Sunteți pe pagina 1din 13

1 Model de subiect

Subiectul I 8 4
< x
> 2y 4
; (x; y) 6= (0; 0)
[2p] a) Fie f ( ; ) : R R ! R, f (x; y) = x2 + y 2 .
>
: 0; (x; y) = (0; 0)
Determinaţi matricea Hessian¼
a = Hf (0; 0) folosind de…niţia derivatelor parţiale.

a se calculeze df (1; 2; 3) şi d2 (1; 2; 3).


[2p] b) Pentru funcţia f (x; y; z) = xyz s¼

Subiectul II

[2p] a) Determinaţi
8 punctele de extrem local ale funcţiei f (x; y) = x 2y, cu leg¼ atura x2 y2 = 9.
>
< x+y+u+v =1
[2p] b) Sistemul de…neşte implicit u şi v ca funcţii de x şi y.
>
: x2 + y 2 + u2 + v 2 = 1
@u @u @v @v

a se a‡e derivatele parţiale (x; y), (x; y), (x; y), (x; y).
@x @y @x @y
[1,5p] c) S¼
a se calculeze derivatele parţiale de ordin 2 ale funcţiei

f (x; y) = y' x2 y2 ;

ştiind c¼ a C 2.
a ' ( ) : R ! R este o funcţie de clas¼

Subiectul III
Ry ln (1 + xy)
[2p] a) S¼
a se calculeze integrala I (y) = dx, folosind derivarea sub semnul integralei.
1 + x2
0 RR
[1,5p] b) Desenaţi domeniul D = f(x; y) ; x y; y 2; x + y 1g şi calculaţi integrala (2x 3y) dxdy.
D
R1
dx
[0,5p] c) S¼
a se calculeze integrala: .
1 + x2
R11 2
a se calculeze integrala: 0 xe x dx.
[0,5p.] d) S¼

Subiectul IV

[2p.] 1) Un produs a avut urm¼


atoarele vânz¼
ari:
Nov. Dec. Ian. Feb. Mar.

xi (luna) 2 1 0 1 2 .

yi (vânzarea) 1 2 5 8 9
Folosind metoda celor mai mici p¼
atrate, s¼
a se a‡e:

[1p] a) cea mai bun¼


a aproximare liniar¼
a

[0,5p] b) eroarea de aproximare a modelului

[0,5p] c) estimarea de vânzare pentru luna Aprilie.

1
2 Soluţii

Sol [I,a)]:
f (x; y0 ) f (x0 ; y0 )
fx0 (x0 ; y0 ) = lim
x!x0
0 x x0 1
B fx002 (0; 0) 00
fxy (0; 0) C
Hessiana: Hf (0; 0) = @ A
00
fxy (0; 0) fy002 (0; 0)
0 f 0 (x; 0) fx0 (0; 0)
fx002 (0; 0) = (fx0 (x; y))x (0; 0) = lim x ; pentru acest termen trebuie calculaţi termenii fx0 (x; 0) şi fx0 (0; 0).
8 4 8x!0 x 0
>
< x >
< x ; x 6= 0
2
; x 6= 0
f (x; 0) = x2 =
>
: 0; x = 0 >
: 0; x = 0
f (x; 0) f (0; 0) x2 0
fx0 (0; 0) = lim = lim = 0.
x!0 x 0 x!0 x 0
2 2
f (x; 0) f (x; 0) x x
fx0 (x; 0) = lim = lim = lim (x + x) = 2x.
x!x x x x!x x x x!x
0 0
f (x; 0) f (0; 0) 2x 0
fx002 (0; 0) = lim x x
= lim = 2.
x!0 x 0 x!0 x 0
0 f (0; y) fx0 (0; 0)
0
00
fxy (0; 0) = (fx0 (x; y))y (0; 0) = lim x ; pentru acest termen trebuie calculat suplimentar termenul
y!0 y 0
fx0 (0; y). 8 8
4
> 2y
< >
<
; y 6= 0 2y 2 ; y 6= 0
f (0; y) = y2 =
>
: 0; >
: 0;
y=0 y=0
x4 2y 4
+ 2y 2
f (x; y) f (0; y) x2 + y 2 x4 + 2x2 y 2 x2 x2 + 2y 2 0 02 + 2y 2
fx0 (0; y) = lim = lim = lim = lim = =
x!0 x 0 x!0 x 0 x!0 x (x2 + y 2 ) x!0 x (x2 + y 2 ) 02 + y 2
0
00 fx0 (0; y) fx0 (0; 0) 0 0
fxy (0; 0) = lim = lim = 0.
y!0 y 0 y!0 y 0
0 fy0 (0; y) fy0 (0; 0)
fy002 (0; 0) = fy0 (x; y) y (0; 0) = lim
y!0 y 0
f (0; y) f (0; 0) 2y 2 0
fy0 (0; 0) = lim = lim =0
y!0 y 0 y!0 y 0
f (0; y) f (0; y) 2y + 2y 2
2
2 (y y) (y + y)
fy0 (0; y) = lim = lim = lim = 2 lim (y + y) = 4y
y!y y y y!y y y y!y y y y!y
0 0
f y (0; y) f y (0; 0) 4y 0
fy002 (0; 0) = lim = lim = 4.
y!0
0 y
1 0 y!0 y 0

B 2 0 C
Hf (0; 0) = @ A
0 4

2
20

-4 -4
-2 0 -2
0 0
z 2 2
4 y -20 x 4

-40

Sol (I, b)):

a se calculeze df (1; 2; 3) şi d2 (1; 2; 3).


Pentru funcţia f (x; y; z) = xyz s¼

fx0 (x; y; z) = yz ) fx0 (1; 2; 3) = 6

fy0 (x; y; z) = xz ) fy0 (1; 2; 3) = 3

fz0 (x; y; z) = xy ) fz0 (1; 2; 3) = 2

) df (1; 2; 3) = 6dx + 3dy + 2dz

fx002 (x; y; z) = 0 ) fx002 (1; 2; 3) = 0


00 00 00
fxy (x; y; z) = z ) fxy (1; 2; 3) = 3 = fyx (1; 2; 3)
00 00 00
fxz (x; y; z) = y ) fxz (1; 2; 3) = 2 = fzx (1; 2; 3)

fy002 (x; y; z) = 0 ) fy002 (1; 2; 3) = 0


00 00 00
fyz (x; y; z) = x ) fyz (1; 2; 3) = 1 = fzy (1; 2; 3)

fz002 (x; y; z) = 0 ) fz0 (1; 2; 3) = 0

) d2 f (1; 2; 3) = 6dxdy + 4dxdz + 2dydz

Sol [II, a)]:

3
10

5
-10 -10
-5z 0 -5
0 0
5 5
y -5 x 10
10

-10

Se consider¼
a funcţia Lagrange ataşat¼
a problemei:

L (x; y; ) = x 2y + x2 y2 + 9

Se calculeaz¼a derivatele parţiale ale funcţiei Lagrange:


@L
(x; y; ) = 1 + 2 x
@x
@L
(x; y; ) = 2 2 y
@y
Se
8 rezolv¼ a sistemul: 8
> >
> 1
>
> 1 + 2 x = 0 >
> x=
>
< >
< 2
1
2 2 y=0 ) =
6 0, x =
6 0, y =
6 0 şi y = )
>
> >
>
>
> >
> 1 1 3 1 1
: x2 y 2 = 9 > 2
p
: 2 = 9) 2 =9) = ) =
4 2 4 12 2 3
p p 1 p p 1
) 3; 2 3; p şi 3; 2 3; p sunt puncte staţionare.
2 3 0 21 3

B 2 0 C
Hessiana este H (x; y; ) = @ A
0 2
p p 1
Se studiaz¼
a punctul 3; 2 3; p :
2 3
1 1
a funcţia (x; y) 7! x 2y + p x2
Se consider¼ y 2 + 9 = L x; y; p
2 3 2 3
0 1 1
p 0
1 B C
Hessiana acestei funcţii este: H x; y; p =@ 3 1 A
2 3 0 p
3
2 1 1 1
Diferenţiala ei de ordin 2 este funcţionala p¼ a d L x; y; p
atratic¼ = p dx2 p dy 2
2 3 3 3

4
p p
Diferenţiala leg¼ aturii este 2xdx 2ydy = 0, care în punctul studiat devine 3dx + 2 3dy = 0 ) dx = 2dy
1
Se restricţioneaz¼ a d2 L x; y; p la diferenţiala leg¼aturii:
2 3
1 1 1 2 1 4 1 3
p dx2 p dy 2 = p (2dy) p dy 2 = p p dy 2 = p dy 2 , care este o funcţional¼
a p¼
atratic¼
a strict
3 3 dx=2dy 3 3 3 3 3
pozitiv de…nit¼ a.
p p 1
Se obţine c¼a punctul studiat 3; 2 3; p este punct de minim condiţionat.
2 3
p p 1
Se studiaz¼ a punctul 3; 2 3; p :
2 3
1 1
Se consider¼ a funcţia (x; y) 7! L x; y; p = x 2y p x2 y 2 + 9
2 3 2 3
0 1 1
p 0
1 B 3 C
Hessiana acestei funcţii este: H x; y; p =@
2 3 1 A
0 p
3
2 1 1 1
Diferenţiala ei este funcţionala p¼ atratic¼ a d L x; y; p = p dx2 + p dy 2
2 3 3 3p p
Diferenţiala leg¼ aturii este 2xdx 2ydy = 0, care în punctul studiat devine 3dx 2 3dy = 0 ) dx = 2dy
1
Se restricţioneaz¼ a d2 L x; y; p la diferenţiala leg¼aturii:
2 3
1 1 1 2 1 4 1 3
p dx2 + p dy 2 = p (2dy) + p dy 2 = p +p dy 2 = p dy 2 , care este o funcţional¼a p¼atratic¼
a
3 3 dx=2dy 3 3 3 3 3
strict negativ de…nit¼ a.
1 1 1
Se obţine c¼a punctul studiat p ; p ; p este punct de maxim condiţionat.
4 3 2 3 2 3
Sol [II,b)]:

Se presupune c¼
a toate condiţiile din Teorema Funcţiilor Implicite sunt satisf¼
acute.

Se
8 rescrie sistemul cu explicitarea dependenţelor funcţionale:
>
< x + y + u (x; y) + v (x; y) = 1
>
: x2 + y 2 + u2 (x; y) + v 2 (x; y) = 1
În acest sistem, u ( ; ) şi v ( ; ) sunt funcţii care sunt bine de…nite (cu Teorema Funcţiilor Implicite), care satisfac sistemul,

dar care nu pot … a‡ate efectiv/explicit.

Sistemul
8 se deriveaz¼
a parţial în raport cu x: 8
>
< @u @v >
< @u @v
1+ (x; y) + (x; y) = 0 (x; y) + (x; y) = 1
@x @x ) @x @x
: 2x + 2u (x; y) @u (x; y) + 2v (x; y) @v (x; y) = 0
> : 2u (x; y) @u (x; y) + 2v (x; y) @v (x; y) = 2x
>
@x @x @x @x
@u @v
Se rezolv¼a sistemul în raport cu (x; y) şi (x; y) şi se obţine:
@x @x
@u 2v + 2x x v (x; y)
(x; y) = =
@x 2v 2u v (x; y) u (x; y)
@v 2x + 2u u (x; y) x
(x; y) = =
@x 2v 2u v (x; y) u (x; y)

5
Sistemul se deriveaz¼
8 a parţial în raport cu y: 8
> @u @v > @u @v
< 1+ (x; y) + (x; y) = 0 < (x; y) + (x; y) = 1
@y @y ) @y @y
: 2y + 2u (x; y) @u (x; y) + 2v (x; y) @v (x; y) = 0
> : 2u (x; y) @u (x; y) + 2v (x; y) @v (x; y) = 2y
>
@y @y @y @y
Se obţine:
@u 2v + 2y y v (x; y)
(x; y) = =
@y 2v 2u v (x; y) u (x; y)
@v 2y + 2u u (x; y) y
(x; y) = =
@x 2v 2u v (x; y) u (x; y)

Sol [II, c)]:

f (x; y) = y' x2 y2

fx0 (x; y) = 2xy'0 x2 y2

fy0 (x; y) = ' x2 y2 2y 2 '0 x2 y2


0
fx002 (x; y) = 2xy'0 x2 y2 x
= 2y '0 x2 y 2 + 2x2 '00 x2 y2
00 0
fxy (x; y) = 2xy'0 x2 y2 y
= 2x '0 x2 y2 2y 2 '00 x2 y2
0
fy002 (x; y) = ' x2 y2 2y 2 '0 x2 y2 y
= +2y'0 x2 y2 4y'0 x2 y 2 + 4y 3 '00 x2 y2

Sol [III, a)]:


Ry ln (1 + xy)
Funcţia I (y) = dx se deriveaz¼ a folosind Teorema de derivare a integralei parametrizate:
0 1 + x2
@ Ry ln (1 + xy) Ry @ ln (1 + xy) ln (1 + xy)
I 0 (y) = 2
dx = 2
dx + 1=
@y 0 1 + x 0 @y 1+x 1 + x2 x=y
Ry x ln 1 + y 2
= 2
dx + .
0 (xy + 1) (x + 1) 1 + y2
@ ln (1 + xy) x
[ = ]
@y 1 + x2 (xy + 1) (x2 + 1)
Ry x
Se calculeaz¼ a integrala dx:
0 (xy + 1) (x2 + 1)
Se descompune fracţia de sub integral¼ a în fracţii simple; necunoscuta este x [deoarece integrarea se face dup¼
a x] iar y

este considerat parametru.


x A Bx + C A x2 + 1 + (Bx + C) (xy + 1) (A + By) x2 + (B + Cy) x + (A + C)
2
= + 2 = 2
= )
(xy8+ 1) (x + 1) xy8+1 x +1 (xy + 1) (x + 1) (xy + 1) (x2 + 1)
>
> A + By = 0 >
> A = By 8
>
> >
> >
< < < By + Cy 2 = y
) B + Cy = 1 ) B + Cy = 1 ) ) C y2 + 1 = y )
>
> >
> >
: By + C = 0
>
> >
>
: A+C =0 : By + C = 0
y
C= ,
1 + y2
y2 1
B = 1 Cy = 1 = ,
1 + y2 1 + y2

6
y
A= By = .
1 + y2
y 1 y
x+
x 1 + y2 1 + y2 1 + y2 1 y x+y
) = + = +
(xy + 1) (x2 + 1) xy + 1 x2 + 1 1 + y 2 xy + 1 x2 + 1
Ry x Ry 1 y x+y 1 Ry y Ry x + y
dx = + dx = dx + dx =
0 (xy + 1) (x2 + 1) 0 1+y
2 xy + 1 x2 + 1 1 + y 2 0 xy + 1 2
0 x +1
2 3
@
1 6 Ry @x (xy + 1) 1 Ry 2x Ry y 7
= 4 dx + dx + dx5 =
1 + y2 0 xy + 1 2 0 x 2+1
0 x 2+1

1 x=y 1 x=y x=y


= ln (xy + 1)jx=0 + ln x2 + 1 x=0 + y arctan xjx=0 =
1 + y2 2
1 1
= ln y 2 + 1 + ln y 2 + 1 + y arctan y
1 + y2 2
Se obţine:
Ry x 1 1
2 + 1)
dx = 2
ln y 2 + 1 + ln y 2 + 1 + y arctan y
0 (xy + 1) (x 1 + y 2
Deci:
1 1 ln 1 + y 2 1 1
I 0 (y) = 2
ln y 2 + 1 + ln y 2 + 1 + y arctan y + = ln y 2 + 1 + y arctan y
1+y 2 1 + y2 1 + y2 2
Se obţine: !
R 1 ln y 2 + 1 y arctan y 1 R ln y 2 + 1 R y arctan y
I (y) = 2
+ 2
dy = 2
dy + dy =
2 1+y 1+y 2 1+y 1 + y2
1R 0 1R 0 1R 0
= (arctan y)y ln y 2 + 1 dy + ln 1 + y 2 y arctan ydy = arctan y ln 1 + y 2 y dy =
2 2 2
1
= arctan y ln 1 + y 2 + C.
2
Se observ¼ a c¼a forma iniţial¼
a a integralei
Ry ln (1 + xy)
I (y) = dx ia, în y = 0, valoarea 0: I (0) = 0, aşa c¼a se poate obţine constanta C din aceast¼a condiţie:
0 1 + x2
1
I (y) = ln y 2 + 1 arctan y + C ) I (0) = 0 + C ) C = 0
2
1
) I (y) = ln y 2 + 1 arctan y.
2

Sol [III, b):


1 1
Domeniul este determinat de dreptele: x = y, y = 2, x + y = 1 care se intersecteaz¼
a în punctele A ; , B ( 2; 2),
2 2
1
C (3; 2), D ; 2 . Semiplanele din enunţ de…nesc domeniul D ca …ind interiorul triunghiului ABC (inclusiv frontiera
2
lui).

Se reduce integrala
8 dubl¼
a la integrale elementare astfel (în ordinea x, y):
>
> 1
< pentru x 2 2; , y 2 [ 2; x]
2
x 2 [ 2; 3];
>
> 1
: pentru x 2 ; 3 , y 2 [ 2; 1 x]
2

7
! !
RR 1=2
R Rx R3 1R x
(2x 3y) dxdy = (2x 3y) dy dx + (2x 3y) dy dx =
D 2 2 1=2 2
y=x
Rx 3 2 3 2 3 1 2
(2x 3y) dy = 2xy y = 2x2 x 4x 4 = x + 4x + 6
2 2 y= 2 2 2 2
1R x y=1 x
3 2 3 2 3 2 7 2 9
(2x 3y) dy = 2xy y = 2x (1 x) (1 x) 2x ( 2) ( 2) = x + 9x +
2 2 y= 2 2 2 2 2
1=2 x=1=2 x=3
RR R
1 2 R3 7 2 9 1 3 7 3 9 2 9
(2x 3y) dxdy = x + 4x + 6 dx+ x + 9x + dx = x + 2x2 + 6x + x + x + x
D 2 2 1=2 2 2 6 x= 2 6 2 2 x=1=2
! !
3 2 3 2
1 1 1 1 1 3 2 7 3 9 2 9 7 1 9 1 9 1
= +2 +6 ( 2) + 2 ( 2) + 6 ( 2) + 3 + 3 + 3 + + =
6 2 2 2 6 6 2 2 6 2 2 2 2 2
225
8
Reducerea la integrale simple se putea face şi în ordinea y, x (şi, în acest caz particular, calculele ar … fost mai simple):
1
y2 2; , x 2 [y; 1 y] )
2 !
RR 1=2
R 1R y 1=2
R 225
(2x 3y) dxdy = (2x 3y) dx dy = 6y 2 5y + 1 dy =
D 2 y 2 8

8
1R y
x=1 y 2
(2x 3y) dx = x2 3xy x=y
= (1 y) 3 (1 y) y y2 3y 2 = 6y 2 5y + 1
y

Soluţie [III, c)]:


R dx
= arctan x + C [formul¼
a direct¼
a de integrare –clasa a XII–a]
1 + x2
R1 dx R0 dx R dx
1

2
= 2
+ 2
.
1 1+x 1 1+x 0 1+x
R0 dx x=0
= arctan xjx= 1 = arctan 0 lim arctan x = =
1 1 + x2 x! 1 2 2
R1 dx x=1
2
arctan xjx=0 = lim arctan x arctan 0 =
0 1 + x x!1 2
R1 dx R0 dx R1 dx
2
= 2
+ 2
= + = .
1 1+x 1 1+x 0 1+x 2 2

Soluţie [III, d)]: 8


>
<
p 1 x=0)y=0
a y = x2 , x 2 [0; 1) )
Se face schimbarea de variabil¼ y = x ) dx = p dy,
2 y >
: x!1)y!1
R1 x2
R1 p y 1 1 R1 y 1 y 0 1
xe dx = ye p dy = e dy = lim e +e = .
0 0 2 y 20 2 y!1 2

Soluţie [IV,1)]:

[Not¼
a] Formulele sunt:
P
n Pn Pn P
n P
n P
n P
n
n xi yi xi yi x2i yi xi xi yi
P
n
2
^ = i=1
a i=1 i=1 ^
2 , b=
i=1 i=1 i=1
2
i=1
, E (a; b) = (axi + b yi ) .
Pn Pn P
n P
n i=1
n x2i xi n x2i xi
i=1 i=1 i=1 i=1

xi yi x2i xi yi

1. 2 1 4 2

2. 1 2 1 2

a) 3. 0 5 0 0

4. 1 8 1 8

5. 2 9 4 18
P
n
0 25 10 22
i=1
5 22 0 25 22
a
^= = ,
5 10 02 10
^b = 10 25 0 22
= 5,
5 10 02
y=a ^x + ^b ) y = 22
10 x + 5 este dreapta cea mai apropiat¼
a de date cu metoda celor mai mici p¼
atrate.

9
22 2
xi yi x2i xi yi 10 xi +5 yi
22 2 4
1. 2 1 4 2 10 ( 2) + 5 1 = 25

22 2 16
2. 1 2 1 2 10 ( 1) + 5 2 = 25

22 2
b) 3. 0 5 0 0 10 0+5 5 =0
22 2 16
4. 1 8 1 8 10 1+5 8 = 25

22 2 4
5. 2 9 4 18 10 2+5 9 = 25
P
n 8
0 25 10 22
i=1 5
8 P
n
2
Eroarea cu metoda celor mai mici p¼
atrate a modelului faţ¼
a de date este E (a; b) = . (axi + b ^; ^b =
yi ) ) E a
i=1 5
c) Luna aprilie corespunde valorii x6 = 3 ) estimarea folosind modelul pentru vânzarea pe luna aprilie este y6 =
22 58
3+5= = 11; 6.
10 5

3 Exerciţii alternative
8 4 4
< x + 2y ; (x; y) 6= (0; 0)
>
2
x +y 2
Fie f ( ; ) : R R ! R, f (x; y) = .
>
: 0; (x; y) = (0; 0)
Determinaţi matricea Hessian¼a = Hf (0; 0) folosind de…niţia derivatelor parţiale.
8 4 4
< 2x + y ; (x; y) 6= (0; 0)
>
Fie f ( ; ) : R R ! R, f (x; y) = x2 + y 2 .
>
: 0; (x; y) = (0; 0)
Determinaţi matricea Hessian¼
a = Hf (0; 0) folosind de…niţia derivatelor parţiale.

x

a se calculeze derivatele parţiale de ordin 2 ale funcţiei f (x; y) = ' xy; a ' ( ; ) : R2 ! R este o funcţie de
, ştiind c¼
y
a C 2.
clas¼

Sol:
x x 1
fx0 (x; y) = '0u xy; y + '0v xy;
y y y
x x x
fy0 (x; y) = '0u xy; x '0v xy;
y y y2
0
x x 1
fx002 (x; y) = '0u xy; y + '0v xy; =
y y y x
x x x 1
= '00u2 xy; y 2 + 2'00uv xy; + '00v2 xy;
y y y y2

10
0
00 x x 1
fxy (x; y) = '0u xy; y + '0v xy; =
y y y y
x x x x x x 1 x
= '00u2 xy; xy + '00uv xy; y + '00vu xy; + '00v2 xy; =
y y y2 y y y y y2
x x x
= '00u2 xy; xy '00v2 xy;
y y y3
0
x x x
fy002 (x; y) = '0u xy; x '0v xy; =
y y y2 y
x x x x x2 x x x
= '00u2 xy; x2 + '00uv xy; x '00vu xy; '00v2 xy; =
y y y2 y y2 y y2 y2
x x x2 x x2
= '00u2 xy; x2 2'00uv xy; + '00v2 xy;
y y y2 y y4

x

a se calculeze derivatele parţiale ale funcţiei f (x; y; z) = ' x y; ; x2 y 2 , ştiind c¼
a ' ( ; ; ) : R3 ! R este o funcţie
y
a C 2.
de clas¼

sol:
x x 1 x
fx0 (x; y; z) = '0u x y; ; x2 y2 + '0v x y; ; x2 y2 + '0w x y; ; x2 y2 2x
y y y y
x 2 x x x
fy0 (x; y; z) = '0u x y; ; x y 2 ( 1) + '0v x y; ; x2 y 2 0
+ 'w x y; ; x2 y 2 ( 2y)
y y y2 y
fz0 (x; y; z) = 0


a se arate c¼
a funcţia f (t; x) = ' (x at) + (x + at) veri…c¼
a „ecuaţia coardei vibrante” (ecuaţia undelor plane), unde

'( ); a C 1:
( ) : R ! R sunt funcţii de clas¼
@2u 2
2@ u
(t; x) = a (t; x) :
@t2 @x2


a se veri…ce dac¼
a funcţia z = f (x; y) de…nit¼
a implicit prin (y + z) sin z y (x + z) = 0 satisface ecuaţia:

z sin z zx0 y 2 zy0 = 0:

S¼ a funcţia f (x; y; z) = ' xy; x2 + y 2


a se veri…ce dac¼ z 2 satisface ecuaţia:

xzfx0 yzfy0 + x2 y 2 fz0 = 0:


a se veri…ce dac¼
a funcţia z = h (x; y) de…nit¼
a implicit de relaţia

y (x + z) (y + z) f (z) = 0

11
satisface ecuaţia

z (x + z) zx0 y (y + z) zy0 = 0:

Dac¼
a f ( ) şi g ( ) sunt funcţii derivabile, s¼
a se arate c¼
a funcţia

Z
x+ay
f (x ay) + f (x + ay) 1
F (x; y) = + g (t) dt
2 2a
x ay

veri…c¼
a ecuaţia

Fy002 = a2 Fx002 :

Dac¼
a f ( ) este funcţie continu¼
a, s¼
a se arate c¼
a funcţia

Za
f (t)
F (x; y; z) = q dt
2
0 (x t) + y2 + z2

veri…c¼
a ecuaţia

Fx002 + Fy002 + Fz002 = 0:


a se deriveze funcţia
Zby
F (y) = x f x2 + y 2 ; x2 y 2 dx;
ay

a C 1.
unde f ( ; ) este o funcţie de clas¼
p !
R1 arcsin
R y
x

a se calculeze integrala: dx dy.
0 arcsin y sin x

R=2 1

a se calculeze integrala ln (1 + y cos x) dx, folosind derivarea integralei parametrizate.
0 cos x
Un produs a avut urm¼
atoarele vânz¼
ari:
Nov. Dec. Ian. Feb. Mar.

xi (luna) 1 2 3 4 5 .

yi (vânzarea) 2 3 5 8 11
Folosind metoda celor mai mici p¼
atrate, s¼
a se a‡e:

a) [1p] cea mai bun¼


a aproximare liniar¼
a;

12
b) [0,5p] eroarea de aproximare a modelului;

c) [0,5p] estimarea de vânzare pentru luna Aprilie.

Soluţie:
2
23 11
xi yi x2i xi yi xi yi
10 10
2
23 11 16
1. 1 2 1 2 1 2 =
10 10 25
2
23 11 1
2. 2 3 4 6 2 3 =
10 10 4
2
23 11 16
3. 3 5 9 15 3 5 =
10 10 25
2
23 11 1
4. 4 8 16 32 4 8 =
10 10 100
2
23 11 9
5. 5 11 25 55 5 11 =
10 10 25
P
n 16 1 16 1 9 19
15 29 55 110 + + + + =
i=1 25 4 25 100 25 10
P
n P
n P
n
n xi yi xi yi
i=1 i=1 i=1 5 110 15 29 23
a
^= 2 = = ,
P
n P
n 5 55 152 10
n x2i xi
i=1 i=1
15 29 = 435

5 55 152 = 50
P
n Pn P
n P
n
x2i yi xi xi yi
^b = i=1 i=1 i=1 i=1 55 29 15 110 11
2 = = ,
P
n P
n 5 55 152 10
n x2i xi
i=1 i=1
11
^x + ^b ) y =
y=a 23
10 x
este dreapta cea mai apropiat¼ a de date cu metoda celor mai mici p¼ atrate.
10
Pn
2 19
Eroarea cu metoda celor mai mici p¼ atrate a modelului faţ¼
a de date este E (a; b) = (axi + b yi ) ) E a ^; ^b = .
i=1 10
23 11
Luna aprilie corespunde valorii x6 = 6 ) estimarea folosind modelul pentru vânzarea pe luna aprilie este y6 = 6 =
10 10
127
.
10

13