Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR" DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

PROIECT

RESURSE ȘI DESTINAȚII TURISTICE

POLONIA

Student: Șerban Andreea

Anul II, grupa 8

Prof: Petronela Nedea


CUPRINS

Introducere..........................................................................................................

I. Prezentarea generală a țării........................................................

1.1 Așezarea geografică a județului..................................................................

1.2 Căile de acces.......................................................................................

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turisticea țării......................

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a țării.............................

1.5 Resursele socio-demografice ale țării...........................................

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale Poloniei...........

2.1 Resursele turistice naturale...................................................................

2.1.1 Potențialul turistic al reliefului................................................

2.1.2 Potențialul climato-turistic ....................................................

2.1.3 Rețeaua hidrografică ............................................................

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic .............

2.2 Resursele turistice antropice ..............................................................

2.2.1 Obiectivele turistice religioase ..............................................

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice ...................................

2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice ....................................

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din Polonia.....................................

III. Dinamica activităților turistice la nivelul țării....................

3.1 Baza turistică tehnico-materială ......................................................

3.1.1 Unitățile de cazare turistică .................................................

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism ...............................

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament ......................................

3.1.4 Mijloacele de transport turistic .............................................

3.2. Circulația turistică .............................................................................


3.2.1 Evoluția numărului de turisti .................................................

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări .................................................

3.2.3 Durata sejurului mediu ..............................................................

3.2.4 Densitatea circulației turistice ....................................................

IV. Crearea și promovarea unui brand turistic a țării........................

Concluzii...................................................................................................................

Bibliografie ..............................................................................................................

Introducere
Polonia este atat pentru turistii fideli, cât si pentru cei care vin pentru prima oara aici,
o ţara plina de farmec, o destinaţie care ofera şansa unei vacanţe de vis, irezistibilă si marcată
de contraste surprinzătoare, fascinantă din clipa in care ajungeţi aici si până în ziua când va
trebui să plecaţi. Chiar daca aţi putea gasi puncte slabe sau chiar negative aici, acestea sunt
prea puţine pentru a strica o vacanţa pe cinste. Pentru acest lucru, poate ar fi nevoie să
patrundem puţin în anumite detalii, cum ar fi asezarea geografică, istoria, economia, religia şi
nu în ultimul rînd, felul oamenilor şi cum au reuşit ei sa organizeze şi să valorifice spaţiul
turistic al ţării, în favoarea turistului.

I. Prezentarea generală a Poloniei

POLONIA este un stat democratic.


Ziua Nationala: 3 mai – Ziua Constitutiei (1791).
Capitala: Varsovia (Warszawa), 2.200.000 locuitori.
Populatia: 39.000.000 ( ~10.000.000 traiesc in afara granitelor tarii,majoritatea in
SUA).
Divizii administrative: 49 de provincii.
Limba nationala: poloneza.
Religie: romano-catolici 95 %, ortodoxi, protestanti, alte minoritati religioase.
Moneda: zlot (zl), 1USD=3,5 zl.

Suprafata: 12,680 𝑘𝑚2 , din care 304,510 𝑘𝑚2 de uscat.


Locatie: Europa Centrala, in estul Germaniei, la Marea Baltica.

Granite: total 3,054 𝑘𝑚2 Ucraina 529 km


Rusia 210 km Slovacia 59 km
Lituania 103 km Cehia 790 km
Belarus 416 km Germania 467 km

1,1 Așezarea geografică

Ca aşezare, Polonia (denumită oficial Republica Polonia) formează un pătrat zimţat,


de o marime egală cu suprafeţele reunite ale Regatului Unit şi Irlandei, având ca şi capitala
oraşul Varşovia. Pentru a ne da seama de modul în care este organizat şi valorificat turismul
în acest spaţiu, este necesară o incursiune în relieful regiunii.

1.2 Căile de acces

Cai ferate: total de 25.528 km, din care 11.496 km electrificata.


Sosele: total 367.000 km din care 235.247 km asfaltati.
Porturi: Gdansk, Gdynia, gliwice, Kolobrzeg, Szczecin, Swinoujscie.

1.3 Scurt istoric al apariției și dezvoltării turistice

Nu se stie foarte clar care sunt stramosii polonezilor moderni. Se pare ca acestia
locuiau undeva in Eurasia si erau urmasi ai slavilor. In a doua jumatate a secolului X, aceste
triburi au format Polonia, acest regat crestin devenind curand o putere regionala. Apoi au
urmat aproape doua secole de lupte interne si declin. Dupa restaurarea regatului polonez in
1320, cu orasul Cracovia pe post de capitala, acesta a reusit sa domine jumatatea de est a
Europei, in secolule XV si XVI. In acelasi timp, Polonia devenea granarul Europei si
republica, condusa de regi alesi si cu un parlament omnipotet. Razboaiele crancene continue
din secolele XVII, XVIII au secatuit puterea Poloniei, care in cele din urma a sfarsit impartita
intre imperiile vecine - Rusia, Austria si Prusia. Urmatorul secol a fost marcat de o serie de
revolte poloneze. In 1918 Polonia si-a recastigat suveranitatea, pecetluita in 1920 cu victoria
in fata armatei rosii a Rusiei.

In 1939 armata lui Hitler s-a alaturat fortelor lui Stalin, iar aceasta uniune a raului a
invadat Polonia, care a devenit astfel prima natiune a Aliatilor care a luptat in cel de-al doile
arazboi mondial. Trupele poloneze au purtat lupte cu nazistii in Norvegia, Franta, Anglia,
Africa, Italia, Normandia si in Rusia. La sfarsitul razboiului Polonia pierduse jumatatea de est
a teritoriului in favoarea sovieticilor, acestia instaurandu-se si la conducerea tarii. In 1956,
1968, 1970 si 1976 au urmat valuri de revolte ale populatiei, urmate de represalii drastice.
Revolta de pe santierul naval Gdansk din 1980 a starnit miscari de solidaritate in toata tara,
fortand regimul comunist sa fie de acord cu liberalizarea. Astfel s-a nascut sindicatul
Solidaritatii, care in cele din urma a dus la democratizarea intregii Europe centrale si de est.
La sfarsitul anului 1981, polonezii comunisti au fost nevoiti sa recurga la teroare - sute de
activisti au fost arestati, iar altii au continuat sa dezvolte pe ascuns o democratie puternica. De
vreme ce comunistii adusesera Polonia intr-o stare de faliment, acestia au fost de acord cu
tranzitia pacifista spre democratie.

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-socială a țării

Şi daca tot am vorbit de masurile economice pe care statul polonez le-a luat pentru
ajutarea turismului rural, sa facem o incursiune în economia ţarii, de dupa 1989, şi în felul în
care ea a evoluat. Din 1989, multe întreprinderi de stat au fost privatizate şi au fost create 2.5
milioane de mici firme particulare. Polonia este considerată ca avînd cea mai dinamică
economie din Europa Centrală, cu un ritm mediu anual de creştere economică de 5 pînă la 6
%. Acesta este şi anul în care Polonia a devenit o ţară democrata. Ţara este condusă de un
parlament bicameral. Autoritatea supremă în stat este Consiliul de Miniştri condus de primul
ministru, organism în care este reprezentată majoritatea parlamentară. In Polonia, au loc
alegeri separate pentru alegerea preşedintelui, care este şef al statului şi are drept de veto faţă
de legile aprobate în Parlament.

Incepînd cu 1991, procesul economic al Poloniei poate fi rezumat astfel : o rată înaltă
de creştere economică, dar şi dificultăţi din ce în ce mai mari.

Înainte de 1990, în Polonia exista o economie subterană în care se comercializau


servicii şi se încheiau tranzacţii oficial interzise. Deşi era permisă funcţionarea unor mici
companii particulare specializate în vînzarea cu amănuntul şi existau unele companii de
servicii, orice activitate particulară cu scop de afacere, desfăşurată pe scara largă, era
considerată ca fiind‫״‬speculaţie‫ ״‬criminală sau ca ceva prin care se storceau profituri. Acest
lucru a avut darul de a-i descuraja pe cei mai mulţi dintre polonezi.

Înfiinţarea de companii mixte între firme străine şi firme poloneze este permisă în
toate sectoarele industriale, inclusiv în construcţii de maşini, construcţii, bunuri de consum,
produse alimentare, petrol şi gaze naturale, energie electrică, telecomunicaţii şi turism.
Polonezii fac eforturi pentru a deveni prin ei înşişi o ţară capitalistă, dar restructurarea ţării
necesită un volum mare de investiţii străine. Ca urmare, în cadrul misiunilor comerciale şi al
birourilor consilierilor economici, au loc prezentari regulate de produse şi oferte adresate
străinilor interesaţi să investească in Polonia. De altfel, Polonia este pe locul şapte în lume în
privinţa interesului pe care îl manifestă investitorii străini fiind, indiscutabil, liderul ţărilor din
Europa Centrală şi de Est. Polonia este pe primul loc în ceea ce priveşte industria
cosmeticelor şi a parfumurilor, dar şi a locurile noi de muncă, aici salariul minim este de
1.000 de Zloţi (aproape 1.000 RON), Polonia a avut în urmă cu câţiva ani o inflaţie de 20 %,
redusă în prezent la 11 %, ca urmare a migrării masive a forţei de muncă în ţări precum
Anglia ori Irlanda, are o industrie funcţională, o agricultură organizată cum nu se poate mai
bine, un turism aducător de venituri serioase la buget, şi bineînţeles, legat de turism - o
infrastructură de invidiat, cu autostrăzi de excepţie, pe care noi doar visăm să le avem.

1.5 Resursele socio-demografice ale Poloniei

Polonia modernă are una din cele mai diverse populații din lume. Conform
recensământului din anul 2002, 96,74 % din populația Poloniei sunt Polonezi (unii probabil
se consideră a fi Polonezi). 97,8 % au declarat că acasă vorbesc Limba poloneză. Au mai fost
înregistrați alți 1,23 % din populație care aparțin altor grupuri etnice dintre
care: germani (0,4 %), bieloruși (0,1 %), ucraineni (0,1 %).
Una din principalele cauze al faptului că pe teritoriul Poloniei conviețuiesc un număr
atât de mare de etnii sunt evenimentele petrecute aici la mijlocul secolului XX , care au
schimbat radical situația și structura țării din toate punctele de vedere, holocaustului și a
schimbărilor importante a granițelor precum și a emigrării germanilor, bielorușilor și a
ucrainenilor.

II. Prezentarea resurselor și destinațiilor turistice ale Poloniei

Bazandu-se pe formele de relief relativ variate, poporul polonez a ştiut cum sa le


valorifice pentru a face posibila o dezvoltare infloritoare a turismului. Atat relieful, cat si
clima generează resurse turistice naturale si antropice. Daca frumuesetile reliefului polonez
descrise mai sus, diversitatea acestuia, formează resursele naturale, staţiunile montane si
litorale, contribuţia omului, rod al eforturilor tehnice, formează resursele antropice

2.1.Resursele turistice naturale

Staţiunile litorale, ce imbina resursele naturale, reprezentate de mare cu resursele


antropice, reprezentate de constructii bine intreţinute, işi aşteapta vizitatorii cu numeroase
atracţii turistice. Un exemplu în acest sens, e staţiunea Sopot, ce ofera turiştilor adevaratul
turism de litoral, cu servicii in faţa carora ridici palaria şi te înclini cu respect. În plus, dacă
vrei, după o dimineaţă de plajă în care poţi simţi vântul Balticii, poţi să faci o plimbare pe cel
mai lung ponton din lemn din Europa - 650 metri lungime. Şi, pentru că Sopot este un
important centru turistic şi cea mai renumită staţiune balneară de pe litoralul polonez al Mării
Baltice, tarifele sunt în consecinţă: pentru două persoane - de la 250 la 750 Zloţi pe noapte (80
-250 Euro). Perioada turistică in Polonia este din mai pana in septembrie, iulie si august fiind
cele mai aglomerate. In aceste doua luni, plajele baltice sunt pline de turisti, statiunile si spa-
urile sunt invadate iar lacurile Masurian sunt aglomerate de vapoare si vase. Muntţii Tatra pe
de alta parte, ofera nu numai cele mai bine dar şi cele mai frecventate staţiuni de schi din
regiune. Cea mai cunoscuta destinaţie de aici este Zakopane, cunoscuta ca şi capitala de iarna
a Poloniei. Oraşul este şi el atragator, combinand tradiţia muntenilor polonezi cu farmecul
metropolelor vestice. In cazul in care freamatul marilor oraşe nu le este pe plac turiştilor,
aceştia pot alege oricand munţii polonezi ce ofera de asemenea staţiuni montane private,
intime, unde se pot bucura de vacanţa in linişte. Un astfel de loc este satul Szczyrc din munţii
Beskid Slaski, in valea pitoreasca a raului Zylica. Cu mai puţin de 6000 de locuitori şi foarte
puţine strazi, localitatea este emblema economica si culturala a regiunii. In ciuda apelului sau
provincial, Szczyrk are condiţii excelente pentru vacanţe de iarna active, fiind centrul de
antrenament al reprezentanţilor olimpici polonezi.

Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla în capitală ţării,


frumosul oraş Varşovia. De ce ar vrea turistul străin să viziteze acest oraş? Iata câteva
argumente ce ar convinge şi cea mai neîncrezătoare persoană, să petreacă măcar câteva zile în
acest minunat oraş. Deşi nu este foarte cunoscută printre turişti, Varşovia are un „Oras Vechi”
pitoresc, cu o poveste aparte, în care se îmbină într-un mod aproape incredibil, vechile
monumente comuniste cu zagaraie-norii construiţi în ultimii ani. Iată cîteva monumente şi
locuri, ce vor face turistul să zăbovească şi să admire.
2.1.1. Potențialul turistic al reliefului

Pe langa asezarea geografica a tarii si frumusetea acesteia, la dezvoltarea


unui turism de calitate a contribuit si poporul polonez prin ospitalitatea sa. Promovarea satelor
turistice in Polonia a contribuit la decongestionarea centrelor turistice supraaglomerate,
precum si la asigurarea unor conditii de cazare pe gustul turistilor, la preturi convenabile.
Satele turistice sunt create din initiativa lovala si trebuie sa indeplineasca cateva conditii
minime: cadru natural, climat, cai de acces, cazare corespunzatoare, posibilitati de
aprovizionare si servire a mesei, agrement si conditii sanitare bune, camere curate. Pentru o
mai buna vizualizare a satelor turistice si totodata pentru scoaterea lor in evidenta, este
utilizata o emblema conventionala, care apare atata pe tablitele indicatoare, cat si la
gospodariile celor care inchiriaza camere. Promovarea satelor turistice se face prin presa
scrisa, radio, televiziune si prin publicarea anuala a unei brosuri de informare a turistilor.
Locuitorii care pun la dispozitia turistilor spatii de cazare, primesc credite la
mai multe institutii in vederea dezvoltarii gospodariilor. Aceste credite pot fi utilizate si in
vederea construirii de noi spatii de cazare, renovarea celor vechi sau pentru imbunatatiarea
dotarilor. Totodata, locuitorii din satele turistice sunt sprijiniti prin unele reduceri de impozite
pe veniturile realizate din activitati turistice. Aceste facilitati au determinat cresterea
numarului de ferme agroturistice.

2.1.2 Potențialul climato-turistic

Clima: temperata, cu ierni friguroase, cetoase si cu precipitatii frecvente, veri blande


cu ploi frecvente si furtuni cu descarcari electrice, un amestec intre climatul maritim in vest si
climatul continental in est. In ianuarie, temperatura la Varsovia este in medie de -3 grade C,
iar luna iulie la 18,6 grade C.

2.1.3 Rețeaua hidrografică

Cele mai lungi râuri ale Poloniei sunt: Vistula (Wisla) - 1.047 km), Oder (Odra) -
854 km , Warta (808 km) și râul Bug (772 km). Vistula și Odra se varsă în Marea Baltică,
precum multe râuri din Pomerania (de exemplu, Rega, Parsęta, Słupia).
Râurile Łyna și Angrapa sunt afluenți ai Pregoliei, Czarna Hańcza – al Nemunasului. Atât
Pregolia cât și Nemunas se varsă în Marea Baltică.
Pe când majoritatea râurilor poloneze se varsă direct sau indirect în Marea Baltică,
la Beskizi își au izvorul câțiva afluenți superiori ai Oravei, care se varsă
via Váh și Dunăre în Marea Neagră, precum și cele ale Nistrului, care, de asemenea, este un
afluent al Mării Negre.
Lacul Śniardwy în timpul crepusculului.
Cu aproape 10.000 de corpuri de apă acoperind mai mult de un hectar, Polonia este
statul cu cele mai numeroase lacuri din lume. Din Europa, doar Finlanda are o mai mare
densitate a lacurilor. Cele mai mari lacuri se află în Mazuria și se întind pe mai mult de
100 km² lacurile (Śniardwy – 113,8 km² și Mamry – 104 km²). Alte lacuri importante
sunt Łebsko și Dąbie. Departe de districtele lacurilor la nord, există și multe iazuri în munți,
din care Morskie Oko este cel mai mare.
Cel mai adânc lac este lacul Hańcza, care are 108,5 de metri adâncime. Se află
în voievodatul Podlasia, în apropierea orașului Suwałki.
Pe lângă lacurile naturale, există și 98[72] de lacuri de acumulare. Cel mai vechi
este lacul Mylof (lacul Zapora), creat în anul 1848. Cel mai important este lacul Włocławek,
care are o suprafață de 70,4 km² și capacitate de 408 hm³ (lacul Solina are o capacitate mai
mare – 472 hm³, dar este mai mic – suprafață sa este de 22 km²).

Dunele din Parcul Național Słowiński, pe coasta Mării Baltice.


Coasta poloneză a Mării Baltice are 528 de kilometri și se extinde de
la Świnoujście pe insulele Usedom (Uznam) și Wolin la vest, la Krynica Morska pe Peninsula
Vistuleană. În cea mai mare parte, Polonia are o linie de coastă netedă, formată prin mișcarea
continuă a nisipului datorită vânturilor. Această eroziune a format stânci, dune și peninsule,
închizând lagune vechi și creând lacuri, precum lacul Łebsko în Parcul Național Słowiński.
Cele mai lungi peninsule sunt Peninsula Hel și Peninsula Vistuleană. Pe coastă există și multe
stațiuni turistice, precum Sopot, Kołobrzeg sau Ustka.

2.1.4 Principalele componente ale învelișului biogeografic

Polonia este una dintre cel mai intinse tari din Europa Centrala. Doua treimi din
suprafata sa, inspre nord, este acoperita de campie si coline (formate din depozite glaciale).
Marea Campie Centrala cuprinde regiunile Polonia Superioara, Silezia Inferioarasi Podlasie.
Treimea dinspre sud este alcatuita din dealuri si munti: in SV Muntii Sudeti. Inspre est, la
granita cu Cehia, se ridica Muntii Carpati, iar in continuarea lor Muntii Beschizii Apuseni.
Cel mai inalt varf din polonia este Rysy (2499 m) in Muntii Tatra. Cel mai lung rau este
Vistula, traverseaza pe o lungime de 1069 km intreaga polonie pana la Marea Baltica. Raul
Odra este cel de-al doilea rau important ca lungime (742 km) al Poloniei si isi are izvoarele in
Cehia. Amintim aici si afluentii lor Bugul si Warta.
Relieful constand in campii, paduri, lacuri si pasuni este in general plat, lipsit de
denivelari, dar si destul de diversificat, fapt ce permite o dezvlotare propice a turismului in
zona.
Nu exista lacuri importante pe teritoriul Poloniei, dar in partea de nord sunt cateva
lacuri de dimensiuni mai mici de origine glaciara. Lacurile Poloniei, aproape 9300 sunt
concentrate in inaltimile Baltice si fasia litorala. Polonia are desemenea, aproape 120 de lacuri
artificiale. Aproximativ un sfert din teritoriu este impadurit. Speciile de animale intalnite pe
teritoriul Poloniei sunt asemanatoare cu cele din tarile Europei Centrale.

2.2 Resursele turistice antropice

Tot resurselor antropice apartin si obiectivele turistice ce se afla în capitală ţării,


frumosul oraş Varşovia. De ce ar vrea turistul străin să viziteze acest oraş? Iata câteva
argumente ce ar convinge şi cea mai neîncrezătoare persoană, să petreacă măcar câteva zile în
acest minunat oraş. Deşi nu este foarte cunoscută printre turişti, Varşovia are un „Oras Vechi”
pitoresc, cu o poveste aparte, în care se îmbină într-un mod aproape incredibil, vechile
monumente comuniste cu zagaraie-norii construiţi în ultimii ani. Iată cîteva monumente şi
locuri, ce vor face turistul să zăbovească şi să admire.

2.2.1 Obiectivele turistice religioase

Biserica Sfanta Maria - Varsovia

Biserica Incercarilor Sfintei Fecioare Maria (poloneza: Kościół Nawiedzenia


Najświętszej Marii Panny), cunoscuta de altfel sub numele de Biserica Sf. Maria (Kościół
Mariacki) este una dintre cele mai vechi cladiri si unul dintre putinele exemple ramase ale
arhitecturii gotice din oras. Este situata in Varsovia pe strada Ulica Przyrynek 2.

Biserica Sf. Maria a fost construita pe locul


unui lacas de cult pagan. Piatra de temelie a bisericii a
fost pusa de Janusz I cel Batran, Duce de Masovia si
sotia sa, Danutė de Lituania, in 1410. Biserica a fost
sfintita in 1411.

A fost modificata, demolata si reconstruita de


mai multe ori. Initial a avut un naos, a fost facuta din
caramizi, a avut un plafon si un presbiteriu arcuite, iar
inainte de sfarsitul secolului 15 a fost transformata
intr-o bazilica cu trei naosuri.

Caracteristica cea mai izbitoare a bisericii este turnul, construit in 1518. Poate fi
recunoscut de la o distanta mare si apare in cele mai vechi imagini legate de Varsovia.

In timpul celui de al doilea razboi mondial, biserica a fost in mod deliberat daramata
de catre germani. Acesta a fost reconstruita in 1947-1966 urmand proiectul initial de catre
Beata Trylińska.

In spatele bisericii este parc mic avand un set de trepte care conduc catre malurile
raului Vistula. In perimetrul parcului se tin spectacole de teatru in aer liber si concerte
organizate la nivel local.

2.2.2 Obiectivele turistice cultural-istorice

Palatul Regal, admirabil reconstruit după planurile originale. Adăposteşte adesea


expoziţii si galerii de arta.

Palatul Culturii şi Ştiinţei, construit după modelul arhitectural al Universităţii din


Lomonosov din Moscova, situat chiar în centrul oraşului, oferă o panoramă superbă asupra
Varşoviei celor care urcă pe terasa clădirii. Mergeti cu liftul pana la etajul 30 al Palatului
Culturii si Stiintei, unde se afla o punte de observatie ce va ofera privelisti panoramice ale
Varsoviei. Aceasta cladire a fost daruita Poloniei in 1953 de Stalin, ca simbol al "prieteniei
polonezo-sovietice".

Muzeul Răscoalei din Varşovia, unul dintre cele mai frumoase muzee din ţară.
Muzeul Revolta Varsoviei va ofera experiente educationale si interactive prin filme, marturii
si artefacte din vremurile in care locuitorii Varsoviei erau activisti ai miscarii de rezistenta

2.2.3 Obiective turistice tehnic-economice

2.3 Prezentarea destinațiilor turistice din Polonia

Piaţa orasului vechi, străjuită de statuia Sirenei, simbolul Varşoviei. Aici găsiti cele
mai multe magazine si tarabe de suveniruri, sau puteţi opta pentru o plimbare cu o căruţa trasă
de cai.

Cracovia ,este unul dintre cele mai vechi şi mai mari municipii din Polonia.
Situat in Valea Vistulei superioare, oraşul-port, vizitat cu încântare de peste 4 milioane
de turişti este unul din putinele locuri in care inestimabilele opere de arta, adunate vreme de
veacuri, nu au fost distruse in timpului război mondial. In anul 1364 a fost înfiinţată aici
prima universitate din Polonia „Universitatea Jagellona” la care s-au format personalitaţi de
seamă.
Astăzi, Cracovia- considerat cel mai frumos oraş din Polonia -îşi adaugă la blazonul
îndelungatei sale existente, atributul de „capitala a artei si tinereţii”. In lunile mai-iunie, in
timpul anualelor Zile ale Cracoviei, are loc aici Juvenalia”, un carnaval studenţesc in care
tinerimea universitara susţine examenul la ... talent si inovaţie artistica.
În mod tradiţional Cracovia a fost considerată ca fiind unul dintre municipiile importante ale
Poloniei din punct de vedere artistic, cultural şi ştiinţific. Reprezintă totodată fosta reşedinţă a
regilor polonezi şi este considerată de mulţi ca fiind inima Poloniei. Cracovia este de
asemenea un important centru turistic, fiind ţinta a peste 7 mil. de turişti anual.

Poznań - un oraş suprinzător prin diversitatea stilurile arhitecturale ale bisericilor,


caselor, muzeelor. Centru economic şi cultural important, a dobândit faimă datorită târgurilor
de meşteşugari care atrag foarte mulţi turişti.

Wrocław - este unul dintre cele mai captivante oraşe ale Europei Centrale, deseori
fiind considerată o versiune în minitură a oraşului Praga. Numeroase clădiri în stil gotic
captează privirile turiştilor.

Alte atractii turistice


Pe colina Wawel, situată deasupra Vistulei, se înalţă cel mai frumos si cel mai vizitat
complex arhitectonic aparţinând fostei reşedinţe regale: Castelul Wewel şi catedrala fortificată
Wawelska.
Castelul Wawel, iniţial gotic, a fost transformat intr-o reşedinţă regală impunătoare în
stilul Renaşterii. Edificiul a jucat rolul de palat prezidenţial al monarhilor polonezi, loc de
încoronare si necropola a regilor. Astăzi castelul adăposteşte Colecţia Naţională de Artă,
alcătuită din ţesături-tapiserii brodate cu fire de aur, pictura, ceramica, o impresionanta
colecţie de arme, precum si Tezaurul Coroanei, care cuprinde sabia de încoronare a regilor
polonezi si, poate lucrul cel mai insolit, o colecţie de obiecte orientale, dintre care cea mai
remarcabila este colecţia de corturi, una dintre cele mai bogate din lume.

III. Dinamica activităților turistice la nivelul țării

Activitatea turistică in Polonia este bine susţinută de un valoros potenţial turistic –


natural antropic – în funcţie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Pe teritoriul
Poloniei identificam mai multe tipuri de turism: turismul balnear maritim, practicat in
statiunile litorale (statiunea Sopot) cu o larga dezvoltare în teritoriu, practicat pentru cura
heliotermă sau climaterică sau având alte motivaţii terapeutice; turismul montan şi de
sporturi de iarnă, statiunea Szczyrk fiind edificatoare in acest sens, avand condiţii excelente
pentru vacanţe de iarna active; turismul de cură balneară, prin care se valorifică însuşirile
terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal şi minerale, nămoluri, aer ionizat);
turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de artă, cultură şi a altor realizări
ale activităţi umane, dezvoltat cu precadere in marile orase ale Poloniei, Cracovia si Varsovia;
turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de
profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de
manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul
sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca
motivaţie diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale, până la
manifestări sportive de amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate
mondiale etc).

3.1 Baza turistică tehnico-materială

Fluxurile turistice presupun în primul rând o deplasare temporara a persoanelor în


functie de dimensiunea cererii,de potentialul turistic,de distanta la care se gaseste,de
accesibilitatea si de prestigiul pe care îl detine regiunea de primire.Ele reprezinta expresia cea
mai concreta a activitatii turistice. Aceasta a cunoscut o dezvoltare mare în a II-a jumatate a
sec. XX (conform OMT, 4 mld oameni calatoresc in afara resedintei). Cea mai mare parte din
activitatea turistica revine turismului intern a carui dezvoltare difera de la o tara la alta. Acesta
are vechi traditii în Europa Centrala (Elvetia, Austria, Germania etc), Europa Meridionala
(Italia, Spania), Europa Occidentala (Franta, Marea Britanie), în Japonia, SUA etc.

Turismul international reprezinta deplasarea si calatoria unor persoane în afara


granitelor pt recreere, destindere, cunoastere. S-a dezvoltat pe seama evolutiei social-
economice generale, a democratizarii relatiilor dintre state, a ridicarii nivelului de civilizatie.

Activitatea în acest domeniu a început din perioada interbelica prin înfiintarea Uniunii
Internationale a Organizatiei Oficiale de Turism (UIOOT-1925) cu sediul la Geneva. Ulterior
ea a devenit Oraganizatia Mondiala a Turismului (OMT) cu sediul la Madrid. Turismul
international e specific în special tarilor dezvoltate. Amploarea cea mai mare se desfasoara
între tarile Europei, între Europa si America de Nord si între America de Nord si Centrala.

3.1.1 Unitățile de cazare turistică

Numar de paturi – toate tipurile de unitati de cazare.

2007 2008 2009


Total in hoteluri 90.178 91.853 91.853
Hoteluri * * * * * 621 523 614
Hoteluri * * * * 9.747 11.270 13.002
Hoteluri * * * 39.511 40.674 42.614
Hoteluri * * 19.982 22.015 24.075
Hoteluri * 20.938 17.371 19.640

Moteluri 6.619 5.842 6.199


Pensiuni in statiuni 23.792 22.590 24.739
balneo-climaterice
Cabane montane si 5.168 4.326 6.004
refugii
Internate scolare 43.460 36.116 39.015
Agroturism 5.509 7.172 9.042
Altele, neclasificate 48.777 79.991 100.056
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

In ceea ce priveste numarul de paturi, in toate tipurile de unitati de cazare din turismul
polonez, acesta a fost in permanenta crestere in intervalul 2007-2009, o scadere fiind
inregistrata in 2008 la numarul de locuri din hotelurile cu cinci stele, provocata fiind de
reducerea numarului de hoteluri de cinci stele de la trei la unul singur.

3.1.2 Unitățile de alimentație pentru turism

Unitatea de alimentatie publica este localul care îmbina activitatea de productie cu cea
de servire, punând la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse
de cofetarie- patisserie, bauturi si multe alte produse.

3.1.3 Unitățile de agrement și tratament

 Stadionul Silesnian;
 Stadionul Miejski;
 Stadionul aramatei polonze;

3.1.4 Mijloacele de transport turistic

De la caderea comunismului, transportul din Polonia a fost îmbunatățit. Infrastructura


turistică este acceptabilă, mai ales în special în orașele mari și stațiunile turistice. Majoritatea
marilor orașe poloneze dispun de aeroporturi cu servicii de conectare cu Aeroportul
Internațional Frederic Chopin în Varșovia. Călătoriile intercity include trenul PKP intercity,
Przewozy Regionalne, trenuri locale (Koleje Dolnośląskie, Szybka Kolej Miejska (Tricity),
Koleje Mazowieckie) și serviciile de transport cu autocarul PKS.

3.2. Circulația turistică

Cetăţenii UE ce sosesc în Polonia pentru o vizită scurtă în scopuri turistice (mai puţin
de 3 luni) nu necesită viză pentru a pătrunde pe teritoriul Poloniei. Deoarece acordul
Schengen nu este în vigoare în Polonia este necesar un paşaport valabil sau un alt document
de identitate pentru a putea trece graniţa poloneză.

3.2.1 Evoluția numărului de turisti

Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice pe luni si trimestre.
2007 2008 % 2009 %
2008/2007 2009/2008

TOTAL 3.561.797 2.574.151 - 27,72 3.117.146 + 21,09


Primul trim. 642.993 520.248 - 19,08 450.989 - 13,31
Ianuarie 184.948 153.108 - 17,22 131.329 - 14,22
Februarie 195.345 150.200 - 23,11 136.447 - 9,15
Martie 262.700 216.940 - 17,41 183.213 - 15,54
Al doilea 1.050.485 925.020 - 11,94 935.605 + 1,14
trim.
Aprilie 285.761 232.744 - 18,55 236.737 + 1,72
Mai 372.217 335.129 - 9,96 339.403 + 1,28
Iunie 392.507 357.147 -9 366.465 + 2,61
Al treilea 1.213.473 1.128.883 - 6,97 1.143.311 + 1,28
trim.
Iulie 416.022 388.338 - 6,65 397.970 + 2,48
August 457.730 402.657 - 12,03 398.543 - 1,02
Septembrie 339.721 337.888 - 0,54 346.798 - 2, 63
Al patrulea 654.846 0 - 587.241 -
trim.
Octombrie 286.752 . - 258.166 -
Noiembrie 202.048 . - 180.625 -
Decembrie 166.047 . - 148.450 -
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente
Cel mai important numar de sosiri in Polonia ale turistilor non-rezidenti s-a inregistrat, cum
era de asteptat, in trimestrul al treilea in toti cei trei ani studiati, luna in care acestia au fost cei
mai numerosi fiind august.
Anul 2008 a cunoscut o scadere vizibila a numarului de turisti non-rezidenti iregistrati in
Polonia, pentru ca anul urmator, 2009, sa cunoasca o crestere incepand cu trimestrul al doilea.

Sosiri ale turistilor non-rezidenti in toate tipurile d eunitati turistice, pe tari in anul 2009.

TOTAL HOTELURI Alte unitati de


cazare
Germania 1.050.520 846.184 204.6
Ucraina 207.552 89.316 118.236
USA 184.538 166.666 17.872
Marea Britanie 177.181 152.063 25.118
Franta 124.816 100.798 24.018
Rusia 121.381 83.191 38.190
Italia 109.726 93.119 16.607
Suedia 97.938 84.869 13.069
Israel 92.857 86.734 6.123
Olanda 90.952 67.271 23.681
Danemarca 86.772 70.604 16.168
Lituania 54.249 30.051 24.198
Austria 49.711 42.799 6.912
Cehia 45.944 31.066 14.878
Belgia 40.312 32.181 7.585
Norvegia 40.087 35.104 4.983
Elvetia 35.191 32.181 3.010
Finlanda 34.595 29.603 4.992
Spania 33.016 28.131 4.885
Japonia 30.631 27.466 3.165
Ungaria 26.177 15.879 10.298
Estonia 21.082 6.146 14.936
Canada 17.666 14.268 3.398
Slovacia 17.620 11.132 6.488
Romania 13.236 7.240 5.996
Moldova 11.238 5.059 6.179
Bulgaria 9.298 6.220 3.078
Australia 9.091 5.910 3.181
Portugalia 8.113 7.458 655
Irlanda 7.827 5.763 2.064
Grecia 6.043 5.310 733
Altele 159.097 137.358 21.739
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente
Cea mai mare pondere de sosiri in Polonia, in anul 2009, a fost reprezentata de turistii
de nationalitate germana (1.050.520 persoane), acestia fiind cazati inmare parte (80,5%) in
hoteluri de una sau mai multe stele. Turistii de nationalitate greaca au intrat in numar relativ
mic (6.043) in Polonia in anul 2009. Majoritatea turistilor ucrainieni (56,9 %) si estonieni
(70,82 %) sositi in anul 2009 in Polonia au preferat alte forme de cazare decat hotelurile.
Numarul turistilor romani intrati in Polonia in anul 2009 a fost de 13.236.

3.2.2 Evoluția numărului de înnoptări

Innoptari ale turistilor rezidenti in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati.

Unitati 2007 2008 % 2009 %


cazare 2008/2007 2009/2008
Hoteluri * * * 12.526 8.792 - 29,81 12,417 + 41,23
**
Hoteluri * * * 523,914 484,225 - 0,92 492.349 + 1,67
*
Hoteluri * * * 3.138.365 2.312.726 - 26,31 2.832.459 + 22,5
Hoteluri * * 2.067.703 1.645.401 - 20,42 2.003.562 + 21,76
Hoteluri * 1.843.489 1.236.411 - 32,93 1.700.273 + 37,5
Moteluri 527.608 356.046 - 32,5 392.004 + 10,09
Centre de 15.743.647 13.203.239 - 16,14 13.497.382 + 2,23
vacanta
Internate 2.454.421 1.909.753 - 22,19 2.121.394 + 11,08
scolare
Vile/case de 3.487.651 2.291.255 - 34.30 2.987.100 + 30, 36
vacanta
inchiriate
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

Tendinta de scadere s-a inregistrat si in cazul innoptarilor turistilor rezidenti


in toate tipurile de destinatii turistice, pe tipuri de unitati, in 2008 comparativ cu anul 2007,
insa media innoptarilor acestora a crescut in anul 2009 comparativ cu anul anterior, cea mai
mare crestere (+41,2 %), fiind inregistrata tot in cazul hotelurilor de cinci stele.

3.2.3 Durata sejurului mediu

Durata medie a sejurului [zile]:

2007 2008 2009


Nr. Innoptari turist 29.799.24 23.447.848 26.038.940
Nr. Total de turisti 10.979.989 8.261.052 8.905.018
Durata medie a 2,71 2,83 2,92
sejurului 𝑫𝒎𝒔 - zile
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

3.2.4 Densitatea circulației turistice

Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu suprafata Poloniei.

2007 2008 2009


Nr. Total turisti 10.979.989 8.261.052 8.905.018
Populatia Poloniei 39.000.000 39.000.000 30.000.000
Suprafata Poloniei 312.680 312.680 312.680
𝒅𝑷 [loc.] 0,2815 0,2118 0,2283
𝒅𝒕 [𝒌𝒎𝟐 ] 0,3511 0,2642 0,2847
Sursa: GUS Turystyka w 2009 – “Turismul in 2009” si editiile precedente

IV Crearea și promovarea unui brand turistic al țării

Pentru cine visează la un Crăciun alb, atunci ar trebui să ajungă n Cracovia.


Târgulde Crăciun, ce esteorganizat în Rynek Glowny,o piață imensă, care în luna
decembrie este acoperită tot timpul de un strat zăpadă. Aici poți să găsești tot ce îți
dorești de la mâncaruri specifice, un obiecte de artizanat, precum si o selectie dintre
cele mai aromate vodci poloneze. Fie că ne gândim la tradiționalele bijuterii sau
articole din lână lucrate manual, Moș Crăciun va găsi întotdeauna, în acest loc, cadoul
perfect.

Concluzii

Datorită complexităţii activităţii turistice şi multitudinii interdependenţelor sale pe plan


economic şi social, rolul statului polonez se concretizează în:

a. stimularea dezvoltării turismului;


b. coordonarea, controlul şi supravegherea activităţii firmelor specializate;

c. producerea de servicii sau vacanţe;

d. producerea de servicii sau vacanţe turistice;

e. promovarea turistica.

Sustinuta de un valoros potential turistic si de proiectele guvernamentale avantajoase, Polonia


a dezvoltat de-a lungul timpului un turism de calitate, atat in zonele rurale cat si in marile
orase. Putem spune ca o concluzie ca turismul a cunosctut o inflorire de-a lungul timpului,
spatiul turistic fiind bine irganizat si intretinut.

Bibliografie

“Pasaportul Poloniei, Ghidul tau de buzunar pentru afaceri, Obiceiuri si Etiheta in Polonia”,
Barbara Szerlip, Grup de Editura si Consultanta in Afaceri, Bucuresti, 2006.
“Resurse Turistice pe Terra”, Vasile Glavan, Editura Economica, 2004
www.intur.com.pl/itenglish/users.htm
www.intur.com.pl/itenglish/current.htm
www.intur.com.pl/itenglish/accomm.htm