Articolul

(instrument gramatical)

Articolul este o parte de vorbire flexibilă care însoțește un substantiv și arată în ce

măsură obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. Articolul are rolul de instrument
gramatical în exprimarea cazurilor. Singur nu are sens de sine stătător. În comunicare, este
utilizat pentru a generaliza obiectele (articolul nehotărât) sau dimpotrivă, pentru a le particulariza
(articolul hotărât).

Exemple: soba, sobei, sobele, sobelor vs. o școală, unei școli, niște școli, unor școli

!!! Articolul este un instrument și în schimbarea valorii gramaticale. Prin articulare,

orice parte de vorbire poate deveni substantiv.

“Să trăiești cu inferiorul, așa cum ai vrea să se poarte superiorul cu tine.” (Seneca)
[la început adjective, prin articulare, inferior și superior au devenit substantive]

Alte exemple:
Sfătuiește-te cu cel mic și cu cel mare și hotărăște tu însuți.
Din cauza șocului prin care trecea, nu a mai apucat să zică decât un “ah” pierit.
Totul nu e decât o formalitate.
De cum am văzut-o, mi-am dat seama că are un “nu știu ce” care o face atrăgătoare.

CLASIFICARE:

A. Articolul hotărât însoțește substantivul și arată un obiect cunoscut vorbitorului.

Exemplu: Lenea scurtează viața.

Articolul hotărât, propriu-zis poate fi enclitic (situat după substantiv) sau proclitic
(situat înantea substantivului).
Exemple: Fricosul vede chiar și primejdiile care nu există. (a.h.enclitic)

Articolul hotărât proclitic LUI se folosește la cazurile genitiv-dativ când însoțește nume
proprii masculine sau feminine care nu se termină în “a” (lui Carmen, lui Lili, lui Andrei, lui
Matei, lui Beatrice…). De asemenea, LUI însoțește și unele nume de grade de rudenie (lui nenea,
lui badea, lui tanti...). A NU SE CONFUNDA CU PRONUMELE PERSONAL LUI.

Unele substantive (în special cele terminate la nominativ singular în iu) se scriu la
numărul plural, cazurile nominativ-acuzativ cu trei i când sunt articulate cu articol
hotărât.

Exemple: vizitiu – vizitii (nearticulat)-vizitiii (articulat hotărât)

Pe fiii cei mici i-au trimis în tabără. (fiu – fii - fiii)
Copiii nu mai știu ce înseamnă răbdarea. (copil – copii – copiii; chiar dacă nu se termină
în iu, la forma de nominativ-acuzativ, articulat hotărât, primește trei de i)
 !!! La unele neologisme articolul se leagă prin cratimă.
Exemplu: Bleu-ul ăsta nu te prinde.

Articolul hotărât are genul, cazul și numărul substantivului însoțit.

B. Articolul posesiv/genitival însoțește un substantiv sau un înlocuitor al acestuia

(pronume, numeral) în cazul Genitiv.
Exemplu: “Sunt o frunză care zace pe al vieții negru lut...” (Alexandru Macedonski)
[reformulare: lutul negru al vieții ----- al cui lut? ------ al vieții? ----- al e articol
posesiv/genitival]

Articolul posesiv se acordă în gen și număr cu substantivul determinat de substantivul

în genitiv (așadar cu obiectul posedat, nu cu posesorul).

Exemplu: Fata ale cărei defecte le-am ghicit din prima m-a surprins plăcut.
(ale se acordă cu defecte, cărei se acordă cu fata, așadar ale se acordă cu obiectul
posedat, cu defecte în acest caz)

Articolul posesiv intră în structura pronumelor posesive și a numeralelor ordinale. (al

meu, ai săi, a ta, al doilea, al treilea etc.)

C. Articolul demonstrativ/adjectival însoțește un adjectiv sau un numeral, pe care îl

leagă de substantivul determinat.

Exemplu: Peștele cel mare îl înghite pe cel mic. (ce este al doilea cel? ----- indiciu: nu e
articol demonstrativ ----- indiciu: pe cine înlocuiește? )

Articolul demonstrativ preia genul, numărul și cazul substantivului determinat de

adjectiv.
Exemplu: Omul cel bogat e mai lăudat. (=cel se acordă cu omul [singular, masculin,
Nominativ])

Formele articolului demonstrativ:

N-Ac.: CEL, CEA, CEI, CELE
G-D: CELUI; CELEI, CELOR, CELOR

Articolul demonstrativ intră în structura gradului superlativ relativ.

Exemplu: Bucuria mare e cea mai scurtă.

A nu se confunda cu pronumele sau adjectivul pronominal demonstrativ!

Exemple: Nu arunca apa cea tulbure înainte de a avea pe cea (=aceea) limpede.
Târgul cel dintâi să nu-l lași.
Pe cel (=acel) deal, pe cel (=acel) colnic, trece-o mândră și-un voinic. (Ce este aici cel?)
D. Articolul nehotărât precede substantivul, arătând un obiect individualizat, dar nu
foarte bine cunoscut vorbitorilor.
Exemplu: O vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită.

Articolul nehotărât se acordă în gen, număr și caz cu substantivul însoțit:

N-Ac.: UN; O; NIȘTE; NIȘTE
G-D: UNUI; UNEI; UNOR; UNOR

Nu confunda articolul cu alte părți sintactice:

1. Unu-i mic, iar altu-i mare. (pronume nehotărât+verb copulativ)
2. Ajutorul unui amic e întotdeauna prețios. (articol nehotărât)
3. Al ei păr auriu mai că ajunge la pământ. (articol posesiv)
4. Nu vinde blana ursului înainte de a-l prinde. (prepoziție+pronume personal)
5. “În zadar suspin și sufăr/Lângă lacul cel albastru...” (articol demonstrativ)
6. Fiecare știe ce-l doare. (pronume relativ+pronume personal)
7. “Lângă trestia cea lină/Și sub bolta cea senină/Vom ședea în foi de mure.”
(articol demonstrativ)
8. Ce-a fost verde s-a uscat. (pronume relativ+verb auxiliar)
9. M-a țintuit cu ochii lui cei tineri de copil! (articol demonstrativ)
10. Cui ce-i pasă că-mi ești drag? (pronume interogativ+pronume personal)
11. Sparge întâi nuca spre a-i mânca miezul. (prepoziție+pronume personal)
12. Și spinii sunt ai trandafirului. (articol posesiv)