Optimizarea energetică a unei culturi de porumb siloz

(suprafața cultivată 150 ha)

 INTRODUCERE

Porumbul este o cereală originară din America Centrală cultivată azi în multe regiuni ale
lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția
de cereale, cultivându-se în variate condiţii de climă şi sol, el putând fi întâlnit până la altitudini
de 3.900 metri. În Europa, porumbul a fost cultivat pentru prima oară în Spania (adus de prima
expediţie a lui Cristofor Columb, din 1493), după care s-a răspândit în Italia. În ţara noastră,
porumbul a fost menţionat în Muntenia, în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1693-1695),
iar în Transilvania s-a cultivat în timpul împărătesei Maria Tereza (1740-1760).
Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoideae, specia Zea mays
care se poate clasifica după caracteristicile pe care le are endospermul, caracteristici care stau la
baza convarietaţilor Zea mays indurata, Zea mays indentata, Zea mays amilacea, Zea mays
saccharata, Zea mays Everata, Zea mays tunicata, Zea mays amyleosccharata, Zea mays ceratina.
În ţara noastră, porumbul deţine locul cel mai important, cultivându-se pe 50% din
suprafaţa ocupată de cereale.
Porumbul este o plantă anuală cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele mari,
liniare și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și
furajeră

1
 Fig. 1 Porumb
Porumbul pentru siloz s-a cultivat pentru prima dată în secolul al XIX-lea, în Franţa,
apoi s-a răspândit pe întreg teritoriul Europei şi în lume. În prezent, în sectorul agricol,
importanţa porumbului pentru siloz este relevată de creşterea continuă a suprafeţelor cultivate în
ultimele decenii. Acum, la nivelul ţărilor din cadrul Comunităţii Europene, suprafaţa este de
peste 4 milioane de hectare, Germania situându-se pe locul întâi.
Termenul de siloz derivă din cuvântul grecesc „siros” care înseamnă „groapă sau gaură în
pământ”. Tehnicile de însilozare a furajelor folosite de egipteni cu 3000-3500 ani în urmă, au
evoluat până în prezent când se ştie că există cel puţin trei caracteristici ale materialului vegetal
care pot asigura o bună calitate a silozului: un nivel adecvat al substratului fermentabil; o
capacitate relativ redusă de tamponare; o concentraţie de substanţă uscată de minim 200 g/kg.
Porumbul pentru siloz este considerat “păşunea de iarnă” a animalelor, iar folosirea lui
constituie cel mai eficient mod de hrănire a animalelor în perioada de stabulaţie, având un grad
foarte ridicat de consumabilitate.
Porumbul produce un nutreţ cu costuri de producţie reduse, ca urmare a producţiilor mari
obţinute la hectar, volumului redus de lucrări de întreţinere şi posibilităţi de mecanizare totală a
culturii, contribuind astfel la obţinerea de produse animaliere ieftine.
Datorită particularităţilor sale biologice porumbul rezistă foarte bine la secetă şi căldură,
are puţine boli şi dăunători, se poate cultiva bine pe tot spectrul de terenuri în condiţii climatice
diferite, suportă destul de bine monocultura, lasă pământul curat de buruieni şi constituie o bună
premergătoare pentru foarte multe culturi, chiar şi pentru grâul de toamnă.
La noi în ţară se cultivă atât în cultură principală, cât şi în cultura dublă după alte plante
care eliberează terenul devreme.
Hibrizii de porumb pentru siloz şi masă verde sunt consideraţi în prezent ca fiind diferiţi
de hibrizii pentru boabe. Un hibrid pentru siloz trebuie să prezinte o producţie de biomasă stabilă
cu un conţinut de boabe de 46-50% în funcţie de cantitatea şi calitatea amidonului din raţii.
Precocitatea plantelor poate fi adaptată în funcţie de zona de cultură pe baza unor experienţe
riguroase.
Plantele pot fi crescute special pentru a fi utilizate ca sursă de energie, fie prin combustie
pentru a produce energie termică, fie printr-un proces de transformare în combustibili gazoşi sau
lichizi, fie pentru a genera energie electrică.

2
 Silozul de porumb de bună calitate se realizează când densitatea este mai mare de 220 kg
SU/mc de material însilozat.
Însilozarea porumbului se realizează ușor datorită conţinutului ridicat în hidraţi de
carbon şi apă.
Porumbul siloz permite modificarea tipului de alimentaţie, din perioada de iarnă,
contribuind la apropierea hrănirii animalelor cu furaje suculente, ca în perioada de vară. Cantități
mari de siloz sunt consumate de vacile cu lapte. Ponderea silozului în hrana acestor animale
constituie 60-70%.

Etapele producerii unui siloz excelent sunt:

 alegerea unui teren fertil pentru cultura de siloz;

 alegerea seminţei de calitate;
 recoltarea în faza optimă;
 porumbul in faza de lapte ceară;
 tocătura trebuie să fie de 2cm; pentru tocare trebuie să existe cuţite bine ascuţite şi reglate;
 umplerea silozului trebuie să se facă cât mai rapid;
 acoperirea silozului se face cu o folie de polietilenă peste care se pune pământ pentru
ermetizarea acestuia;
 fermetarea se face în 21 de zile;
 se vor lua probe pentru laborator (se determină principiile nutritive şi se observă dacă conţine
produşi toxici sau aciditate în exces.

Calitățile unui siloz excelent:

 un siloz bun trebuie să fie bine fermentat, cu miros a acidului lactic de aluat dospit şi a
acidelui acetic de oţet;
 culoare trebuie să fie verde- gălbui;
 textura trebuie să fie compactă cu ţesuturi moi care nu se detaşează de pe fibră.

3
 CAPITOLUL 1.
TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A PORUMBULUI PENTRU SILOZ

Amplasarea culturii- Tipul de sol

Soluri foarte favorabile: cernoziomurile și solurile aluvionare din zonele irigate din Câmpia
Dunării, Dobrogea și sudul Moldovei și Câmpia Banatului; cernoziomurile și solurile aluvionare
din Transilvania și Moldova.
Favorabile: soluri brun-roșcate, soluri acide permeabile, unde verile sunt relativ calde,
cernoziomurile din sudul tării în regim irigat.
Mediu favorabil : solurile acide amendate unde verile sunt relativ racoroase rendzinele si
branciocurile.

Plante premergătoare
Porumbul furajer nu este prea exigent față de planta premergătoare. In principiu poate
urma în rotatie dupa culturile care elibereaza terenul și permit executarea arăturii dupa sezonul
rece.
Foarte bune: leguminoase anuale, leguminoase perene în anii II-III dupa destelenire, iar în
zonele irigate și în anul I dupa destelenire.
Bune: cereale de toamna și de primavara, plante furajere anuale recoltate până la mijlocul
toamnei, cartofii timpurii.
Medii : iarba de Sudan, sfecla furajeră si sfecla de zahăr.

Rotația culturii
Porumbul pentru siloz are cerinte scăzute față de planta premergatoare, fiind cultivat
dupa aceleași culturi ca și în cazul porumbului pentru boabe. In cultura succesivă se seamănă
dupa premergatoare care părăsesc devreme terenul: cerealele de toamna, borceagurile de toamna,
rapița furajeră de toamnă, cartoful timpuriu. La randul său, porumbul pentru siloz este o bună

4
premergătoare pentru culturile de primavară, iar în cazul unor hibrizi timpurii chiar și pentru
grâul de toamna.

Aplicarea îngrășămintelor și amendamentelor

Gunoiul de grajd este foarte bine valorificat de porumbul pentru siloz, doza economică
fiind 30-40 t/ha în cultura neirigata și 60-80 t/ha în cultura irigata. In cadrul rotației se
recomandă ca porumbul pentru siloz să urmeze în primii doi ani dupa administrarea gunoiului de
grajd.
Fosforul
Ingrășamintele cu fosfor se încorporeaza din toamna, sub arătura adânca. In cazul în care
îngrășămintele cu fosfor nu au putut fi administrate în toamnă, se vor aplica primavara. Inainte
de pregătirea patului germinativ eficienta îngrasămintelor cu fosfor este sporita în cazul cand
sunt aplicate la semanat, pe randuri, împreuna cu îngrașămintele azotate.
Azotul
Porumbul pentru siloz este relativ exigent față de fertilizarea cu îngrășăminte azotate.
Doza optimă în regim neirigat este de 70-80 kg N/ha pe cernoziomuri și soluri aluvionare și 80-
100 kg N/ha pe soluri cu continut în humus mai mic de 2%. In cultura irigată, doza optimă de
îngrășăminte azotate este de 110-120 kg N/ha. In cultura succesivă, în regim irigat, doza optimă
economic este de 80-90 kg N/ha. Prin administrarea în amestec a azotului cu fosfor este
stimulată, în același timp, atât absorbția fosforului de către plantele de porumb, cât și a azotului.
Se realizeaza, de asemenea, cea mai bună dezvoltare a sistemului radicular al plantelor, o mai
mare rezistență la seceta și producții mai ridicate.
Potasiul
Pe solurile acide se administreaza 60-80 kg/ha; pe cernoziomurile irigate de mulți ani,
pe parcele unde s-au aplicat îngrasaminte organice în ultimii 3-4 ani, aplicarea dozei de 60-70
kg/ha este eficient economic. Când porumbul siloz urmează în rotație în primii 2-3 ani după
aplicarea îngrasamintelor organice, dozele de îngrășaminte minerale precizate mai sus se reduc
cu 40-45% la fosfor și azot si cu 60-80% la potasiu. Când amplasarea se face în primii 2-3 ani
dupa întoarcerea unei leguminoase perene, doza de azot se reduce cu 50-60% față de situația în
care porumbul se cultiva în rotatie cu plantele anuale.

5
 Amendamentele sunt necesare pe solurile acide cu pH mai mic de 5,8-6,0 în aceste
condiții, se impune amendarea o data la 8-10 ani cu 5-6 t/ha carbonat de calciu.

Fig. 1.1. Fertilizator

Lucrările solului

In cazul când porumbul se seamănă dupa o premergătoare timpurie se recomandă ca vara,

după recoltarea plantei premergatoare și eliberarea rapida a terenului, să se execute imediat
arătura la adancimea de 25-30 cm, în functie de tipul de sol și de starea de umiditate a terenului.
Arătura se va executa cu plugul în agregat cu grapa stelata. Dupa plantele care se recolteaza
târziu (porumb, soia, cartof, etc.) imediat ce se elibereaza terenul se executa aratura adanca la 25-
30 cm în functie de umiditatea solului. In cazul plantelor la care, dupa recolta raman pe sol
resturi vegetale (porumb, cartof, sfeclă, etc.) aratura este precedata de lucrarea cu grapa cu
discuri pentru mărunțirea resturilor vegetale. In vederea unei nivelari cât mai bune, se recomandă
ca, la intrarea în iarnă, aratura de toamna să fie lucrată cu grapa cu discuri. O mare atenție trebuie
acordată lucrarilor pe terenurile în pantă, care se vor executa numai de-a lungul curbelor de
nivel. Primavara, în condiții normale, cand aratură a fost bine executată și terenul se prezinta
nivelat si fară buruieni, pentru pregătirea patului germinativ este suficienta o singura lucrare,
efectuata în ziua sau preziua semanatului cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu o
grapa cu colți, la adancimea de semănat a porumbului.

6
 Sămânța și semănatul
Tratarea seminței
Pentru prevenirea atacului de dăunatori în sol sămânța se va trata cu Furadan 35 ST sau
Diafuran 35DT (25 ml p.c./kg sămânța) numai la porumbul semanat în ogor propriu;
Pentru prevenirea putrezirii semințelor și combaterea tăciunelui se recomandă tratarea
seminței cu Tiradin 75 (3,5 kg/t samanta) sau Metoben (70 PU 2kg/t).
Perioada optimă de semănat
In cultura principala, porumbul pentru siloz se seamănă cand în sol, la adâncimea de
semănat, temperatura este de 8-100 C. Aceasta coincide cu 1-20 aprilie pentru zona de câmpie si
15-20 aprilie pentru zonele colinare, adâncimea de semănat 5-7 cm pentru solurile grele şi 7-8
cm pe solurile cu textură mijlocie spre uşoară.
Densitatea plantelor este mai mare decât la porumbul pentru boabe cu 20-30 mii plante la
hectar şi anume 50-60 mii plante la hectar pe soluri mai puţin fertile sau neîngrăşate şi 70-90 mii
plante/ha pe solurile îngrăşate şi cu precipitaţii normale iar în condiţii de irigare 90-100 mii de
plante la hectar. Norma de sămânţă va fi între 25-30 kg/ha.
Distanța optimă de semănat între randuri este de 70 cm.

7
 Fig.1.2. Semănătoare

Fig1.3 Porumb

Lucrările de întreținere a culturilor

Combaterea eficientă a buruienilor

Combaterea chimică se realizeaza cu erbicidele: Diizocab, Eradicane sau Alirox (5-6 l
p.c./ha), care se încorporează în sol cu grapa cu discuri; Pentru combaterea buruienilor
monocotiledonate se aplică preemergent, înainte de semanat, următoarele tipuri de erbicide: Dual
500 (3-5 l/ha), Eradicane 6 E (6-8 l/ha), Butizin 40 SC (6-8kg/ha), Diizocab 8 CE ()7-9 l/ha;
Pentru combaterea buruienilor dicotiledonate se poate utiliza: SDMA (1,5-2 l/ha), Sanrom 375
SC (1l/ha).

Combaterea prin lucrări mecanice

Pentru combaterea buruienilor rezistente la erbicide se vor face 2-3 prășile mecanice cu
ajutorul cultivatorului
- prima prășilă se va face cat mai timpuriu posibil;
- prășilele următoare se fac la intervale de 20-25 zile.

8
 Fig. 1.4. Cultivator
Irigarea
Irigarea este o măsura tehnologică importantă, deoarece aduce sporuri de producție de
30-40%. Pentru porumbul siloz se aplică 2-4 udături cu o normă de udare de 500-600 mc/ha apă.
Din punct de vedere calendaristic, perioadele critice pentru aprovizionare cu apa sunt: 20-30
iunie și 20-30 august.

Recoltarea

Momentul optim de recoltare este când boabele se găsesc în faza de lapte-ceara

și umiditatea plantelor este de 75%. Prin întârzierea recoltării, plantele îsi pierd suculența, scade
umiditatea, se tasează mai greu și în locul fermentației lactice din masa însilozată se produc
fermentații nedorite care depreciază calitatea silozului. Recoltarea porumbului pentru siloz se
executa mecanizat, cu vindrovere, care taie, toacă și încarcă furajul în mijloacele de transport.

9
 Fig. 1.5. Recoltarea porumbului

Umplerea silozului se face concomitent cu tasarea puternică, pentru crearea condițiilor

optime apariției fermentației lactice. Silozul se acopera cu folii de material plastic pentru
protejarea împotriva apei din precipitații. Durata perioadei de efectuare a lucrărilor de însilozare
trebuie să fie cat mai scurta (cel mult 5-7 zile).

Fig. 1.6. Siloz de porumb

10
Schema tehnologică de cultură a porumbului siloz

Arat

Aplicare amendamente

Mărunțirea solului

Erbicidare

Semănatul

Prășitul

Erbicidare

Recoltare

11
 DETERMINAREA NECESARULUI DE MAȘINI AGRICOLE

Operaţiuni Utilaj Date tehnice

1. Arat Tractor U650 Consum de motorină

30 l/ha
Plug 30

2. Aplicare amendamente și îngrăşămint Masină de împrăştiat Maşina de împrăștiat

îngrăşăminte (MIG) îngrășăminte- azot de
100 kg/ha, cu un
potential energetic de
78.1 MJ/kg , consum de
motorina de 2 l/ha

Aplicat P2O5 50Kg/ha

cu un potential
energetic de 17,4
MJ/kg,

3.Marunțirea solului- Discuit Tractor U650 Consum de motorina 9

l/ha, 2 treceri, rezulta
Grapă cu discuri 3,4 18l/ha

4. Erbicidat- de 2 ori (și după prășit) Maşină de erbicidat Consum de motorina 3

l/ha

Atrazin 5 l/ha cu un
conţinut energetic de
190 MJ/kg

5.Semănat Semănătoare SPC 6 Consum de motorina

5,5 l/ha

Masa de seminţe este de

20 kg/ha cu un conţinut
energetic de 100 MJ/kg

6. Prășit Cultivator Consum de motorina de

15 l/ha

7. Recoltare Combina C 12 Consum de motorina de

18 l/ha

12
 CAPITOLUL 2.
BILANȚUL ENERGETIC LA CULTIVAREA PORUMBULUI SILOZ

Bilanţul energetic permite efectuarea atât a analizelor cantitative, cît şi a celor calitative
asupra modului de utilizare a combustibilului şi a tuturor formelor de energie în cadrul limitelor
unui sistem determinat.
În procesul de producere și prelucrare primară al produselor agricole se cheltuie un
volum de resurse energetice de diferite forme. Sub noţiunea de intensitate energetică a produselor
agricole se subînţelege cantitatea de energie minimal necesară pentru producerea unei alte
cantităţi de energie.

WI = Σ Wi
i=1
wI wo

CULTURĂ DE PORUMB SILOZ

WI – consumul total de energie/cultură

Wo –energia ieşită din sistem

Calculul consumului energetic total de intrare:

Suprafaţa totală este de 150 ha teren cultivat cu porumb siloz.

Teren neirigat
Combustibilul folosit este motorina, cu puterea calorică inferioară 38 MJ/l.

1. Determinarea consumului de energie la arat

W1=W1.1

W1.1=C1Cb/haxHiCbxS

C1Cb/ha- consum de combustibil la hectar

HiCb- puterea calorică inferioară a combustibilului
S – suprafața cultivată
W1=30 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =171000 MJ

13
 2. Determinarea consumului de energie la aplicarea de amendamente (fertilizare cu azot
și P2O5)

W2= W2.1+ W2.2+ W2.3

W2.1- consumul de energie aferent agregatului
W2.2, W2.3 - consumul de energie aferent amendamentului

W2.1=C2Cb/haxHiCbxS
W2.2=M2Am/haxHiAm2xS
W2.3=M3Am/haxHiAm3xS
HiAm- puterea calorică inferioară a amendamentului
M- cantitatea de amendament

W2.1=2 l/ha x 38MJ/l x 150ha=11400 MJ

W2.2=100 kg/ha x 78,1MJ/kg x 150 ha = 1171500 MJ
W2.3=50 kg/ha x 17,4 MJ/kg x 150 ha =130500 MJ
W2=11400 MJ+1171500 MJ+130500 MJ=1313400MJ

3. Determinarea consumului de energie la mărunțirea solului (Discuit)

W3=C3Cb/haxHiCbxS
W3=18 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =102600 MJ

4. Determinarea consumului de energie la erbicidare- cu Atrazin

W4= W4.1+ W4.2

W4.1=C4Cb/haxHiCbxS
W4.2=V4er/haxHier2xS
Ver- volum de erbicid

W4.1=3 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =17100 MJ

W4.2=5 l/ha x 190MJ/l x 150 ha =142500 MJ
W4=17100MJ+142500 MJ=159600 MJ

5. Determinarea consumului de energie la semănat

W5= W5.1+ W5.2

W5.1=CCb/sem/haxHiCbxS
W5.2=Msem/haxHisemxS
W5.2- cantitatea de energie înmagazinată în semințe

W5.1=5.5 l/ha x38MJ/lx150 ha =31350 MJ

W5.2=20 kg/hax100MJ/kgx150 ha =300000 MJ
W5=31350 + 300000 =331350 MJ

6. Determinarea consumului de energie la prășit

W6=CCbprașit /haxHiCbxS
W6=15 l/ha x 38MJ/l x 150 ha =85500 MJ

14
 7. Determinarea consumului de energie la recoltare

W7=CCbrecoltat /haxHiCbxS

W7=18 l/ha x38MJ/lx150 ha =102600 MJ

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+1313400+102600+159600+331350+

85500+102600=2266050MJ

Determinarea cantității de energie obținută

W0 = WMB + WMV
WMB = Mboabe/haxHiboabexS
WMV= MMV/haxHiMVxS

MV- material vegetal

Productivitate boabe- 4500 kg/ha, putere calorică 13MJ/kg

WMB=4500 kg/ha x13MJ/kgx150 ha =8775000MJ

Producţia de material vegetal/ha obținută = 5625 kg/ha, puterea calorică= 14.7 MJ/kg

WMV= 5625kg/ha x 14.7 MJ/kgx 150ha=12403125 MJ

W0 = WMB + WMV =8775000MJ+12403125 MJ=21178125 MJ

Bilanț energetic/cultură

W=W0 – Wi =21178125 MJ-2266050MJ=18912075MJ rezultă un bilanț pozitiv

15
 CAPITOLUL 3.
IDENTIFICAREA FUNCȚIEI OBIECTIV, A VARIABILELOR DE DECIZIE,
REALIZAREA MODELULUI MATEMATIC

3.1. Determinarea procentuală a consumurilor energetice în vederea determinării

variabilei de decizie

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+1313400+102600+159600+331350+

85500+102600=2266050MJ

W1= consumul de energie la arat

W2= consumul de energie la aplicarea de amendamente
W3= consumul de energie la discuit
W4= consumul de energie la erbicidat
W5= consumul de energie la semănat
W6= consumul de energie la prășit
W7= consumul de energie la recoltare
2266050 MJ.......................100%
171000 MJ........................ W1 %
W1 % =7,55%
2266050 MJ.......................100%
1313400 MJ ……………..b
b (aplicare amendamente)=57,96%
2266050 MJ.......................100%
102600 MJ ……………….c
c (discuit)=4,53%
2266050 MJ.......................100%
159600 MJ ……………….d
d (erbicidare)=7,04%
2266050 MJ.......................100%
16
331350 MJ ………………..e
e (semănat)= 14,62%
2266050 MJ.......................100%
85500 MJ …………………f
f (prășit)=3,77%
2266050 MJ.......................100%
102600 MJ ………………..g
g (recoltare)= 4,53%

Consumul de energie %

4.53 7.55
3.77

14.62
arat
amendamente
discuit
erbicidat
7.04
semănat
prășit
4.53 recoltare

57.96

Consumul de energie la cultura de porumb siloz este cel mai mare la aplicarea de amendamente.

17
 Variante de mașini de împrăștiat îngrășăminte
Nr. Mașină de Caracteristici tehnice Amendamente
împrăștiat
crt.
îngrășăminte N P2O5

1. MIG azot (Met) Capacitate 500 l Puterea Puterea

(inițial) Lățime lucru 12 metri calorică calorică
Puterea calorică inferioară a inferioară a N inferioară a
combustibilului 38MJ/l -78,1 MJ/kg P2O5 -17,4
Consum de motorină 2 l/ ha Cantitate- MJ/kg
100kg/ha Cantitate-
50kg/ha
2. Mig îngrășăminte Capacitate 1200 litri
chimice SULKY Cuve si discuri de inox
Lățime lucru 12-24 de metri
Grupuri de carcasa de
aluminiu
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 4 l/ ha
3. Mașina de împrăștiat Capacitatea cuvei (kg) - 600
îngrășăminte 2 Numarul discurilor - 2
discuri N 600kg Latimea de raspandire (m) -
15-20
Viteza de lucru (km/h) -
2.5-8
Viteza de transport (km/h) -
20
Puterea necesara a
tractorului (CP) - 6-18
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 2 l/ ha
4. Mașina de împrăștiat - cu doua discuri.
îngrășăminte - MIG Destinata imprastierii
fertilizat. 1200 litri ingrasamintelor granulate,
prafoase sau amestecuri.
Capacitate - 1200 litri.
Latime de lucru – 8-22 m
Puterea calorică inferioară a
combustibilului 38MJ/l
Consum de motorină 4 l/ ha

Pentru optimizarea consumului de energie la cultura de porumb siloz am redus cantitatea

de amendamente, astfel: N- 50 kg/ha și P2O5- 25kg/ha.

18
 3.2. Refacerea calculului privind consumul energetic la aplicarea de amendamente

W2= W2.1+ W2.2+ W2.3

W2.1- consumul de energie aferent agregatului
W2.2, W2.3 - consumul de energie aferent amendamentului

W2.1=C2Cb/haxHiCbxS
W2.2=M2Am/haxHiAm2xS
W2.3=M3Am/haxHiAm3xS

C2Cb/ha= consum de combustibil la hectar

HiAm- puterea calorică inferioară a amendamentului
M- cantitatea de amendament

W2.1=2 l/ha x 38MJ/l x 150ha=11400 MJ

W2.2=50 kg/ha x 78,1MJ/kg x 150 ha = 585750 MJ
W2.3=25 kg/ha x 17,4 MJ/kg x 150 ha = 65250 MJ
W2=11400 MJ+ 585750 MJ+ 65250 MJ= 662400 MJ

3.3. Determinarea procentuală a consumurilor energetice în varianta optimizată

Wi = W1+ W2 +W3 +W4 + W5+ W6 +W7=171000+662400+102600+159600+331350+

85500+102600= 1615050 MJ

W1= consumul de energie la arat

W2= consumul de energie la aplicarea de amendamente
W3= consumul de energie la discuit
W4= consumul de energie la erbicidat
W5= consumul de energie la semănat
W6= consumul de energie la prășit
W7= consumul de energie la recoltare
1615050 MJ.......................100%
171000 MJ........................a
a (arat)= 10,59 %
1615050 MJ.......................100%
662400 MJ ……………..b
b (aplicare amendamente)= 41,01%

19
1615050 MJ.......................100%
102600 MJ ……………….c
c (discuit)= 6,35 %
1615050 MJ.......................100%
159600 MJ ……………….d
d (erbicidare)= 9,89 %
1615050 MJ.......................100%
331350 MJ ………………..e
e (semănat)= 20,52 %
1615050 MJ.......................100%
85500 MJ …………………f
f (prășit)= 5,29 %
1615050 MJ.......................100%
102600 MJ ………………..g
g (recoltare)= 6,35 %

Consumul energetic în varianta optimizată %

6.35
10.59
5.29
arat
amendamente

20.52 discuit
erbicidat
semănat
41.01 prășit

9.89 recoltat

6.35

20
 CONCLUZII

Particularitatile biologice si alimentare deosebite au determinat cultivarea porumbului în

diverse zone ale lumii, ocupând locul trei ca suprafata (peste 130 milioane hectare) dupa grâu si
orez. În tara noastra suprafata cultivata cu porumb este de aproximativ 3 milioane hectare.

Importanta alimentara si furajera a porumbului este data de urmatoarele însusiri:

● în alimentatia omului se foloseste sub forma de faina de porumb (malai), fulgi de

porumb, floricele, boabe fierte, etc.;

● în industrie, boabele de porumb constituie materia prima pentru fabricarea spirtului,

amidonului, glucozei si dextrinei;

● continutul ridicat de grasimi (peste 6%) în germenii de porumb face din porumb o planta
din care se extrage ulei de foarte buna calitate, folosit în alimentatia dietetica;

● în hrana animalelor porumbul se foloseste sub diferite forme: boabe concentrate, furaj
verde sau însilozat, fân, coceni;

● boabele de porumb contin între: 11,5-14% apa, 9,5-15% proteine, 5-8% grasimi, 1,5-2%
saruri minerale, 65-72% amidon; 1 kg de porumb are 70-80 g proteina digestibila si 1,20-1,30
unitati nutritive;

● deoarece în compozitia proteica a porumbului lipsesc unii aminoacizi esentiali

(triptofanul, lizina), hibrizii creati în ultima perioada poseda o gena care determina sinteza
acestor aminoacizi (Opaque-2), iar folosirea acestora în hrana animalelor duce la obtinerea unor
rezultate spectaculoase;

● folosirea porumbului pentru siloz, considerat ,,pasunea de iarna" a animalelor, constituie

modul cel mai eficient de hranire a animalelor în perioada de stabulatie, având un grad foarte
ridicat de consumabilitate;

● din punct de vedere tehnologic porumbul se poate cultiva ca si cultura principala sau în
cultura succesiva (dubla), dupa plantele ce se recolteaza mai devreme;

21
 ● folosirea unor hibrizi cu perioade de vegetatie diferite permite o cultivare esalonata a
porumbului, asigurându-se, astfel, furaje verzi în tot timpul perioadei de vegetatie;

● importanta porumbului se datoreaza si următoarelor însusiri agrobiologice si agrotehnice:

rezistenta ridicata la seceta si cadere, la unele boli si daunatori, mecanizarea totala a lucrarilor
agrotehnice si de recoltare, o buna valorificare a îngrasamintelor organominerale si a apei de
irigatie, etc.

Porumbul este principala cultură utilizată în Europa pentru producţia de biogaz.

Producătorii folosesc mai ales porumbul siloz în acest scop, datorită producţiei sale medii,
uniformităţii şi productivităţii sale de metan - deşi acestea nu exclud utilizarea lui în codigestie
cu alte culturi energetice sau cu biodeşeuri.

Pentru optimizarea consumului de energie la cultura de porumb siloz am redus cantitatea

de amendamente, astfel: N- 50 kg/ha și P2O5- 25kg/ha. Am ales Mașina de împrăștiat îngrășăminte
cu 2 discuri N 600 kg, deoarece are același consum de motorină, 2 l/ha, ca și cea inițială, dar are
capacitate mai mare și lățimea de răspândire a îngrășămintelor mai mare, astfel, aplicarea
amendamentelor realizându-se într-un timp mai scurt.
În concluzie, s-a redus consumul de energie la aplicarea de amendamente de la 57,96% la
41,01% și consumul de energie/cultură de la 2266050 MJ la 1615050 MJ.

22
 BIBLIOGRAFIE

1. http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/tehnologia-de-cultura-a-porumbului-pentru-
siloz-9443.html
2. https://www.scribd.com/doc/93782609/Tehnologia-Culturii-de-Porumb-Siloz
3. http://agroprogress.ro/magazin/utilaje/protectia-si-intretinerea-plantelor/utilaje-
ingrasaminte/masini-de-imprastiat-ingrasaminte/masina-de-imprastiat-ingrasaminte-mig-
azot-purtat-bufer-model-bfrmig-pro-1200-litri/
4. Roș, V., Chira (Deac), T., Bâlc, G., Fechete, L., A method for evaluation of the energy
potential in an agricultural farm, Balkan Agricultural Engineering Review, 5 (2004),
ISSN 1312-5443
5. T. Vintilă,Ș. Jurcoane, Energie regenerabilă din agricultură, Editura Mirton Timișoara,
2009

23