente la variaţia de temperatură şi la acţiunile
mecanice şi chimice.
Toate obiectele sanitare vor fi din porţelan sanitar vitrifiat cu finisaj deosebit, fără
imperfecţiuni, cu smalţul dens, lucios, fără porozităţi care sa împiedice menţinerea igienei
perfecte.
Modelele propuse pentru obiecte sanitare se vor prezenta spre aprobare beneficiarului si
proiectantului.
Toate armaturile prin care se asigura folosirea obiectelor sanitare din porţelan, respectiv :
- robinetele simple;
- bateriile amestecătoare de apa calda si rece;
- ventilele de scurgere si sifoanele de legătura la canalizare, trebuie sa fie robuste,
uşor de utilizat, aspectuoase, finisate cromat lucios.
La ieşirea din pereţi a conductelor de apa si de scurgere care servesc obiecte sanitare vor fi
prevăzute rozete metalice nichelate sau cromate pentru mascarea golurilor.
Toate obiectele sanitare si armaturile de utilizare trebuie asigurate de un singur furnizor ale
cărui referinţe sa ateste calitatea produselor furnizate.
In grupurile sanitare din spatiile comune se pot monta următoarele accesorii:
- dozatoare de săpun;
- uscătoare electrice pentru mâini
- portprosop de hârtie semiautomat;

Pagina 25/40
Modelul propus pentru accesorii se va prezenta spre aprobare beneficiarului si proiectantului.

Montarea lavoarelor
Legaturile pentru alimentarea cu apa rece si calda, ca si pentru scurgere, se executa sub
lavoar pe o linie orizontala situata la o anumita înălţime de la pardoseala finita.
În cazul montării lavoarelor pentru adulţi, aceste se aşează la o înălţime de 52 – 55 cm de la
pardoseala finita. Pentru copii, acestea sunt poziţionate intre 34 – 42 cm de la pardoseala
finita.
Intre poziţia de alimentare cu apa rece si calda se lasă o distanta de 10 cm.
In cazul in care lavoarul se alimentează numai cu apa rece, legătura este aşezata la aceeaşi
distanta in dreapta sau in stânga conductei de scurgere, in funcţie de poziţia coloanei de
alimentare.
Lavoarele se montează pe console metalice sau pe suport picior de faianţa. Se verifica
pentru a obţine o orizontalitate perfecta.
Lavoarele pot fi echipate: cu un singur robinet numai pentru apa rece, cu doua robinete
pentru apa rece si calda, cu baterie amestecătoare aparent montata pe lavoar sau cu baterie
aparent montata pe perete.
Conducta de scurgere a lavoarului se montează, de regula îngropat in zidărie si se executa
din ţevi din material plastic ( PP, PVC ) cu ø 40mm cazul cel mai uzual astăzi.
Lavoarele pot fi prevăzute cu accesorii: oglinda, etajera, port prosop, etc.
Montarea căzilor de baie
In cazul in care cada de baie se montează neînzidită, poziţia de scurgere se va executa
înainte de turnarea mozaicului sau gresiei din camera de baie, iar cada se va monta după
finisarea pardoselii si realizarea hidroizolatiei. In acest caz, legătura de scurgere se va
aşeza la o distanta de 45 cm de peretele netencuit de la capătul băii si de 40 cm de peretele
lateral. Scurgerea de la preaplinul băii se executa din ţeava din PVC, polipropilena, etc.
In cazul căzii de baie care se va monta înzidita, atât conducta de scurgere cat si cada de
baie se vor monta înainte de turnarea pardoselii de mozaic sau gresie, iar conducta de
scurgere si cada se vor monta pe sapa; se recomanda sa se aşeze cada de baie pe
postamente care se vor executa din cărămida zidita cu mortar de ciment. Scurgerea căzii se
face in acelaşi mod ca in cazul precedent.
Conductele de alimentare cu apa rece si calda la care se montează bateriile de baie de
perete, se amplasează cu 12 cm mai sus de marginea superioara a băii.
Poziţiile legaturilor de apa rece si calda pentru dusuri se executa de regula, la înălţimea de
1,15 – 1,20 m de pardoseala finita, distanta dintre cele doua poziţii fiind de 16 – 18 cm, după
tipul bateriei folosite, identic cu cazul căzilor de baie. Exista si alte posibilităţi de amplasare a
dusurilor care vor trebui, insa, sa fie precizate in proiecte.
Montarea spălătoarelor de vase
Spălătoarele de vase se pot monta astfel:
 pe console fixate in perete, la fel ca lavoarele;
 prin fixare la pereţi;
 încastrate pe un modul de mobilier special prevăzut in acest scop
Înălţimea de la pardoseala finita a poziţiilor de alimentare cu apa rece si calda va trebui sa
fie:
 1,0 m – in cazul când se montează la spălător bateria de perete cu braţ
basculant, cu pipa deasupra bateriei
 1,10 m – in cazul in care se va monta bateria de perete cu braţ basculant cu
pipa sub baterie;
 0,60 m – in cazul când bateria se montează pe spălător.
Legătura de scurgere se amplasează la 50cm de pardoseala finita pe axa verticala a
spălătorului; conducta de scurgere se va executa din ţeava de PVC, PP, cu ø 50mm. Acestea
se vor monta înainte de tencuirea pereţilor sau de îmbrăcarea lor in faianţă.
Montarea bideurilor

Pagina 26/40
Legăturile pentru alimentarea cu apa rece şi caldă, ca şi pentru scurgere, se execută sub
bideu pe o linie orizontală situată la o anumită înălţime de la pardoseala finită.
Între poziţia de alimentare cu apă rece şi caldă se lasă o distanta de 10 cm.
Bideele pot fi echipate: cu două robinete pentru apă rece şi caldă, cu baterie amestecătoare
aparent montată pe bideu.
Conducta de scurgere a bideului se montează, de regulă, îngropat în zidărie şi se execută
din ţevi din material plastic ( PP, PVC ) cu ø 40mm cazul cel mai uzual astăzi.
Montarea vaselor de WC si a rezervoarelor de spălare
Se specifica daca spălarea vaselor de WC se va face sub presiune sau prin cădere, din
rezervoare de apa amplasate la înălţime, la semiînălţime, sau direct pe vasele de closet.
Rezervoarele de spălare montate la înălţime sau semiînălţime se vor monta deasupra
vaselor de closet; se vor prinde pe perete cu cârlige sau cu diferite elemente de prindere
specifice respectându-se instrucţiunile furnizorului.
Daca rezervorul de spălare este montat la înălţime acesta se va monta la o distanta de 2,10
m fata de pardoseala finita pentru a se realiza presiunea de spălare.
Rezervoarele de apa montate la înălţime sau semiînălţime se racordează la vasele de WC
printr-o ţeavă de spălare cu diametrul de 11/4’’, din materiale diverse legata la vas prin
intermediul unei manşete de cauciuc. Ţeava de spălare se poate monta îngropat sau
aparent. In cazul montării îngropat se va proteja.
Rezervoarele de apa pot fi din fonta, ceramice sau din mase plastice.
Vasul de WC se leagă la conducta de scurgere printr-un ştuţ prevăzut lateral sau vertical in
jos, care are diametrul interior de 100mm.
Se pot folosi si vase de WC cu rezervor ceramic sau materiale plastice, montat direct pe vas.
Montarea pisoarelor
Vasele pisoarelor se fixează pe pereţi cu diverse tipuri de şuruburi şi dibluri.
Poziţia vasului la perete trebuie astfel realizată încât marginea superioară a lui sa fie la o
înălţime de 65 cm de la pardoseala finită.
Poziţia legăturii de alimentare cu apă se realizează deasupra pisoarului, pe axa verticală
trasată pe perete la 1,15m de suprafaţa finită.
Poziţia legăturii de scurgere este pe axa de alimentare cu apă la 40cm de pardoseala finită.
În general se montează mai multe pisoare în serie, în acest caz se va păstra la montaj o
distanţă de 70cm între axele pisoarelor.
1.29 ARMĂTURI ŞI ACCESORII

In proiect s-au prevăzut armaturi:
- de trecere;
- de închidere si reglaj;
- de golire;
- de reţinere;
Armaturile prevăzute vor corespunde presiunilor de lucru cerute prin proiect; pana la presiuni
de 10 bar se vor utiliza, de preferinţă, robinete de trecere cu sfera, corp din alama pentru
turnat AmT1, cu mufe filetate.
Pentru racordarea la punctele de consum (baterii amestecătoare sau robinete de serviciu) se
vor monta armaturi de închidere si reglaj:
- colţar 1/2” ( la punctele de consum montate pe obiectele din porţelan sau material
plastic);
- drept 1/2”-3/4” cu mufe filetate ( la puncte de consum montate pe perete).
Se vor monta armaturi de golire in toate punctele cerute prin proiect. Robinetele de golire
vor fi cu cep sferic si mufa filetata pentru racordarea la ţevi la un capăt si racord olandez
pentru racordul piesei portfurtun la celalalt capăt. Se vor utiliza robinete de golire cu dop
filetat cu lanţ pentru protecţia racordului pentru portfurtun. Robinetele vor fi sigilate închis.

Pagina 27/40
Se vor monta armaturi de reţinere (sens unic):

- cu ventil si scaun, mufe filetate pentru ţevi de otel, corp din alama AmT1, Pn 10 pe
racordurile de apa la pompe (daca aceste armaturi nu sunt cuprinse in furnitura pompei).
Armaturile se vor monta ţinând seama de următoarele condiţii :
- uşor accesibile;
- uşor demontabile.
Toate armaturile vor fi montate in poziţia închis.
Montarea contoarelor se va face conform indicaţiilor din documentaţia tehnica a contorului.

Contoarele se amplasează in:
 încăperea staţiei de pompare
 la intrarea apei in clădire, pentru apa rece
 la ieşirea apei din echipamentele de preparare a apei calde de consum
 in nise amplasate pe nivel pentru fiecare apartament.
Toate dispozitivele de eliminarea aerului vor fi prevăzute in fiecare punct înalt. Unde tipul nu
este indicat, va fi prevăzut un aerisitor automat. Robinetele de golire vor fi prevăzuţi în toate
punctele joase ale conductelor pline cu apă, şi la racordurile fiecărui echipament în parte.
Unde o poziţie particulară de echipament este montat cu robinete de separare, robinetul de
golire va fi amplasat astfel încât echipamentul sa poată fi golit când este separat de circuit.
Unde vasul de aerisire este fixat în afara zonei de acţiune, o extensie a conductei de aerisire
va porni de la partea superioara a vasului şi se va monta pana la cel mult o înălţime de 1,4 m
faţă de pardoseală finită şi va avea la capăt un robinet de aerisire.
Aerisitoarele automate vor fi montate pe teuri drepte egale pe conducta principala împreuna
cu reducţiile necesare. Aerisitoarele automate vor avea fiecare pe intrare un robinet de
izolare sau de separare cu flanşa sau racord intre valva si aerisitorul automat.
Toate circuitele instalaţiei şi echipamentele vor fi prevăzute cu robinete cu scopul izolării.
Valvele vor fi prevăzute pentru reglarea şi măsurarea pierderilor de capăt şi pentru a
determina debitul apei.
Fitingurile cu orificiile fixe vor fi fie integrale, fie închise şi cuplate la o valvă de reglaj dublă
situată în conducta de retur.
Intrarea valvei trebuie sa fie folosită pe conducta cu scop de separare.
Toate valvele vor fi prevăzute in poziţiile arătate in desene si vor fi tipurile indicate in acesta
specificaţie.
Toate valvele vor fi montate astfel încât sa fie accesibile pentru inspecţie, lubrifiere si
întreţinere si sa fie uşor accesibile. Valvele vor fi aşezate in linie cu excepţia cazurilor când
nu se recomanda acest lucru.
Toate valvele de reglare şi control trebuie sa aibă săgeţi pe ele care să indice direcţia de
curgere.
Valvele montate în canale vor fi accesibile pentru operare prin mijloace de acces local-
capace de canal.
Valvele de aerisire automate vor avea corpul din alamă sau bronz roşu, ghidajele flotante
neferoase sau oţel inoxidabil iar valvele şi sprijinirile necorozive.
Toate armaturile se montează în poziţie “închis”. La montarea armăturilor cu flanşe se
asigură paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale armaturilor.
La montarea armăturilor se va ţine obligatoriu seama de sensul de curgere a fluidului pentru
a nu produce blocarea ventilelor sau clapetelor de reţinere.
La apucarea şi înşurubarea armaturilor pe ţeava, nu se vor folosi cleşti pentru ţevi ci numai
chei fixe.

Pagina 28/40
1.30 ECHIPAMENTE
Toate utilajele si echipamentele vor fi noi si însoţite de certificate de calitate şi cărţi tehnice,
emise de producător sau certificate de conformitate emise de furnizor. Acestea vor trebui sa
ateste conformitatea cu standardele sau normele aplicabile.
Echipamentele destinate măsurării consumurilor vor fi însoţite de certificatul metrologic.
Amplasarea echipamentelor se va face pe pereţi cu o rezistenţa adecvată fără a afecta
rezistenţa şi arhitectura clădirii.
Se vor lua măsuri constructive de protecţie antiseismică în corelare cu gradul de seismicitate
al zonei în care este amplasată clădirea în vederea asigurării echipamentelor împotriva
răsturnării prin realizarea unor prinderi corespunzătoare.
Depozitarea utilajelor pe şantier va fi făcuta, in magazii sau spatii de depozitare organizate in
acest scop, in condiţii care sa le asigure buna conservare si securitatea. De regula vor fi
folosite in acest scop spatii închise si ambalajele originale. Manipularea utilajelor se va face
astfel incit sa fie evitate deteriorarea sau deformarea acestora. Înainte de punerea in opera,
toate utilajele vor fi inspectate vizual pentru a se înlătura elementele neconforme.
Pentru montaj si punere in funcţiune vor fi respectate indicaţiile producătorilor conţinute in
cărţile tehnice ale utilajelor respective.
Lucrările de montaj vor fi executate numai de personal calificat, care trebuie să fie special
instruit şi verificat în acest scop, astfel încât să cunoască toate fazele şi operaţiile
tehnologice de execuţie a lucrării şi să respecte normele republicane de protecţia muncii
care se aplică la acest tip de lucrare.
La procurarea utilajelor si echipamentelor se va da atenţie respectării caracteristicilor tehnice
(parametrilor funcţionali) specificate in listele de utilaje ce fac parte din proiect. Pentru orice
abateri de la acestea va fi consultat proiectantul înainte de plasarea comenzilor.
1.31 IZOLATII LA CONDUCTE

Izolarea conductelor
Izolarea termica se aplica pentru diverse tipuri de conducte, compensatoare, rezervoare de
apa, hidrofoare, boilere, aparate in contracurent.
Izolaţia conductelor de distribuţie apa rece si calda, se va face conform cu specificaţiile
proiectului (cu sistem izolator Armaflex tip SH) utilizând materialele auxiliare si tehnologia de
punere in opera recomandata de producătorul Armacell.
Grosimea minima recomandata a stratului izolaţiei va fi:
- 10 mm pentru conductele de apa rece, respectiv 20 mm pt. conducte apa calda sau
calda recirculată, montate aparent, sau mascat in ghene sau pereţi gipscarton;
- 4 mm pentru conductele de apa rece, respectiv 6 mm pt. conducte apa calda sau
calda recirculată, montate înglobat in sapa (pardoseala).
Racordurile la obiecte montate îngropat se vor izola cu placa sau banda tip Armaflex
înfăşurata elicoidal.
Izolaţia conductelor din subsoluri va fi prevăzuta si cu înveliş protector din diverse materiale
metalice sau din mase plastice;
Izolaţia armaturilor, compensatoarelor si a îmbinărilor cu flanşe este demontabila;
Protecţia anticorosiva
Înainte de realizarea izolaţiilor, se vor executa lucrările de protecţie anticorozivă obligatorie a
elementelor de instalaţii şi a construcţiilor metalice aferente, în stare nouă. Toate lucrările din
acest subcapitol trebuie să fie executate în conformitate cu prevederile ce se regăsesc în
“Instrucţiuni tehnice privind protecţia anticorozivă a elementelor de construcţii metalice” –
indicativ C 139/86.
Protejarea suprafeţelor metalice se va face după maxim 3 ore de la terminarea curăţirii
fiecărei porţiuni prin perierea cu perii de sârmă.

Pagina 29/40
Toate elementele de oţel ale instalaţiilor precum şi construcţiile metalice aferente acestora
indiferent de locul de montaj se vor proteja împotriva coroziunii printr-un strat de bază de
grund de miniu de plumb în ulei.
Grunduirea se va aplica cu pensula conform indicaţiilor date de producătorul de vopsele.
Verificarea pregătirii suprafeţelor va face obiectul unui proces verbal de lucrări ascunse.
Verificarea aplicării stratului de grund se face vizual la toate elementele instalaţiei. Stratul de
grund trebuie să fie uniform şi să acopere întreaga suprafaţă a pieselor care alcătuiesc
elementele.
În cazul când se constată că stratul de grund nu este uniform şi nu acoperă întrega
suprafaţă, se va aplica un nou strat de protecţie cu acelaşi material ca şi stratul de protecţie
iniţial.
1.32 PROBE ŞI VERIFICĂRI

Prezentul subcapitol se referă la executarea probelor de etanşeitate la presiune (probe la
rece), de dilatare – contractare (probe la cald) şi de eficacitate a instalaţiei, precum şi
spălarea acesteia.
Toate lucrările din acest subcapitol vor fi efectuate în conformitate cu prevederile normelor în
vigoare.
Mărimile măsurate trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în proiect şi în valorile
maxime admise de "Normele de medicina muncii" sau altor norme specifice ale Ministerului
Sănătăţii.
Verificări
Pentru ca verificările să fie cât mai concludente la probe se vor urmări instrucţiunile din
Normativul C 56/85 şi cele din I9.
Condiţiile pentru proba de eficacitate vor fi cele din cap. 4.5 din “Normativ pentru verificarea
calităţii lucrărilor de construcţii” C 56/85.
Soluţiile de prinderi, fixări, străpungeri prin perete şi planşee trebuie să nu afecteze
rezistenţa elementelor de construcţii.
Perioada în care se executa lucrările şi ordinea de atacare a acestora se va stabili de comun
acord cu beneficiarul.
Executarea instalaţiei se va face coordonat cu celelalte instalaţii, ţinând seama de secţiunile
coordonatoare ale proiectului. Aceasta coordonare se va urmări pe întreg procesul execuţiei
începând de la trasare.
Alimentarea electrică a echipamentelor se face conform proiect instalaţii electrice.
La execuţia lucrărilor se vor utiliza numai materialele consemnate prin proiect. Orice
propunere de înlocuire trebuie motivată de contractant şi aprobată de proiectant şi beneficiar.
Toate materialele vor trebui să fie însoţite de certificate de calitate. Înainte de punerea în
operă se vor face verificări vizuale. Materialele necorespunzătoare se vor înlătura.
Executarea instalaţiei se va face coordonat cu celelalte instalaţii, ţinând seama de secţiunile
coordonatoare ale proiectului. Această coordonare se va urmări pe întreg procesul execuţiei
începând de la trasare.
La traversarea planşeelor sau pereţilor din beton armat se vor folosi golurile prevăzute prin
proiect, sau a pieselor de trecere. În acest scop se va coordona cu constructorul verificarea
executării golurilor proiectate odată cu turnarea betoanelor. Situaţia realizării golurilor se va
consemna.
Verificările se fac de către comisia de recepţie pe teren, la terminarea montajului şi a
probelor de punere în funcţiune, în două etape:
a. verificarea modului de execuţie a lucrării;
b. verificarea funcţionării instalaţiei.
La verificarea modului de execuţie a lucrării se vor urmări:
a) modul cum au fost respectate la execuţie prevederile proiectului de execuţie;

Pagina 30/40
b) controlul stării de curăţenie al instalaţiei;

c) calitatea execuţiei
d) modul de execuţie al îmbinărilor;
e) modul de amplasare şi fixare a aparatelor şi echipamentelor
f) verificări mecanice şi electrice.
Se verifică funcţionarea tuturor echipamentelor şi instalaţiilor.
In vederea recepţiei se va urmări daca executarea lucrărilor s-a făcut in conformitate cu
documentaţia tehnico-economica si cu prescripţiile tehnice in vigoare cu privire la executarea
lucrărilor si anume :
- echiparea cu obiecte sanitare, aparate si agregate corespunzătoare;
- respectarea traseelor conductelor;
- funcţionarea normala a obiectelor sanitare instalate si a armaturilor;
- rigiditatea fixării in elementele de construcţie a conductelor si a aparatelor;
- asigurarea dilatării libere a conductelor;
- modul de dispunere a armaturilor si a aparatelor de control si accesibilitatea
acestora;
- echiparea hidranţilor;
- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotului;
- calitatea izolaţiilor si a vopsitoriilor;
- aspectul estetic general al montării instalaţiilor .
Pentru lucrările ascunse se vor respecta prescripţiile privind modul de verificare si
recepţionarea lucrărilor ascunse. Executarea lucrărilor si conformitatea acestora se vor
consemna in scris in procesul verbal de recepţie.
La montarea conductelor:
- aspectul si natura materialului;
- dimensiunile;
- traseul conductelor;
- sensul si valoarea pantei;
- tipul de îmbinare;
- distantele si paralelismul intre conducte si elementele de construcţie;
- poziţia si distantele intre conducte;
- modul de fixare si distantele intre elementele de susţinere;
- manşoanele de protecţie la trecerile prin elementele de construcţie;
- montarea compensatoarelor de dilatare;
- izolaţia.
Toate obiectele sanitare montate in instalaţie vor fi verificate vizual pentru a se constata:
- obiectul trebuie fixat estetic si solid;
- armaturile de serviciu sa fie etanşe, sa asigure un jet continuu si o închidere uşoara;
- sifoanele sa asigure scurgerea rapida a apei din obiect;
- preaplinul sa asigure scurgerea surplusului de apa;
- robinetul cu flotor de la rezervorul vasului de closet sa se închidă complet, fără
scurgere continua de apa ;
- spălarea vasului de closet sa se facă uniform pe toata suprafaţa vasului.
La montarea armaturilor se vor verifica:
- tipul armaturii si locul de montare
- accesul si posibilitatea de manevrare;
- verificarea la montare in sensul de curgere a apei.

Pagina 31/40
Pentru instalaţiile la care sunt obiecţii se vor întocmi note de remedieri. După efectuarea
remedierilor de către executant se procedează la recepţia definitivă, acordându-se o atenţie
specială acelor elemente sau părţi ale instalaţiei ce au făcut obiectul notelor de remediere.
Probarea instalatiilor de apa
Toate conductele sistemelor sanitare: apa rece, apa calda, calda recirculată, canalizarea
gravitaţionala, canalizare pompata, de la punctul cel mai de jos pana la învelitoare (inclusiv),
vor fi supuse încercărilor:
- de presiune pentru verificarea rezistentei si etanşeităţii instalaţiei;
- de funcţionare.
Proba de presiune
Proba de presiune se face având racordate echipamentele si reţelele de conducte . Proba de
presiune se executa înainte de finisarea elementelor instalaţiei, de închiderea acestora in
ghene, de mascarea lor, precum si de executarea finisajelor de construcţii. Proba de
presiune a instalaţiei se face înainte de legarea obiectelor sanitare.
In vederea executării probei de presiune, se va asigura deschiderea completa a tuturor
armaturilor de închidere si reglaj, reglarea armaturilor de siguranţa.
Înainte de proba de presiune la rece, instalaţia se spală cu apa potabila. Presiunea de
încercare, măsurata in punctul cel mai de jos al instalaţiei va fi egala cu 1,5 x presiunea
maxima din instalaţie. Manometrul pe care se citeşte presiunea trebuie sa aibă diviziunea
scalei de 0.1 bar.
Proba la presiune hidraulica se executa in doua etape: un test preliminar si un test principal.
Proba preliminară consta in ridicarea presiunii la valoarea de testare, menţinerea ei pentru 5
min. si apoi reducerea ei până la presiunea de lucru. Testul se repeta de doua ori in 30 min.
la un interval de 10 min. După ultima ridicare a presiunii, se va menţine presiunea de testare
timp de 30 min. In acest interval nu se admit scurgeri sau o scădere a presiunii din instalaţie
mai mare de 0,6 bar. După inspectarea instalaţiei si remedierea eventualelor neetanşeităţii
se va executa proba principala. Aceasta consta in ridicarea presiunii la valoarea presiunii de
lucru si menţinerea ei timp de doua ore. In acest interval nu se admit neetanşeităţii sau
scăderea presiunii in instalaţie cu mai mult de 0.2 bar.
Verificarea comportării instalaţiei la proba de presiune poate fi începută imediat după
punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanşeităţii tuturor îmbinărilor. La
îmbinările sudate controlul se face prin ciocănire, iar la restul îmbinărilor prin examinarea cu
ochiul liber. Rezultatele probei de presiune se considera corespunzătoare daca pe toata
durata probei, manometrul nu a indicat variaţii de presiune si daca la instalaţie nu se
constata fisuri, crăpaturi sau scurgeri de apa la îmbinări si presgarnituri. In cazul constatării
unor scăderi de presiune sau a unor defecţiuni (nu se constata fisuri, crăpaturi sau scurgeri
de apa la îmbinări si presgarnituri), se procedează la remedierea acestora si se repeta
proba.
Rezultatele probei la presiune se vor consemna in procesul verbal încheiat de antreprenor in
prezenta reprezentantului beneficiarului si proiectantului.
După executarea probei, golirea instalaţiei de apa este obligatorie.
Proba de regim
Proba de regim se efectuează înaintea finisării elementelor de instalaţii, dar numai după
închiderea completa a clădirii si după efectuarea probei la rece. Sursa de alimentare va
asigura debitul şi presiunea apei, potrivit prevederilor din proiect. Odată cu proba de regim
se efectuează si reglajul instalaţiei.
Încercarea de funcţionare a instalaţiilor se va efectua având aparatele de preparare a apei
calde, pompele de presurizare, precum si aparatele consumatoare in funcţiune.
La încercarea de funcţionare la conductele de apa se va urmări:
- apa de consum sa fie limpede ;
- armaturile sa fie uşor accesibile (manevrare, intervenţii), etanşe si cu închidere
perfecta ;

Pagina 32/40
- in funcţionare sa nu apară zgomote ;

- montajul estetic al conductelor si armaturilor fata de suprafaţa finita a pereţilor ;
- posibilitatea de golire a instalaţiei si de evacuare a aerului.
Se verifica daca presiunile date de pompe nu depăşesc presiunile admisibile pentru
funcţionare.
Probarea instalaţiilor de canalizare
Instalaţiile interioare de canalizare vor fi supuse următoarelor încercări:
- încercarea de etanşeitate;
- încercarea de funcţionare.
Încercarea de etanşeitate
Încercarea de etanşeitate se va face controlând traseele conductelor si punctele de
îmbinare. In timpul încercării de etanşeitate instalaţiile se umplu cu apa, după cum urmează:
- instalaţia de canalizare menajera pe înălţimea dintre nivelele la care se face
racordarea obiectelor sanitare si a sifoanelor de pardoseala.
Încercarea de funcţionare
Încercarea de funcţionare se va face prin punerea in funcţiune a obiectelor sanitare.
Instalaţia trebuie să fie capabilă sa realizeze debitul de calcul.
Numărul si tipul obiectelor care vor funcţiona simultan se precizează de către proiectant. Cu
prilejul începerii funcţionarii se vor controla si pantele, piesele de curăţire, susţinerile etc.
Toate încercările se organizează si se efectuează de către constructor in prezenta
reprezentantului beneficiarului si al proiectantului. Rezultatele vor fi consemnate intr-un
proces-verbal.
Recepţia lucrărilor executate
Etapele de realizare a recepţiei sunt:
 recepţia la terminarea lucrărilor prevăzute in contract;
 recepţia finala – după expirarea perioadei de garanţie prevăzuta in contract.
Recepţia lucrărilor instalaţiei sanitare si a construcţiilor aferente se efectuează atât la lucrări
noi sau modernizate cat si la lucrările de reparaţii capitale, modificări, extinderi etc.
LUCRĂRI EXTERIOARE
Conductele pentru canalizare exterioară sunt executate din PVC-G rigid şi au rolul de a
colecta şi evacua apele uzate menajere şi meteorice.
Conductele de PVC pentru canalizare se fabrică cu următoarele lungimi: 1,2,3,5 si 6m. Sunt
realizate cu mufa la un capăt, iar etanşarea lor se execută cu inele de cauciuc (inele de
etanşare profilate pentru Dn 200 mm şi inele de etanşare şi fixare pentru Dn> 200 mm).
Conductele de canalizare din PVC împreună cu garniturile de etanşare au o rezistenţă bună
la acţiunea substanţelor aflate în apele meteorice şi menajere şi la acţiunea corozivă a
solului.
Caracteristicile tehnice ale conductelor din PVC:
Densitatea: 1,38 – 1,53 g/cm3
Rezistenta la rupere: 45 – 55 N/mm2
Alungirea la rupere: 10 – 60 %
Rezistenta la încovoiere: 90 – 100 N/mm2
Modulul de elasticitate: ~ 3000 N/mm2
Coeficientul de transmitere a căldurii: 0,15 W/mk
Coeficient de dilatare liniara: 0,08 mm/mC
Proprietăţile mecanice depind de viteza de deformare si de temperatura.
Înainte de a începe lucrările de construcţie, contractorul, pe baza proiectului, trebuie să

procedeze la operaţiile de trasare care permit:

Pagina 33/40
- să se materializeze pe teren traseul şi profilul în lung al conductelor;

- să se stabilească poziţia tuturor lucrărilor îngropate existente cum ar fi reţelele de
canalizare, termoficare, cabluri electrice si telefonice, conducte de gaze, etc.
Trasarea pe teren a reţelelor de conducte va fi realizată în conformitate cu prevederile STAS
1924/5.
Contractorul trebuie să se asigure de concordanţa între ipotezele proiectului şi condiţiile de
execuţie ale lucrărilor. În cazul în care anumiţi parametri, cum ar fi natura solului, condiţiile de
pozare, panta terenului etc. sunt în discordanţă cu prescripţiile proiectului, trebuie sa fie
informat proiectantul general.
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate la radierul conductelor, în
punctele caracteristice (la coturi în plan vertical şi orizontal, în vârfurile de unghi, la
tangentele de intrare şi ieşire din curbe, în punctele de intersecţie cu alte conducte).
Reperele vor avea 2 martori amplasaţi perpendicular pe axa traseului, la distanţe care să nu
permită degradarea în timpul executării săpăturilor, depozitării pământului, sau din cauza
circulaţiei.
Este obligatorie respectarea cotelor de pozare din proiect.
1.33 TERASAMENTE
Tranşeele vor fi executate cu ajutorul maşinilor de excavat sau manual în funcţie de zona
amplasării.
Atunci când trebuie săpată tranşeea sub o cale de circulaţie, se recomandă, în primul rând,
să se decupeze drumul pe ampriză tranşeei cu ajutorul unui ciocan pneumatic, sau cu
mijloace manuale pentru a nu degrada zonele învecinate.
In principal se va adopta metoda şanţurilor înguste. Lăţimea tranşeei va fi egală cu diametrul
exterior al conductei la care se adaugă 400 mm. In acest caz, toate operaţiile pregătitoare se
vor desfăşura pe marginea tranşeei.
Şanţurile trebuie săpate până la nivelul cerut prin proiect, astfel încât să se respecte
acoperirea minimă a conductei la îngheţ şi totodată să corespundă profilului hidraulic
proiectat.
Materialul excavat trebuie sa fie depozitat de-a lungul traseului conductelor şi apoi utilizat,
dacă este posibil, pentru lucrările de umplutură.
In timpul execuţiei tranşeei, se va avea grija sa se asigure stabilitatea pereţilor prin sprijiniri
daca este cazul. In plus, se vor îndepărta pietrele mari de pe marginea tranşeei, astfel încât
sa se evite căderea lor accidentala pe conductele deja pozate.
Pozarea conductelor se va realiza pe suport neted si continuu. Acest lucru se obţine prin
îndepărtarea oricăror puncte proeminente de pe fundul şanţului si înlocuirea lor cu material
de umplutura de granulaţie fina.
Când egalizarea nu poate fi executata cu uşurinţă, denivelările mici pot fi depăşite prin
amplasare de material selecţionat sau cu granulaţie fina, intr-un strat de minim 5 cm
grosime, compactat.
Grosimea patului de pozare, după compactare, sub generatoarea inferioară a tubului va fi
minim 10 cm. Materialele adecvate pentru realizarea patului (umpluturii) includ nisip de
drenaj, pietriş ş sol de natură friabilă. Granulaţia nu trebuie sa depăşească 10 mm la patul
conductei.
1.34 UMPLUTURA
Umplutura tranşeei cuprinde doua zone bine definite şi anume:
Zona de acoperire - până la aproximativ 30 cm deasupra generatoarei conductei, necesară
asigurării stabilităţii conductei.
Zona de umplutură - necesară pentru transmiterea uniformă a sarcinilor care acţionează
asupra conductei şi protejarea acesteia.
Zona de acoperire trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de material şi execuţie:

Pagina 34/40
- materialul de umplutura trebuie sa fie curăţat de pietre şi blocuri sau materiale solidificate;
- pentru terenurile care nu prezintă capacitate corespunzătoare de compactare, trebuie să se
utilizeze materiale friabile de adaos (nisipuri, pietrişuri, pământ) sau o protecţie de beton;
- nu se vor utiliza materiale agresive care deteriorează conducta şi nici soluri care prezintă
tasări ulterioare;
- compactarea straturilor acestei zone se face în straturi succesive de maxim 15cm.
Compactarea se va face manual sau cu echipament uşor pentru a nu periclita stabilitatea
tubului.
Zona de umplutură va fi executată în general cu material similar celui folosit pentru
acoperirea tubului.
Umplutura este realizată prin straturi succesive de aproximativ 30 cm, astfel încât tuburile să
nu sufere nici o deteriorare.
Prezenţa ocazională a unor particule cu dimensiuni cuprinse între 20 şi 40 mm este
acceptată în procente foarte mici pentru zona de umplutură. In cazul în care există şi
particule de peste 40 mm, materialul trebuie refuzat.
1.35 POZAREA CONDUCTELOR

Montarea tuburilor se face din aval spre amonte, mufele tuburilor aşezându-se spre amonte,
în contra sensului de curgere al apei.
Conductele se pot asambla şi pe marginea şanţului.
Coborârea conductelor în şanţ se va realiza cu funii de cânepa, tuburile nu se vor târî sau
rostogoli pe pământ sau obiecte dure.
Îmbinările între tuburi se realizează cu ajutorul mufei şi a inelelor de etanşare.
Capătul tubului care se introduce în mufă este teşit din fabrica la 15°.
Daca din montaj este necesară scurtarea unui tub pentru potrivirea la poziţie, tăierea se va
realiza cu un fierăstrău cu pasul dintelui de 2-3 mm.
1.36 CĂMINE DE VIZITARE

Racordarea tubului PVC la căminul de vizitare din beton se face numai prin intermediul unei
piese speciale din PVC care asigură o etanşeitate corespunzătoare.
Suprafaţa exterioara a “piesei de acces la cămin” (sablată exterior) face priza cu betonul, iar
între suprafeţele interioare ale piesei şi tubului, etanşeitatea se asigură cu inel de cauciuc.
Această piesă asigură şi o deviaţie de 3° de la ax. La montare, capătul interior al piesei
trebuie să fie în acelaşi plan cu peretele interior al căminului, iar depăşirea sa fie permisă
doar la capătul exterior.
În cazul gurilor de scurgere STAS 6701 trecerea de la cotul din beton la tubul de PVC
(reprezentând racordul gurii de scurgere la căminul de vizitare) se realizează prin intermediul
unei piese speciale de legătura beton – PVC.
Construcţia căminelor de vizitare se va realiza concomitent cu montajul tronsoanelor
canalului, de regulă din aval spre amonte.
Ordinea operaţiunilor de executare a căminelor de vizitare va fi următoarea:
 turnarea parţială a fundaţiei căminului, respectiv pana la cotele de montare a
tuburilor, vor fi înglobate parţial în fundaţie prin intermediul “piesei de acces la cămin”;
 pozarea camerei de lucru din tuburi de beton simplu, având Dn 100cm şi a coşului de
acces din tuburi de beton simplu (cu mufa) având Dn 80cm, monolitizarea şi rostuirea
tuburilor se va face cu mortar M 100, inclusiv a plăcii între camera de lucru şi coşul
de acces (poz. 7 STAS 2448).
 montarea plăcii suport din beton armat Bc 20 (vezi anexele A3 sau A4 din STAS
2448-82) şi monolitizarea acesteia de corpul căminului (cos acces) cu mortar de
ciment M 100;
 pozarea ramei şi a capacului (conform STAS 2308-82) care va fi de tipul IV, cu
balama antifurt, carosabilă şi monolitizarea ramei cu mortar de ciment M 100;

Pagina 35/40
 montarea scărilor de acces în cămin, executate din oţel beton Ø 20 mm, prima
treaptă urmând a fi fixată la maxim 50 cm distanţă de capac, iar ultima la maxim 30
cm distanţă faţă de bancheta de lucru;
 curăţirea rigolei din cămin, de eventualele materiale căzute în timpul execuţiei
căminului şi sclivisirea acesteia cu mortar de ciment.
Se va păstra reţeaua exterioară de canalizare, existentă. Vor fi complet refăcute căminele
de canalizare la care sunt racordate instalaţiile interioare. Celelalte cămine se vor verifica şi,
dacă este cazul, se vor repara sau reface.
Verificarea calităţii căminelor de vizitare şi proba de etanşeitate se va face concomitent cu
verificarea şi probarea tronsoanelor de canal realizate, ţinând cont de condiţiile de exploatare
a acestora.
PRINCIPALELE ETAPE ŞI ORDINEA DE EXECUŢIE A LUCRĂRILOR

1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea
eventualelor obiecțiuni in forma scrisa, beneficiarului si proiectantului de specialitate.
In conformitate cu Legea nr. 10 / 1995, art. 13, executantul va pune in opera proiectul numai
daca a fost verificat si avizat de către verificatorul atestat MLPAT si daca au fost obținute
avizele si autorizația de construire, in conformitate cu prevederile legale.
2. După acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvării eventualelor obiecțiuni) si încheierea
contractului de execuție a lucrărilor, se va întocmi:
- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantităţi de
lucrări, a listelor de materiale, echipamente si dotări, precum si a fiselor tehnice;
- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de
lucru, balustrade de protecție, rulete, nivele etc.
3. Stabilirea graficului de execuție a principalelor lucrări de instalații - montaj care rezulta
din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrărilor de construcții si a
altor instalații si cu termenul din contractul încheiat cu beneficiarul.
4. Stabilirea structurii, calificării, numărului si eșalonării forței de munca, având la baza
termenul contractual si graficul de execuție a principalelor lucrări.
5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranța a materialelor necesare in prima
urgenta, apoi a celorlalte materiale, funcție de eșalonarea lucrărilor.
6. Selecționarea si angajarea forței de munca necesara, a responsabililor tehnici cu
execuția, instruirea asupra lucrărilor de instalații - montaj, instruirea asupra protecției si
igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor individuale de instructaj si dotarea muncitorilor cu
echipamentele tehnice, echipamentului individual de protecție etc., precum si organizarea
muncii conform graficului de eșalonare a lucrărilor.
7. Proiectantul propune ca lucrările de baza ale instalației sa fie executate in următoarea
ordine:
- montarea conductelor, suporților, armaturilor, aparatelor, echipamentelor si
accesoriilor instalației, in conformitate cu prevederile din Normativul NP086/2005
si a cerințelor din prezentului caiet de sarcini;
- efectuarea probelor hidraulice de etanșeitate a instalațiilor, conform
prevederilor Normativului I 9/ 94 , a Normativului C 56 si a prevederilor
prezentului caiet de sarcini;
- curățirea, grunduirea si vopsirea instalațiilor;
- efectuarea probelor de funcționare in conformitate cu prevederile capitolului
13 din Normativul NP086/2005, a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului
caiet de sarcini;
efectuarea recepției la terminarea lucrărilor conform HG 273/1994.

Pagina 36/40
INTREŢINEREA INSTALAŢIILOR, REVIZII, REPARAŢII

Întreţinerea instalaţiilor sanitare se face in scopul asigurării bunei funcţionari a instalaţiei care
trebuie sa realizeze parametrii prevăzuţi in proiect.
Principalele operaţii de întreţinere sunt :
a) la armaturi :
- înlocuirea garniturilor si elementelor de etanşare defecte;
- curăţirea scaunelor ventilelor;
- ungerea elementelor in mişcare;
- reetalonarea organelor de siguranţa;
b) la pompele de apa :
- corectarea poziţiei pompelor si înlocuirea presgarniturilor defecte;
- ungerea rulmenţilor si a organelor in mişcare;
- spălarea periodica a lagărelor si a interiorului pompei;
- înlocuirea cuplajului elastic defect.
c) la organele de reglare :
- ungerea parţilor mobile;
- strângerea şuruburilor slăbite;
- curăţirea de depuneri a scaunelor ventilelor.
d) la aparatele de măsura si control :
- etalonarea periodica in vederea verificării corectitudinii măsurătorilor;
- completarea cu lichid a suporturilor, tecilor etc.;
- ungerea parţilor mobile;
- reglarea tijelor de acţionare.
Operaţiile de întreţinere se efectuează periodic sau de cate ori este nevoie. Intervalele de
timp privind operaţiile de întreţinere sunt indicate de către firmele producătoare
corespunzător gradului de utilizare a aparaturii.
Operaţiile de întreţinere se efectuează periodic sau de cate ori este nevoie. Intervalele de
timp privind operaţiile de întreţinere sunt indicate de către firmele producătoare
corespunzător gradului de utilizare a aparaturii.
PROTECŢIA, SIGURANŢA ŞI IGIENA MUNCII

Trebuie respectate următoarele norme:
 Norme generale de protecţia muncii – NGPM – 96; Regulamentul privind
protecţia si igiena muncii in construcţii;
 Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de
siguranţa in exploatare – CE 1-95;
 Norme de medicina muncii, aprobata cu Ord.MS nr.1957/18.10.1995.
In toate etapele cuprinse in operaţiile de exploatare ale instalaţiilor (inclusiv revizii, reparaţii,
înlocuiri, dezafectări ) vor fi respectate cerinţele esenţiale referitoare la protecţia, siguranţa si
igiena muncii.
Verificările, probele si încercările echipamentelor componente ale instalaţiilor, vor fi efectuate
respectându-se instrucţiunile specifice de protecţie a muncii in vigoare pentru fiecare
categorie de echipamente.
Conducătorii de sectoare care exploatează instalaţiile au obligaţia sa asigure :
- luarea de masuri organizatorice si tehnice pentru crearea condiţiilor de securitatea muncii;
- realizarea instructajului de protecţie a muncii a întregului personal de exploatare la cel mult
30 de zile si consemnarea acestuia in fisele individuale sau alte formulare specifice care
urmează sa fie semnate individual;

Pagina 37/40
- controlul aplicării si respectării de către întregul personalul a normelor si instrucţiunilor

specifice;
- verificarea cunoştinţelor asupra normelor si masurilor de protecţie a muncii. Realizarea
instructajelor specifice de protecţia muncii, verificarea cunoştinţelor si abaterilor de la
normele in vigoare, inclusiv sancţiunile aplicate, vor fi consemnate in fisele de instructaj
individuale.
Manevrele corespunzătoare exploatării vor fi efectuate numai de personalul de exploatare.
Instalaţiile vor fi echipate cu dispozitive de protecţie necesare.
Zonele cu instalaţii in probe sau zonele periculoase se îngrădesc si se avertizează,
interzicându-se accesul altor persoane decât celor autorizate.
Înainte de începerea lucrului este obligatorie verificarea de către lucrator a integrităţii
echipamentului individual de munca.
Lucratorii sunt obligaţi sa folosească echipamentul individual de protecţie, atât in timpul
lucrului, cat si in timpul accesului la si de la locul de munca.
Daca in configuraţia unui loc de munca amplasat la înălţime exista o zona in care pericolul
de cădere in gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de
siguranţa împreuna cu frânghia de siguranţa, care vor împiedica accesul lucratorului in zona
de pericol, pe toata perioada lucrului.
In funcţia de cota de amplasare la înălţime a locului de munca si de domeniul de activitate,
timpul de lucru efectiv va fi stabilit de persoana juridica sau fizica, cu avizul Ministerului
Sănătăţii, astfel ca solicitările psiho-funcţionale ale lucratorului sa nu afecteze capacitatea de
munca a acestora.
Daca in timpul lucrului la înălţime se produc, in mod neaşteptat, emanaţii nocive (toxice sau
inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat si lucratorii evacuaţi.
Persoanele care schimba zona de lucru (locul de munca), vor fi instruite corespunzător noilor
condiţii de lucru.
Instructajul de protecţia muncii se va face si in cazul efectuării probelor instalaţiilor in comun
de către toţi factorii interesaţi (beneficiar, proiectant si executant) având un responsabil unic.
Instructajul va avea in vedere si masurile ce se impun pentru manevrele urgente in scopul
evitării producerii unor accidente.
Masurile de protecţia muncii indicate mai sus nu sunt limitative, acestea urmând a fi
completate de beneficiar cu instrucţiunile specifice, care vor fi afişate la locul de munca.
Masurile vor fi menţionate in instructajul de exploatare sau prevăzute expres de beneficiarul
instalaţiei.
Este interzisa folosirea sculelor si a maşinilor – unelte defecte.
Sculele de mana se vor transporta in lădiţe sau in truse speciale a căror greutate va fi de
maximum 20 Kg.
Operaţiile de prelucrare a ţevilor (tăierea, îndoirea) nu se executa pe schelele destinate
operaţiilor de montaj. Toate aceste operaţii se executa numai pe bancul de lucru.]
Înainte de începerea operaţiei de sudare, atât sudorul cat si ajutorul lui, vor îmbrăca
materiale de protecţie (mănuşi, sorturi, ghete din piele etc.). In timpul sudării, pentru protecţia
ochilor, fetei si a gatului, sudorul va avea ochelari sau masca de protecţie.
PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR

Respectarea reglementarilor de prevenire si stingerea incendiilor, precum si echiparea cu
mijloace si echipamente de prevenire si stingerea incendiilor este obligatorie in toate etapele
de exploatare a instalaţiilor de ventilare – climatizare inclusiv in timpul operaţiilor de revizii,
reparaţii, înlocuiri si dezafectări.
La exploatarea instalaţiilor se vor respecta prevederile din Ordonanţa Guvernului nr.60/1997
aprobate prin Legea 212/1997 “Normele generale de prevenire si stingerea incendiilor”,
normativul C300 (“Normativul de prevenire si stingerea incendiilor pe durata executării

Pagina 38/40
lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora”) si “Normativul privind siguranţa la foc a

construcţiilor”
Locurile cu pericol de incendiu sau explozie vor fi marcate cu indicatoare de avertizare
conform prevederilor STAS 297/1 si 297/2.
Recipientele de oxigen se transporta numai cu inele de cauciuc la capete. Nu vor fi folosite
recipiente la care :
- lipsesc poansoanele prevăzute de reglementările metrologiei;
- ventilele sunt defecte;
- se constata deteriorări vizibile la corp (fisuri, turtiri, umflaturi, coroziuni etc.)
- suporturile de baza sunt deteriorate, montate strâmb sau lipsesc.
Recipientele se păstrează si se utilizează in poziţie verticala, aşezate intr-un rastel special.
Recipientele nu se transporta cu reductorul montat; acesta se demontează si se pune
capacul recipientului.
Robinetele sau capacele protectoare nu se etanşează cu miniu de plumb sau alte vopsele.
Robinetele sau conductele de oxigen nu trebuie sa vina in contact cu unsoare, uleiuri sau
materii grase. Ştergerea sau curăţirea ventilelor nu se vor executa cu câlţi, bumbac sau alte
materii fibroase care pot conţine grăsimi.
Etanşeitatea robinetelor se verifica numai cu apa cu săpun.
Înainte de începerea operaţiei de sudare electrica, sudorul trebuie sa verifice mânerul
cleştelui port-electrod si cablurile electrice, urmărind ca acestea sa nu aibă defecte sau
izolaţia deteriorata si sa nu existe posibilitatea atingerii cu mana a părţilor metalice. Hainele
pe care le îmbracă sudorul nu trebuie sa fie umede sau îmbibate cu praf metalic, deoarece
se expune pericolului de electrocutare. Plăcile de borne ale agregatelor sau
transformatoarelor de sudura trebuie sa fie protejate împotriva atingerii accidentale.
Se interzice prezenta oricărei surse de foc la distanta de minim 25 m de zona de vopsire.
In spatiile de lucru este interzisa aprinderea focului, fumatul, utilizarea de dispozitive sau
unelte care pot produce scântei.
Cantitatea de vopsea, diluanţi sau alte lichide inflamabile aflate la locul operaţiunii va fi
limitata la strictul necesar.
In timpul lucrului cu substanţe inflamabile se va tine seama de direcţia vântului astfel încât
vaporii substanţelor sa nu fie îndreptaţi spre sursa de foc.
Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis in zonele unde se executa izolaţii sau operaţii
cu substanţe inflamabile.
METODE DE MĂSURARE ŞI PLATĂ

Clientul îşi rezervă dreptul să reducă sau să crească proporţiile lucrărilor şi / sau a clauzelor
din
”Lista de cantităţi de lucrări” fără a schimba preţurile unitare.
Clientul are dreptul să amâne execuţia segmentelor de instalaţii până la momentul
considerat potrivit, fără nici o obligaţie financiară, către contractor şi fără nici o schimbare a
preţurilor unitare.
Clientul nu va accepta nici o cerere a contractorului referitor la plata suplimentară rezultată
din cauza lipsei de cunoştinţe despre condiţiile existente în clădire sau din cauza
tehnologiilor de execuţii ori a condiţiilor existente în afara clădirii inclusiv a condiţiilor
meteorologice.
Clientul nu va accepta nici o cerere de plată adiţională a contractorului datorată limitării
numărului de ore de lucru pentru prevenirea zgomotului, de conectarea şi racordarea
diverselor conducte la momentul specificat de instituţia medicală şi a altor greutăţi rezultate
din acestea. Preţurile unitare înainte de contractor vor include remunerarea pentru greutăţile
menţionate mai sus.

Pagina 39/40
Descrierea lucrărilor din articolele clauzelor Listei cu Cantităţi de lucrări este comasată, şi
preţurile unitare trebuie să includă aprovizionarea, montarea şi toate lucrările şi materialele
auxiliare. Detalierea lucrărilor şi materialelor auxiliare redate în descrierea articolelor Listei
cu cantităţi de lucrări nu trebuie să omită următoarele detalii generale:
A. Îmbinări filetate, suduri, sau lipituri pentru toate tipurile de conducte
B. Benzi, tiranţi, suporţi, brăţări etc. pentru asamblarea şi susţinerea conductelor
C. Cârlige şi etichete pentru marcare sau pentru controlul la diverse echipamente
D. Rame din oţel pentru fundaţii
E. Diverse brăţări şi susţineri pentru obiectele sanitare
F. Şuruburi de toate tipurile şi buloane de fundaţii, bolţuri Phillips sau alte bolţuri
G. Racorduri ale echipamentelor la sistemul de conducte, accesoriile, produsele şi
părţile de echipament care vor fi aprovizionate şi / sau asamblate de contractor
H. Coturi cu piese de curăţire din polipropilenă pentru conectarea WC-urilor şi a
chiuvetelor de spălare la sistemul de canalizare
I. Rozete de mascare pentru robinete, vane, conducte şi sifoane şi tot tipul de
conducte, care ies din pereţi, pardoseală sau tavan
J. Contraflanşe pentru vanele cu flanşe şi pentru părţile de echipamente cu flanşe de
racordare. Racorduri conice după fiecare vană îmbinate prin filetare si înaintea
îmbinărilor prin filet a unităţilor de echipamente
K. Diverse tipuri de materiale de etanşare cum ar fi: garnituri din cauciuc şi klingerit,
inele şi manşoane din cauciuc, şnur şi corzi din azbest, vopsele şi paste anticorozive
şi de etanşare, terminaţii din teflon etc.
L. Lucrări de vopsitorie inclusiv marcarea conductelor cu inele pentru identificare
M. materiale pentru sudură şi lipituri
N. Lucrări pregătitoare, inclusiv manşoane de trecere a conductelor prin construcţie,
lucrări de spargere şi închidere a şanţurilor, găurilor şi deschiderilor (cu excepţia
lucrărilor ce se vor realiza prin pereţi şi planşee cu grosimea mai mare de 10 cm ori
realizarea de spargeri în beton). Închiderea şanţurilor şi golurilor se va realiza pe
toată lungimea acestora
O. Repararea cu izolaţie anticorosivă a izolaţiilor deteriorate ale conductelor în timpul
asamblării lor în sol sau care a fost îndepărtată în scopul sudurilor sau în scopul
îmbinărilor
P. Teste şi verificări, operaţii de încercare la funcţionare a echipamentelor, instruirea
operaţiunilor, întreţinerea pe perioada de garanţie
Q. Cheltuieli de funcţionare pentru instalaţii (inclusiv motorină, electricitate, apă şi gaze
în acest scop).
Pentru lucrările de dezasamblare a conductelor existente, se va plăti 20% din costurile
asamblării conductelor.
OBLIGAŢII
1.37 OBLIGAŢIILE PROIECTANTULUI

a. să urmărească pe tot parcursul execuţiei corectitudinea aplicării soluţiilor
proiectate;
b. să răspundă tuturor solicitărilor beneficiarului legate de executarea sau
modificarea proiectului;

Pagina 40/40
c. să analizeze şi să soluţioneze toate neconformităţile apărute pe parcursul

execuţiei;
d. să acorde asistenţă tehnică la punerea în funcţiune a instalaţiilor proiectate, la
cererea beneficiarului.
1.38 OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI

a. să obţină acordurile şi avizele prevăzute de lege pentru executarea proiectului;
b. să asigure verificarea execuţiei corecte a lucrărilor prin diriginţi de specialitate pe
tot parcursul lucrărilor;
c. să solicite avizul proiectantului pentru orice modificări dorite şi care influenţează
într-un fel sau altul soluţiile proiectate;
d. să asigure recepţia lucrărilor la terminarea acestora şi la terminarea perioadei de
garanţie.
1.39 OBLIGAŢIILE EXECUTANTULUI

a. să sesizeze beneficiarul şi proiectantul asupra neconformităţilor şi
neconcordanţelor constatate în proiect la începutul sau pe parcursul execuţiei, în
vederea soluţionării acestora;
b. să înceapă execuţia numai după obţinerea tuturor acordurilor şi avizelor
prevăzute de lege;
c. să convoace factorii ce trebuie să participe la verificarea lucrărilor ce devin
ascunse sau ajunse în faze determinante ale execuţiei, în scopul obţinerii
acordului de continuare a lucrărilor;
d. să utilizeze în execuţie numai produse şi procedee prevăzute în proiect,
certificate sau pentru care există agremente tehnice; înlocuirea produselor şi
procedeelor prevăzute în proiect cu altele care îndeplinesc condiţiile precizate se
poate face numai cu avizul proiectantului şi acordul beneficiarului;
e. să supună la recepţie numai acele instalaţii care corespund cerinţelor de calitate
şi pentru care a predat beneficiarului documentele necesare întocmirii cărţii
tehnice;
f. să remedieze pe proprie cheltuială defectele calitative apărute din vina sa, atât în
perioada de execuţie cât şi în perioada de garanţie;
g. să nu facă înlocuiri sau să modifice soluţia tehnică privind instalaţia electrică fără
avizul proiectantului.
Organizarea lucrărilor de montaj a instalaţiilor revine şefului formaţiei de lucru, care trebuie
să asigure materialele, sculele şi dispozitivele de lucru necesare în conformitate cu
normativele în vigoare.

Limbă

S Caiet Sarcini Interioare

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

S Caiet Sarcini Interioare

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Pagina 1/40

Caiet de sarcini - instalaţii sanitare

IMOBIL DE LOCUINŢE 2S+P+5E

4 CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

5.4 ARMĂTURI ŞI ACCESORII

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

- aria construită: 448.05 mp

1.1 PRESCRIPŢII TEHNICE DE BAZĂ

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

I-44-93 - Îndrumător privind soluţii şi măsuri în exploatarea instalaţiilor sanitare în vederea

1.2 DOMENIUL DE APLICARE

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Contractorului i se solicită realizarea legăturilor la reţelele exterioare de apă şi canalizare

1.3 BAZA DE PROIECTARE ŞI LIMITA DE PROIECT

1.4 VERIFICAREA PLANURILOR ŞI A CONDITIILOR DE PE TEREN

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Contractul presupune verificarea planurilor de construcţie şi a condiţiilor de pe teren în

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

1.5 RESPONSABILITĂŢILE CONTRACTORULUI

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Imediat după primirea comenzii, executantul trebuie sa întocmească planuri de execuţie

1.6 OBSERVAŢII TEHNICE PRELIMINARE SUPLIMENTARE PENTRU

1.7 DEPOZITARE ŞI MANIPULARE

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Oricare ar fi modul de depozitare, materialele trebuie păstrate în ordine, pe sortimente şi

1.8 MĂSURI PENTRU REDUCEREA CHELTUIELILOR DE INVESTIŢIE, A

1.9 EXECUTAREA LUCRĂRILOR

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

1.10 DAREA ÎN EXPLOATARE A INSTALAŢIILOR SANITARE

1.11 VERIFICAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE INSTALATII

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

1.12 VERIFICAREA MĂSURILOR PENTRU ASIGURAREA DURABILITĂŢII

1.13 LUCRĂRI COMPLEMENTARE

DESCRIEREA INSTALAŢIILOR SANITARE INTERIOARE

1.15 GOSPODARIA DE APA

1.16 PREPARARE APA CALDA MENAJERA

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

pompa de circulatie (vezi memoriul tehnic de instalatii sanitare si documentatia pentru

1.17 DISTRIBUTIE APA PENTRU TOATE CATEGORIILE DE CONSUMATORI

1.18 CANALIZARE MENAJERĂ ŞI PLUVIALĂ

1.19 CONTORIZAREA CONSUMULUI DE APA

1.20 CERINTELE DE CALITATE, PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

 protecţia utilizatorilor contra leziunilor prin contact cu suprafeţele accesibile ale

1.21 PROPRIETATI FIZICE, CHIMICE SI DE ASPECT PENTRU MATERIALELE,

CONDIŢII TEHNICE DE EXECUŢIE ŞI MONTAJ

1.22 LUCRĂRI PREGĂTITOARE PE TEREN

1.23 TRASAREA INSTALAŢIILOR SANITARE

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

1.24 TRECERI PRIN ELEMENTELE DE CONSTRUCTIE

1.25 CONDUCTE PENTRU APĂ ŞI ACCESORII

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Îmbinările, schimbările de direcţie, ramificaţiile ţevilor din oţel se realizează cu fitinguri

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Flanşele vor fi corespunzătoare pentru presiunile sistemului în funcţionare şi la probe. Ele

Conducte din Cupru

Conducte din material plastic

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE

Îmbinarea prin electrofuziune se execută cu aparat de sudură specializat cu polifuzoare.

Coloanele se fixează pe pereţi cu ajutorul brăţărilor special confecţionate.

DOCUMENTAŢIE P.T. – INSTALAŢII SANITARE