12.

FUNCŢIONAREA ÎN REGIM DE GENERATOR A MAŞINII DE

CURENT CONTINUU. ÎNCERCAREA GENERATORULUI
DE CURENT CONTINUU

12.1 Obiectivele lucrării

- cunoaşterea principiului de funcţionare şi al modelului matematic al

generatorului de curent continuu;
- cunoaşterea domeniilor de utilizare ale generatoarelor de curent
continuu;
- cunoaşterea şi înţelegerea fenomenului de autoxcitare al generatorului
de curent continuu cu excitaţie deviaţie;
- determinarea experimentală a caracteristicii de mers în gol a
generatorului de curent continuu cu excitaţie separată;
- determinarea experimentală a caracteristicilor externă şi de reglaj a
generatorului de curent continuu cu excitaţie separată.

12.2 Consideraţii teoretice

1. Principiul de funcţionare. Modelul matematic

Pentru ca o maşină de curent continuu cu excitaţie independentă să
funcţioneze în regim de generator este necesar să rotim rotorul acesteia cu o
viteză de rotaţie n, în timp ce înfăşurarea de excitaţie de rezistenţă Re este
alimentată de la o sursă de tensiune continuă Ue .
Curentul de excitaţie Ie care va parcurge înfăşurarea de excitaţie (Ie =
Ue /Re) va determina apariţia unui câmp magnetic constant în timp, dar cu o
distribuţie aproximativ sinusoidală în spaţiu  0  f ( I e ) . În înfăşurarea rotorică
(de rezistenţă RA) se va induce (conform legii inducţiei electromagnetice) o
tensiune electromotoare E proporţională cu viteza de rotaţie şi fluxul magnetic
inductor:

E  k e n 0 ;

0  f ( Ie ) , (11.1)

97
care poate fi pusă în evidenţă prin conectarea unui voltmetru la bornele indusului.
Este evident că atunci când circuitul indusului este deschis (rezistenţa
circuitului rotoric infinitǎ, curentul prin indus I A  0 ) generatorul va funcţiona în
gol, iar puterea transmisă sarcinii este nulǎ (UA =E).
Când la bornele indusului avem o sarcină de rezistenţă Rs parcursă de
curentul I A , care va determina o cădere de tensiune pe indus R A I A , tensiunea
U A la bornele indusului este dată de relaţia:

U A  E  RA I A (11.2)

iar puterea debitată sarcinii pe la bornele indusului va fi:

PA  U A I A (11.3)

Asupra rotorului generatorului de curent continuu va acţiona şi un cuplu

rezistent care este cuplul electromagnetic rezultant şi care este dat de relaţia:

M  kM I A (11.4)

unde: kM este constanta mecanică a maşinii de curent continuu.

În figura 12.1 este prezentată schema electrică a generatorului de curent
continuu cu excitaţie separată.

Fig. 12.1 Schema electrică a generatorului de curent continuu

cu excitatie separată

2. Caracteristicile generatorului de curent continuu cu excitaţie independentă

a) Caracteristica de funcţionare în gol

Evidenţiază modul în care se modifică tensiunea electromotoare indusă în
condiţiile în care n =ct. şi IA =0:
E0 = f(Ie).

98
 Această caracteristică se poate ridica experimental, iar graficul calitativ al
acesteia este prezentat în figura 12.2 şi scoate în evidenţă cele trei particularităţi
ale curbei de magnetizare:

- fenomenul de histerezis;
- fenomenul de saturaţie;
- fenomenul de remanenţă.

E0
ES
b

E rem

O I eS I e
Fig. 12.2. Caracteristica de mers în gol a generatorului
de c.c cu excitaţie separată

La curent de excitaţie nul ( I e  0) , tensiunea electromotoare indusă este

diferită de zero (fenomen de remanenţă). Cu creşterea curentului de excitaţie I e ,
tensiunea electromotoare creşte (după curba a) până la o valoare de saturaţie Es
corespunzătoare curentului I es .
Reducerea curentului de excitaţie I e este însoţită de reducerea tensiunii
electromotoare induse E0, după curba b situată de regulă deasupra ramurii
ascendente (curba a) datorită fenomenului de histerezis magnetic.
Uneori, drept caracteristică de funcţionare în gol se consideră caracteristica
obţinutǎ prin medierea grafică a celor două ramuri ale ciclului de histerezis.
(caracteristica trasată cu linie întreruptă în fig. 11.2).

b) Caracteristica de funcţionare în sarcină

Funcţionarea în sarcină a generatorului de curent continuu cu excitaţie

separată poate fi studiată cu ajutorul caracteristicilor exterioară şi de reglaj.
Caracteristica exterioară arată cum se modifică tensiunea la bornele
indusului U A la modificarea curentului de sarcină I A în condiţiile menţinerii la
valori constante şi nominale a curentului de excitaţie I e şi a vitezei de rotaţie n :

99
 U A  f ( I A ) , la I e  I en  constant şi n  n1  constant.

Ea poate fi ridicată experimental sau analitic, pornind de la modelul

matematic al indusului:

U A  E  RA I A ,

iar graficul calitativ este prezentat în figura 12.3.

UA

E
U 1  E  U An
U An

I e  I en  ct
n  nn  ct

O I An IA
Fig. 12.3. Caracteristica externă a generatorului
de curent continuu cu excitaţie independentă.

Din analiza acestuia, constatăm că odată cu creşterea încărcării

generatorului de curent continuu tensiunea la bornele acestuia scade.
ΔU1 =E-UAn – reprezintă cǎderea de tensiune de la mersul în gol, la mersul
în sarcină nominală şi este determinată de creşterea căderii de tensiune pe
rezistenţa RA a indusului.
Caracteristica de reglare
Potrivit caracteristicii externe prezentate în fig.12.3 creşterea curentului de
sarcină IA conduce la reducerea tensiunii la bornele indusului. Pentru a menţine
această tensiune la o valoare constantă, (în condiţiile menţinerii vitezei de rotaţie
la o valoare constantă), trebuie mărit curentul de excitaţie Ie . Modul în care
trebuie modificat Ie , la încărcarea generatorului, astfel încât tensiunea UA la
bornele indusului să rămână constantă este evidenţiat de caracteristica de reglare

I e  f ( I A ) la UIAe  U An  constant şi n  nn  constant, prezentată în figura

12.4. I en
I e0 U A  ct  U An
n  nn  ct

100
O I An IA

Fig. 12.4 Caracteristica de reglare a generatorului

de curent continuu cu excitaţie independentă.
3. Autoexcitarea generatorului de curent continuu cu excitaţie deviaţie

În cazul funcţionării în gol a generatorului de curent continuu cu excitaţie

derivaţie, a cărui schemă de principiu este prezentată în figura 12.5, curentul prin
indus IA este diferit de zero şi egal cu curentul de excitaţie Ie .
În aceste condiţii, caracteristica de mers în gol se defineşte ca dependenţa
E0  f ( I e ) ridicată în condiţiile: n  constant şi I  0 , iar apariţia tensiunii la
bornele generatorului (U b 0  E0 ) are loc în urma unui proces tranzitoriu denumit
fenomen de autoexcitare în gol.

IA I

Ie Ue=UA=U
E Re RS
RA
n

Fig. 12.5 Schema de principiu a generatorului de

curent continuu cu excitaţie derivaţie.

Caracteristica de funcţionare în gol a generatorului de curent continuu cu

excitaţie derivaţie E0=f(Ie) este prezentată în fig 12.6 împreună cu altă
caracteristică importantă şi anume caracteristica de regim staţionar a circuitului
de excitaţie, U e  Re I e .

101
 E0  U e P E0  f( I e )
E05
E04

U e  Re I e
E03

E02
E01
 cr
Erem 
O I e 0 I e1 I e 2 I e3 Ie4 Ie

Fig. 12.6. Autoexcitarea generatorului

de curent continuu cu excitaţie derivaţie.

Punctul static de funcţionare în gol se află la intersecţia celor două

caracteristici şi acest punct poate exista numai dacă panta dreptei caracteristice a
excitaţiei este mai mică decât panta porţiunii liniare a caracteristicii de
funcţionare în gol (   cr ) .
Autoexcitarea în gol a generatorului de curent continuu cu excitaţie
derivaţie se produce astfel:
Datorită fluxului remanent  0 r la rotirea rotorului cu viteza de rotaţie
constantă n , la bornele indusului apare o tensiune electromotoare remanentă
Erem  k E 0 r  n , al cărui sens depinde de sensul lui n. Această tensiunea va
determina apariţia în circuitul de excitaţie a un curent I e 0 care va determina un
flux suplimentar  S care se adună cu  0 r , astfel încât câmpul magnetic
rezultant 1   0 r   S va determina la bornele rotorului tensiunea E01 . Aceasta
va determina un curent de excitaţie I e1 care va crea un flux suplimentar, un nou
flux rezultant  2  1 şi o nouă tensiune E02  E01 ş.a.m.d. până când la bornele
rotorului se va obţine tensiunea corespunzătoare punctului P, când s-a realizat
fenomenul de autoexcitare al generatorului de curent continuu cu excitaţie
derivaţie.
Fenomenul de autoexcitare al generatorului de curent continuu cu excitaţie
derivaţie poate avea loc numai în următoarele condiţii:
- magnetismul remanent al polilor de excitaţie să fie suficient de puternic,
pentru a putea induce tensiunea electromotoare Erem care iniţiază procesul de
autoexcitare în gol;

102
 - circuitul de excitaţie să fie conectat corect la bornele indusului, adică
astfel încât sensul fluxului magnetic remanent  0 r să fie acelaşi cu sensul
fluxului suplimentar  S determinat de tensiunea electromotoare remanentă
E rem . În caz contrar, cele două fluxuri se scad şi autoexcitarea devine imposibilă.
- panta caracteristicii circuitului de excitaţie ( U e  Re I e ) să fie mai mică
decât panta porţiunii liniare a caracteristicii de funcţionare în gol E0  f ( I e ) ,
adică tg  tg cr .

12.3 Schema de montaj. Modul de lucru

În scopul studierii funcţionării maşinii de curent continuu cu excitaţie

independentă în regim de generator, se va realiza montajul aferent schemei
prezentate în fig.12.7.

Fig .12.7 Schema electrică pentru încercarea generatorului de curent continuu cu excitaţie
independentă

R, S, T, O (380/220V/50Hz) - reţeaua trifazată de alimentare;

ATR-T ; utotransformator trifazat -
ATR-M - autotransformator monofazat;
STC - sursă de tensiune continuă;
G.C.C - generator de curent continuu;
MA -motor asincron cu rotorul în scurcircuit;
A1, A2, V1, V2 - ampermetre respectiv voltmetre;
K1, K2 – întrerupătoare;

Se vor trece caracteristicile tehnice nominale ale celor două maşini electrice
în tabelul 12.1
Pentru studiul funcţionării în regim de generator a maşinii de curent
continuu, cu K2 deschis, se alimentează înfăşurarea de excitaţie a acestuia cu
tensiunea nominală Uen cu ajutorul autotransformatorului ATR-M.

103
 Tabelul 12.1
MOTORUL DE ANTRENARE
Un P2n N2n I
[V] [kw] Rot/min [A]

GENERATORUL DE CURENT CONTINUU

Uen Ien Re N P UAn IAn RA P
[V] [A] [Ω] rot/min [kw] [V] [A] [Ω] [kw]

Se închide K1 şi se porneşte motorul de antrenare (asincron cu rotorul în

scurtcircuit) MA. Tensiunea electromotoare indusă se măsoară cu ajutorul
voltmetrului V2.
Se determină experimental caracteristica de mers în gol E0 = f(Ie) prin
modificarea curentului de excitaţie Ie, mai întâi în sens crescător, apoi
descrescător, valorile măsurate ale mărilmilor E0 şi Ie trecându-se în tabelele 12.2
si 12.3.

Tabelul 12.2
Ie crescător
Ie [A
]
E0 [V
]

Tabelul 12.3
Ie descrescător
Ie [A
]
E0 [V
]

În scopul determinării experimentale a caracteristicii externe, se stabilesc la

valori nominale curentul de excitaţie (Ie=Ien) şi viteza de rotaţie (n = nn = ct), se
poziţionează cursorul reostatului de sarcină Rs pe poziţia corespunzătoare
rezistenţei maxime şi se închide întrerupătorul K2.
Pentru diferite valori ale rezistenţei reostatului de valori de sarcină Rs, se vor
măsura tensiunea la bornele indusului (UA) şi curentul prin indus (IA). Rezultatele
măsurărilor se vor trece în tabelul 12.4 şi pe baza acestora se va construi pe
hârtie milimetrică graficul UA=f (IA).

Tabelul 12.4
104
UA [V]
IA [A]

Din analiza rezultatelor măsurărilor de mai sus, constatăm reducerea

tensiunii UA la bornele indusului, concomitent cu creşterea curentului de sarcină
IA.
Pentru menţinerea la o valoare constantă a tensiunii UA în condiţiile
menţinerii la o valoare constantă a vitezei de rotaţie n este necesară modificarea
curentului de excitaţie Ie. Astfel, pentru diferite valori al rezistenţei Rs, se
modifică Ie astfel încât UA să rămână constantǎ (egalǎ cu UAn). Valorile măsurate
ale mărimilor IA, Ie, UA se vor trece în tabelul 12.5 şi cu ajutorul lor se va realiza
pe hârtie milimetrică la scară, graficul Ie= f(IA).

Tabelul 12.5
UA=ct=
UA [V]
IA [A]
Ie [A]

12.4. Verificaţi-vă cunostinţele

1. Prezentaţi principiul de funcţionare al generatorului de curent continuu cu

excitaţie independentă;
2. Prezentaţi schema electrică de principiu a generatorului de curent
continuu cu excitaţie independentă;
3. Modelul matematic staţionar al generatorului de curent continuu cu
excitaţie independentă;
4. Caracteristica de mers în gol a generatorului de curent continuu cu
excitaţie independentă. Dependenţă, condiţii de realizare, grafic calitativ,
interpretare;
5. Caracteristica externă. Dependenţǎ, condiţii de realizare, grafic calitativ,
interpretare;
6. Caracteristica de reglare. Dependenţă, condiţii de realizare, grafic
calitativ, interpretare;
7. Explicaţi fenomenul de autoexcitare în gol a generatorului de curent
continuu cu excitaţie deviaţie;
8. Care sunt condiţiile care trebuiesc îndeplinite astfel încât fenomenul de
autoexcitare să fie posibil?
9. Care este principalul domeniu de utilizare al generatoarelor de curent
continuu autoexcitate?
105
 10. În ce condiţii o maşină de curent continuu funcţionând în regim de
generator poate fi folosită pentru frânarea mecanismelor de lucru acţionate?

106