Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Autor:
Redactia ZDS
Cercetătorii afirmă că fiecare individ este asemenea unei planete care găzduieşte
trilioane de bacterii, mai multe chiar decât propriile celule. Într-un organism
sănătos interacţiunea dintre acesta şi bacteriile care îl populează este benefică
pentru ambele părţi. Există însă şi situaţii în care apar exacerbări ale florei
bacteriene şi atunci echilibrul funcţional dispare.
Cele aproximativ o sută de trilioane de bacterii care trăiesc în corpul uman sau pe
suprafaţa lui au afinităţi pentru anumite zone ale organismului, comparate de unii
cercetători cu nişte cartiere rezidențiale. Un asemenea exemplu este
Propionibacterium acnes, inofensiv în majoritatea situaţiilor, dar responsabil de
apariţia acneei în anumite cazuri, preferând zonele seboreice ale tegumentelor
cum sunt fruntea, zonele cu pilozitate sau partea externă a cornetelor nazale.
Stafilococii, de exemplu, preferă ariile corporale mai întunecoase cum sunt cele
din partea periferică a corpului. Pentru a ne forma o idee despre numărul
speciilor de bacterii pe centimetrul pătrat de corp: un studiu american a scos la
iveală faptul că numai la nivel ombilical se găsesc 1.400 de tulpini de bacterii. Tot
în cadrul acestei cercetări, oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din
Carolina de Nord au descoperit 662 de tulpini noi.
1
Este ştiut faptul că din punctul de vedere al populaţiilor de bacterii nici un
organism uman nu este identic cu altul, existând însă asemănări între flora
bacteriană dintr-o regiune a corpului şi altă regiune. Astfel de zone asemănătoare
ca populaţie bacteriană sunt cavitatea nazală şi spatele, iar zonele cu populaţie
bacteriană total diferită de la un individ la altul sunt axilele, zona ombilicală şi
spaţiile interdigitale ale membrelor superioare şi inferioare. Aceste descoperiri au
fost făcute în cadrul Institutului Naţional de Sănătate din Statele Unite ale
Americii. Cercetătorii de aici au realizat o cercetare intitulată Proiectul
Microbiomului Uman, în cadrul căreia au analizat şi comparat genoamele a 178 de
microorganisme dintr-un organism uman sănătos, în scopul realizării unei hărţi de
diagnostic. Pe baza acestei hărţi, medicii vor putea asocia prezenţa sau lipsa unor
bacterii din corpul uman cu starea de sănătate sau prezenţa unei patologii.
Cea mai mare parte a populaţiei bacteriene este inofensivă, între aceasta şi
organismul uman existând o relaţie numită comensualism. În urma acestei relaţii
bacteriile au un mediu propice de dezvoltare, fără ca organismul să aibă un
beneficiu direct, însă nici nu este lezat (bacteriile deţin un rol important în
procesul de descompunere a reziduurilor sau organismelor moarte, prin acest
proces asigurând reîntoarcerea în atmosferă a azotului, oxigenului şi a
carbonului).
Există şi cazuri în care relaţia dintre corpul uman şi unele tipuri de bacterii este
una de beneficii mutuale. Un exemplu îl reprezintă o parte dintre
microorganismele care populează cavitatea bucală, cavitatea nazală, faringele sau
intestinele. Acestea primesc nutrienţi şi un mediu benefic pentru dezvoltare, în
schimb ele formând o barieră de protecţie împotriva agenţilor patogeni.
3
2.Bifidobacteriile: deţin un rol esenţial în procesul de digestie, de asimilare a unor
nutrienţi din hrană şi sunt surse de enzime esenţiale organismului uman. De
exemplu, în aparatul digestiv uman nu se găsesc în mod natural anumite enzime
necesare pentru metabolizarea glucidelor, enzime care sunt produse de
bifidobacterii, contribuind astfel la digestia fibrelor alimentare, a unor zaharuri
printre care şi lactoza.
3.Bacilii Doderlein: aceste bacterii fac parte din flora vaginală normală, asigurând
starea de sănătate intimă a femeilor. Acestea împreună cu alte bacterii benefice
de la acest nivel sunt responsabile de menţinerea pH-ului vaginal acid (< 4,5),
prevenind astfel infecţiile genitale.
4
– molecula de ADN bacterian este circulară, marginile ei fiind unite prin legături
covalente.
– genomul bacterian este format dintr-un număr mai restrâns de gene faţă de
eucariote şi conţine un singur grup linkage, caracteristic cromozomului bacterian.
– bacteriile sunt organisme haploide (atunci când nu are loc replicarea ADN),
dar pot fi şi diploide sau parţial diploide, în funcţie de sinteza ADN.
5
Dr. Irina Codiţă, şef Laborator Infecţii Nosocomiale şi Rezistenţa la Antimicrobiene
în cadrul Institutului N. Cantacuzino, afirmă: „Celulele proprii fiecărui individ
trăiesc într-o relaţie permanentă cu celulele bacteriene care populează în mod
normal organismul uman, aşa-numita flora normală. Ea constituie ceea ce în
ultimii ani este recunoscut sub denumirea de microbiom. Flora normală joacă un
rol antiinfecţios important la nivelul tegumentelor şi mucoaselor, prin realizarea
unui strat de protecţie microbian, la care se adaugă efectul inhibitor faţă de
microorganismele patogene, reprezentat de produșii de metabolism ai florei
normale.”