Sunteți pe pagina 1din 26

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE


GESTIUNE
Proiect la disciplina: Contabilitate Consolidată

Achiziții, fuziuni și grupări de


întreprinderi la nivel național și
internațional

Coordonator științific:

Studenți:

București
2017
Rezumat
Tema propusă abordează fenomenul fuziunilor și achizițiilor de pe piață, în
ultimii zece ani, începând cu anul de debut al crizei economice, ca fiind o modalitate
principală de creștere și dezvoltare a firmelor. Problematica creșterii și dezvoltării
este o constantă în aria de interes a majorității firmelor, deoarece globalizarea și
creșterea interdependențelor dintre economii au pus presiune asupra acestora în
vederea creșterii competitivității.

Cuvinte cheie: fuziune, achiziție, strategie, absorbție, know-how, eficiență


managerială

Abrevieri:

1. AGA - Adunarea Generală a Acționarilor


2. BCC - Banca Comercială Carpatica
3. BCR - Banca Comercială Română
4. BNR - Banca Națională a României
5. BRD - germ. Bundesrepublik Deutschland
6. BT - Banca Transilvania
7. BVB - Bursa de Valori București
8. CEO - eng. Chief Executive Officer
9. EBITDA - eng. Earnings Before Interest, Taxes, Depreciation and Amortization
10. IBM - eng. International Business Machines
11. UAW - eng. United Automobile Workers
12. VEBA - eng. Voluntary Employee Beneficiary Association
13. VW - Volkswagen

2
Introducere
Creșterea și dezvoltarea firmelor prin fuziuni și achiziții constituie, în prezent,
una dintre modalitățile cele mai răspândite de extindere a întreprinderilor. Asociate
politicilor de creștere externă, fuziunile și achizițiile reprezintă un mijloc prin care
întreprinderile pun în aplicare strategia de specializare, integrare verticală sau
diversificare. Fuziunile și achiziţiile au cunoscut un avânt important în ultimii ani şi au
devenit mișcări importante în strategia marilor grupuri, dar şi a întreprinderilor de
talie mai mică. În consecință, aceste operațiuni constituie una dintre principalele
modalități de dezvoltare pe care întreprinderile le au la dispoziție pentru
îmbunătățirea poziției strategice în cadrul mediului lor inconjurător [D1]
Tranzacțiile cu firme sunt recunoscute ca fiind unul dintre cele mai complexe
fenomene ce au loc pe piața de capital, complexitatea fiind indusă, în special, de
structura proceselor implicate: economice, financiare sau juridice. [D2]
Acestea au devenit parte din cotidian, fiind domeniul cu cea mai mare
dinamică și publicitate din cadrul finanțelor corporative.[D3]
Când o companie preia dreptul asupra activelor altei companii sau își asigură
un pachet de control, se instituie, în mod clar, ca nouă proprietară, astfel,
cumpărarea este denumită “achiziție”. Din punct de vedere legal, compania țintă
încetează funcționarea, iar cumpărătorul „încapsulează” afacerea și continuă
operațiunile utilizând capitalul propriu. [D4]
Fuziunea are loc când două firme, de aproximativ aceeași dimensiune, sunt
de acord să-și continue activitatea sub forma unei singure companii. Fiecare dintre
cele două companii renunță la capitalul său, pentru a se forma, pe baza acestora,
capitalul noii companii.[D4]
În practică, totuși, fuziunile la același nivel nu au loc foarte des. De obicei, o
companie achiziționează o altă companie și, ca parte a tranzacției, permite pur și
simplu companiei achiziționate să declare acțiunea ca fuziune la același nivel, chiar
dacă, din punct de vedere tehnic, este o achiziție. [D5]
În cazul în care o companie nu are o evoluție foarte bună, fuziunea poate
reprezenta o soluție pentru redresarea acesteie. În acest caz, fuziunea poate

3
reprezenta o ieșire din impas pentru acționarul dornic să se debaraseze de acțiuni
subperformante.
Procesul de fuziune se desfășoară în șase etape succesive :
● pregătirea operațiunii prin întocmirea proiectului de fuziune, care după
întocmire este semnat de reprezentanții legali ai societăților ce fuzionează;
● vizarea și publicarea proiectului de fuziune; acest proiect este depus
împreună cu declarația de stingere a pasivului la Biroul Unic, unde este
înregistrată fiecare societate, după care el trebuie vizat de judecătorul delegat
la Oficiul Registrul Comerțului;
● după publicarea proiectului de fuziune în Monitorul Oficial urmează a treia
etapă, aceea de asigurare a opozabilității față de terți; depunerea opoziției se
poate face la Oficiul Registrului Comerțului de către orice creditor al societății
care fuzionează pentru o creanță anterioară publicării;
● adoptarea hotărârii privind fuziunea de către adunarea generală extraordinară
a fiecărei din societățile implicate în fuziune;
● pregătirea documentelor pentru înscrierea in Registrul Comerțului a mențiunii
privind fuziunea; este vorba de redactarea actelor adiționale la actele
constitutive ale societăților participante în care se înscrie, după caz mențiunea
de majorare a capitalului social sau înregistrarea și autorizarea funcționării
societăților nou constituite;
● radierea din Oficiul Registrului Comerțului a societăților comerciale care își
încetează existența ca persoane juridice, însă, fără lichidare [D1]

Principalele avantaje ale mecanismului de fuziune sunt:


● procedura flexibilă (acţionarilor le este oferită orice formă de plată),
● transferul automat al activelor și pasivelor companiei absorbite către
compania absorbantă,
● creşterea eficienței manageriale,
● creşterea capacităţii de finanţare,
● transferul de tehnologie (al know how-ului),
● dispersarea riscurilor și accesul la experiența și la contactele partenerului pe
piaţa locală (lucru valabil în tranzacţiile internaţionale).

4
Există și efecte nedorite ale fuziunilor, iar dintre cele mai întâlnite sunt:
● conflicte între participanţii la tranzacţie (flexibilitatea în alegerea plății poate
genera astfel de conflicte),
● disponibilizarea personalului (o condiţie care este mereu implicită fuziunii),
diminuarea cererii pentru noile produse si servicii rezultate în urma fuziunii.[D1]

De fuziuni sunt legate aşteptări înalte, dar şi numeroase temeri. Diverse studii
certifică faptul că mai mult de jumătate din toate fuziunile sunt sortite eşecului.
Obiective precum exploatarea sinergiilor, integrarea de noi segmente de clienţi şi
pieţe de desfacere, sau accesul la know-how şi asigurarea materiilor prime
importante, deseori nu sunt atinse sau numai parţial atinse. În majoritatea cazurilor
însă, de vină pentru eşecul fuziunilor nu este selecţia greşită a candidatului de
preluare sau pregătirea defectuoasă înainte de fuzionare, ci stabilirea de obiective
nerealiste şi lipsa unui management al proiectului în faza complexă de post-fuziune.
O provocare deseori subestimată o reprezintă interacţionarea diferitelor culturi
organizaţionale. Companiile active la nivel internaţional se confruntă suplimentar la
momentul preluărilor cu diferenţele interculturale. La aceasta se mai adaugă şi faptul
. [D1]
că nicio fuziune nu seamănă cu cealaltă

EXEMPLE DE FUZIUNI ȘI ACHIZIȚII

Domeniul auto

1) Volkswagen și Porsche

În luna iulie a anului 2012, Volkswagen a cumpărat, pentru 4,46 miliarde euro,
50,1% din acţiunile Porsche, devenind acţionar unic al producătorului de autoturisme
sport după şapte ani de dispute. [D6]
Tranzacţia a fost achitată în cash, pornind de la o valoare de 3,88 miliarde
euro a producătorului de automobile sport, la care se adaugă compensaţii în contul

5
dividendelor la care ar fi fost îndreptăţit holdingul Porsche de la divizia auto şi o
sumă reprezentând jumătate din sinergiile estimate în urma fuziunii.[D6
Porsche a fost intregrat astfel în portofoliul de mărci al Volkswagen, care
deţine producători auto precum Audi, Skoda sau Seat, dar şi constructorul de
motociclete Ducati şi producătorii de camioane MAN şi Scania.[D6]

Cele două companii au convenit să fuzioneze în 2009, după ce Porsche a ajuns


într-o situaţie dificilă, acumulând datorii de peste 10 miliarde euro în urma unei încercări
eşuate de a prelua Volkswagen.[D6]

Tentativa de preluare a VW de către Porsche a început în 2005, divizând familiile


moştenitoare. Ferdinand Piech, preşedintele board-ului VW, s-a împotrivit intenţiilor
vărului său, Wolfgang Porsche, şi a reuşit să împiedice tranzacţia până când tentativa de
preluare a eşuat în contextul crizei financiare mondiale, când datoriile constructorului de
automobile sport au explodat. [D6]

Fuziunea a fost finalizată printr-un ultimatum dat de către Volkswagen pentru


cei de la Porsche prin care îi obliga să re ramburseze un credit în valoare de 700 de
milioane de euro în cazul în care nu acceptau fuziunea. Creditul a fost acordat în
luna mai a anului 2012 deoarece firma se confrunta cu grave probleme financiare.

2) Fiat și Chrysler

În luna ianuarie a anului 2014, Fiat a convenit preluarea integrală a


Chrysler într-o tranzacţie de 4,35 miliarde de dolari finanţată în cea mai mare
parte de compania americană, acţiunile grupului italian urcând cu 16% la
Milano după anunţarea acordului. [D7]

Sergio Marchionne, CEO Fiat - Chrysler, a avut o întâlnire decisivă pe


data de 28 decembrie cu reprezentanţii fondului de pensionare american
VEBA, pentru preluarea ultimelor 41,5 procente. Operaţiunea, începută în
urmă cu mai bine de cinci ani de zile, a fost încheiată în cele din urmă prin
achitarea, către UAW, a unei sume de 3,65 miliarde dolari, plus o contribuţie
suplimentară de 700 de milioane dolari, pe care Chrysler a achitato în tranşe

6
în următorii patru ani. Din total Fiat a plătit doar 1,75 miliarde, restul banilor
fiind achitaţi de partea americană a grupului, Chrysler.[D7]

Fiat declarase că intenţionează să investească 55 de miliarde de euro


în următorii cinci ani, pentru a creşte livrările cu 61%, la 7 milioane de
automobile până în 2018. [D7]

Odată cu preluarea Chrysler, Fiat a dispus de anvergura şi resursele


necesare pentru a revigora operaţiunile din Europa, aflate în pierdere, şi
pentru a-şi consolida poziţia ca grup global, rivalizând Toyota, General Motors
şi Volkswagen. [D7]

Noua companie Fiat Chrysler Automobiles NV (FCA), creată de


directorul general Sergio Marchionne, este înregistrată în Olanda, are sediul în
Marea Britanie și are listarea principală la bursa din New York. [D8]

3) Volkswagen și Fiat-Chrysler

La începutul lunii august a anului 2015, CEO-ul General Motors (GM),


Mary Barra, a refuzat oferta de fuziune lui Sergio Marchionne (CEO-ul Fiat
Chrysler Automobiles). Barra a declarat atunci că GM nu este deloc interesată
de o astfel de fuziune cu rivalul său din Detroit. [D9]
Cazul fuziunii GM-FCA părea închis dar, totuși, italianul, recunoscut
pentru riscurile uriașe pe care și le asumă, nu a acceptat refuzul consilului
director al GM și a demarat un lobby agresiv pe lângă acționarii GM în
speranța că va reuși să-și aducă rivalul la masa negocierilor cu forța.[D9]
Problema lui Marchionne a fost faptul că FCA avea o valoare de piață
mult mai mică decât rivalul GM iar o mare parte din această valoare se
datorează mărcii Ferra. Este însă greu de crezut că o fuziune între GM și FCA
ar fi putut include și Ferrari deoarece familia Agnelli dorea să păstreze
controlul asupra mărcii de lux și să o listeze la bursă.[D9]
Pentru FCA mișcarea a fost una extrem de riscantă deoarece suma pe

7
care ar fi trebuit să o plătească acționarilor GM ar fi fost uriașă, aproximativ 77
miliarde de euro, o povară financiară deloc neglijabilă pentru situația
financiară deja precară a companiei italo-americane.[D9]

Conform spuselor lui Mary Barra, motivul pentru care GM a refuzat


fuziunea cu FCA a fost acela că acest lucru nu ar fi în interesul acționarilor iar
GM s-ar descurca mai bine pe cont propriu.

Domeniul Bancar

Fuziunea societăţilor bancare s-a impus ca o metodă modernă de


gestionare a riscului global de creditare atât în cadrul fiecărei ţări cât şi la
scara internaţională. Noua entitate bancară realizată în urma fuziunii dispune
de un capital consolidat, care acoperă mai bine pierderile determinate de
producerea riscului de creditare. Procesul de fuziune este o caracteristică
generală a economiilor moderne fiind realizate fuziuni în toate ramurile
economice, dar mai ales în domeniul financiar. [D10]

1) Fuziunea Banca Transilvania – Volksbank


Banca Transilvania (BT) este una dintre cele mai mari bănci din
România, poziționându-se pe locul doi în topul băncilor în funcție de active.
Banca fost înființată în anul 1994, la Cluj-Napoca, de un grup de oameni de
afaceri locali, cu 79% capital românesc și 21% străin. În anul 1997, Banca
Transilvania a devenit prima instituție bancară din România, care a fost cotată
la Bursa de Valori București. [D11]
Istoria Volksbank în România a început în anul 2000, iar timp de
aproape șapte ani instituția de credit cu origini austriece nu a emis pretenții
foarte mari pe piața locală, fiind mai degrabă o bancă de pluton. Ascensiunea
acesteia s-a bazat foarte mult în următorii ani pe finanțările ipotecare pentru
persoane fizice sau pentru dezvoltatorii de proiecte rezidențiale. [D11]

8
Absorbția acestei bănci de către Banca Transilvania s-a realizat pe
fondul problemelor cu care Volksbank s-a confruntat de-a lungul timpului și
care au avut un impact vizibil asupra integrității acesteia. Primul conflict a fost
generat de celebrul ”comision de rezervă minimă obligatorie”. Instituția de
credit a transmis clienților o scrisoare în care îi anunța că este nevoită să
mențină această taxă pe care ar fi trebuit să o elimine în 2008, punând
scumpirea creditelor pe seama politicii monetare a Băncii Naționale a
României. [D12]

Volksbank este banca cu cel mai mare număr de procese cu clienţii. La


sfârşitul anului 2011, banca scria în raportul anual că are peste 2.600 de litigii
cu clienţii pe rolul instanţelor, pentru care constituise un provizion de 21,6
milioane de lei. [D12]
Pe 10 decembrie 2014, Banca Transilvania și Volksbank, două bănci cu
modele de business asemănător au semnat un acord de achiziționare a 100%
din acțiunile instituției de credit austriece. Așadar, numele Volksbank a
dispărut de pe piața bancară locală, lăsând în urmă o poveste interesantă,
spumoasă și cu semnificații aparte, ce poate constitui obiect de studiu pentru
bancheri. [D11]

2) Fuziune HVB Țiriac Bank – UniCredit


Ion Țiriac, cel mai bogat român al anului 2014, conform TOP 300
Capital, proaspăt revenit în țară după revoluție pune bazele primei instituții
bancare cu capital privat în anul 1991, și anume Banca Comercială Ion Țiriac,
într-o perioadă în care abia se conturau reglementări în domeniu. Are parte de
o ascensiune rapidă, fostul mare tenisman fiind continuu preocupat de găsirea
unui partener puternic, capabil să asigure finanțare consistentă și să îi ducă
banca pe culmile succesului. Astfel, în anul 2000 Banca Comercială Ion Țiriac
intra în premieră în clasamentul celor mai puternice 75 de bănci din regiune.
Intrarea României în Uniunea Europeană amplifică necesitatea unui partener

9
pentru a putea face față concurenților europeni, cauză ce stă la baza fuziunii
cu HVB Bank România, de origine austriacă, rezultând în septembrie 2006
HVB Țiriac Bank. [D13]
Seria de fuziuni continuă și în următorul an prin integrarea HVB Țiriac
Bank în grupul UniCredit, formându-se astfel cea de-a treia bancă din
România (in funcție de mărimea activelor), după BCR si BRD - UniCredit
Țiriac Bank, la care Ion Țiriac mai deține circa 45% din acțiuni. În urma unei
convenții prestabilite dintre cei doi parteneri, în anul 2015 grupul UniCredit
preia participaţia de 45% deţinută de Ion Ţiriac la UniCredit Ţiriac, fiind obligat,
conform opţiunii de vânzare din 2005, să cumpere pachetul de acţiuni al
fostului tenisman la un multiplu de 3,6-3,8 din activul net al băncii, ceea ce îi
aduce românului un câștig de peste un miliard de euro. [D14]

3) Fuziune Patria Bank – Banca Comercială Carpatica


Patria Bank (numită anterior Nextebank) este o bancă din România ce
face parte din Grupul european Bayern LB - MKB. Din septembrie 2006,
acționarul principal al băncii este banca maghiară MKB Bank, a treia mare
bancă din Ungaria, deținută în proporție de 89,62% de banca germană
Bayerische Landesbank (BayernLB). [D15]
Banca Comercială Carpatica S.A. (BCC) este o bancă românească cu
sediul la Sibiu. Principalul acționar este omul de afaceri sibian Ilie Carabulea,
care deține și compania Atlassib. [D16]
Implementarea procesului de fuziune dintre Banca Carpatica şi Patria
Bank a primit aprobarea prealabilă a BNR pe 29 noiembrie 2016 și s-a realizat
efectiv în decursul a mai multor procese desfășurate între 28 aprilie și 2 mai
2017. [D17]
Patria Bank, instituţie controlată de fondul de investiţii Emerging Europe
Accession Fund, a devenit acţionarul majoritar al Băncii Carpatica după ce a
cumpărat în două etape o participaţie de 64,16% la banca controlată de omul

10
de afaceri Ilie Carabulea pentru suma de 144 milioane de lei. În acest mod,
cele două entități bancare devin una singură, care va continua să fie listată la
BVB și va purta numele de Patria Bank. Noua bancă rezultată în urma fuziunii
dintre BCC şi Patria Bank va avea active de 3,8 mld. lei şi o cotă de piaţă de
circa 1%, urmând să urce spre jumătatea topului băncilor care operează pe
piaţa românească. [D18]

Fuziunea vine după trei încercări eșuate din ultimii trei ani. Ea a fost
gândită de BNR încă de la începutul anului 2014, după ce i-a suspendat lui Ilie
Carabulea dreptul de vot in bancă, în urma arestării acestuia în cazul
Carpatica ASIG S.A. Convinși de BNR, acționarii minoritari ai Carpatica au
aprobat începerea negocierilor de fuziune în cadrul AGA în aprilie 2014, în
ciuda protestelor din închisoare ale lui Carabulea. [D10]
Au urmat, în vara lui 2014, negocierile de fuziune cu Nextebank, proces
ce urma să fie aprobat în cadrul unei AGA a băncii din decembrie 2014. Dar
cu o săptămână înainte, Oprea Carabulea, fiul lui Ilie Carabulea, își exprimă
“angajamentul de a încheia o tranzacție de vânzare a unui pachet majoritar de
acțiuni pentru a asigura băncii platforma necesară pentru a spori baza de
capital în vederea dezvoltării viitoare”.În consecință, în AGA nu s-a mai
aprobat fuziunea, așteptându-se tranzacția lui Carabulea..[D17]
Așadar, în AGA Carpatica din 28 aprilie 2015 li s-au propus acționarilor
minoritari reluarea negocierilor de fuziune cu Nextebank, toate fiind însă
respinse, în condițiile în care Carabulea a participat la AGA și chiar a votat în
numele unui alt acționar, deși avea dreptul de vot suspendat. [D10]

11
Tabel 1. Clasamentul băncilor comerciale în funcție de activele deținute

(sursa: www.bancherul.ro) [D19]

12
Domeniul IT

1) Google și Youtube

Google este o corporație americană multinațională care administrează


motorul de căutare pe Internet cu același nume. A fost fondată în 1998 de
către doi doctoranzi de la Universitatea Stanford, Larry Page și Sergey Brin.
Google oferă o metodă simplă și rapidă de găsire a informațiilor pe web,
având o bază de date de peste 8 miliarde de site-uri web. La începutul anului
2004 Google răspundea zilnic la mai mult de 200 milioane de consultări. [D20]

Compania a pornit cu o investiție de 100.000 de dolari care a venit din


partea unuia dintre cofondatorii companiei Sun Microsystems, Andy
Bechtolsheim, care considera că un motor de căutare pe Internet poate
revoluționa lumea. [D20]

La sfârșitul anului 2007 a fost cotat drept cea mai puternică marcă
globală, după criteriul valorii în milioane de dolari ($86 milioane), dar și după
modul de percepție de către utilizatori. [D20]

YouTube este un Site Web unde utilizatorii pot încărca și viziona


materiale audio-video. Acesta expune o gamă largă de clipuri video create
chiar de utilizatori, incluzând și fragmente din programe de televiziune sau din
filme. [D21]

Compania Google, care deține cel mai utilizat motor de căutare din
lume, a achiziționat YouTube, lider mondial în domeniul divertismentului pe
Internet, pentru 1,65 miliarde de dolari. Acesta este cel mai mare preț plătit
vreodată pentru un site cu conținut generat de utilizatori.[D21]

13
2) Microsoft și Skype

Microsoft este o companie americană, cea mai mare producătoare de


software din lume, cu peste 90.000 de angajați în mai mult de 100 de țări.
Este o companie care dezvoltă, produce, licențiază și face întreținerea la o
gamă largă de servicii în principal legate de calculatoare. [D22]

Pe lânga firme precum Aquantive, Mojang sau Visio, Microsoft a


achiziționat în 2011 Skype și a semnat un contract de parteneriat cu Nokia, în
același an. [D22]

Skype este un software gratuit, ce permite utilizatorilor să efectueze


convorbiri telefonice cu video prin Internet. Apelurile spre alți utilizatori Skype
sunt gratuite, indiferent de orașele și țările de unde se vorbește, în vreme ce
apelurile la telefoanele obișnuite analogice din rețeaua clasică (fixă) sunt de
obicei contra cost. În septembrie 2011 Skype avea 929 de milioane de
utilizatori. [D23]

În 2003 suedezul Niklas Zennström și danezul Janus Friis au întemeiat


compania Skype Group cu sediul la Luxemburg. Actualmente compania are
filiale în Londra, Tallinn, Tartu, Stockholm, Praga și San José, California,
SUA.[D23]

La 10 mai 2011 compania Microsoft Corporation a decis să


achiziționeze Skype Communications,- compania care deținea aplicația și
tehnologiile Skype - pentru prețul de 8,5 miliarde de dolari. Începând cu 31
octombrie 2011 aplicația Skype împreună cu toate tehnologiile aferente au
intrat in proprietatea lui Microsoft, unde au fost integrate sub numele de
Microsoft Skype Division. [D23]

14
3) Hewlett-Packard și Compaq

Hewlett-Packard a achiziționat în 2002 Compaq, în speranța că va


împușca doi iepuri dintr-o lovitură: va învinge astfel Dell pe piața PC-urilor și
va elimina concurența Compaq. Investiția de 25 miliarde dolari nu a fost însa
de bun augur pentru companie.[D24]

În timp ce s-a concentrat pe producția hardware, HP a ignorat serviciile


online și segmentul de servere și stocare de date, unde IBM a facut un pas
înainte.[D24]

Acțiunile HP au pierdut un sfert din valoare după achiziție, iar în 2005,


cand CEO-ul companiei, Carly Fiorina, a fost demisă, valoarea lor era la
jumătate față de cea înregistrată în 1999, când Fiorina a preluat conducerea
companiei.[D24]

4) NewsCorp și Myspace

Rețea socială de succes în 2005, Myspace a fost achiziționată de News


Corp. pentru suma de 580 milioane dolari. Rupert Murdoch a sperat că
interacțiunea socială dintre utilizatori va crește și traficul altor site-uri deținute,
dar s-a înșelat.[D24]

Ascensiunea rapidă a Facebook și faptul că Myspace a renunțat la


inovație și a rămas un serviciu static au dus la decăderea rețelei sociale,
vândută apoi pentru numai 35 milioane dolari.[D24]

15
Domeniul retail

1) Fuziunea Profi-Mid Europa Parteners

Profi (fondată în anul 1979 în Belgia de către Louis Delhaize ) este


rețeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din țară și cu
un ritm de creștere încă neegalat în România. La începutul lunii mai 2017
funcționau 556 de magazine amplasate în 298 de localități din toate județele și
municipiul București. În 2016 au fost inaugurate nu mai puțin de 134 de unități
și în fiecare dintre anii care vin urmează să se deschidă un număr de
magazine cel puțin egal cu cel din anul precedent. [D26]
Din decembrie 2016, rețeaua este deținută de Mid Europa Partners,
unul dintre principalele fonduri de investitii de pe piețele în creștere din Europa
Centrală și de Sud Est. Mid Europa a preluat PROFI de la fondul de investiții
Enterprise Investors, contra sumei de 533 milioane euro, marcând astfel
câteva recorduri: este cea mai mare tranzacție realizată de către un fond de
investiții în România, este prima tranzacție locală a unui fond de investiții care
depășește pragul de 500 mil. euro, este cea mai mare tranzacție realizată în
sectorul de retail din România, reprezintă cea mai mare tranzacție locală de
tip secondary, adică încheiată între fonduri de investiții, precum și “cea mai de
succes tranzacție în retail din istoria Enterprise Investors”, după cum afirmă
Sebastian Krol, partenerul Enterprise Investors responsabil cu această
investiție.[D26]

Mid Europa a fost fondată in anul 1999 și are o experiență deosebită în


domeniile healthcare și retail, deținând printre altele reputatele centre
medicale Regina Maria din România și, până în aprilie, lanțul de
supermarketuri Zabka, cu peste 2600 de magazine, în Polonia. Pe timpul cât a

16
deținut-o, această rețea a crescut într-un ritm de peste 500 de magazine pe
an. [D25]

Enterprise Investors, unul dintre cei mai mari administratori de fonduri


de investiții din Europa Centrală și de Est, a vândut 100% din acțiunile Profi
Rom Food SRL către Mid Europa Partners, un manager de capital privat de
4,3 mld, a cărui strategie vizează investiții pe termen mediu între 3 și 6 ani, iar
prețul ridicat de achiziție ar putea prefigura până în 2020 – 2021 un exit ce ar
trebui să depășească semnificativ pragul de 1 mld. euro, dacă ritmul de
creștere al afacerii se menține în anii următori.[D25]

Deși suma achiziției pare neobişnuit de mare în condiţiile în care Profi a


ocupat în anul 2015 doar locul 9 în topul reţelelor de supermarketuri cu cele
mai mari vânzări, justificarea acestui preţ stă în traiectoria pe care a avut-o
lanţul de supermarketuri în ultimii ani. Polonezii d În acest context, Enterprise
Investors obține un beneficiu de 457 mil. Euro (diferența dintre prețul de
vânzare și prețul de achiziție la care se adaugă investiția adițională) din
vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele distribuite în anii anteriori, rezultă că
banii obținuți de Enterprise Investors după o investiție de 7 ani în Profi se
învârt în jurul nivelului de jumătate de miliard de euro.[D25]

La mijlocul anului 2017, este PROFI unul dintre primii patru angajatori
din retailul românesc, cu peste 12000 de angajați iar principalii concurenți pe
acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german
Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize),
Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour
(cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market). e la
Enterprise Investors au cumpărat Profi în 2009 pentru 66 de milioane de euro.
Pe atunci reţeaua avea doar 60 de magazine. Acum are peste 500 de
magazine în toată ţara.[D25]

17
Extinderea agresivă a făcut ca vânzările Profi să depăşească 573 de
milioane de euro în 2015, în creştere cu 38% faţă de 2014, în vreme ce
profitul s-a dublat de la 6 milioane de euro în 2012, la aproape 12 milioane de
euro în 2015.[D25]

În contextul acestei fuziuni, Enterprise Investors obține un beneficiu de


457 mil. Euro (diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție la care
se adaugă investiția adițională) din vânzarea Profi. Cu tot cu dividendele
distribuite în anii anteriori, rezultă că banii obținuți de Enterprise Investors
după o investiție de 7 ani în Profi se învârt în jurul nivelului de jumătate de
miliard de euro. Potrivit indicatorului EBITDA calculat pentru ultimul an de
activitate al companiei, Entreprise Investitors reușește să obțină de peste 7
ori banii investiți.[D25]
La mijlocul anului 2017, Profi este unul dintre primii patru angajatori din
retailul românesc, cu peste 12000 de angajați, iar principalii concurenți pe
acest segment al pieței de retail sunt Penny Market (din grupul german
Rewe), Mega Image (aparținând grupului olandezo – belgian Ahold Delhaize),
Lidl (din grupul german Lidl Schwarz), respectiv grupul francez Carrefour
(cumpărătorul rețelei Billa și proprietarul rețelei Carrefour Market).[D25]

Cifra de afaceri:

2011 2012 2013 2014 2015

934.039.541 1.155.745.855 1.456.261.116 1.844.510.142 2.547.961.743


Tabel 2. Cifra de afaceri Profi
(sursa:http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1997317/profi-rom-food-srl/)

18
Număr de magazine:

2011 2012 2013 2014 2015 2016


Nr. magazine 108 149 207 275 367 501
Tabel 3. Nr. magazine Profi (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Profi)

Număr de angajați:

2015 2016

8.798 de angajați 11506 de angajați

Tabel 4. Nr angajați Profi (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Profi)

2) Fuziunea Billa – Carrefour

Billa este un lanț de magazine, înființat în anul 1953, în Austria de către


fondatorul Karl Wlaschek. Compania este deținută de Rewe Group (o
companie multinațională din Germania cu sediul în Köln, care activează în
domeniul retailului și turismului în 14 țări europene cu peste 12.000 de
magazine și cu o cifră de afaceri de 43,45 miliarde € în 2006) și are 1.000 de
magazine în Austria. Billa este prezentă și în alte țări precum: Italia, Cehia,
Slovacia, România, Croația, Ucraina, Bulgaria și Rusia.[D25]

Billa a fost prezentă în România din anul 1999 până la sfârșitul anului
2015 având un număr de 86 de magazine. La sfârșitul aceluiași an, în urma
unei tranzacții de 97 milioane de euro, Carrefour a achiziționat magazinele
Billa din România devenind cel mai important retailer de pe piața românească.
Transformarea magazinelor Billa in magazine Carrefour a început în
primăvara anului 2017.[D25]

19
Grupul Carrefour este al doilea retailer mondial și numărul unu în
Europa, deţinând peste 10.100 de magazine în 34 de țări cu afaceri anuale de
peste un miliard de euro.[D25]

Potrivit datelor comunicate Ministerului de Finanţe, Carrefour România


a raportat o cifra de afaceri de 4,56 miliarde de lei, un profit net de circa 120
de milioane de lei şi avea la 31 decembrie 2014 un număr de 7.284 de
angajaţi, cu 500 mai mulţi decât în decembrie 2013. În cadrul achiziției,
fondatorii Carrefour: Marcel Fournier, Denis Defforey, Jacques Defforey și
Gustave Badin preiau controlul asupra 100% din acțiunile Billa. După 18 luni
de la data tranzacției Carrefour va funcționa sub sigla market.[D25]

Odată cu preluarea magazinelor, grupul francez a preluat şi circa 3.000


angajaţii ai Billa, a precizat Carrefour.[D25]

În iunie 2016, Consiliul Concurenţei a autorizat concentrarea economică


prin care Carrefour achiziţionează magazinele Billa, cu condiţia ca retailerul
francez să cesioneze trei supermarketuri active pe piaţa din Brăila şi să nu se
implice în activităţile cesionate timp de 10 ani. Legat de extinderea retailerului
francez în România, directorul general al Carrefour România a precizat că
ritmul de expansiune din acest an va fi similar cu cel din anii anteriori.[D25]

Carrefour a ajuns, la finalul anului 2016, la o reţea de 298 de magazine


în România, din care 32 de hipermarketuri, 213 supermarketuri şi 53 de
magazine de proximitate, a anunţat recent retailerul francez, într-o prezentare
a rezultatelor pentru anul trecut.[D25]

Astfel, reţeaua românească a retailerului francez a crescut în 2016 cu 3


hipermarketuri şi 103 supermarketuri.[D25]

20
Anul Cifra de afaceri (mld. lei) Nr. angajați

2011 1,12 2734

2012 1,26 3009

2013 1,35 3132

2014 1,41 3168

2015 1,50 3112


Tabel 5. Evoluția Billa România din ultimii ani.
(sursa:http://dogingbusiness.ro/financiar/raport/540292/billa-romania-srl/)

3) Fuziunea Caroli – Campofrio România

Asocierea dintre Caroli și Campofrio a dus la crearea unei companii cu


o valoare de piață de aproximativ 60 de milioane de euro. Aceasta este cea
mai mare tranzacție care a avut loc pe piața mezelurilor din România,
estimată la o valoare de aproximativ un miliard de euro.[D25]

Pe o piață dominată de afaceri de familie, Talal El Solh, patronul


companiei Caroli, a făcut o mișcare atipică pentru industria mezelurilor din
România când a semnat acordul privind joint-venture-ul cu filiala locală a celui
mai mare producător de mezeluri la nivel european, Campofrio Food Group,
cu afaceri anuale de peste două miliarde de euro. În compania nou creată,
care va dezvolta anual o cifră de afaceri de circa 120 de milioane de euro,
Caroli deține 51% din acțiunile noii companii, iar Campofrio deține restul de
49% din titluri.[D25]

Reprezentanții Caroli Foods Group, compania nou formată, au precizat


că noua societate va avea o cotă de piață de 16% și afaceri de circa 120 de
milioane de euro. Noua companie va fi prezidată de Talal El Solh, președintele

21
grupului Caroli, și îl va avea ca director executiv pe Haluk Akdemir, CEO-ul
Caroli.[D25]

Caroli Foods va prelua atât activitatea noii firme, cât și controlul asupra
unității de producție deținută de Tabco-Campofrio la Tulcea, brandul
Campofrio urmând a fi produs în continuare.[D25]

Joint-venture-ul, semnat de Caroli Foods Group cu Campofrio Foods


Group, actionarul companiei locale Tabco-Campofrio, este prima tranzacție
încheiată anul acesta în industria alimentară și este, totodată, cel mai mare
deal care a avut loc pe piața mezelurilor până în 2013. Campofrio Food Group
nu a dorit să comenteze pe marginea acestei achiziții, însă mai mulți executivi
din industria de procesare a cărnii susțin că România rămâne principala piață
pentru noua companie de mezeluri, astfel că business-ul local va avea o
pondere mai mare în afacerea formată alături de gigantul spaniol.[D25]

Cifra de afaceri Firma

651 mil lei Unicarm SRL

430 mil lei Caroli Foods Group

370 mil lei Recunoștința Prodcom Impex

309 mil lei Diana SRL

207 mil lei Aldis SRL

Tabel 6. Clasamentul primilor 5 producători de carne din România în funcţie de cifra de afaceri
înregistrată în 2016
(sursa:https://www.news.ro/economic/topul-producatorilor-de-carne-unicarm-ramane-liderul-pietei-cu-
afaceri-de-144-milioane-euro-1922400002002017070817056324)

22
Bibliografie:

[D1] Fuziunile Și Achizițiile – Modalități De Creștere Și Dezvoltare A Întreprinderilor


De Construcții Mirela Madalina Stoian Conf. dr.ing., U.T.C.B. Ana-Maria Nica Ing.
ec., Colaborator U.T.C.B.
[D2] Achiziții, Fuziuni și Preluări Ostile pe Piețele Internaționale de Capital. Bogdan
Cernat-Gruici
[D3] Achiziții de firme pe piața de capital. Gheorghe Hurduzeu
[D4] Achiziții, Fuziuni și Preluări Ostile pe Piețele Internaționale de Capital. Bogdan
Cernat-Gruici
[D5] Achiziții, Fuziuni și Preluări Ostile pe Piețele Internaționale de Capital. Bogdan
Cernat-Gruici

[D6]http://www.mediafax.ro/economic/volkswagen-devine-actionar-unic-al-porsche-9
817578

[D7]http://www.mediafax.ro/economic/fiat-va-prelua-integral-chrysler-printr-o-tranzact
ie-de-4-35-miliarde-de-dolari-11845695

[D8]http://0-100.hotnews.ro/2017/03/09/sergio-marchionne-de-la-fiat-chrysler-spune- ca-
ar-vrea-ca-volkswagen-sa-cumpere-compania-germanii-raspund-ca-au-alte-probl
eme-pe-cap/

[D9]https://www.uleiuri-lubrifianti.com.ro/chrysler-incearca-sa-forteze-general-motors
-sa-accepte-o-fuziune/

[D10]http://www.capital.ro/fuziunile-si-achizitiile-lui-2015-ce-nume-dispar-de-pe-piata.
html

[D11] https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Transilvania

[D12]http://www.economica.net/ce-probleme-mosteneste-banca-transilvania-de-la-vo
lksbank-credite-cu-probleme-si-un-dosar-penal_93035.html#n

23
[D13]http://romanialibera.ro/economie/finante-banci/unicredit-romania-si-hvb-tiriac-au
-fuzionat-in-unicredit-tiriac-bank-97069

[D14]http://www.zf.ro/companii/tiriac-stiam-de-acum-zece-ani-ca-voi-iesi-din-unicredit
-de-la-allianz-si-metro-cash-carry-nu-ma-retrag-14691296

[D15] https://ro.wikipedia.org/wiki/Patria_Bank

[D16] https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Comercială_Carpatica

[D17]http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/fuziunea-dintre-banca-comerciala-carpatica-s
i-patria-bank-devine-efectiva-cu-data-de-1-mai-2017-16252529

[D18] https://fuziune.patriabank.ro

[D19] http://bancherul.ro/topul-bancilor-dupa-active-in-2016--17583

[D20] https://ro.wikipedia.org/wiki/Google

[D21] https://ro.wikipedia.org/wiki/YouTube

[D22] https://ro.wikipedia.org/wiki/Microsoft

[D23] https://ro.wikipedia.org/wiki/Skype

[D24]http://www.hit.ro/stiinta-generala/Top-5-fuziuni-si-achizitii-dezastruoase-in-ITC/
2/?

[D25] http://mirsanu.ro/tag/fuziuni-si-achizitii/

[D26] http://www.profi.ro/companie/istorie_profi_20.html#.WgoJSWQ2fIV

[D27] https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Profi

24
Listă tabele:

Tabel 1. Clasamentul băncilor comerciale în funcție de activele deținute (sursa: www.bancherul.ro)

2011 2012 2013 2014 2015

934.039.541 1.155.745.855 1.456.261.116 1.844.510.142 2.547.961.743


Tabel 2. Cifra de afaceri Profi
(sursa:http://doingbusiness.ro/financiar/raport/1997317/profi-rom-food-srl/)

25
2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. magazine 108 149 207 275 367 501
Tabel 3. Nr. magazine Profi (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Profi)

2015 2016

8.798 de angajați 11506 de angajați

Tabel 4. Nr angajați Profi (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Profi)

Anul Cifra de afaceri (mld. lei) Nr. angajați

2011 1,12 2734

2012 1,26 3009

2013 1,35 3132

2014 1,41 3168

2015 1,50 3112


Tabel 5. Evoluția Billa România din ultimii ani.
(sursa:http://dogingbusiness.ro/financiar/raport/540292/billa-romania-srl/)

Cifra de afaceri Firma

651 mil lei Unicarm SRL

430 mil lei Caroli Foods Group

370 mil lei Recunoștința Prodcom Impex

309 mil lei Diana SRL

207 mil lei Aldis SRL

Tabel 6. Clasamentul primilor 5 producători de carne din România în funcţie de cifra de afacerii
înregistrată în 2016
(sursa:https://www.news.ro/economic/topul-producatorilor-de-carne-unicarm-ramane-liderul-pietei-cu-
afaceri-de-144-milioane-euro-1922400002002017070817056324)

26