Sunteți pe pagina 1din 14

Reactualizare Plan urbanistic general

Municipiul Slatina

Raport de Mediu
pentru Reactualizare Plan urbanistic general(PUG)
Municipiul Slatina

DOCUMENTE ELABORATE

 Raport de Mediu pentru Reactualizare Plan Urbanistic General(PUG) al Municipiului


Slatina
 Memoriu general de urbanism – Reactualizare Plan urbanistic general Municipiul
Slatina
 Plan Urbanistic General Municipiul Slatina - Regulament Local de Urbanism
 Evaluare adecvata pentru Reactualizare Plan Urbanistic General(PUG) al
Municipiului Slatina

CERINTA LEGALA
Documentatii si studii de fundamentare, strategii cadru de dezvoltare spatiala

 Documentaţii cadru de dezvoltare spatială:


- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional: secţiunea I – reţele de comunicaţie;
secţiunea II – apa ; secţiunea III - zonele protejate; secţiunea IV – reţeaua de localităţi;
secţiunea V – zone de risc natural; secţiunea VI – turismul
- Conceptul Naţional de Dezvoltare Spaţială, Oct. 2006
- Strategia Regională de Dezvoltare a Regiunii sud-vest Oltenia.

 Documentatii cadru la nivelul autoritatilor locale:


- Strategia de Dezvoltare Durabilă, Primăria Municipiul Slatina, 2009;
- Agenda Locală Municipiul Slatina, 2009;
- Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, Primăria Municipiul Slatina, 2009;
- Plan Urbanistic General municipiul Slatina: Memoriu general de urbanism,
Regulament local de urbanism, 1999.

 Studii de fundamentare pentru actualizare P.U.G.:


- Studiu de fundamentare pentru delimitarea zonelor protejate, 1991
- Studiu de fundamentare privind activităţilor economice şi reconversia forţei de
muncă, 2009.
- Analiza sistemului de transport si a traficului rutier, 2009
- Studiu de fundamentare; Echipare edilitară
- Studii de fundamentare pentru Relaţii regionale, judeţene şi periurbane, 2008
- Studiu de fundamentare privind Extinderea intravilanului, 2008
- Studiu privind cadrul natural, calitatea mediului şi măsuri de protejare şi dezvoltare
a patrimoniului natural în municipiul Slatina
- Studiu de fundamentare geotehnic şi hidrogeologic
- Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în municipiul Slatina, 2009.
- Notă de fundamentare, la hotărârea guvernului nr. 47/2010 pentru aprobarea
indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţie “varianta de ocolire a
municipiului slatina”, judeţul Olt

 Alte cerinte - Legislaţia specifica în vigoare aplicabilă


- OUG 195/2005 privind protectia mediului aprobata prin Legea 265/2006 cu
modificarile si completarile ulterioare
- Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificarile si
completarile ulterioare
- HG 1076/2004 privind stabilirea proceduri de realizare a evaluari de mediu pentru
planuri si programe

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

ANALIZA PLANULUI URBANISTIC GENERAL


Concluzii şi recomandări referitoare la starea UTR-urilor

CONCLUZII GENERALE

- PUG Slatina aprobat in 1999 contine 24 UTR-uri


- au fost identificate peste 10 documentaţii de urbanism(PUZ) întocmite ulterior
aprobării PUG-1999
- previziuni infirmate, referitor la extindere activitati industriale in intravilan
- cresteri zone industriale in afara intravilanului pe terenuri lipsite de servituti(Pirelli)
- proces de reconversie a zonelor destinate cresterii industriale, in zone de locuire
- dezvoltarea de zone rezidentiale in nordul municipiului(Padurea Streharet)
- construirea de spatii urbane incoerente si nefunctionale(cartierul Clocociov), in
interiorul zonelor cu interdictie
- lipsa unei trame stradale de deservire urbane reale
- insuficienta spatiului verde, reducerea suprafetelor acoperite cu vegetatie

RECOMANDARI

1. Accentuarea competitivităţii/atractivităţii municipiului Slatina ca pol regional


şi local
a. Realizarea infrastructurii pentru tranzit rapid rutier si racordarea la viitoarea
autostradă Bucureşti Craiova
b. Consolidarea puterii economice şi amplificării competitivităţii prin constituirea unei
asocieri inter-comunale
c. Crearea unui tehnopol si integrarea învăţământului cu cercetarea e.
Polarizarea activităţilor cu caracter judeţean şi mai ales regional
d. Incurajarea dezvoltării pe platformele industriale a profilelor de excelenţă prin
restructurare economică pentru activităţi terţiare superioare
e. Dezvoltarea infrastructurii turistice bazată pe oportunităţile existente si create

2. Accentuarea identităţii urbane a municipiului Slatina


a. Orientarea oraşului spre apă prin asigurarea unor funcţiuni de agrement, loisir
b. Punerea în valoare a topografiei originare a oraşului prin accentuarea văilor şi
dealului Grădiştea
c. Consolidarea unei imagini puternice a zonei centrale prin unificarea centrului vechi
cu centrul nou
d. Accentuarea caracterului urban al oraşului prin modul de construire compact şi
dens
e. Structurarea sistemului de circulaţii prin realizarea inelelor ocolitoare dar şi a unei
trame stradale coerentă şi particularizată
f. Creşterea coerenţei enclavelor rezidentiale din zona centrala în funcţie de
caracterul şi gradul de protecţie a ţesutului urban
g. Ameliorarea imaginii perceptibile de pe căile de acces în municipiu în special prin
zonele industriale
h. Deschiderea şi reabilitarea imaginii instituţiilor publice, clădirilor cu funcţiuni mixte
şi a celor comerciale
i. Rezervarea spaţiilor pentru găzduirea unor funcţiuni da rang înalt din domeniul
cultural
j. Asigurarea disponibilităţilor de locuri de muncă, locuinţe şi servicii, prin
diversificarea ofertei de locuri de muncă n domenii de vârf ale tehnologiei şi cercetării, în
informatică şi în servicii superioare

3. Sporirea nivelului de trai şi calităţii vieţii locuitorilor


a. Continuarea reabilitării cartierelor de locuinţe colective începute deja pentru unele
cartiere
b. Asigurarea spaţiilor verzi şi publice prin crearea de parcuri noi sau refacerea şi
întreţinerea spaţiilor plantate publice existente
c. Asigurarea pentru toţi locuitorii a accesului la infrastructura serviciilor şi
amenajărilor publice – prin completarea şi diversificarea acestora şi prevederea lor
obligatorie în zonele de extindere a intravilanului pentru locuinţe
d. Multiplicarea spaţiilor şi traseelor exclusiv pietonale
e. Asigurarea securităţii sociale şi individuale - prin rezerve de teren pt dedensificarea
cartierelor existente, de reabilitare a celor în proces de decădere
f. Generalizarea accesului la infrastructura tehnico-edilitară publică – prin
completarea reţelelor în zonele lipsite de utilităţi şi prin prevederea obligatorie a echipării
prealabile a zonelor de extindere a intravilanului.
g. Diversificarea condiţiilor de recreare în cadrul urban prin multiplicare şi prin crearea
de noi zone de atracţie
h. Îmbunătăţirea şi diversificarea posibilităţilor de accesibilitate şi a unei mobilităţi
integrate prin crearea de piste ciclabile, noduri intermodale, structuri park&ride
i. Asigurarea unor indici optimali de confort pe termen lung – 15mp locuibil/locuitor,
26 mp de spaţiu verde/locuitor

4. Valorificarea şi protejarea potenţialului natural şi arhitectural urbanistic


a. Punerea în valoare a lacurilor Oltului şi a cursurilor de apă din interiorul oraşului -
prin amenajarea peisageră corespunzătoare dar şi prin impunerea unor limite stricte de
protecţie
b. Punerea în valoare a reliefului – prin degajarea vederii, amenajarea peisagistică şi
crearea unui circuit predominant plantat al cornişei estice a Oltului dar şi a văilor Şopot,
Clocociov, Strehăreţ şi Milcov a Dâmboviţei dar şi a unor puncte de belvedere pe
promontorii.
c. Dezvoltarea unor culoare de protecţie naturală a zonelor industriale, a infrastructurii
de circulaţie majore şi a zonelor de protecţie a infrastructurii edilitare majore(staţia de
epurare, cimitire, activităţi de salubritate...etc)
d. Dezvoltarea compactă a zonelor noi de extindere a oraşului pentru a minimiza
impactul în planul consumului de teren
e. Conservarea şi punerea în valoare într-o condiţie de existenţă contemporană a
patrimoniului construit - prin recuperarea zonei istorice, renovarea integrată a centrului
istoric şi a altor zone şi monumente
f. revitalizarea activităţilor economice prin valorificarea turistică a zonei şi utilizarea
pentru loisir si petrecerea timpului liber a centrului istoric de către locuitorii oraşului
g. Refacerea peisajului natural degradat - prin afectare funcţională şi juridică precisă,
cu obligaţia de întreţinere, a tuturor spaţiilor neutilizate sau degradate.

5. Recomandari suplimentare
Aspecte care vor trebui accentuate in cuprinsul PUG:
- prin PUG-ul identifica instrumentele prin care centrul istoric sa se reintegreze in viata
orasului
- pentru zonele de reconfigurare(sau extindere), prin PUG se preconizeaza principiul:
organizare neconditionata - daca functia de baza este suficienta, sau organizare
conditionata - daca functia de baza nu este suficienta
- se vor aprofunda aspecte legate de reglementari pentru fiecare zona de locuit in
parte si pentru parcurile industriale
- de asemenea se urmaresc urmatoarele aspecte:
- conversia functionala a malului Oltului in spatiu public destinat functiunilor sportive, de
divertisment si de atractivitate turistica
- scoaterea din intravilanul localitatii a zonelor cu alunecari de teren si nefolositoare
- definirea zonelor de regenerare urbana

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

INTRAVILAN PROPUS - ZONIFICARE TERITORIALA, BILANŢ TERITORIAL

BILANT TERITORIAL - Teritoriul intravilan

Se constatata prezenta unor suprafete ample de terenuri libere în interiorul


intravilanului.
Un procent de 12,3 % din intravilan este ocupat cu terenuri agricole(în prezent doar
parţial exploatate) şi alte 0,9% terenuri neproductive.
Suprafetele însumate constituite o resursă importantă de teren pentru dezvoltări
ulterioare.
Pentru dezvoltarea compacta a orasului este necesara reconsiderarea, sau
recuperarea acestor suprafete de teren şi folosirea lor în scopul asigurării necesarului de
functiuni.
Zona constructiilor, ocupă 51,4% din teritoriul intravilan alături de functiuni de
agrement, terenuri libere, circulatii şi teren agricol.
Din punct de vedere al utilizării intravilanului avem de-a face cu o subutilizare, dublată
şi de zonele ample de locuinte cu densitate mică.

BILANŢ GENERAL EXISTENT

BILANT TERITORIAL EXISTENT

SUPRAFATA SUPRAFATA SUPRAFATA


FUNCTIUNE
(mp) (ha) PROCENTUAL
INTR

locuire 4022500.00 402.25 8.0%


AVIL
AN

industrie 5263900.00 526.39 10.4%


gospodarire
comunala 315200.00 31.52 0.6%
echipamente publice 850380.00 85.04 1.7%
comert-servicii 456300.00 45.63 0.9%
invatamant-cultura 279000.00 27.90 0.6%
sanatate 63008.00 6.30 0.1%
zona speciala 286300.00 28.63 0.6%
culte 52072.00 5.21 0.1%
spatii verzi si
agrement 376300.00 37.63 0.7%
circulatii 2445000.00 244.50 4.8%
terenuri agricole 2304000.00 230.40 4.6%
ape + paduri 2432000.00 243.20 4.8%
resurse teren 1710000.00 171.00 3.4%
INTRAVILAN TOTAL 20877500.00 2087.75 41.4%

BILANŢUL TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR CUPRINSE ÎN INTRAVILANUL


PROPUS

BILANT TERITORIAL PROPUS


SUPRAFAȚĂ SUPRAFAȚĂ SUPRAFAȚĂ
FUNCȚIUNE
(mp) (ha) PROCENTUAL

INTRAVILAN (45,37%)
T1 1955850 195,59 3,85%
T2 245575 24,56 0,48%
V5 2558075 255,81 5,04%
V4 371300 37,13 0,73%
V3 677325 67,73 1,33%
V1b 362425 36,24 0,71%
V1a 25000 2,50 0,05%
C2a+b 578100 57,81 1,14%
C0 331300 33,13 0,65%
C1 472150 47,22 0,93%
M1b 682575 68,26 1,35%
M1a 821750 82,18 1,62%
M2a 481375 48,14 0,95%
M2b 2805675 280,57 5,53%
L1a 2854425 285,44 5,63%
L1b 1977050 197,71 3,90%
L1c 181525 18,15 0,36%
L2 114725 11,47 0,23%
L3a 744225 74,42 1,47%
L3b 11075 1,11 0,02%
I1 3580175 358,02 7,06%
I2 524450 52,45 1,03%
S 74925 7,49 0,15%
G1 123325 12,33 0,24%
G2 223850 22,39 0,44%
V2 241600 24,16 0,48%
Total 23019825 2301,98 45,37%

ZONIFICAREA TERITORIULUI ADMINISTRATIV

LIMITA INTRAVILANULUI PROPUS

Intravilanul localităţii deţine resurse importante de teren, fie din cauza unor zone
supradimensionate in raport cu utilizarea curenta, fie din cauza unor terenuri în prezent
agricole şi care vor trebui convertite în zone construibile şi din cauza unor terenuri rezultate
din declinul unor activităţi industriale.
Se impun corecţii a limitei intravilan în zone în care urbanizarea a depăşit limita
instituită prin PUG-ul în vigoare.

ZONE FUNCŢIONALE

1. Zona centrală şi centrul istoric


- realizarea unei centuri de circulaţie pentru a crea premisele pietonizării aproape
complete a zonei centrale vechi;
- punerea în valoare a fondului construit valoros prin măsuri de amenajare în primul
rând a spaţiului public;
- propunerea funcţiunilor care pot anima viaţa urbană: terase, cafenele, funcţiuni
culturale;
- realizarea unei articulaţii între centrul vechi şi centrul nou prin funcţiuni culturale şi
comerciale şi continuitatea amenajării de standard înalt;
- prevederea unor parcaje colective publice la limita zonei istorice;
- scoaterea in afara zonei istorice a drumului de tranzit Craiova-Pitesti care se
suprapune in prezent cu str. Ionascu.
2. Zona de luncă şi a malului de apă
– valorificarea gradului mare de elemente spatial-configurative si peisagistice şi
cuplarea la viaţa oraşului prin activităţi comerciale, de agrement, de loisir şi culturale dar şi
prin plantaţii masive pentru protecţie;
- crearea unei continuităţi a oraşului şi în special a centrului său spre direcţia apei prin
conectarea printr-un bulevard înverzit bordat de funcţiuni importante cuprinzând şi dealul
Grădiştea.
3. Areale aferente principalelor penetratii rutiere in oraş
- intrarea dinspre Nord - Curtişoara – şi dinspre Sud-est – Brebeni - se vor amenaja
prin realizarea unor platforme logistice, la intersecţia cu ocolitoare nord şi cu drumul express
propuse, care vor prelua o încărcare importantă a traficului de tranzit şi vor asigura o
complementaritate cu funcţiunile industriale şi cu serviciile din oraş;
- Accesul dinspre nord-est – Piteşti – va căpăta rolul de pol urban fiind investit cu
funcţiuni terţiare şi de servicii prin noile zone mixte propuse în jurul nodului str. Crişan cu
Cireasov;
- Amenajarea peisageră a intrărilor prin degajarea priveliştii înspre valea Strehăreţ
şi spre Olt(pentru intrarea de nord), şi cu zone verzi de protecţie, plantate cu specii specifice,
si cu diminuarea impactului vizual al zonei industraiale la intrarea in oras prin amenajari
specifice peisagere si plantatii de aliniament;
- Intrarea dinspre Vest – Craiova – cu calităţi peisagistice şi arhitecturale
deosebite(Oltul, silueta dealului Grădiştea, podul peste Olt) va avea o modificarea
funcţională vizibilă prin zona comercială spre vest în sensul intrării dinspre Craiova şi zona
de agrement spre est.
4. Areale aferente zonelor industriale
- zonele industriale vor fi parţial propuse spre reconversie în mai multe scopuri:
realizarea unei zone mixta ca zonă tampon în relaţie cu zona de locuit(incompatibilitate
prezentă a zonei industriale poluante cu cartierele de blocuri) şi pentru prealuarea unor
activităţi diversificate din sectorul terţiar;
- se va realiza o centură verde amplă pentru protecţia împotriva poluării a zonelor
de locuit şi pentru a contracara imaginea negativă a zonelor industriale în declin;
- fostul amplasament al CET Sud este propus pentru realizarea unui program
complex de tip cultural-agrement ce poate valorifica de asemenea relaţia cu cadrul natural,
si parc de activitati.
5. Zonele de locuinţe colective
- zona de locuinţe colective se menţine şi este propusă spre completare în unele
locuri cu condiţia asigurării funcţiunilor complementare
- va fi încurajată funcţionalitatea mixita, propunând ca zone mixte părtile
ansamblurilor de locuinţe colective care bordează bulevardele principale ale oraşului
- se propun insertii de subzone din tipologia de locuinţe semi-colective pentru a
articula ţesutul de locuinţe colective cu cel de locuinţe individuale
- Zona de locuinţe colective dinspre magazinul Oltul va face parte din zona centrală
şi va face obiectul unui proiect amplu de reabilitare cu accent pe spaţii publice reprezentative
6. Coroana de locuinţe individuale care înconjoară zona densă a oraşului
- se propun zone de articulare cu zona de locuinţe colective, fie prin spaţii publice,
funcţiuni complementare sau ţesuturi de locuinţe semi-colective.
- parcelarul se va densifica pentru a urmări principiul unui oraş compact şi pentru a
ajuta la consolidarea zonei dense a oraşului
7. Areale aferente zonelor rezidentiale de factura(semi-) rurală
- se propune extinderea zonelor de locuit spre zonele periferice în primul rând prin
densificarea zonelor existente care sunt subutilizate
- terenurile agricole din intravilan vor fi schimbate în terenuri pentru locuire şi pentru
funcţiuni complementare locuirii, dar intr-o maniera compacta evitandu-se dispersia urbana
generatoare de risipa de resurse intr-o perioada de recesiune economica.
- în unele situaţii se propune o restructurare majoră a ţesuturilor existente(zona
str.Oltului sau zonele cu parcelar agricol care trebuie densificat)
- se vor asigura zone mai dense în ţesutul de locuire care vor constitui nuclee de
centralitate şi vor asigura o anumită autonomie şi identitate fiecărui cartier
8. Zona nucleelor de centralitate
- noi zone centrale se vor propune în cartierele densificate de locuinţe individuale
- se va constitui o reţea de poli majori de centralitate pentru a asigura oraşului o
structură complexă şi o utilizare eficientă a terenului: zone de intrare Nord, zona Gării, zona
centrală, pol complex Olt(tehnopol, port agrement, comerţ, cultură..etc), pol de agrement-
cultură CET, pol de învăţământ Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, precum şi poli logistici la intrările
în oraş.
9. Axe de dezvoltare
- bulevardele urbane propuse vor constitui coloane vertebrale ale oraşului fiind
purtătoare de centralitate şi viaţă urbană intensă.
- bulevardul de cornişă al oraşului va pune în valoare oraşul
- axele de intrare în oraş vor constitui elemente cheie ale dezvoltării economice a
oraşului.
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
PRINCIPALELE DEZVOLTARI PROPUSE

ORGANIZAREA CIRCULATIEI SI TRANSPORTURILOR


 Organizarea circulaţiei rutiere urbane şi a transportului în comun:
- extinderea reţelei de străzi principale ale municipiului prin includerea altor străzi;
- aducerea mai multor străzi la parametrii categoriilor I şi II, în special în zonele de
tranzit sau în cele care atrag sau generează fluxuri de circulaţie ridicate;
- prelungirea unor trasee de străzi pentru a delimita zone cu potenţial ridicat şi în care
s-ar putea dezvolta funcţiuni noi;
- realizarea unor trasee ocolitoare, în zonele de sud, şi de nord ale municipiului
pentru a separa traficul de tranzit de cel local;
- realizarea de profile transversale omogene pe străzile ce alcătuiesc un traseu
solicitant de fluxuri de circulaţie;
- reamenajarea şi echiparea cu instalaţii de semaforizare a intersecţiilor importante
pentru a asigura o fluenţă ridicată;
- extinderea reţelei de transport public de călători pentru o mai bună acoperire
a perimetrul construibil;
- crearea de zone pietonale şi construirea de noi pasarele în zona centrală şi în
zona turistică a municipiului;
- crearea de facilităţi pentru utilizarea mijloacelor de transport nepoluante.
 Traficul staţionar:
- organizarea de parcări pentru vehicule comerciale aflate în tranzit în zone de
servicii de tip mixt, amplasate la intrările dinspre Craiova si Piteşti.
 Protecţia la zgomot şi vibraţii:
- realizarea traseelor ocolitoare pentru traficul greu;
- eliminarea traficului de tranzit din perimetrul urban şi a unităţilor de transporturi;
- realizarea de perdele plantate de protecţie pentru separarea surselor de poluare
fonică;
- modernizarea tramei stradale la standarde europene;
- managementul corespunzător al reţelei de transport urban, în vederea asigurării
unor suprafeţe de rulare de calitate pe străzile oraşului;
- managementul corespunzător al traficului în vederea diminuării/uniformizării
emisiilor acustice;
- îmbunătăţirea planificării urbane prin redezvoltarea zonelor cu densitate mare
de populaţie şi crearea de spaţii liniştite departe de trafic.

ORGANIZAREA SPAŢIILOR PLANTATE, EXTINDEREA SPAŢIILOR VERZI ŞI A


ZONELOR DE AGREMENT:
- extinderea spaţiilor plantate şi organizarea acestora în măsura posibilităţilor în
sisteme continue, eventual legate prin fâşiile de plantaţii de protecţie realizate
de-a lungul arterelor de circulaţie şi a cursurilor de ape;
- interzicerea cu desăvârşire a diminuării în continuare a spaţiului public plantat
existent în zona centrală şi în ansamblurile de locuit şi dezvoltarea acestuia;
- crearea unor spaţii plantate publice de protecţie ecologică şi peisagistică în jurul
lacurilor de acumulare de pe Olt pentru amplificarea potenţialului turistic şi climatic al
localităţii;
- amenajarea cu plantaţii locale perene a teraselor râurilor Olt şi ale paraurilor, din
considerente ecologice şi peisagistice;
- dezvoltarea zonelor de agrement pe malurile lacurilor si în zonele înalte ale oraşului;
- utilizarea de specii perene rezistente adaptate la condiţiilor de climă locale;
- dezvoltarea spaţiilor plantate publice în cadrul ansamblurilor de locuit;
- dezvoltarea zonelor de agrement din partea de nord a localităţii
- amenajarea de noi spaţii verzi şi protejarea celor existente în cartiere;
- reamenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din zonele rezidenţiale;
- amenajarea unui parc de agrement pe Dealul Gradistea;
- modernizarea şi extinderea zonei de agrement Parc Nautic Olt;
- reamenajarea şi modernizarea Grădinii Zoologice Slatina;
- amenajarea de noi zone pentru practicarea activităţilor sportive;
- reabilitarea Parcurilor declarate ca atare din municipiu;
- întreţinerea, completarea şi echiparea scuarurilor şi retragerilor adiacente arterelor
de circulaţie;

ORGANIZAREA ZONELOR PROTEJATE:


- protejarea sitului arheologic existente pe raza municipiului;
- i n s t i t u i r e a s i realizarea de zone de protecţie şi amenajarea râului Olt;
- respectarea prevederilor Avizului emis de S.C. Compania de Servicii şi Consultanţă
S.A. – Custodele Ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0106 Valea Oltului
Inferior;
- protecţia şi amenajarea peisagistică a malurilor râurilor Olt prin: delimitarea
rezervaţiei râului Olt; stabilirea zonei de protecţie a râurilor Olt; amenajarea
peisagistica a malurilor acestora, propunerea unor activităţi în zonele adiacente
râurilor care să funcţioneze armonios împreună cu acestea şi să coexiste în echilibru
şi adaptate noilor realităţi europene şi principiilor dezvoltării durabile.

ECHIPAREA EDILITARĂ
 Alimentarea cu apă:
- reabilitarea captării de apă Slatina;
- reabilitarea staţiei de tratare a apei;
- reabilitarea aducţiunii de apă tratată;
- reabilitarea şi dotarea cu staţii de clorinare a rezervoarelor;
- extinderea reţelei de distribuţie a apei;
- reabilitarea reţelei de distribuţie a apei;
- realizarea unui dispecerat modern, dotat cu sistem digital de identificare rapidă a
zonelor unde se produc avarii.
 Colectarea şi epurarea apelor uzate:
- reabilitarea reţelelor de canalizare;
- reabilitarea colectoare principale;
- extinderea reţelei de canalizare;
- construirea de bazine de retenţie a apelor pluviale;
- reabilitarea staţiei de epurare existente şi realizarea unei trepte de epurare terţiară.
 Alimentarea cu energie electrică:
- extinderea reţelelor de medie şi joasă tensiune în scopul alimentării cu energie
electrică a noilor consumatori.
 Alimentarea cu energie termică:
- sprijin pentru reabilitarea, în continuare, a sistemului de distribuţie a energiei termice
şi pentru extinderea acestuia, după caz, în unele zone de dezvoltare propuse;
- extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în zonele de dezvoltare propuse;
- studierea posibilităţilor de utilizare a energiei solare pentru prepararea apei calde;
- realizarea de izolaţii termice corespunzătoare şi montarea tâmplăriei cu geam
termopan la clădirile noi şi la cele existente.
 Alimentarea cu gaze naturale:
- extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în zonele mărginaşe, ceea ce
va contribui la creşterea atractivităţii acestor zone, la construcţia de locuinţe
individuale, dar şi de dotări aferente;
- extinderea reţelei de alimentare cu gaze naturale în zonele propuse pentru edificare;
- amplasarea câte unei staţii de reglare de sector pentru fiecare dintre cele mai
importante zone de dezvoltare, în vederea asigurării debitelor necesare de gaze
naturale.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

OBIECTIVE DE PROTECŢIE A MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG,


STABILITE LA NIVEL:

 NAŢIONAL: obiective de mediu cuprinse în planurile de nivel ierarhic


superior(Tabel privind obiectivele de mediu cuprinse in planurile de nivel ierarhic
superior):
- POS Mediu:
- PNAPM: Planul Naţional de actiune pentru protectia mediului
- PLAPM: Planul Local de actiune pentru protectia mediului

 COMUNITAR: reprezentate de angajamentele rezultate in urma procesului de


negociere a capitolului 22 – Mediu.
- Directiva 85/337/CEE modificata prin Directivele 97/11/CE si 2003/35/CE privind
evaluarea efectelor anumitor proiecte publice si private asupra mediului:
- Directiva 90/313/CEE si Directiva 2003/4/CE privind accesul publicului la
informatia de mediu :
- Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea si managementul calitatii
aerului si directivele fiice
- Decizia 93/389/CEE si Decizia 280/2004/CE privind monitorizarea si raportarea
emisiilor de CO2 si alte gaze cu efect de sera:
- Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost
transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate modificata
si completata cu HG 352/2005.
- Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman Directiva de Apa
Potabila 98/83/EC
- Directive privind gestiunea deseurilor Directiva 2008/98/EC privind deşeurile şi de
abrogare a anumitor directive
- Directive privind zgomotul ambiental DIRECTIVA 2002/49/EC A
PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI din 25 iunie 2002 referitoare
la evaluarea si managementul zgomotului ambiental
- Alte Directive relevante privind protectia mediului si sanatatii umane

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

PREVEDERI DIN RLU

Regulamentul local de urbanism al Mun. Slatina este parte integrata din Planul
general de Urbanism si se constituie într-un sistem unitar de reglementari urbanistice la
nivelul unitatii teritorial-administrative, cu scopul de a concretiza in plan spatial strategia de
dezvoltare a orasului, in concordanta cu potentialul si vocatia acestuia si in interesul public
general, in spiritul principiilor dezvoltarii durabile.
Regulament local de urbanism stabileste reguli obligatorii aplicabile pe întreg teritoriul
unitatii teritorial-administrative, la nivelul zonelor, subzonelor si unitatilor teritoriale de
referinta, contribuind la stabilirea conditiilor si limitelor de recunoastere a dreptului de
construire.

Prin Regulament local de urbanism, corespunzator fiecarei subzone in parte, se


instituie:
- utilizări admise.
- utilizări admise cu condiţionări.
- utilizări interzise
- condiţii de amplasare, echipare şi configurare a clădirilor.
- caracteristici ale parcelelor(suprafeţe, forme, dimensiuni)
- procent maxim de ocupare a terenului(POT).
- coeficient maxim de utilizare a terenului(CUT).

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE, RELEVANTE PENTRU PUG

a. Activitati economice, surse de deteriorare a mediului:


- instalaţiile industriale ale unităţilor cu profil metalurgic, chimic, materiale de construcţii
elimină oxizi de Fe, Al, Cr, Pb, Si, C etc. Unităţile industriale cu profil metalurgic, grupate pe
cele două platforme industriale (de nord-est şi de sud-est);
- alte obiective industriale cu profil chimic sau materiale de construcţii dispersate pe
teritoriul oraşului, unele fiind amplasate chiar în zonele rezidenţiale
b. circulatiile rutiere si traficul urban
c. gestionarea deseurilor municipale de constructii si industriale
d. evacuari de ape uzate menajere si industriale fara epurare in corpuri de apa de
suprafata
d. asigurarea cu utilitati indeosebi alimentarea cu apa si canalizarea apelor uzate
menajere si pluviale
e. zgomotul ambiental datorat traficului de tranzit din perimetrele locuite, dezvoltării
zonelor locuite şi mixte şi a infrastructurii.
f. zonele verzi
g. vecinatatea ariei protejate Valea Oltului Inferior
h. existenta zonelor de risc
i. utilizarea combustibilului solid(lemn de foc şi deşeuri din lemn) pentru încălzirea
spaţiilor de locuit, în instalaţiile individuale de încălzire

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

EFECTE POTENTIALE SEMNIFICATIVE A LE PLANULUI PROPUS


ASUPRA ELEMENTELOR DE MEDIU

Activitatile industrial existente sunt reglementate de catre autoritatile competente si


nu fac obiectul analizei.

1. Potenţiale efecte asupra apelor de suprafaţă şi a apei subterane


Impact preconizat pozitiv asupra apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a:
- asigurării apei potabile şi a colectării şi epurării apelor uzate prin proiectul pentru
„Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor
uzate din judeţul Olt”;
- ansamblului de prevederi care vizează protecţia mediului, inclusiv prin reglementarea
activitatilor industrial din punct de vedere al gospodaririi apelor
- măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor prin lucrari specific si păstrarea zonelor de
protecţie, conform prevederilor din Legea Apelor

2. Potenţiale efecte asupra aerului


- impact pozitiv asupra calităţii aerului în ariile limitrofe actualelor artere cu traffic ca
urmare a eliminarii traficului de transit
- impact pozitiv prin reglementarea activitatilor industriale
- impact negativ nesemnificativ:
- în perimetrele existente sau în care se vor realiza construcţii noi cu destinaţia de locuinţe
sau cu alte destinaţii neracordate la reţeaua de alimentare cu energie termică, dar care vor
utiliza gaze naturale,
- în perimetrele în care se vor construi drumuri noi, ca urmare a apariţiei unor noi surse
de poluanţi atmosferici.

3. Potentialele efecte asupra solului si subsolului.


- impact negativ semnificativ asupra solului, generat de modificarea definitivă a structurii
acestuia în perimetrele în care se vor realiza construcţii;
- impact pozitiv asupra solului, ca urmare a gestionării corespunzătoare a deşeurilor şi a
extinderii spaţiilor plantate.

4. Potenţiale efecte asupra vegetaţiei şi faunei


- impact pozitiv semnificativ asupra florei şi faunei(în special avifauna) prin cresterea
zonelor verzi si extinderea spatiilor plantate;
- impact negativ asupra faunei mici adaptate terenurilor agricole prin schimbarea
destinatiei

5. Potenţiale efecte asupra ariilor şi/sau obiectivelor protejate


- impact pozitiv datorat prevederilor din PUG si RLU care duc la eliminarea surselor de
poluare si impugn restrictii de construire in vecinatatea ariei protejate
- impact pozitiv prin adoptarea masurilor din Managementul ariei protejate.

6. Potenţiale efecte asupra sănătăţii umane


Măsurile şi dezvoltările propuse de PUG vor asigura îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi
de protejare a sănătăţii locuitorilor municipiului Slatina prin:
- eliminarea traficului de transit in zonele locuite;
- restrangerea si reducerea nivelului de zgomot în zonele locuite;
- reducerea concentraţiilor de poluanţi atmosferici din zonele locuite;
- menţinerea/înbunătăţirea calităţii apei subterane şi a apei de suprafaţă;
- asigurarea unor căi de acces corespunzător amenajate la zonele de locuit şi la zonele
destinate activităţilor productive;
- asigurarea apei potabile din surse centralizate
- descurajarea construirii in zonele expuse riscurilor naturale, in paralel cu actiuni de
stabilizare a versantilor cu probleme
- aplicarea masurilor de reducere a zgomotului ambiental, adaptate fiecarui UTR si zone
urbane, dupa realizarea hartilor de zgomot si aprobarea Planului de actiuni privind masurile
de reducere a zgomotului ambiental.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

MODUL DE APLICARE A OBIECTIVELOR SI CONSIDERATIILOR DE MEDIU


LA PREGATIREA PLANULUI

Obiectivele de mediu, ţintele şi indicatorii s-au stabilit luand in considerare politicile si


strategiile de protectie a mediului stabilite prin planurile pentru dezvoltarea durabila a
localitatii.
S-au identificat ţintele pentru atingerea acestor obiective, precum şi indicatorii care
să permită evaluarea modului de realizare a obiectivelor şi ţintelor.
Indicatorii au fost stabiliţi astfel încât evaluarea modului de realizare a obiectivelor să
poată fi efectuată prin intermediul planului de monitorizare a implementării prevederilor PUG
şi a efectelor asupra factorilor de mediu.
Obiectivele, împreună cu ţintele şi indicatorii care le corespund sunt focalizate pe
factorii/aspectele de mediu asupra cărora prevederile PUG al Municipiului Slatina poate avea
un impact semnificativ, pozitiv sau negative(Tabel - Obiective, ţinte şi indicatori).
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

EVOLUŢIA PROBABILĂ ÎN CAZUL NEIMPLEMENTĂRII PUG

 posibila afectare suplimentară a calităţii apelor de suprafaţă în cazul în care


nu se vor menţine/realiza spaţiile plantate de protecţie şi perimetrele de protecţie sanitară
şi hidrogeologică;
 continuarea afectării calităţii solului şi a apei freatice prin nerealizarea extinderii
sistemului municipal de canalizare în cartierele/ariile locuite care nu dispun de o astfel de
facilitate;
 afectarea calităţii mediului(în special solul şi apa subterană) şi a sănătăţii populaţiei
în cazul nerespectării propunerilor PUG cu privire la managementul deşeurilor;
 continuarea afectării calităţii aerului în perimetrele adiacente căilor cu trafic rutier
intens(în special a celor care asigură tranzitul pe drumurile naţionale şi judeţene) şi a celor
învecinate unor unităţi economice poluante, precum şi continuarea creării de disconfort
acustic pentru populaţia din aceste perimetre, în cazul în care nu se vor implementa
prevederile PUG cu privire la circulaţie şi la zonele rezervate activităţilor productive;
 afectarea ariilor naturale protejate şi a valorilor patrimoniului istoric şi arheologic
în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la ariile naturale protejate
şi la valorile de patrimoniu;
 accentuarea disfuncţionalităţilor existente privind zonele funcţionale, trama stradală
şi starea construcţiilor în cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG cu privire la
zonele funcţionale;
 schimbarea destinaţiei terenurilor agricole propuse pentru amplasarea noilor
perimetre rezidenţiale şi a noilor unităţi industriale şi de servicii, cu efecte negative asupra
structurii solului şi asupra habitatelor faunei sălbatice mici(rozătoare, reptile, batracieni),
specifică acestor terenuri.
 menţinerea reţelei de canalizare în actuala stare tehnica,
 neextinderea reţelei de canalizare pe întreaga suprafaţa din intravilanul
municipiului
 funcţionarea defectuoasa în continuare a staţiei de epurare
 nivelul de zgomot din zonele rezidenţiale va înregistra o tendinţa de creştere.
 creşteri ale nivelului actual de zgomot în zonele învecinate arterelor rutiere si în
zonele învecinate viitoarelor incinte în care se vor desfşura activitţi de producţie.

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Indeplinirea obligaţiilor de monitorizare a efectelor asupra mediului este


responsabilitatea titularului Planului de Urbanism General(PUG) adică a Primăriei şi
Consiliului local Slatina, cu ajutorul altor autorităţi competente.

Se monitorizeaza activităţile de dezvoltare, conform destinaţiei fiecărui UTR,


aprobate prin PUG si pe baza unor PUD sau PUZ(Tabel - Propuneri indicatori de
mediu pentru monitorizare şi organizaţii responsabile).

Monitorizarea şi evaluarea implementării şi efectelor PUG este un proces


continuu care furnizeaza informaţii curente, sistematice pentru:
- compararea modului de implementare a prevederilor PUG cu scopul şi cu
obiectivele acestui plan;
- cuantificarea/evaluarea efectelor implementării prevederilor PUG asupra factorilor
de mediu relevanţi;
- cuantificarea/evaluarea implementării prevederilor PUG în raport cu ţintele
stabilite;
- cuantificarea/evaluarea progreselor înregistrate în atingerea obiectivelor de
mediu stabilite;
- obţinerea de date şi informaţii necesare pentru revizuirea şi actualizarea PUG
sau a unora dintre prevederile acestuia.

Monitorizarea şi evaluarea implementării şi efectelor PUG se efectuaează pe


baza unui Plan de monitorizare şi evaluare a PUG.

S-ar putea să vă placă și