minescu

eiului

că din iubire
e-ai născut;
a-nceput
ă-l iei de mire!

te-n veşmântu-i,
aţa lumii,
şala mumii
ă tu mă mântui.

dragă tată,
eia lese-l,
mi-e vesel,
minată;

ca, pădurea,
e-ndrăgii,
stii
gândind aiurea!

ne ce-ţi prieşte,
s, aşa rămâne;
ul cel de mâine
pregăteşte!

ochi şi-o ţine,

-şi adună,
n cap, nebună,
mai rămâne.

n bun tovarăş,
apt-afară,
pune-n scară
eacă iarăşi.

n arinişti,
o îmbată,
-şi arată,
ungii linişti.

i ea pătrunde
echi şi sfânt,
ân-în pământ
t ascunde.

as de ape
cu-nduioşare
şi mai tare,
, mai aproape;
 ins de vrajă,
nând din valuri -
de pe dealuri
ţine strajă. -

c Ea tresare,
mită-n lături,
ăr chiar alături,
gru e călare...

o mint,
, adevăru-i?
are-n păru-i
corn de-argint.

ci în jos,
pe la tâmple,
e umple
c dureros.

mai aproape
pilăreşte;
e răpeşte
ei pleoape.

respinge,
prinsă-n braţe,
de-o dulceaţă
a-i se strânge.

nu se-ndură,
pe-a lui umăr,
de număr
de pe gură;

ş-o întreabă,
-o ascunde,
et răspunde
ulce, slabă.

lăresc,
imănuia,
nul altuia
e prăpădesc;

e duc mereu,
ă, pier în vale,
in de jale
sună greu.

et se împarte
prăştiet,
mai încet,
.. mai departe...
de pe dealuri
ţine strajă,
ins de vrajă,
ând din valuri.